00. survivalkit.ppt

25
Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 1 / 25 Kitul minim de supravieţuire pentru adresarea publică: tehnicile de improvizaţie & inventio-ul vizual

Upload: vicky-ghigeanu

Post on 17-Jan-2016

21 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 1 / 25

Kitul minim de supravieţuire pentru adresarea publică:

tehnicile de improvizaţie &

inventio-ul vizual

Page 2: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 2 / 25

Tehnicile de improvizaţie generale:(independente de situaţie)

Pentru a informa / relata: întrebările jurnalistice: cine, ce, unde, când, cum, de ce, cu cine etc.

Pentru a elabora argumente: folosiţi tabelul topicelor generale & speciale şi căutaţi un argument pentru fiecare topică, încercând să construiţi astfel o argumentare multiplă;

Page 3: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 3 / 25Tehnicile de improvizaţie situaţionale:

1. Înlănţuirea (corelarea intervenţiei în curs cu cea anterioară sau cu situaţia retorică, pentru a nu părea căzut din lună în situaţia retorică– valabilă mai ales pentru discursuri epidictice):

-Evidenţierea elementelor situaţiei retorice şi a conotaţiilor lor simbolice; (de

ce suntem aici? Ce ne leagă de această sală? Ce înseamnă ocazia asta pentru

noi?)- Elogiul antevorbitorului, al

participanţilor, al organizatorilor, etc.;- Rezumarea a ceea ce a spus

antevorbitorul ca punct de plecare pentru propriul argument;

- Glosă pe marginea discursului antevorbitorului (comun cu dilatarea –

cf. infra);

Page 4: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 4 / 25

Tehnicile de improvizaţie situaţionale: 2. Dilatarea (expandarea subiectului deja conturat, parazitarea a ceea ce s-a spus deja, pentru a întări vectorul adeziunii – doar dacă există deja un consens în situaţia retorică, iar vorbitorul nu intenţionează să schimbe echilibrul situaţiei):

-prin elaborare (de ex. descriere amănunţită, detaliere,);

- prin glosă pe marginea subiectului, sau a unei maximei

a cărei relevanţă va fi evidenţiată prin glosă; (ex. “Cu o floare nu se face primăvară” )

- prin amplificare emoţională (vezi etapele apelului la emoţie, la Aristotel – inclusiv pentru a-i descrie şi

exclude pe antagoniştii potenţiali);

- prin proba inversă (ce s-ar întâmpla dacă lucrurile nu ar sta astfel?);

- prin ilustrare (abundenţa de exemple reale sau ficţionale - parabola);

Page 5: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 5 / 25Tehnicile de improvizaţie situaţionale:

3. Reorientarea (producerea unei înţelegeri contextuale alternative, schimbarea vectorului adeziunii prin strategii invitaţionale şi minimizarea certitudinilor proprii):

-alegoria argumentativă (construirea discursului plecând de la elemente ale contextului

situaţional luate ca termen de comparaţie) – vezi exemplul Andrei Gheorghe;

- prin comentarea unei butade sau maxime a cărei relevanţă

va fi evidenţiată în final;- prin exemplu, anecdotă, povestire reală sau

ficţională ce are sens argumentativ (vezi parabolele din Evanghelie);

Page 6: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 6 / 25Sfaturi generale pentru a evita impresia de improvizaţie:

1.Construiţi fraza cât mai complet sau mai elaborat cu putinţă;

2.Evitaţi elipsele, pauzele, repetiţiile, secvenţele fatice, “ăăăă”-urile şi

“ce-aş mai putea să spun”-urile;

3.Ilustraţi prin comparaţii şi alegorii dezvoltate. (Ex. Ştiţi cum m-am simţit? Ca Bulă în bancul cu … apoi explicaţi de

comparaţia termen cu termen);

4.Digresiunile cu funcţie umoristică ar putea să vă facă simpatică audienţei, chiar dacă nu convingeţi;

5.Menţineţi tonul vocii la acelaşi nivel pe parcursul întregii fraze;

Page 7: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 7 / 25

Calităţile unui bun exemplu (funcţie de argument inductiv) : • Tipic (cu putere de generalizare), • Reprezentativ (relevant pentru cauza în care este invocat), • Semnificativ (în raport cu habitusul audienţei);

În ce situaţie (exisgenţă, audienţă ) ar putea fi folosit următorul exemplu ipotetic, şi în ce situaţie invocarea lui ar fi o gafă? (Bertrand Russel, The Modern Midas)A fost odată, într-un orăşel, un măcelar foarte supărat că ceilalţi măcelari din oraş îi furau muşteriii. Pentru a-i falimenta pe toţi, el a convertit întregul oraş la vegetarianism, şi a fost foarte surprins când, drept consecinţă, a dat şi el faliment ... … Sminteala acestui om pare incredibilă, dar nu e mai gravă decât cea a marilor puteri ale istoriei. Toate au observat că comerţul exterior îmbogăţeşte alte naţiuni, şi toate au ridicat tarifele pentru a distruge comerţul exterior. Toate au fost apoi uimite să vadă că au avut la fel de mult de suferit ca şi competiţia. Nici una nu şi-a adus aminte că schimbul de mărfuri înseamnă reciprocitate şi că o naţiune străină care vinde propriei tale naţiuni, de asemenea cumpără de la ea, fie direct, fie indirect. Motivul pentru care nu şi-au adus aminte acest lucru elementar este acela că ura faţă de celelalte naţiuni le-a făcut incapabilă să gândească lucid despre comerţul exterior.

… continuarea lui Russel …

Page 8: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 8 / 25

Interacţiunea imagine-text în prezentările cu suport vizual:

studiu de caz – prezentarea lucrării de licenţă;

Page 9: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 9 / 25

Structurile sunt organizate liniar în vederea procesării;

Structurile sunt simultan şi instantaneu disponibile în vederea procesării;

Consecinţe: Ordinea de lectură impusă de mesaj;Sintaxa bine definită lasă un spaţiu de interpretare minim – textul este univoc, cel puţin la nivelul receptării;

Consecinţe: Ordine de lectură impusă în aceeaşi măsură de mesaj şi de privitor;Sintaxa vagă permite construirea semnificaţiei în raport cu istoria individuală – imaginea este echivocă;

Diferenţe structurale între imagine şi text, d.p.d.v.

al psihologiei cognitive:Textul vs. Imaginea

(Paivio, apud Hagan: 58)

Page 10: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2013 – 2014 Curs 1 pag. 10 / 25

De cele mai multe ori, mesajele comunicate sunt mesaje multimodale (actualizează mai multe moduri semiotice: imagine, text, muzică etc.), deci în construirea semnificaţiei lor trebuie evaluată interacţiunea dintre mediile de semnificare;

Analiza spectrală: analiza mesajelor multimodale din perspectiva interacţiunii modurilor de semnificare: rezultă patru mesaje ce pot fi în diverse rapoarte înşiruite pe un continuu de la redundanţă la complementaritate:

Mesaj multimoda

l

Denotaţie Conotaţie

Text Text denotativ (etichete, text, slogan etc.)

Text conotativ (sonoritate, sensuri secundare, registre stilistice)

Imagine Nivel iconografic: ce se vede?

Nivel simbolic: ce sensuri secundare sunt vehiculate?

Roland Barthes, prin două articole faimoase: Le message photographique, Communications, 1 / 1961; Rhetorique de

l’image, Communications, 4 / 1964 a iniţiat discuţiile despre interacţiunea mediilor de semnificare

Page 11: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 11 / 25

Page 12: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 12 / 25

Funcţiile textului în raport cu imaginea:

• ilustrarea (imaginea este un accesoriu al textului,

apare de obicei în fotografia de presă)

• ancorarea (textul este un accesoriu al imaginii, care selectează din polisemia acesteia un sens

predeterminat – apare de obicei în publicitate)

• releul (imaginea şi textul contribuie la realizarea

unui singur sens – film, benzi desenate);Care va fi funcţia dominantă a unui ppt.

pentru lucrarea de licenţă?

Page 13: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 13 / 25

În ceea ce priveşte ilustrarea şi ancorarea, raportul de selecţie / semnificare

se realizează pe un continuum de la repetiţie la diferenţă (sau de la redundanţă la complementaritate), prin:

•repetare (metalimbaj, traducere, notă sau legendă)

•elaborare (detaliere, comentare)

•completare (explicaţie, preţ, titlu, entimemă cu elemente vizuale)

•antiteză (opoziţie de tipul aşa da, aşa nu, înainte şi după)

•irelevanţă (textul ca obstacol sau ca element estetic – vezi Picasso)

•contradicţie (textul ca negare a imaginii sau confirmare a ei?)

P.s. Textul poate actualiza mai multe funcţii în acelaşi timp

Page 14: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 14 / 25

Page 15: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014– 2015 Curs 1 pag. 15 / 25

În ce măsură discuţia despre interacţiunea imagine - text

este relevantă pentru discursurile publice cu suport

vizual?

Imagine = ceea ce este proiectat?

Text = ceea ce este rostit?

Page 16: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 16 / 25

Problema principală căreia trebuie să-i facă faţă vorbitorul atunci când foloseşte o prezentare cu suport vizual:

atenţia audienţei este mult mai greu de gestionat;

Întrebări critice ale căror răspunsuri pot constitui un ghid în elaborarea prezentărilor:

- Situaţia retorică şi genul discursului impun orientarea atenţiei preponderent către vorbitor sau către ceea ce este proiectat (ethos sau logos)? Dacă e ethos (discurs deliberativ) poate ar fi mai bine fără powerpoint; Dacă e discurs informativ (prezentare de licenţă, raport de activitate cu multe grafice etc. – este obligatoriu sprijinul vizual);

- Oare chiar am nevoie de prezentare PowerPoint, sau mi-ar fi mai utilă o prezentare orală acompaniată de flipchart, sau una însoţită de hand-out-uri?

- Există momente în prezentare când vreau ca audienţa să fie atentă doar la vorbitor sau doar la ceea ce este proiectat? Cum fac, d.p.d.v. tehnic, să orientez atenţia doar către vorbitor?

Page 17: 00. SurvivalKit.ppt
Page 18: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 18 / 25

Ce poate fi proiectat într-o prezentare cu suport vizual:

1. Text: doar titluri, idei principale, elemente de structură, citate semnificative ce urmează a fi analizate / comentate;

2. Tabele şi scheme: modalităţi de prezentare structurată a textului;

sunt folositoare pentru a prezenta sintetic şi sistematic relaţii între

idei / teorii / abordări; 3. Grafice şi hărţi: modalităţi preponderent iconice de prezentare

a informaţiei, nu neapărat dependente de text; au rol în principal ilustrativ; 4. Imagini statice sau dinamice: fie sunt subiect de analiză

(ex. imagini publicitare), fie au funcţie strict ilustrativă sau explicativă,

altminteri reprezintă o diversiune de la sarcina argumentativă;

5. Sunet: caz problematic, mai bine nu!

Page 19: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 19 / 25

Exemplu de folosire a imaginii cu funcţie explicativă

(bazată pe o alegorie vizuală): Ce au în comun o catapultă şi Modelul

Toulmin?

Page 20: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 20 / 25

Exemplu de folosire a imaginii cu funcţie explicativă

(bazată pe o alegorie vizuală): Ce au în comun o catapultă şi Modelul

Toulmin?

Page 21: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 21 / 25

Exemplu de folosire a imaginii cu funcţie explicativă

(bazată pe o alegorie vizuală): Ce au în comun o catapultă şi Modelul

Toulmin?

Deci, argumentarea (conform modelului Toulmin)

funcţionează ca o pârghie de tip 1.

Page 22: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 22 / 25

Întrebare: poate funcţiona argumentarea (conform modelului Toulmin)

ca o pârghie de tip 2?

Page 23: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 23 / 25

Structură sugerată pentru prezentarea lucrării de licenţă:Secţiunea 1 (un slide): Titlul lucrării, numele realizatorului, al profesorului coordonator;

Secţiunea 2 (unul-două slide-uri): Motivaţia alegerii temei: relevanţa, actualitatea şi, mai ales elementele de noutate / originalitate / contribuţie personală ale lucrării (cca. 30”)

Secţiunea 3 (un slide): Structura lucrării: justificarea manierei în care a fost structurată lucrarea; (cca. 30”)

Secţiunea 4 (3-4 slide-uri): Cadrul conceptual al lucrării: enumerarea elementelor teoretice indispensabile pentru realizarea studiului de caz; prezentarea sintetică şi dezirabil personală (adică într-o sistematizare proprie, critic-evaluativă) a câtorva elemente teoretice; (cca. 2’);

Secţiunea 5 (4-8 slide-uri): Studiul de caz: (3-4’)• motivaţia alegerii cazului / cazurilor analizate (dacă nu apar

redundanţe cu secţiunea 2) şi prezentarea lui/lor contextualizante (dacă e cazul);

• metodologii adoptate, dificultăţi metodologice întâmpinate, soluţii găsite;

• prezentarea rezultatelor cercetării întreprinse;• concluziile studiului de caz, remarci critice cu privire la valabilitatea lor

(dacă e cazul)Secţiunea 6 (unul-două slide-uri): Prezentarea concluziilor generale ale

lucrării (în ce măsură s-au confirmat ipotezele, s-au atins obiectivele, s-au validat modelele propuse), evidenţierea limitelor şi, dacă e cazul, a punctelor nevralgice ale lucrării, indicarea unor modalităţi de continuare a cercetării; (1-2’)

Page 24: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014 – 2015 Curs 1 pag. 24 / 25

În loc de concluzii: prescurtări de taste folositoare în ppt:

- F5: trece din modul lucru în modul prezentare (dar merge la începutul prezentării);

- Shift+F5: trece din modul lucru în modul prezentare

(dar direct la slide-ul selectat)- Număr + enter (în modul prezentare) –

se duce la slide-ul cu numărul …- b (în modul prezentare): introduce un ecran negru

(înseamnă că videoproiectorul nu scoate semnal, deci toată atenţia e pe prezentator)

- w (în modul prezentare): introduce un ecran alb (dacă vreţi mai multă lumină în sală?);

- Pentru navigare în ppt, în modul prezentare, folosiţi săgeţi, nu mouse-ul!

Întrebare: care este echivalentul acestor comenzi în PREZI ?

Page 25: 00. SurvivalKit.ppt

Tehnica discursului public 2014– 2015 Curs 1 pag. 25 / 25

Pentru licenţă (dar şi pentru orice alte ocazii unde nu aveţi control asupra

aparaturii de proiecţie sau a sălii de prezentare) prezentările se fac după

principiul minimului tehnologic: adică, neştiind ce

variantă de Office veţi avea, plecaţi de la premiza că nu veţi avea ultima versiune,

deci salvaţi prezentarea ca ppt (nu pptx, nu pps) mergeţi pe o schemă de

contraste foarte puternică (dar nu alb-negru),

salvaţi cu pack&go pentru a include în acelaşi fişier şi filme (dacă inseraţi), fonturi

(dacă folosiţi unele mai exotice) etc.