|mi place la nebunie s fiu cstorit` E minunat s gsei o persoan absolut special pe care s vrei s-o enervezi toat viaa. Rita Rudner

Iubirea nu e o joac. Nu poi iei din ea dect mnjit de snge.

Cea care-i ateapt cavalerul n armur strlucitoare s nu uite niciodat c va trebui s curee dup calul lui. Zsa Zsa Gabor

Brbaii nu se folosesc de sex pentru a face rost de ceva ce-i doresc. Sexul este ceea ce-ii doresc. Fraiser

O femeie vrea s fac mult sex cu brbatul pe care-l iubete. Un brbat vrea s fac mult sex. Allan Pease

Femeile vor cu orice pret ca barbatii sa renunte la cele trei atribute prin care sunt definiti: emotionalitatea restrictiva, inhibitia afectiunii si preocuparea pentru succes. Ele vor iubire. Dar, culmea, sunt atrase exact de cei care corespund atributelor de mai sus. S-ar indragosti ele, oare, de barbati sensibili si emotivi, mangaietori si plini de tandrete ca o mama si neanimati de ambitii de ascensiune sociala? (Aurora Liiceanu).Desi se spune ca in orice barbat zace un vanator, un arhetip prea cunoscut, adevarul este chiar pe dos. Femeia este cea care vaneaza barbati. Femeile intra in competitie pentru a-si castiga barbati, iar unde este competitie este lupta, nu prietenie (Aurora Liiceanu).

Mituri despre venicie Unii cercettori reclam sinceritatea, amendnd ipocriziai tabu-urile adul]ilor. ndrgostiilor incipieni, la prima lor iubire, sau chiar celor care, avnd un trecut, vor s se aeze n iubire, nu li se spune ce-i ateapt sau ce le rezerv timpul. Acest timp care erodeaz totul, chiar i dragostea, orict ar fi ea de stnc. Apa este dumanul pietrei, aa cum timpul este dumanul marilor iubiri. Acetia sunt privii cu indulgen, nostalgiesau chiar cu umor sau invidie. De aceea, aceti cercettori vorbesc despre mituri, vrnd s le de-construiasc cu argumentele celor care se uit la relaiiledin jurul lor.

Britanica Margaret Atwood a aflat ca femeilor le e frica de violenta, de viol si agresivitate. Barbatilor le este frica de violenta psihologica. De umilinta. Le e frica sa nu fie umiliti de catre femei. Poate de aceea culturile diverse au practicidiferite de expunere a femeii. Am vorbit cu un profesor care a predat la Bagdad. Si vorbea si el cu un localnic despre femeile lor voalate.

Localnicul explica: Noi avem o lectura a privirii cu totul diferita de a voastra. Noi, daca vedem ochii, stim despre starea psihica, rangul, varsta Noi avem o

lectura rafinata a femeii, pentru ca nu avem alt indicator decat ochii. Iar daca iivedem glezna, stim totul.

Apropo de agresivitatea verbala: eu am cumparat la un moment dat un dictionar de injurii in diverse culturi. Am aflat astfel ca in Italia e foarte grav sa ii spui unei femei ca e ca o lamaie. Noi, neavand lamai, spunem ca femeia dezagreabila e ca o muratura. In Japonia nu exista injuratura de mama, de pilda. Dimpotriva, acolo are loc anual Festivalul Penisului, si nu e deloc obscen! Copiii se joaca printre sculpturile tematice si toata lumea e fericita

n folclorul cotidian se spune adesea c brbaii i iau neveste care s semene cu mamele lor. Astfel, exist tendina necontient a nurorilor sau a viitoarelor nurori s imite soacrele pentru a ctiga ataamentul soilor. Dar, exist i brbai atrai de femei care sunt opusul mamei, pentru c relaia cu mamele lor nu era satisfctoare. Psihanalitii consider c imaginea mamei, cea care este prima figur uman care se apleac asupra copilului are un prestigiu psihologic definitiv i de lung durat, chiar dac fiul nu este contient de acestlucru. n acelai timp asemnarea ntre soacr i nor l face pe so s triasc o stare confortabil de obinuin care nu-l confrunt cu schimbarea dect parial sau adiional, adugnd sexul.