00 subiecte

37
S1. Cornul post al maduvei spinarii. Este format din mai multe grupe nucleare care corespund lamelor Rexed I-VI si sunt neuroni somatozenzitivi secundari exteroceptivi si proprioceptivi care au c onexiuni: aferente prin rad post a n spinal, eferente cu coarnele ant si conexiunii senzitive extero si  proprioceprive. Radacina post a nervului spinal este divizata in manunc!iuri: diviziunea mediala formata din fi"re senzitive largi, mielinizate ce fromeaza in cordonul p ost nucleii #oll si $urdac! si de asemenea trimit fi"re colaterale la nucleii cornului post si ant% diviziunea laterala este form din fi"re mielinizate su"tiri si fi"re amielinice. &euronii cornulul post formeaza zona marginala 'issauer. ( ferentele proprioceptive din rad post fac sinapsa cu nucleii dorsali din lama VI prin fi"re largi ale diviziunii mediale. (xonii formeaza ipsilateral tractul spinocere"ral post iar controlateral tractul spinocere"ral ant. S. (ria intermediara a maduvei spinarii. (ria intermediara se si tueaza intre cornul ant si post al su"stantei cenusii. Este formata din su"stanta intermediara lateral. Intre segm )1-' are extensiuni triung!iulare denumite coarne laterale. (ria intermediara corespunde lamei VII si comisurii cenusii*lama+ si contine gruparii neuronale viscerosenzitive si visceromotorii. (re conexiunii: aferente prin fi"rele viscerozenzitive ale nerviilor spinali si prin caile vegetative descendente% eferente prin componentele visceromotorii ale nerviilor spinali, nervii vegetativi si caile vegetative ascendente. #rupurile nucleare intermediare si functia lor: nuclei intermediomediali-viscerosenzitivi% nuclei intermediolaterali-visceromotor ii% neuronii paraganglionari simpatico in )1 '% neuronii preganglionari parasimpatici in S-S/. S. Cornul ant al maduvei spinarii Cornul anterior la maduvei spinarii este scurt si voluminous, cvadrangular. Este format din motoneuroni situati in lama I+ si in parte la lama VIII. Conexiuniile mootoneuronilor sunt: aferente de la cornele po st si caile motorii piramidale si extrapiramidale% eferente  prin radacina motorize a nervilor spinali. #rupurile nucleare ale coarnelor ant care inerveaza musc!ii sc!eletici sunt: nuclei coloanei mediale ce inerveaza musc!ii axiali *gat si trunc!i s unt: nuclei mediali ant extensori i, nuclei mediali post-fl exorii% nuclei coloanei laterale-musc!ii mem"relor sunt: nuclei laterali ant- centurile, nuclei laterali  post- partiile li"ere% nuclei centrali sunt: nucleul spi nal al accesorului musc!ii cefalogiri, nucleul frenic- diafragma a"dominal, nucleul lom"osacral- musc!ii perineului. Clasificarea motoneuronilor: motoneuroni alfa sunt cellule multipolare mari cu axonul larg ce inerveaza musc!ii sc!eletici% motoneuronii gama sunt cellule multipolare mici c u axoni su"tiri, inerveaza fi"rele musculare intrafuzale, este conectat cu circuitele si caile de reglare ale tonusului muscular. Circuite de reglare motorii intraneuronale: circuitul Rens!a0 este un circui de tip feed-"ac negative al alfamotoneuronilor care fac sinapse cu interneuronii Rens!a0, aacestia raspunzant trimitand sinapse in!i"itori la motoneuronul respective si la cei din 2ur% "ucla gama este un scurtcircuit feed-"ac negative pt modularea tonusului muscular.

Upload: nechifor-valentin

Post on 09-Mar-2016

274 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

neuroanatomie

TRANSCRIPT

Page 1: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 1/37

S1. Cornul post al maduvei spinarii.

Este format din mai multe grupe nucleare care corespund lamelor Rexed I-VI si suntneuroni somatozenzitivi secundari exteroceptivi si proprioceptivi care au conexiuni:

aferente prin rad post a n spinal, eferente cu coarnele ant si conexiunii senzitive extero si

 proprioceprive. Radacina post a nervului spinal este divizata in manunc!iuri: diviziuneamediala formata din fi"re senzitive largi, mielinizate ce fromeaza in cordonul post nucleii

#oll si $urdac! si de asemenea trimit fi"re colaterale la nucleii cornului post si ant%

diviziunea laterala este form din fi"re mielinizate su"tiri si fi"re amielinice. &euroniicornulul post formeaza zona marginala 'issauer. (ferentele proprioceptive din rad post

fac sinapsa cu nucleii dorsali din lama VI prin fi"re largi ale diviziunii mediale. (xonii

formeaza ipsilateral tractul spinocere"ral post iar controlateral tractul spinocere"ral ant.

S. (ria intermediara a maduvei spinarii.

(ria intermediara se situeaza intre cornul ant si post al su"stantei cenusii. Este formata

din su"stanta intermediara lateral. Intre segm )1-' are extensiuni triung!iularedenumite coarne laterale. (ria intermediara corespunde lamei VII si comisurii

cenusii*lama+ si contine gruparii neuronale viscerosenzitive si visceromotorii. (reconexiunii: aferente prin fi"rele viscerozenzitive ale nerviilor spinali si prin caile

vegetative descendente% eferente prin componentele visceromotorii ale nerviilor spinali,

nervii vegetativi si caile vegetative ascendente. #rupurile nucleare intermediare si functialor: nuclei intermediomediali-viscerosenzitivi% nuclei intermediolaterali-visceromotorii%

neuronii paraganglionari simpatico in )1 '% neuronii preganglionari parasimpatici in

S-S/.

S. Cornul ant al maduvei spinarii

Cornul anterior la maduvei spinarii este scurt si voluminous, cvadrangular. Este formatdin motoneuroni situati in lama I+ si in parte la lama VIII. Conexiuniile mootoneuronilor 

sunt: aferente de la cornele post si caile motorii piramidale si extrapiramidale% eferente

 prin radacina motorize a nervilor spinali. #rupurile nucleare ale coarnelor ant careinerveaza musc!ii sc!eletici sunt: nuclei coloanei mediale ce inerveaza musc!ii axiali

*gat si trunc!i sunt: nuclei mediali ant extensorii, nuclei mediali post-flexorii% nuclei

coloanei laterale-musc!ii mem"relor sunt: nuclei laterali ant- centurile, nuclei laterali

 post- partiile li"ere% nuclei centrali sunt: nucleul spinal al accesorului musc!iicefalogiri, nucleul frenic- diafragma a"dominal, nucleul lom"osacral- musc!ii perineului.

Clasificarea motoneuronilor: motoneuroni alfa sunt cellule multipolare mari cu axonul

larg ce inerveaza musc!ii sc!eletici% motoneuronii gama sunt cellule multipolare mici cuaxoni su"tiri, inerveaza fi"rele musculare intrafuzale, este conectat cu circuitele si caile

de reglare ale tonusului muscular. Circuite de reglare motorii intraneuronale: circuitul

Rens!a0 este un circui de tip feed-"ac negative al alfamotoneuronilor care fac sinapsecu interneuronii Rens!a0, aacestia raspunzant trimitand sinapse in!i"itori la

motoneuronul respective si la cei din 2ur% "ucla gama este un scurtcircuit feed-"ac

negative pt modularea tonusului muscular.

Page 2: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 2/37

S/. 3uniculul post al maduvei spinarii

3uniculul post al maduvei spinarii se afla intre santul median post si cel posterolateral sieste su"divizat in parti de santul intermediar. Este format din fi"re largi mielinizate ,

ascendente, tactile epicritice discriminative si proprioceptive provenite din gang spinali

ipsilaterali, fiind divizat in doua fascicule: fasciculul #racilis sau #oll care ocupa parteamediala a funiculului si este format din fi"re care provin din segm )4, fasciculul cuneatus

sau $urdac!car este situate lateral si contine fi"re provenite de deasupra segm )4.

Conexiuniile fasciculelor: nuclei #oll si $urdac! se continua cu lemisculul medial,motoneuronii segmentari ipsilaterali intra in formarea arcurilor reflexe monosinaptice,

coloana dorsal Clare fac conexiune cu deutoneuronii proprioceptivi.

S5. 3uniculul lat al maduvei spinarii

Este format din tracturi ascendente si descendente. )racturile latero-marginale duce la

cere"el senzatii de la proprioceptorii periferici si centrii reflecsi motori medulari, sunt:

tractul spinocere"elar post*3les!ing contine axonii ipsilaterali ai nucleului dorsal Claresi este situate inaintea santului posterolateral, la marginea funiculului% tractul

spinocere"elar ant*#o0ers are axonii din lamele Rexed VI% tractul spinoolivar este unfascicul asociat tractului spinocere"elar ant. )racturile anterolaterale formate din caile

sensi"ilitatii termoalgezice spinotalamice, sunt: tractul spinotalamic ant se formeaza din

interneuronii su"stantei gelatinoase si ai nucleului propriu al cornului post, prelungirileacestora formand tractul controlateral% tractul spinotalamic lat are originea in su"stanta

gelatinoasa, nucleul propriu-lama , nucleul dorsomarginal-lama 1, si lamele VI-VIII,

reprezinta principala cale de transmitere a durerii si temperaturii% tractul spinotectal este o

cale asociata tracturilor spinotalamice. )racturiile centrofuniculare formeaza caile motoriiale sistemului p6ramidal si extrapiramidal, loc in: tractul corticospinal lat face parte din

sistemul p6ramidal si controleaza miscariile voluntare, are actiune primordiala de

excitatie a aneuronilor destinatii musc!iilor flexori% tractul ru"rospinal este destinatmusc!iilor flexori controland tonusul muscular al acestora.

 

S4. 3uniculul ant al maduvei spinarii.

Este format din tracturi descendente extrapiramidale si piramidale care form fascicululmedial longitudinal. (ceste tracturi sunt: tractul corticospinal ant este format din fi"re

neincrucisate corticospinale si controleaza voluntar6 musc!ii gatului si trunc!iului,

terminandu-se la segm toracale sup% tractul vesti"ulospianal lat are origine ipsilaterala sicontroleaza tonusul musc!iilor extensori si are rol in mentinerea ec!ili"rului

antigravitational% tractul tectospinal are rol in miscarile oculocefalogire si se termina in

segm cervicale% tractul olivospinal are rol de coordonare a miscarilor mem"rului sup si acapului.

 

Page 3: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 3/37

S7. Complexul nuclear optomotor.

8in acest complex fac parte nuclei nervilor oculomoltor, tro!lear si a"ducens. &ucleulnervului oculomotor se situeaza paramedian la nivelul 2onctiunii mezencefalo-

diencefalice si este format din mai multi nuclei: nucleul principal este somatomotor, cu

aferente ipsilaterale pt m glo"ului ocular drept inf, medial, sup si o"lic inf% nucleulcentral 9erlia este somatomotor si inerveaza m ridicatori ai palpe"rali% nucleul accesor

Edinger-estp!al este vegetativ parasimpatic, este visceromotorul m netezi intrinseci ai

oc!iului. &ucleul nervului tro!lear localizat la nivelul 2onctiunii ponto-mezencefalice,este somatomotor pt musc!iul o"lic sup avand rol in depresiunea si rotatia mediala a

oc!iului. &ucleul nervului a"ducens se afla in tegumentul pontin, la nivelul coliculului

facial, este somatomotor si inerveaza ipsilateral musc!iul drept lat. Conexiuniile

complexului nuclear optomotor sunt cu: tractul mezencefalic al trigemenului pt aferente proprioceptive, intre nuclei*III, IV, VI pt miscariile "inoculare coordinate, faccicolul

longitudinal medial pt miscarii oculocefalogire, supreanucleare pt miscarii con2ugate

orizontale, verticale si reflexe optomotorii.

 

S;.#rupul nuclear trigeminal

Este format dintr-un nucleu motor si nuclei senzitivi. &ucleul motor este situat integumentul pontin, lateral de nuclei senzitivi, este somatomotor si inerveaza musculatura

masticatorie. &uclei senzitivii sunt: nucleul tractului spianal extins intre segmental pontin

si segmentul spinal C1-C, in su"stanat gelatinoasa Rolando, prin intermediul radacinii

sensitive primeste informatii dureroase, termice si tactile grosolane ale pielii fetei. &ucleul senzitiv principal este somatosensitiv discriminative al pielii fetei si se situeaza

in partea sup si lat a tegumentului puntii. &ucleul tractului mezencefalic, alungit de-a

lungul mezencefalului, este primar proprioceptiv si culege aferentele n mandi"ular de lam masticatori, articulatia temporomandi"ulara si parodontiu% si aferente de la m oc!iului

si mimicii. Conexiunile nucleiilor trigeminali: nucleul motor face conexiune cu arcul

refelex masticator pein nucleul tractului mezencefalic si neuronii formatiunii reticulate sicu cortexul cere"ral prin caile corticonucleare ipsi si controlaterale. &ucleii senzitivi fac

conexiune cu lemnisculul trigeminal format din fi"re directe si incrucisate si arcurile

reflexe internucleare prin intermediul formatiunii reticulate pt miscariile lim"ii* V-+II,

reflexul deglutitiei*V-I+ si reflexul clipitului si cornean*V-VII.

S<. Complexul nuclear facial, glosofaringian si vag.

Complexul nuclear facial este format dintr-un nucleu motor, nucleu salivator superior siun nucleul tractului solitar6. &ucleul motor se afla in partea ventrolaterala a tegmentului

 pontin, este somatomotor si este destinat musc!iilor mimici. &ucleul salivator sup este

visceromotor iar axonii neuronilor preganglionari formeaza n intermediar6. &ucleul

tractului solitar este situate ponto-"ul"ar si are o portiune sup numita nucleu gustative.

Page 4: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 4/37

Conexiuniile nucleului motor si gustative sunt: internucleare dand reflexele cornean,

clipire si intraorale% supranucleare pt expresia faciala% corticale pt musc!ii eta2ului sup al

fetei si musc!ii peri"ucali% supranucleare si corticale pt formarea cailor senzorialegustative. Complexele nucleare glosofaringian si vag au nucleui comuni. &ucleul

am"iguu este situate de-a lungul "ul"ului, prin n I+ si + inerveaza musc!ii faringelui si

laringelui. &ucleul tractului solitar situat in partea dorsala a tegmentului ponto-"ul"ar siare o parte sup pt aferente gustative glosofaringiene si o parte inf pt aferente viscerale ale

n I+ si +. &ucleul salivator inf continua nucleul salivator sup, este parasimpatic

secretomotor si neuronii preganglionari au eferente inmanunc!iate in n I+ si +. nucleuldorsal ala vagului este situate in triung!iul vagal al fosei rom"oide, este parasimpatic

visceromotor inervand prin n + m cordului si a viscerelor toracoa"dominale.

Conexiuniile nucleiilor sunt cu: corticonuclearele pt controlul fonatiei si deglutitiei%

formatiunea reticulate pt arcurile reflexe cardiovasculare , respratorii, gastrointestinale prin nucleul tractului si nucleul dorsal al vagului% nucleul tractului spinal al trigemenului

 pt aferente proprioceptive si somatosenzitive ale faringelui si laringelui% spinale prin

eferente destinate nucleului frenic si m respiratori.

 

S1=. &ucleii co!leari si acustici suplimentari

 &uclei co!leari apartin grupului nuclear vesti"uloco!lear si sunt nuclei somatosenzitivi:unul ventral si unul dorsal situati in aria vesti"ulara a fosei rom"oide la nivelul 2onctiunii

 "ul"o-pontine. 'a nivelul lor se termina nervul co!elar.

 &uclei acustici suplimentari sunt nuclei mici aflati in 2urul corpului trapezoid intercalatiin caile auditive. (cestia sunt: nucleii corpului trapezoid dintre care unul este ventral si

unul dorsal% nucleul olivar superior format din neuroni "ipolari, cu rol in localizarea

sunetelor% nucleul lemniscului lat situate in partea sup a puntii. &uclei co!elari si ceiacustici suplimentari fac conexiunii: eferntele nucleilor co!elari fac sinapsa cu nuclei

acustici suplimentari si impreuna cu axonii nucleilor acustici formaza corpul trapezoid%

eferentele nucleilor acustici suplimentari urca dorsolateral in punte si mezencefal siformeaza lemnisculul lateral acre face conexiune cu nuclei co!leari.

 

S11. Complexul olivar inf si nuclei pontini

Complexul olivar inf este format dintr-un nucleu olivar principal si nuclei olivariaccesori. &ucleul olivar principal este situate in olivele "ul"are, are forma ovalara si

dispune de un !il indreptat medial, are functie extrapiramidala. &uclei accesori olivari

sunt doi nuclei mici care au acelasi rol ca si nucleul olivar principal. Conexiunilecomplexul olivar sunt cu: tractul tegmental central are rol de control al nucleiilor olivari

de la t!alamus si de la nucleul rosu% tractul olivocere"elar este format din fi"re arcuate

interne care a2ung la cere"el prin intermediul pedunculului cere"eler inf controlateral%

Page 5: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 5/37

tractul olivospinal este incrucisat pt partea cervicala a maduvei% tractul cere"eloolivar

merge la olivele controlaterale prin prin peduncului cere"elar inf% tractul spinoolivar.

 &uclei pontini sunt grupuri neuronale mici numiti nuclei arcuati care sunt imprastiati in

su"stanta al"a de la "aza puntii. Sunt interpusi intre cortexul encefalului si cere"el.

Conexiuniile nucleilor pontini sunt cu: tracturile corticopontine din lovii scoarteicere"rale, acestia se continua cu tractul pontocere"elar care estev format din fi"re

transverse ale puntii si a2ung la diferite parti ale emisferelor cere"elare controlaterale prin

 pedunculul cere"elar mi2.

 

S1. &ucleul rosu si su"stanta neagra.

 &ucleul rosu este larg si are culoare roscata datorita pigmentiilor de fier. Este situate in

 partea dorsomediala a tegmentului mezencefalic si este incapsulat de fi"re mielinice. (re

rol extrapiramidal de modulare a miscariilor si tonusului muscular. Se extinde pana lat!alamus si are parti: parte magnocelulara formata din neuroni largi si o parte

 parvocelulara care este voluminoasa si contine neuroni mici. Conexiuniile sunt: tractulcorticoru"ral, tractul dentatoru"ral, tractul ru"rospinal, tractul ru"roolivar si fi"re

ru"roreticulate.

Su"stanta neagra ocupa partea mediala a "azei mezencefalului, intinzandu-se pana la

su"talamus. Culoarea se datoreaza continutului de melamina. (re rol extrapiramidal

complex de regla2 neuromodulator. Este impartita in grupari: parte compact ace se afla

dorsal si de la care pleaca eferentele si o parte reticulara situate ventral ce primesteaferentele. Conexiuniile sunt: strionigrale de la corpii striati ai telencefalului care au ca

neurotransmitator acidul gama-amino"utiric si nigrostriale care urca la corpii striati avand

ca neurotransmitator dopamina.

S1. Coliculii superiosi si inferiori.

Coliculii sup se afla pe trunc!iul cere"ral in partea sup a lamei cvadrigemina si sunt

centrii reflexi vizuali. Sunt formati din / straturi cenusii despartite intre ele de lame desu"stanta al"a. Cei doi coliculi sunt interconectati prin comisura colineului sup.

Conexiuniile coliculilor sup: fi"re corticotectale, corpul geniculat lat si "ratul colineului

sup, nuclei ariei pretectale, tractul tectopontin, tractul tectospinal.

Coliculii inferiori ocupa partea inf a lamei cvadrigemina si au o structura laminate si un

nucleu ovalar central. Cei doi coliculi inf au legaturi comisurale si functii refelexeacustice si de localizare a sunetelor. Conexiuniile: lemnisculul lat si caile acustice, corpul

geniculat medial prin "ratul colineului inf, tractul tectospinal.

 

Page 6: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 6/37

S1/. 8ecusatiile trunc!iului.

8ecusatia piramidala este motorize si este formata de tracturile corticospinale lat si se

afla ala 2onctiunea dintre maduva si "ul" in santul median ant.

8ecusatia lemniscala, senzitiva, situata mai sus si dorsal de decusatia piramidala si este

formata din fi"re arcuate interne provenite de la nuclei gracilis, cuneatus si nucleul n V.

8ecusatia tegmentala ventrala 3orel situata in partea inf a tegmentului mezencefalic si

este formata din fi"re incrucisate ale tractului ru"rospinal.

8ecusatia tegmentala dorsala >e6nert este la nivelul colicului sup si este formata dinfi"rele caillor cortico"ul"are si tecto"ul"are.

8ecusatia nervului tro!elear situate in valul medular sup.

8ecusatiile cailor cortico"ul"are si corticotectale.

8ecusatiile corpului trapezoid.

8ecusatiile aferentelor si eferentelor cere"elare.

 

S15. )racturile lemniscale

)racturile lemniscale sunt: lemnisculul medial, lemnisculul lateral, lemnisculul trigeminal

si lemnisculul spinal. 'emnisculul medial are originea in nuclei gracilis si cuneatus ai

 "ul"ului si prin fi"rele arcuate interne formeaza decusatia lemniscala situata in parteamediana si ventrala a tegmentului "ul"ar si o parte ascendenta care este lateral in punte si

dorsolateral in mezencefal. 'emnisculul lateral se form la nivelul corpului trapezoid si

urca pana la punte si mezencefal formand cu lemnisculul medial ?semiluna lemniscala@.

'emnisculul trigeminal are originea in nuclei senzitivi trigeminali. 'emnisculul spinaleste portiunea tracturilor spinotalamice in trunc!i, este situate lat de lemnisculul medial.

 

S14. )racturi propriiA3asciculele de asociatie ale trunc!iului

3asciculele de asociatie ale trunc!iului cere"ral sunt faciculul longitudinal medial si

fascilulul longitudinal dorsal Sc!utz.

Page 7: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 7/37

3asciculul longitudinal medial are rol in coordonarea miscariilor con2ugate ale oc!iului,

reflexele vesti"ule-oculare si miscarile oculocefalogire si de ec!ili"ru. Briginea

fasciculului provine din nuclei ariei pretectale si anume nucleul interstitial Ca2al sinucleul comisurii post. (re un traiect descendent paramedian pana atinge segmentele

cervicale ael maduvei spinarii. Componentele fasciculului sunt complexe, internucleare

ascendente si descendente, vesti"ulare si extrapiramidale: nuclei III, IV, VI, nucleivesti"ulari, +I, corpul striat, cere"elul si formatiunea reticulara.

3asciculul longituduinal dorsal Sc!utz se situeaza dorsal de cel medial si este format dinfi"re descendente si ascendenate. Este un fascicul de conexiune intre !ipotalamus si

nuclei autonomi ai nervilor cranieni si este implicat in reglarea acestora. 9rin aferente cu

a2utorul n VII, I+ si + mediaza reflexe gustative, de salivatie, lacrimatie si viscerale.

)ractul propriu al trunc!iului este tractul tegmental central care se mai numeste si talamo-

olivar si are rol de conexiune extrapiramidala. (re fi"re din dincefal, nucleul rosu si

corpii striate. Se termina in complexul olivar inf.

 

S17. (r!itectonica scoartei cere"elare

Scoarta cere"elara receptioneaza, moduleaza si transmite semnale nervoase intracelular si pt activitatea motorie celulara. Este formata din mai multe straturi: stratul molecular,

stratul ganglionar si stratul granular. Stratul molecular este superficial si are functie de

asociatie si este format din doau tipuri neuronale: celule stelate externe si celule staelate

interne. Stratul ganglionar este intermediar si are rol efector fiind format dintr-un singurstrat de celule 9urin2e formate din un pol sup "ogat in dendrite si un pol inf cu axon

destinat nucleilor cere"elari. Stratul granular este profund si are rol receptor fiind format

din cel de tip #olgi II si celule granulare mici si numeroase cu dendrite scurte si axonlung. 8intre toate cel scoartei ma2oritatea au functie in!i"itorie doar cel granulare este

excitatorie.

 

S1;. Circuitele intrinseci ale scoartei cere"elare

Circuitele intrinseci sunt reprezentate de celulele 9urin2e care sunt neuroni finali comuni

cu functie in!i"itor6 asupra nucleilor cere"elari ipsilaterali si focalizeaza impulsurile

aferente prin intermediul circuitelor directe si indirecte. Circutul excitator6 al cel 9urin2ese realizeaza direct prin fi"re agatatoare si dispersat indirect prin fi"re musc!ioase

urmand circuitul: fi"ra musc!ioasa-glomerul cere"elar-neuron glandular-fi"re paralele-

celule 9urin2e. Circuitul in!i"itor al cel 9urin2e este direct prin interneuronii staratului1 si indirect prin cel #olgi II care in!i"a activitatea cel garnulare.

 

Page 8: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 8/37

S1<. &ucleii cere"elului.

Sunt:nucleul fastigial, nucleul glo"os, nucleul em"oliform si nucleul dintat.

 &ucleul fastigial are forma sferica si este situate deasupra ventricululul IV, are rol in

 postura si ec!ili"ru si miscariile reflexe oculare. (ferentele vin de la cortexulflocculonodular si vermian iar eferentele sunt ipsi si controlaterale si pleaca la nuclei

vesti"ulari si formatiunea reticulara a trunc!iului.

 &ucleul glo"os este alcatuit din mici mase nucleare asezate lat de nucleul fastigial, iar

nucleul em"oliform are forma unui c!eag mic si se situeaza lat de glo"os. Cei doi nuclei

impreuna au rol in corectarea miscariilor de locomotie influentand tonusul m flexori.

(ferentele lor vin de la cortexul lo"ului ant iar eferentele pleaca la nucleul rosu si nucleitalamusului.

 &ucleul dintat este larg si este situate cel mai lat. 9rezinta o margine plisata, un !il si o

capsula formata de fi"rele aferente. (re rol de reprogramare si de sincronizare amiscarilor. (ferentele vin de la cortexul lo"ului post si eferentele pleaca la nucleul rosu si

nuclei talamusului.

 

S=. )racturile aferente al cere"elului

)ractul spinocere"elar ant contine fi"re musc!ioase si este destinat lo"ulul sup al

cere"elului.

)ractul spinocere"elar post este destinat lo"ului post dar si sup.

)ractul vesti"ulocere"elar se distri"uie cortexului flocculonodular si in parte vermisului,

fi"rele provin din nucleul vesti"ular.

)ractul olivocere"elar este singurul cu fi"re agatatoare si se distri"uie emisferelor

cere"rale si vermisului, fi"rele provin din nuclei olivari accesorii si din nucleul olivar

 principal.

)ractul pontocere"elar se termina in cortexul lo"ului post, este incrucisat, fi"rele provin

din nuclei pontici.

)racturile arcuatocere"elare si cuneocere"elare au fi"re reticulare si monoaminergice cu

 proiectie corticala difuza "ilaterala.

 

S1. )racturile eferente ale cere"elului

Page 9: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 9/37

)ractul cere"elovesti"ular, fi"rele au originea in nucleul fastigial si form fasciculul

uncinar a lui Russel. Sunt destinate nucleilor vesti"ulari si formatiunii reticulare din

trunc!i.

)ractul cere"eloru"ral are originea in nucleul dintat si nuclei glo"os si em"oliform, este

destinat nucleului rosu si centriilor optomotori.

)ractul cere"elotalamic are traiect comun cu tractul cere"eloru"ral, merge spre t!alamus.

 

S. &ucleii specifici ai talamusului.

Se impart in / grupe.

#rupul ant este format din nuclei anterior ventral, anterior dorsal si ant medial. (cestia

sunt nuclei de releu ai sistemului lim"ic. 9rimesc aferente prin tractul mamilotalamic dela corpii mamilari ai !ipotalamusului si trimit eferente la girusul cingular.

#rupul medial este format din nucleul medial dorsal, are functie lim"ica si conexiuniireciproce fronto-temporale. 9rimesc aferente din nuclei !ipotalamici, amigdala, nuclei

septali, striatum si trimit eferente la cortexul prefrontal.

#rupul lateral ventral este format din nucleul ventrala ant, ventral lat, ventral posteriorlat, ventral post medial. &ucleul ventral ant si lat au functie somatomotorie-senzitiva si au

aferente din nuclei "azali cere"el si su"st neagra. Iar nuclei ventral post lat si post med au

functie somatosenzitiva si au aferente din maduva si nucleul trigemen iar eferentele plaeca la cortexul senzitiv.

#rupul lateral dorsal esre format din nuclei lateral dorsal, lateral post, pulvinar.9ulvinarul este nucleu de releu integrative talamo-cortical si are conexiunii reciproce cu

cortexul de asociatie parieto-temporo-occipital.

 

S. &ucleii nespecifici ai talamusului.

Sunt : nuclei intralaminari, nuclei liniei mediane si nuclei reticulari.

 &uclei intralaminari sunt interconectati cu celelate grupe nucleare detinanad conexiuniiaferente si eferente cu corpul striat, proiectii talamo-corticale cu ariile lim"ice frontale, cu

nuclei cere"elari si formatiunea reticulara a trunc!iului cere"ral.

Page 10: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 10/37

 &uclei liniei mediane au rol in integrarea activitatiilor reticularee lim"ice si vegetative.

Sunt nuclei de releu si au proiectii reciproce difuze si nespecifice cu !ipocampul, corpul

striat, !ipotalamusul si nucleul accum"ens.

 &ucleii reticulate se afla in lama medulara externa mnotorizand activitatea talamusului si

fluxul de informatii.

 

S/. 9edunculii talamusului.

9edunculul ant sau frontal contine: nuclei ant ce fac conexiune cu girusul cingular, grupul

medial conectat cu cortexul prefrontal, nucleul ventral ant cu cortexul premotor si nucleulventral lat cu cortexul motor.

9edunculul sup sau centroparietal contine nucleul ventral post care are conexiunii in

cortexul senzitiv.

9edunculul post sau occipital contine nucleul pulvinar cu conexiune in cortexul deasociatie.

9edunculul inf contine nuclei medial ice contin structuri lim"ice din lo"ul frontal.

9edunculii au axoni talamocorticali si corticotalamici si au un aran2ament radial in 2urul

talamusului.

 

S5. >etatalamusul

Este format din corpul geniculat medial si corpul geniculat lateral. Corpul geniculat

medial este releu al cailor auditive si este situat dedesu"tul polului post al talamusului.3ormaza o eminenta care se leaga la coliculul inf prin "ratul acestuia si are o structura

 parvo si magnocelulara. (ferentele acustice vin prin lemnisculul lateral de la trunc!i iar

 pedunculul inf al talamusului le proiecteaza la cortexul auditiv primar. 3i"rele

corticofugale co"oara prin radiatia acustica la corpul geniculat medial apoi la colicululinf.

Corpul geniculat lat se afla lat si dorsal de corpul geniculat medial si este o largireovalara a tractului optic care are o structura lamelara formata din sase straturi. (ferentele

vin de la retina ipsilaterala si contolaterala iar pedunculul post al talamusului trimite

eferentele la cortexul vizual primar, la coliculul sup, aria pretectala si !ipotalamus.

 

S4. Epitalamusul

Page 11: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 11/37

Este format din comisura post, !a"enula si epifiza sau corpul pineal. Esre situat in partea

 post a diencefalului. Comisura post este o "ara transversala situata deasupra coliculilorsup in lama inf a pediculului epifizar. Contine nucleul interstitial Ca2al, nucleul comisurii

 post 8arsc!e0itsc! si fi"rele incrucisate ale ariei pretectale. a"enula este reprez de

niste proeminente simetrice piriforme mici. &ucleii !a"enulei sunt principalul releulim"ic !ipotalamo-mezencefalic. a"enula contine si comisura care formaza

interconexiunii nucleii !a"enulari din dreapta si stanga si stra"ate lama superioara a

 pediculului pineal. (ceste conexiunii realizeaza control lim"ic si !ipotalamic altrunc!iului prin stria medulara si fasciculul retroflex >e6nert. Corpul pineal al !a"enulei

este fuziform, mic situat pe linia mediana intre cei doi coliculi sup. Este format din cel

gliale, pineale si o "agata retea capilara si inervatie simpatica. Epifiza secreta melatonina

si controleaza functiile ciclice dependente de lumina si intuneric. (re un pedicul pinealcare o leaga de !a"enula, in acest pedicul gasindu-se recesul pineal al ventriculului al III-

lea, si se imparte in doua lame: sup care este traversata de comisura !a"enulara si una inf

care este traversata de comisura post.

 

S7. Su"talamusul

Reprez partea anteroinferioara a diencefalului, intercalata intre talamus si mezencefalcare contine nucleii, fascicule cu rol in circuitele "azale motorii. &ucleii su"talamusului

sunt: nucleul su"talamic 'u6s care are forma unei lentile "iconvexe si este situat

deasupra nucleului rosu si su"stantei negre% zona incerta este un conglomerat neuronal

aflat in spatele nucleului su"talamic care are functii extrapiramidale si reticulare.3asciculele su"talamusului sunt: ansa lenticulara formata din eferente palidale care

ocolesc capsula interna, fassciculul lenticular cu fi"re palidofugale care stra"at capsula

interna si a2ung la talamus, fasciculul talamic cu fi"re palidofugale destinate talamusului,nucleilor ventral ant, lat, medial dorsal si interlaminari si fasciculul su"talamic. )ractul

 palidotalamic este componenta ma2ora a ansei lenticulare, fasc lenticular si talamic si

formaza "ucle in forma de ? D@ numite ? campii 3orel@: campul a lui 3orel corespfasc lenticular, campul 1 a lui 3orel coresp fasc talamic, campul a lui 3orel contine

fi"re palidotalamice care trec din fasc lenticular in cel talamic, campii 3orel contin si

fi"re palidotalamice si fi"re dentato-ru"rotalamice.

 

S;. &ucleii !ipotalamici.

Se impart in grupe: grupa ant, mi2 si post.

#rupa ant este formata din nucleul supraoptic care este aflat latero-inf de c!iasma optica

si este format din cel largi megnocelulare acre secreta !ormonul antidiuretic al

neuro!ipofizei si are rol in reglarea vegetativa si meta"olica% nucleul paraventricular este

situat in peretele ventriculului al -lea si este format din cel mari neurosecretoare, secreta

Page 12: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 12/37

oxitocina% nucleul preoptic si nucleul su"rac!iasmatic au rol neurosecretor de modulare a

functiilor neurosecretorii si a ritmului circadian. (ferentele grupului ant vin de la retina,

talamus, sist lim"ic si nucleii parasimpatici si formatiunea reticulara a trunc!iului.Efrentele pleaca la lo"ul post al !ipofizei, nucleii parasimpatici si formatiunea reticulara

a trunc!iului si la sistemul lim"ic.

#rupul miflociu este format din nucleii tu"erali dorsomediali, ventromediali si laterali

care sunt form din cel mici neurosecretoare si secreta factorii eli"eratori ai adeno!ipofizei

si in!i"itori dopaminergici% nucleul infundi"ular sau arcuat este format din neuroni parvocelulari dopaminergici. (ferentele grupului mi2 sunt: sistemul lim"ic, nucleii "azali,

trunc!i cere"ral si arii !ipotalamice. Eferentele sunt: lo"ul ant al !ipofizei, sist lim"ic,

nucleii "azali, trunc!iul.

#rupul post este alc din: nucleul post care este situat caudat si are ro, efector si

conexiunii mezencefalice% nucleul corpului mamilar care form corpul mamilar si are un

nucleul medial eferent si unul lat aferent. (ferentele grupului post provin de la fornix si

fasc mamilotegmental iar eferentele pleaca la talamus si trunc!i.

 S<. Conexiunile diencefalului pt nucleii talamici : nucleii anteriori, sunt nuclei de releu ai sistemului lim"ic. primesc

aferente prin tractul mamilotalamic de la corpii mamilari ai !ipotalamusului si sunt in

conexiune reciproca cu girusul cingular.grupul medial contine nuclei de asociatie ai sistemului lim"ic cu aferente olfactive si

conexiuni reciproce fronto-temporale.

nucleii ventral anterior si ventral lateral, relee ale informatiilor somatomotorii provenite

de la nucleii extrapiramidali si cere"elari au conexiuni reciproce cu cortexul premotor simotor.

nucleul ventral posterior lateral este releu somatosenzitiv, primeste aferente prin

intermediul lemniscului medial si spinal, iar nucleul ventral posterior medial denumit sinucleul arcuat flec!sig prin lemniscul trigeminal. au conexiuni reciproce cu cortexul

somatosenzitiv.

 pulvinarul este nucleu de asociatie al sistemului optic, are conexiuni reciproce cucortexul de asociatie parieto-temporo-occipital.

 pt metatalamus : -corpul geniculat medial primeste aferente acustice prin lemniscul

lateral. pedunculul inferior al talamusului proiecteaza eferentele la cortexul auditiv.fi"rele corticofugale co"oara prin radiatia acustica la corpul geniculat medial, apoi la

coliculul inferior prin "ratul acestuia.

-corpul geniculat lateral primeste aferente de la retina ipsilaterala si controlaterala, eleavand un aran2ament retinotopic precis. pedunculul posterior trimite eferente la cortexul

vizual. fi"re aferente sunt trimise la coliculul superior prin "ratul acestuia, aria pretectala

si !ipotalamus.

 pt epitalamus : -comisura !a"enulara formeaza interconexiunea intre nucleii !a"enulari

din dreapta si din stanga. conexiunile !a"enulei realizeaza controlul lim"ic si !ipotalamic

al trunc!iului cere"ral prin stria medulara si fasciculus retroflexus me6nert ce contine

Page 13: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 13/37

eferentele nucleilor !a"enulari pentru nucleul interpeduncular al mezencefalului. corpul

 pineal are conexiuni cu nucleul supraoptic al !ipotalamusului si ganglionul cervical

superior simpatic.

 pt su"talamus : -nucleul su"talamic 'u6s are conexiuni cu glo"ul palidal prin intermediul

fasciculului su"talamic. ansa lenticulara este formata din eferentele palidale iar fascicululsu"talamic este conexiunea intre glo"ule palidal si nucleul su"talamic

 pt !ipotalamus :-grupul nuclear anterior are conexiuni :

aferente-retina prin colateralele "andeletelor optice si sistemul lim"ic prin fasciculul

medial al creierului anterior.

eferente-lo"ul posterior al !ipofizei prin tractul supraoptico!ipofizar si sist lim"ic.-grupul nuclear mi2lociu are conexiuni :

aferente- teritoriile encefalice invecinate

eferente-lo"ul anterior al !ipofizei prin tractul tu"eroinfundi"ular 

-grupul nuclear posterior are conexiuni :aferentele provin de la fasciculul mamilotegmental

eferentele sunt destinate talamusului prin tractul mamilotalamic si mamilotegmental.

S=. 'o"ul fornicat

lo"ul lim"ic $roca se afla pe fata mediala a emisferei intercalate de santuri inelarelim"ice interpuse.

sant intern : carpul lui calos, !ipocampal

girusuri : paraterminal, aria su"calosala, cingular, istm cingular, para!ipocampal, lumenul

insulei.sant extern : cingular, colateral

are o structura !exalaminara anterior agranulata posterior granulara, dispus in 2urul

formatiunilor lim"ice allo si su"corticale, e o zona supra-lim"ica si de asociatie pentrucontrolul cortical al comportamentului.

 

S1. &ucleii rinencefaluluinucleii su"stantei nenumite nucleul "azal >e6nert magnocelular, aflat in apropierea

su"stantei perforate anterioare, are rol rinencefalic, lim"ic si de modulari striatale si

reticulare. Fpalidum ventrale Geste denumirea data nucleilor su"stantei nenumite aflate in

 prelungirea anterioara a glo"usului palid. nucleii ariei septale, aria su"calosalaadaposteste nucleii septali : nucleii septului pelucid, nucleul acum"ens, septuri aflate la

capul nucleului caudat.

nucleii su"stantei perforate anterioare- insulele lui calle2anucleii lo"ului piriform-nucleul amigdalian.

S. 3ormatiunii !ipocampice

Sunt: !ipocampul, girusul dintat, "andeletele rudimentare de 2octiune si su"iculum.

ipocampul este o proeminenta alungita concava si este situat superomedial de girusul

Page 14: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 14/37

 para!ipocampal, in podeaua cornului inf al ventriculului lateral, ant este cur"at spre

uncus si post se extinde pana su" sleniumul corpului calos. ipocampul are pe fata

mediala o lama de su"st al"a numita fim"ria !ipocampului. #irusul dintat se afla in profunzimea santului !ipocampului intre !ipocamp si girusul para!ipocampal. (cest

girus se continua cu girusul fasciolar, indusium griseum si striile longitudinale.

$andeletele rudimentare de 2octiune sunt: "andeleta #iacomini intre !ipocamp si uncus, "andeleta diagonala $roca intre girusul paraterminal si su"stanta perforata ant.

Su"iculum este determinarea zonei de tranzitie dintre !ipocamp, girusul dintat si girusul

 para!ipocampal.

 

S. 3asciculele lim"ice

Sunt:

3asc uncinat care este conexiune de asociatie complementara a lo"ului lim"ic. 3ornixuleste o "andeleta de asociatie si proiectie intre teritorile lim"ice telencefalice si

diencefalice, si este principala efernat ipsilaterala intre !ipocamp, !ipotalamus si ariaseptala. Se divide in fasc: fasc precomisural si fasc postcomisural. 3asc medial al

creierului ant este o conexiune intre sist lim"ic, trunc!iul cere"aral si prozencefalul "azal.

Contine fi"re ascendente noraadrenergice, serotoninergice, dopaminergice si colinergice,are si fi"re descendenteasociate fasc longitudinal dorsal. Striile longitudinale 'ancis

contine fi"re longitudinale de asociatie rudimentare ale rinencefalului. Stria terminala

este o conexiune reciproca intre nucleul amigdalian, striatum, aria septala, talamus,

!ipotalamus si formatia reticulata. Stria medulara conecteaza nucleii septali, talamusul,!ipotalamusul si nucleii !a"enulari. (lte fasc lim"ice mai sunt: tractul mamilotalamic,

fasc retroflex, tractul amigdalo!ipotalamic ventral.

S/. Circuitele lui 9apez

circuitele intrinseci

circuitul lim"ic cingulum si fasciculul uncinat interconecteaza girusurile lo"ului lim"iccircuitul infra-lim"ic rudimentar prin "andeleta diagonala "rosca, strii longitudinale

loncis, girusul fasciolar, girusul dintat, "andeleta giacomini, leaga aria septala indusium

griseum si !ipocampusul.

circuitul !ipocampo-fornical-su"cortical are origini in celulele primare ale!ipocampusului prin alveus si fim"ria fornixului apoi fornix. are componente :

componenta precomisurala la aria septala, componenta postcomisurala la nucleul corpului

mamilar.circuitul amigdalo-!ipotalamo-!a"enular prin : stria terminala perpendiculara intre

nucleul amigdalian, aria septala striatum, nucleii talamici mediali, nucleii !ipotalamici

anteriori. stria medulara de la nucleii !ipotalamici anteriori la nucleii !a"enulari.fasciculul reflex de la nucleii !a"enulari la nucleul interpeduncular mezencefalic.

 

Page 15: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 15/37

S5. Corpul amigdalian si claustrul

Corpul amigdalian este un complex nuclear de forma amigdaliana ce se afla in profunzimea lo"ulul temporal, inaintea cozii nucleului caudat si are diametru de 1 cm.

Este format din nucleii mici corticomediali si nuclei largi "azolaterali "ogati in cel

monoaminergice si peptidergice. Este un component al sist lim"ic ce integreazainformatiile corticale, lim"ice, talamice, reticulare si !ipotalamice si moduleaza functii

endocrine si vegetative si intervine in comportamentul emotional si memorie.

Claustrul este o lama su"tire de su"stanta cenusie asezata intre putamen si insula si este

despartita de acestea prin niste "enzi de su"stanta al"a: capsula externa de putamen si

capsula extrema de insula. (re conexiunii reciproce cu cortexul cere"ral si nucleii "azali.

 

S4. &ucleul caudat

(re forma unei virgule cu lungimea de 7-1= cm si este situata in 2urul marginii

dorsolaterale a talamusului, este delimitat de talamus prin stri terminale si venatalamostriala. Este format din parti: cap, corp si coada. Capul se afla inaintea orificiului

>onro si patrunde in profunzimea lo"ului frontal al creierului. Corpul se extinde post

 pana la talamus. Coada ocoleste polul post al talamusului mergand in 2os si apoi inainte inlo"ul temporal. &ucleul caudat participa la formarea ventriculului lateral. Capul form

 peretele lat al cornului ant, corpul form podeaua partii centrale iar coada peretele supero-

medial al cornului inf al ventriculului. Suprafata concava a nucleului vine in raport cu

capsula interna.

 

S7. &ucleul lentiform

(re forma unei lentile "iconvexe cu diametru de cm si este situat lateral de talamus sinucleul caudat, intre capsula interna si externa. In plan frontal si pe sectiune orizontala

are forma unei piramide triung!iulare cu varful orientat spre talamus. 'ama medulara

mediala imparte nucleul lentiform in parti: putamen si glo"us pallidus. 9utamen este

situat mai lateral si este mai intunecat. #lu"us pallidus este partea mai mediala si maidesc!isa la culoare datorita axoniilor mielinici si este impartita de o lama de su"stanta

al"a in o portiune externa si una interna.

 

S;. 3ormatia reticulata-nuclei

 &ucleii formatiunii reticulate se gasesc in trunc!iul cere"ral si talamus. 3ormatiunea

reticulata a trunc!iului este raspandita in tegmentul acestuia in spatiile dintre nuleii n

cranieni, nucleii proprii si tracturile nervoase. #rupurile nucleare sunt dispuse in /

Page 16: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 16/37

coloane. #rupul lat este format din neuroni parvocelulari cu functii receptoare. #rupul

intemediar este format din neuroni largi cu rol efector si cu axonii "ifurcati ascendent si

descendent. #rupul medial aflat in planul medial si paramedial al trunc!iului. &ucleii periapedunctali si periventriculari sunt dispusi in 2urul canalului Silvius si ventriculul al

/-lea. &ucleii cu rol in transmiterea specifica si0 de modulare a functilor reticulare sunt:

nucleii gigantocelulari colinergici, nucleii locului ceruleu noradrenergici, nucleii arieitegmentale dopaminergici si nucleii rafeului serotoninergici. &ucleii talamici nespecifici

reticulari sunt dispusi ingrupuri: nucleii intralaminari se afla in lama interna medulara a

talamusului, nucleii liniei mediane se afla in lama al"a adiacenta ventriculului al -lea,nucleul reticular talamic aflat in lama medulara externa din 2urul talamusului.

 

S<. 3ormatiunea reticulata-cai

3ormatia reticulata a trunc!iului cere"ral sta"ileste leg eferente si aferente cu toate partile

ma2ore ale sistemului nervos central. (ferentele reticulare sunt reprez de aferentelemedulare prin tractul spinoreticular si colateralele tracturilor ascendente, aferentele

 "ul"o-pontino-mezencefalice care vin de la nucleii nervilor cranieni si coliculiimezencefalici, aferentele cere"elare prin intermediul unor grupuri mici nucleare

 preverte"rale intercalate si aferente !ipotalamice, palidale, lim"ice si corticale prin

intermediul tractului tegmental central, fasc mamilotegmental si fasc medial al creieruluiant. Eferentele ascendente sunt ramuri axonice ascendente ale grupurilor nucleare

reticulare intermediare mediale care se disperseaza difuz la !ipotalamus, talamus, scoarta

cere"rala, gang "azali, sist lim"ic. Eferentele descendente controleaza activitatiile

somatomotorii, somatosenzitive, nociceptivesi vegetative si sunt destinate nucleilornervilor cranieni. )racturile formatiunii reticulate sunt: tractul spinoreticulat ascendent,

tractul reticulospinal lateral si tractul reticulospinal medial. Semnalele piramidale si

extrapiramidale sunt procesate prin tracturile reticulospinale care au rol asupra functilormotori prin in!i"area sau facilitarea acestora.

 

S/=. (r!itectonica scoartei cere"rale

Scoarta cere"rala acopera suprafata ext a emisferelor cere"rale patrunzand si in fisuri siin santuri. Este formata din 4 straturi foarmate din zeeci de miliarde de neuroni. Stratul I

molecular este format din cel mici dispersate asezate orizontal. Stratul II granular extern

contine numerosi neuroni granulari si piramidali mici cu prelungirile dispuse in straturilesupra si su"iacente. Stratul III piramidal ext este dispus in su"straturi foarmate din cel

 piramidale mici si mi2loci, au prelingirile in straturile supra si su"iacente. Stratul IV

granular intern este alc din cel granulare si piramidale mici asezate in straturi dense, audentritele si axonii in lamele adiacente. Staratul V piramidal intern sau ganglionar are

su"straturi si este format din cel piramidale mari si mi2 cu dentrite in straturile

supraiacente. Stratul VI multiform, poliform sau fuziform este format din cel de

Page 17: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 17/37

dimensiuni si forme variate asezate in su"straturi, au dentritele in straturile

su"raiacente.

S/1. (riile motorii corticale

Sunt:cortexul motor, cortexul premotor, cortexul motor suplimentar, campul frontal

ocular si centrul lim"a2ului articulat.

Cortexul motor ocupa cea mai mare parte a girusului precentral si este izocortex

!ereotipic agranular. Este gros de /-5 mm si contine in 2ur de = de mii de celule largi

 piramidale $etz ai caror axoni participa la formarea tractului piramidal. Cortexul este ariamotorie a miscarilor de parte opusa si are anumite caracteristici: este inversat si

controlateral, partea superioara este pt miscarile mem"rului inf, partea inferioara este pt

miscarile trunc!iului, mem"rului inf si capului.

Cortexul premotor este situat in girusul frontal su" si mi2 si este format dintr-un cortex

granular, are conexiuni cu nucleii "azali talamici si cere"elari. (re rol de prelucrare ainformatiilor motorii, de programare a miscarilor si de a transmite semnale cortexului

motor si extrapiramidal.

Cortexul motor suplimentar se afla in girusul frontal si are rol in miscarile posturale

 "ilaterale si programarea miscarilor.

Campul frontal ocular situat in partea posterioara a girusului frontal mi2 si controleazamiscarile voluntare oculare.

Centrul lim"a2ului articulat $roca se afla in girusul frontal si are rol in articularea cuv siactioneaza asupra musc!ilor implicati in v" si vocalizare.

 

S/. (riile somestezice

Sunt: cortexul somatosenzitiv primar si secundar.

Cortexul somatosenzitiv primar se afla in girusul postcentral si este format din cortex

granular dens.

Cortexul somatosenzitiv secundar se afla in cortexul operculului frontoparietal. (re rol

discriminativ calitativ, spatial si psi!osenzitiv in perceperea senzatiilor nociceptive si incontrolul senzitiv al functiilor motorii. Conexiunile lui sunt de proiectie, semnalele

exteroceptive si proprioceptive sunt controlaterale, proiectia este somatotopica si

!omunculul senzitiv este controlateral, rasturnat si neproportional.

Page 18: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 18/37

 

S/. (riile senzoriale

Sunt: ariile vizuale, acustice gustative, vesti"ulare.

(riile vizuale sunt localizate pe fata meiala a lo"ului occipital, fata mediala a lo"ului

 parietal si girusul lingual al lo"ului temporeal. Sunt formate din cortex granular cu celule

granulare si piramidale mici. (ria primara vizuala integreaza imaginile primite din am"iioc!i si detecteaza si analizeaza semnalele vizuale. (ria secundara vizuala este o arie de

asociatie care decodifica informatiile si interpreteaza imaginea o"s.

(riile acustice se gasesc in cortexul auditiv primar care se afla in operculul temporal si percepe sunete cu frecventa 2oasa anterolateral si sunete cu frecventa inalta

 posteromedial% cortexul auditiv de asociatie este un cortex granular si este situat in

girusul temporal sup. (ria gustativa se afla in partea anteroinferioara a girusului

 postcentral.

(ria vesti"ulara se afla in apropierea girusului postcentral si a girusului temporal sup.

 

S//. (riile de asociatie

Reprezinta <5H din suprafata totala a cortexului cere"ral si sunt arii neocorticale

imprecis delimitate, cu functii integrative suportate de circuitele neuronale cortico-corticale si cortico-su"cortico-corticale. 3untiile corticale se realizeaza prin cooperarea

celor doua emisfere: emisfera stanga este dominanta, cu rol in indemanarea manuala si

interpretarea lim"a2ului, iar emisfera dreapta este creativa, cu rol intuitiv vizuospatial.(riile de asociatie se gasesc in: cortexul de asociatie a functiilor senzitive, senzoriale si

motorii% cortexul prefrontal de asociatie este sediul personalitatii, al a"ilitatii intelectuale

si al comportamentului% cortexul temporoparietal de asociatie integreaza diferitele tipuride info senzoriale necesare intercomunicarilor non-ver"ale% aria receptiva sau

interpretativa a lim"a2ului se afla in cortexul temporoparietal si este sediul intelegerii

cuvintelor auzite.

 

S/5. Capsula interna a emisferelor cere"rale

Este formata din parti: "rat ant, genunc!i, "rat post.

$ratul ant este situate intre capul nucleului caudat medial si nucleul lenticular lateral.

#enunc!iul este partea centrala situate intre capul nucleului caudat si t!alamus situati

medial si nucleul lenticular situate lateral. $ratul post se imparte in parti: parte

talamolenticulara intre t!alamus si nucleul lenticular, parte su"lenticulara inf de nucleul si

Page 19: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 19/37

 partea retrolenticulara post de nucleul lentiform. Capsula intrena contine fi"re

longitudinale convergente si fi"re transversale. 3i"rele longitudinale sunt: corticospinale,

cortico"ul"are, corticopontine, corticotalamice, talamocorticale. 3i"rele transversale sunt:fasc lenticular, fasc su"talamic, radiatia optica, radiatia acustica.

 

S/4. 3i"rele de protectie ale scoartei cere"rale

(u originea si terminatia in cortexul cere"ral si sunt grupate in fi"re eferente sau

corticofuge si fi"re aferente sau corticopete. 3i"rele corticofugale co"oara la structurile

infracorticale prin capsula interna si la nuclei "azali prin capsula externa. 3i"rele

corticopetale radiaza la scoarta prin capsula interna. 3i"rele de proiectie sunt organizatein tracturi si fascicule si pot fi si ipsi si controlaterale. 3i"re eferente: corticospinale,

cortico"ul"are, corticostriale, corticotegmentale, corticopontine, corticoreticulare,

corticotalamice. 3i"rele aferente: talamocorticale specifice si nespecifice, reticulare.

 

S/7. 3i"re de asociatie ale telencefalului.

Sunt formate din axonii neuronilor corticali care fac sinapsa cu neuronii corticaliipsilaterali. 3i"rele de asociatie lungi si scurte formaza un sistem reciprocal de conexiune.

3i"rele scurte de asociatie sunt fi"rele intracorticale si fi"rele extracorticale. 3i"rele lungi

de asociatie formeaza un sist de legatura intra fata convexa si fata mediala emisferica

conectand lo"i emisferici intre ei, formeaza "enzi: fassc longitudinal sup intre lo"uloccipital si frontal care asociaza aria vizuala, ariile de lim"a2 si arie motorie frontala

oculara, fasc longitudinal inf intre lo"ul temporal si occipital, o alta "anda este cingulum

care formeaza su"st al"a a girusului cingular, fasc uncinat cur"at in 2urul capatului inf alsantului silvian, intre girusul para!ipocampal si cortexul or"itofrontal.

 

S/;. 3i"re comisurale ale telencefalului.

 Sunt corul calos, comisura ant si comisura fornixului. Corpul calos este principalulsistem comisural ce contine fasc interemisferice care conecteaza partile neocorticale

similare din cele emisfere. Contine fi"re care form tavanul si peretele medial al

ventriculului lat: forceps minor aflate inaintea genunc!iului corpului calos, forceps ma2orsituate inapoia spleniumului corpului calos, tapetum care este extensiunea lat a radiatiei

corpului calos. Comisura ant contine fi"re comisurale care nu au conexiuni prin corpul

calos. Contine comp rinencefalice si neocorticale: componenta rinencefalica intre partilelo"ilor alfactivi, intre nucleii amigdalieni si fi"re amigdalo-!ipotalamice ventrale%

componenta neocorticala intre girusurile lo"ilor temporali. Comisura fornixului este o

mem" de su"st al"a extinsa intre "ratele post ale fornixului, dedesu"tul spleniumului.

Page 20: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 20/37

 

S/<. Sistemul somatosenzitiv discriminativ ascendent

)ransmite senzatii epicritice, tactile diferentiate, inestezice constiente, presiune, vi"ratii,

simtul pozitiei si a miscarii corpului. Receptorii sistemului sunt de feluri: tegumentari  discurile >erel, corpusculii >eissner, Corpusculii Vater-9accini, terminatiile Ruffini si

receptori musculosc!eletici fusul neuromuscular, fusul neurotendinos, corpusculii

#olgi->azzoni. &euronii de conexiune ai sistemului sunt protoneuronul, deutoneuronulsi neuronul al -lea. Segm nevraxial al caii de conducere a sist este format din aferente

extero si proprioceptive ale nervilor spinali care sunt fi"rele neuronilor pseudounipolari

din gang spinalisi sunt reprez de aferente tegumentare groase si mi2 de tip ( si aferente

musculosc!eletice de tip I alfa si "eta. Dn alt component al segm extranevraxial suntaxonii aferenti lungi ai protoneuronilor ce patrund in funiculul post al maduvei.

Segmentul intranevraxial al cailor de conducere a sist contine fi"re ascendente axonice ce

urca in funiculul post ispilateral al maduvei formand caile spino"ul"are si se termina in

deutoneuronii "ul"ari, aceste fi"re sunt reprez de fasc #oll si $urdac!. (lte componenteale sist intranevraxial sunt fi"rele "ul"otalamice, fi"rele talamocorticale, ramurile

axonice spinale controlaterale si descendente.

S5=. Calea algotermoconductoare extra si intranevraxiala

Calea algotermoconductoare extranevraxiala contine axoni ganglionari spinali care

 partund in maduva spinarii prin diviziunea laterala a rad post a nervului spinal, maicontine semnale dureroase acute immediate si de frig care sunt transmise precis si sunt

localizate in fi"re mielinizate su"titi de tip ( delta, si semnale algice secundare intarziate

si persistente, greu localizate care sunt conduse de fi"re su"tiri amielinice de tip C.

Calea algotermoconductoare intranevraxiala prezinta axonii care patrund in maduva

spinarii in cornul post printr-un traiect ascendent sau descendent scurt prin tractuldorsolateral 'issauer. (cesti axoni fac sinapsa cu deutoneuronul din lamele Rexed si

form tractul spinotalamic lateral. In partea ant a tractului sunt transmise semnale

dureroase si in partea post semnale termice. )ractul spinotalamic lat se divide in

manunc!iuri: fi"re neospinotalamice care au rol in localizarea si clasificarea tipurilor dedurere si fi"re paleospinale care informeaza asupra intensitatii dureri.

 

S51. Sistemul protopatic

)ransmite senzatii exteroceprive neprecise si tactile grosolane. Receptorii sist sunt:

terminatii nervoase li"ere cutanate si terminatii incapsulare cutanate. &euronii de

conexiune ai sist sunt reprez de protoneuronul loc in gang senzitiv, deutoneuronul loc in

lamele Rexed I-V si neuronul al -lea loc in nucleul ventral post lat. Calea

Page 21: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 21/37

extranevraxiala contine aferente cutanate din fi"re mielinizate de tip ( delta ale cel

 pseudounipolare a caror axoni patrund in maduva spinarii le deutoneuron prin diviziunea

lat a radacinii dorsale a n spinal. Calea intranevraxiala este format din deutoneuronii careau axonii incrucisati in comisura al"a ant formand tractul spinotalamic ant controlateral a

carui< fi"re sunt situate superficial si profund. )runc!iul cere"ral este traversat de fi"rele

spinotalamice ant care provin din tractul spinotalanic ant situal in lemniscului spinal.(paoi fi"rele a2ung la nivelul talamusului und fac sinapsa in nucleul ventral post lat si se

continua cu fi"rele talamocorticale ce trec prin pedunculul talamic sup su "ratul post al

capsulei interne.

 

S5. Sistemul proprioceptiv inconstient

Receptorii sist sunt reprez de proprioreceprorii acre sunt situati in musc!ii, tendoane,

capsula articulara, ligamente. &euronii de conexiune ai sist sunt: protoneuronii situati in

gang spinali si deutoneuronioi situati in: nucleul dorsal Clare-locul de origine altractului spinocere"elar post, nucleii lamelor Rexed V-VI, nucleul cuneat accesor din

 "ul". Calea extranevraxiala este form din aferentele care sunt fi"re de grosime mi2 de tip Isi II si eferntele gang spinali care patrund in maduva prin diviziunea mediala a rad post si

fac sinapsa prin cornul post al acesteia. Calea intranevraxiala este formata din tractul

spinocere"elar post, ant si tractul cuneocere"elar. )ractul spinocere"elar post este formatdin axonii deutoneuronilor care urca ipsilateral si marginal in funiculul lat , traverseaza

 "ul"ul si prin pedunculul cere"elar inf se termina in scoarta paleocere"elara. )ractul

spinocere"elar ant are deutoneuronii si se situeaza in funiculul lat marginal, traverseaza

trunc!iul cere"ral si a2unge la cere"el prin pedunculul cere"elar sup. )ractulcuneocere"elar este fromat din fi"re arcuate externe dorsale provenite din nucleul cuneat

accesor care a2ung ipsilateral in cre"el prin pedunculul inf.

S5. Sistemul trigeminal

)ransmite informatile tactile discriminative, protopatice si termoalgezice ale fetei si cele

 proprioceptive de la aparatul masticator, musc!ii extraoculari si ai mimici. &euronii de

conexiune ai sist sunt: gang trigeminal #asser care contine protoneuroni periferici,deutoneuronul care se afla in nucleul tractului spinal, nucleul senzitiv principal

somatosenzitiv si discriminativ si nucelul tractului mezencefalic proprioceptiv, si un alt

neuron de conexiune este neuronul al -lea talamic care se afla in nucleul ventral postmedial al talamususlui. Segmentul extranevraxial al sist este format din aferentele

neuronilor din gang #asser aflate in ramurile n trigeminal, axonii lor formand rad senzitiv

a atrigemenului care patrunde in partea anterolat a puntii la neuronii terminali aitrigemenului. Calea intranevraxiala contine axonii protoneuronului din gang #asser care

se grupeaza. 3i"rele ascendente conduc sensi"ilitatea termoalgezica si protopatica la

nucleul tractului spinal: inf n mand, mi2 n maxila si sup n oftalmic. 3i"rele mi2 conduc

sensi"ititatea tactila discriminativa la nucleul senzitiv principal. 3i"rele ascendente

Page 22: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 22/37

conduc sensi"ilitatea proprioceptiva la nucleul tractului mezencefalic. )ractul spinal al

trigemenului primeste aferente si de la alti n: facial, glosofaringian si vag si are conexiuni

cu formatiunea reticulata din tr cere"ral si talamus.

S5/. Sistemul olfactiv

Receptorii sist sunt celulele receptoare sau alfactive reprez de neuroni "ipolari dinmucoasa aofactiva. &euronii de cenexiune a sist sunt protoneuronul care este celula

olfactiva receptoare a mucoasei oflactive, deutoneuronul si nucelii intermediari din

formatiunile rinencefalice si lim"ice ale talamusului. Calea olfactiva este formata din n

olfactiv, "ul"ul olfactiv si calea olfctiva. &ervul olfactiv este primul n cranian si esteformat din filete olfactorii. $ul"ul olfactiv este extensiunea telencefalului, are forma

ovalara, este format din 5 straturi si este asezat in partea ant a santulul olfactiv. $ul"ul

contine multi interneuroni in!i"itori numiti celule periglomerulare iar sinapsele dintre

acestea si cel mitrale au rolul de a controla modularea si in!i"area transmiteriiimpulsurilor olfactive. )ractul olfactiv este asezat in santul olfactiv intre "ul" si trunc!iul

olfactiv si contine axonii celulor mitrale si nucleii din releu dar si conexiuni comisuralecontrolaterale. )ractul este impartit in strii olfactive: stria olfactiva mediala care se

termina in su"st perforata ant, nucleii septali si "ul"ul olfactiv cantrolateral, stria

olfactiva intermediara acre se termina in !ipotalamus, talamus si cortexul or"itofrontal sistria olfactiva lat care se termina in amigdala, cartex olfactiv, cortex endorinal si

!ipocamp.

 

S55. Sistemul gustativ

Receptorii sist sunt papilele linguale formate din celule gustative care sunt

c!emoreceptorii. &euronii de conexiune ai sist sunt: protoneuronii care se afla in gang

 periferici: gang geniculat al n facial, gang inf al n glosofaringian, gang inf al n vag%deutoneuronul este situat in partea ant a nucleului tractului solitar si neuronul al -lea din

nucelul ventral post medial al talamusului. Calea gustativa este formata din n periferici

senzitivi, nucleul gustativ al tractului solitar si fi"re talamocorticale. 9rin nucleul lingual

si coarda timpanului dendritele protoneuronului preiau semnalele gustative din A ant alelim"ii si cu a2utorul n intermediar patrund ein "ul" la deutoneuronul aflat in nucleul

tractului solitar. 8endritele gang senzitivi glosofaringian si vag aduna senzatiile gustative

din treimea dorsala a lim"ii si a teritorilor adiacente. 'a nivelul nuceului gustativ altractului solitar se emit axoni la nucleii salivatori, !ipotalamus si intrneuronii fomatiunii

reticulate. 3i"rele talamocorticale trec prin pedunculul talamic sup in "ratul post al

capsulei interne apoi la cortexul somatosenzitiv declansand rasp comportamental siautonom asociat cu alimentatia.

 

Page 23: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 23/37

S54. Sistemul vizual-calea periferica si centrala.

In calea periferica n optic perforeaza reto"ul"ar sclera, stra"ate or"ita si canalul optic sise termina in c!iasma optica. C!iasma optica in ung!iurile ant primeste n optici iar in

ung!iurile post se continua cu tractul optic. (ici fi"rele temporale ale retinei raman

ipsilaterale si trec in partea lat a c!iasmei in tractul optic iar fi"rele nazale se incruciseazasi trec in tractul optic controlateral. )ractul optic continua c!iasma optica ca o "andeleta

si se termina in corpul geniculat lat. )ractul optic este alc din mai multe parti: tractul

retinogeniculat reprez cea mai mare parte a tractului, tractul retinopretectal este ptarcurile reflexe optice si tractul retino!ipotalamicdestinat nucleilor !ipotalamici. In calea

centrala tractul optic se termina in corpul geniculat lat avand o topagrafie retinotopica

 precisa. )ot in calea centrala se mai gaseste si tractul geniculocalcarin care este format

din axonii neuronilor corpului geniculat lat si se termina in cortexul vizual.

 

S57. Sistemul auditiv

Receptorii sist se afla in organul Corti al ductului co!elar din urec!ea interna. &euroniide conexiune sunt protoneuronul din gang Corti, deutoneuronii din nucleii co!leari

ventral si dorsal, neuronii intercalati acustici suplimentari pontini care sunt: nucleii

corpului trapezoid, nucleul olivar sup si nucleul lemnisculului lat, alti neuroni deconexiune sunt si neuronii diencefalici din corpul geniculat medial al metatalamusului. In

calea acustica dendritele gang Corti transmit excitatii cel auditive ciliate care a2ung in

nucleii co!leari unde axonii nucleilor traverseaza tegmentul pontin in striile medulare sau

acustice ale ventriculului al /-lea si se termina ipsi si controlateral in nuclei acusticisuplimentari intercalati in punte. 8in fi"rele neuronilor acustici suplimentari se formeaza

lemnisculul lat.

S5;. Sistemul vesti"ular 

(re rol in ec!ili"rul corpului si a orientarii in spatiu avand conexiuni cu nucleii

optomotori, cere"el, formatia reticulata, nucleii motori ai maduvei spinarii. Recestorii

vesti"ulari sunt mecamoreceptorii inestezici. &euronii de legatura ai sist sunt: protoneuronul "ipolar din gang Scarpa, deutoneuronul din nucleul vesti"ular sup si lat si

neuronul tertial din nucleul ventral lat si post lat al talamusului. Calea vesti"ulara

constienta trece prin intermediul fasc longitudinal medial si prin fi"re asociatelemnisculului lateral la nuclei talamici "ilateral. Conexiunile vesti"ulare inconstiente:

aferente ale nucleilor vesti"ulari care inc!id arcurile reflexe proprioceptive specializate,

necesare reflexelor de ec!ili"ru.

S5<. Sistemul piramidal

Page 24: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 24/37

Controleaza voluntar musculatura sc!eletica. )raiectul intranevraxial al sist este format

din fi"re corticofugale care stra"at centrul semioval al emisferelor cere"rale a2ungandincapsula interna unde fi"rele sosite din partea post a girusului precentral devin post si

fi"rele co"orate din partea inf a girusului precentral devin ant. 3i"rele traverseaza "aza

 pedunculilor cere"rali sc!im"andu-si somatotopia: fi"rele ant devin mediale si fi"rele post devin lat. (ceste fi"re formaza tracturi. )ractul cortico"ul"ar, corticonuclear sau

geniculat se raspandeste in tegmentul tr cere"ral ipsi si controlateral. )ractul corticospinal

lat este dispus in funiculul lat centrofunicular apoi co"oara al segm medularementinandu-si aran2amentul somatotopic din trunc!i. )ractul corticospinal ant se form din

fasc lat al fi"relor spinale din "ul". Intraiectul extranevraxial al sist motoneuronii alfa si

gamma reprezinata ultima statie comuna a tuturor cailor somatomotorii. (xonii grosi si

su"tiri ai motoneuronilor intra in constitutia nervilor somatomotori cranieni si spinaliinervand musculatura striata.

 

S4=. Sistemul extrapiramidal.

Cuprinde centrii si caile polisinaptice situate in afara sist piramidal si are rol in controlul

motor semi si involuntar. Centrul cortical extrapiramidal este localizat in ariile corticale

extrapiramidale motori prezente in toti lo"i telencefalului. Centrii extrapiramidalisu"corticali sunt formati din mai multi nuclei extrapiramidali interconectati intre ei.

Conexiunile dintre cenrtii extrapiramidali su"corticali sunt multiple si "ilaterale formand

circuite motorii ierar!izate ipsi si controlaterale: circuitul striato-pallido-talamo-strial,

circuitul striato-nigro-striatal, circuitul pallido-su"talamo-pallidal, conexiuniilesu"talamo-nigro-ru"ro-olivare. 3asciculele compacte alc din fi"re eferente si aferente ale

circuitelor piramidale formaza: ansa lenticulara care contine toate eferentele palidofugale,

fasc lenticular contine fi"re palidotalamice, fasc su"talamic contine fi"re palido-su"talamice, tractul tegmental. )racturile extrapiramidale spinale sunt: tractul ru"rospinal

>onao0, tractul tectospinal, tractul olivospinal si tractul vesti"ulospinal.

 

S41. Cercul arterial illis

Este sistemul anastomotic intercarotico"azilar format intre cele artere carotide interne si

artera "azilara, are forma poligonala. Este situat la "aza encefalului in 2urul lamei

terminale, c!iasma optica, infundi"ul, corpii mamilari si su"stanata perforata post.Segmentele !exagonului in nr de 4 sunt date de vase: artera comunicanta ant care

conecteaza cele artere cere"rale ant, este o ramura anastomotica intercarotidiana%

arterele cere"rale ant au segm de origine de apx 15 mm% aretrele comunicante post seanastomozeaza cu artera cere"rala post% arterele cere"rale post rezultate din diviziunea

arterei "azilare. Dng!iul lat al !exagonului este format din tranzitia caortido-s6lviana iar

ung!iul post de "ifurcatia arterei "azilare.

Page 25: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 25/37

 

S4. sistemul vegetativ simpatic

neuronii preganglionari au pericarionii situati in nucleii intermediolaterali din maduvatoracolom"ara reprezentand locurile de eferente simpatice.

eferentele axonice preganglionare intra in constitutia trunc!iurilor nervoase prin radacina

ventrala .ganglionul simpatic are forma ovoidala si contine neuroni postganglionari in care face

sinapsa ramura comunicanta preganglionara.

ganglionii simpatici contin si interneuroni, dopaminergici care in!i"a neuronii postganglionari efectori. fi"rele postganglionare diverg la viscere formand partea

viscerala a sistemului simpatic si la structurile somatice ale corpului. neurotransmitatorul

ma2oritatii fi"relor postganglionare este noradrenalina.

actiunea simpatica in raport cu receptorii moleculari ai efectorilor poate fi excitatorie sauin!i"itorie.

simpaticul cervico-cefalic format din ganglioni simpatici si din nervi si plexuri.

simpaticul toracic format din partea toracala a trunc!iului simpatic, din mediastinul

 posterior alcatuit din 1 ganglioni.simpaticul a"dominal si pelvian format din /-5 ganglioni lom"ari si 5 ganglioni pelvieni

ganglioni preverte"rali.

S4. sistemul vegetativ parasimpatic

1. pericarionii preganglionari, aflati in nevrax :a. neuronii preganglionari craniali, aflati in nucleii vegetativi parasimpatici din

trunc!iul cere"ral, locul de origine visceromotorie a unor nervi cranieni ca :

-nucleul accesor oculomotor 

-nucleul salivator superior -nucleul dorsal al nervului vag

  ". neuronii preganglionari sacrali se afla in nucleii intermediolaterali din aria

intermediara medualara, in segmentele sacrale s-s/.

. eferentele preganglionare craniene se afla in constitutia nervilor cranieni , 7"is, <

si 1= % cele preganglionare sacrale au axonii distri"uiti la radacina anterioara anervilor sacrali.

. fi"rele preganglionare parasimpatice sunt lungi, formate din axoni mielinizati si

alcatuiesc nervi cu denumiri proprii.

/. ganglionii parasimpatici sunt localizati terminal, in apropierea sau in pereteleorganului inervat, au forma de mase ovoidale la parasimpaticul cranian, iar in

restul corpului apar ca si grupari celulare.

5. fi"rele postganglionare sunt foarte scurte si amielinice de o"icei sunt aditionate laramurile somatice destinate organului efector.

4. neurotransmisia parasimpatica este colinergica, organul efector avand receptori

acetilcolinici muscarinici si nicotinici.7. parasimpaticul are o actiune mai localizata si de scurta durata

Page 26: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 26/37

S4/. regiunea temporala

situata lateral dedesu"tul reg. occipitofrontale, inapoia regiunii or"itale, deasupra regiunii

maseterine si parotidiene.limite :

-in sus, limitata de linia temporala superioara

-anterior de marginea postero-superioara a molarului-inferior de arcada zigomatica

 plan de acoperire :

-plan cutanat-strat su"cutanat

-lax anterior 

vasele si nervii superficiali cuprind

-art temporala superficiala care da art transversa a fetei si art temporala profunda mi2locie-vene care dreneaza spre vena temp superficiala situata posterior arterei

-limfatice care se indreapta la nodulii parotidieni

-ramurile n. facial care sunt * temporale, frontale si palpe"rale

aponevroza epicraniana-da insertie n. auriculari anteriori si superiori

fascia temporala si lo2a temporala-fascia temporala este su"iacenta aponevrozei epicraniene cu care se continua

-limiteaza cu sc!eletul in spatiul cuneiform cu "aza inferioara

-lo2a temporala care comunica in 2os cu regiunea maseterina si infratemporala planul sc!eletic e reprezentat de fosa temporala constituita de fateta laterala a frontalului,

 partea inferioara a parietalului, solzul temporalului si partea temp a aripii mari a

sfenoidului.

continutul lo2ii temporale :-musc!iul temporal

-elem vasculonervoase

-vasele temporale profunde ant si post-n temporali profunzi ant, mi2l si post

S45. 9asa2ele fosei post a endo"azei si continutul lor.

3osa este limitata ant de marginea supa aportiunii pietroase a osului temp si este formata

din clivus, fata post a portiunii pietroase a osului temp, partile lat ale osului occipital siscuama occipitala pana la protu"eranta occipitala interna. 9asa2ele si continutul lor: gaura

occipitala cu maduav si meningele spinale, arterele vrete"rale, arterele spinale, plexul

venos verte"ral intern, plexul "azilar si rad spinala a n accesor, porul acustic int cu nfacial, n vesti"uloco!lear, artera la"irintica si vena la"irintica, gaura 2ugulara cu n

glosofaringian, n vag, n accesor, vena 2ugulara int si artera meningee post, canalul

!ipoglosului cu n !ipoglos si plesul venos al n !ipoglos, canalul condilian cu venaemisara condiliana si gaura mastoidiana cu vena emisara mastoidiana. 3osa comunica cu

canalul verte"ral, "aza ext a craniului si cu cavitatiile si canalele portiunii pietroase a

osului temp.

Page 27: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 27/37

 

S44. 9asa2ele fosei ant a endo"azei si continutul lor.

3osa ant a endo"azei este limitata poste de marg post a aripilor mici a ale osului sfenoidal

si de santul prec!iasmatic de la nivelul fetei sup a osului sfenoidal. (ceasta limitadesparte fosa ant de cea mi2. Este format din partile or"itale ale osului frontal, lama

cri"oasa a osului etmoidal si aripile mici ale osului sfenoidal. 9asa2ele si continutul lor:

lama cri"oasa cu n olfactori, gaura oar"a cu v emisara, gaura etmoidala ant cu arteraetmodala ant, vena etmoidale ant si n etmoidal ant, gaura etmoidala post cu artera

etmodala post, venele etmoidale post si n etmoidal post. 3osa ant comunica cu cavitatea

nazala, celulele etmoidale si or"ita.

 

S47. 9asa2ele fosei mi2locii a endo"azei si continutul lor.

3osa este limitata ant de marg post a aripilor mici ale osului sfenoidal si de santul

 prec!iasmaticde la nivelul fetei sup a osului sfeniodal, si este limitat post de marg sup a portiunii pietroase a osului temporal si de dosul seii turcesti. 3osa este alc din scoama

osului temp, fata ant a portiunii pietroase a osului temp, fata cere"rala a aripilor mari ale

osului etmoidal. 9asa2ele fosei si continutul lor: canalul optic cu n optic si arteraoftalmica, fisura or"itala sup cu n oculomotor, n tro!lear, n a"ducens, n oftalmic si vena

oftalmica sup, gaura rotunda cu n maxilar, gaura ovala cu n mandi"ular si plexul venos al

gaurii ovale, gaura spinoasa cu artera meningee mi2, vena meningee mi2 si n meningeu

recurent, gaura rupta cu n pietros mare, mic si profund, canalul carotic cu artera carotidainterna, plexul venos carotic int si plexul nervos caortic int, !iatul canalului n pietros

mare cu n pietros mare si !iatul canalului pietros mic cu n pietros mic. 3osa comunica cu

or"ita, fosa pterigapalatina, "aza ext a craniului si cavitatea portiunii pietroase a osuluitemp.

S4<. Regiunea palpe"rala

Este limitata de cadrul osos al aditusului or"ital si cuprinde structurile moi superficiale de

acoperire ale or"itei. 3orma exterioara a reg palpe"rale cuprinde pleoapele, con2unctiva si polul ant al glo"ului ocular. 9leoapele sunt pliuri musculo-mem"ranoase care acopera

 polul ant al "ul"ului ocular si prezinta: fanta palpe"rala, comisura palpe"rala lat si

comisura palpe"rala mediala reprezinata locul de unire al celor pleoape la extremitati,ung!iul lat al oc!iului si ung!iul medial, lim"ul palpe"ralant care este prevazut cu

cili*gene si lim"ul palpe"ral post cu orifici punctiforme. Con2unctiva tapeteaza fata

interna a pleoapelor si polul ant al "ul"ului ocular, prezinta mai multe elemente: tunicacon2unctiva palpe"rala, tunica con2 "ul"ara, santul con2unctival sup si inf, plica

semilunara con2unctivala, caruncula lacrimala, papila lacrimala. 9olul ant al "ul"ului

ocular prezinta corneea, irisul si pupila. In reg palpe"rala se gaseste si un plan de

acoperire format din piele, tesut su"cutanat acre contina ramurile superficiale ale vaselor

Page 28: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 28/37

 palpe"rale si nervi senzitivi, tunica musculara formata din musc!iul or"icular al oc!iului,

tunica fi"roasa formata din tarsul sup si inf, tunica con2unctiva. Vascularizatia reg

 pape"rale este realizata de anastomoze intre arterele palpe"rale mediale si lat si venaoftalmica sup, inf si vena angulara. )ot in reg palpe"rala se mai gaseste si aparatul

lacrimal acre este format din glanda lacrimala si caile lacrimale.

 

S7=. Regiunea o"ra2ilor 

Este o regiune perec!e care formeaza portiunea centrala a o"ra2ilor si participa la

formarea peretilor lat ai vesti"ulului "ucal. Este limitata sup de marg infraor"itala a

aditusului or"ital, inf de marg "azala a mandi"ulei, ant de santul nazola"ial sinazogenian, post de marg ant a musc!iului maseter. Reg o"ra2ilor are constitutie

musculoasa si extensi"ila formand o"ra2ii. 9lanul superficial a reg este format din mai

multe parti. 9ielea este "agat vascularizata si contine numeroase glande sudoripare si

se"acee. )esutul su"cutanat contine vene, artere, limfatice si toate ramurile n trigemen.Stratul musc superficial este form din musc!ii aflati su" tesutul su"cutanat: m ridicator al

 "uzei sup, m ridicator al ung!iului gurii, m zigomatic mic, m zigamatic mare, m rizoriussi m platisma. 9lanul musculo-facial profund este format din m "uccinator situat intre

maxila si mand si fascia "uacala care inveleste ext musc!iul. Spatiul "ucal dintre planul

superficial si cel profund contine multe elemnte: corpul adipos al o"razului*"ula lui$ic!at, ductul parotidian sau canalul lui Stenon, artere si anume artera faciala care da a

la"iala inf si sup, a transversa a fetei, a "ucala, a infraor"itala% venele si anume vena

faciala care se anastomozeaza cu vena oftalmica sup, vena faciala profunda, vana

infraor"itala% limfaticele colectate de nodulii limfatici su"mandi"ulari% nervii reprez deramurile n trigemen si ram n facial si anume ram zigomatice, ram "ucale si ram

marginala a mandi"ulei.

 

S71. Regiunea maseterina

'imitele sunt: sup arcul zigomatic, inf marg "azala a mand, ant marg ant a m maseter,

 post marg post a ramurii mand. 9lanul superficial al reg este format din: pielea, tesutul

su"cutanat care este stra"atut de artera transversa a fetei, ramurile "ucale si ramuramarginala a mand din plexul intraparotidian, ductul parotidian, m rizorius, vene

superficiale drenate in vena faciala si vena temporala superficiala, limfatice care sunt

colectate de nodurile limfatice su"mandi"ulare, nervii din n auriculotemporal si din plexul cervical. In reg maseterica se gaseste lo2a maseterica. 9eretii lo2ei sunt formati de

fascia maseterica form peretele lat, planul sc!eletic form peretele medial. (cesta lo2a

comunica cu lo2a temporala prin orificiul zigomatic si grasimea masticatorie, reginfratemporala prin incizura mandi"ulei. 'o2a maseterica contine musc!iul maseter si

manunc!iul vasculo-nervos maseterin format din artera maseterica, venele care dreneaza

in vena maxilara si nervul maseterin.

Page 29: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 29/37

 

S7. Regiunea parotidiana

Bcupa partea postero-lat a fetei si este delimitata ant de marg post a ramurei mand, post

de procesul mastoidian si meantul acustic ext, sup de arcul zigomatic si inf de liniaorizontala dintre ung!iul mand si procesul mastoidian al osului temporal. In reg

 parotidiana exista fosa retromandi"ulara in care se gaseste glanda parotida, de asemenea

in reg se gaseste lo2a parotidiana si articulatia temporomandi"ulara. 'o2a parotidiana esteasezata in spatiul prestilian si este formata din pereti "ine conturati. 9eretele ext este

constituit din foiat de dedu"lare superficiala a lamei superficiale a fasciei cervicale si

fasciei parotidomaseterica. 9eretele ant este format din dedu"larea profunda a fasciei

 parotidomaseterice. 9eretele post este reprez de foita de dedu"lare profunada a lameisuperficiala e a fasciei cervicale. 9eretele intern este constituit din fascia alc din

contopirea foitelor profunde ale lamei superficiale a fasciei cervicale, fasciei parotidiene

si fasciei "ucofaringiene. 9eretele sup este format de foitele superficialasi profunda.

9eretele inf este format de septul despartitor cu lo2a su"mandi"ulara. 'o2a parotidianacontine: glanda parotida, n facial, artera carotida ext, pediculul vasculo-nervos maxilar

acre contine artera maxilara, venele maxilare si n auriculotemporal% mai contine pedicululvasculo-nervos temporal superficial acre contine artera temp superficiala, venele

temporale superficiale si n auriculotemporal, pediculul ant care contine artera transversa a

fetei, vena transversa a fetei si ductul parotidian, mai contine vena retromandi"ulara sinoduli limfatici parotidieni.

 

S7. Regiunea infratemporala

Este situata in partea postero-lat a fetei intercala intre "aza externa a craniului, regiunilemaseterica, parotidiana si fosa pterigopalatina. 'imitele reg sunt fosa infratemporala si

fascia peretelui intern al lo2ei parotidiene. 3osa infratemporala este limitata lat de osul

zigomatic si ramura mandi"ulei, ant de maxila, medial de procesul pterigoidian al osuluisfenoidal si fanta fosei pterigopalatine si sup este limitata de osul sfenoidal si orificiul

zigomatic. Continutul fosei infratemporaleeste: m pterigoidian lat dispus intre lama

externa a procesului pterigoidian si colul mandi"ulei, m pterigoidian medial intre fosa

 pterigoidiana si ung!iul mandi"ulei, fascia pterigoidiana, artera maxilara acre da arteratimpanica ant, artera auriculara profunda, artera meningee mi2, artera alveolara inf, mai

contine venele maxilare care colecteaza sangele din plexul pterigoidian si plexul alveolar,

n mandi"ular acre se mparte in n "ucal, n temporali profunzi, n maseteric, n pterigoidianmedial si lat, n auriculotemporal, n alveolar inf si n lingual, mai contine si n coarda

timpanului care provine din n facial si gang otic. Reg infratemporala mai este impartita in

spatii de catre m pterigopalatini, spatiul pterigomandi"ular si spatiul interpterigoidian.

 

S7/. Spatiul retrofaringian

Page 30: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 30/37

Este situat intre faringe si coloana verte"rala cervicala. 9eretii spatiului sunt: ant peretele

 post al faringelui acoperit de fascia perifaringiana, post lama preverte"rala a fascieicervicale plasata pe coloana verte"rala si m preverte"rali, sup portiunea "azilara a osului

occipital, lat septurile sagitale, expansiuni faciale si lama preverte"rala a fasciei cervicale.

Spatiul retrofaringian contine: tesut celuloadipos lax, ramuri din artera faringianaascendenta, vene din plexului faringian acre se varsa prin venele faringiene in vena

 2ugulara interna, noduli limfatici retrofaringieni. 8e asemenea spatiul retrofaringian

comunica cu spatiul retrofaringian al gatului si spatiul preverte"ral a mediastinului post prin peretele inf care lipseste.

 

S75. Sistematizarea su"diviziunilor spatiului laterofaringian

Spatiul laterofaringian este su"divizat de o formatiune osteo-musculo-ligamento-fasciala

in spatii: retrostilian si prestilian. Spatiul retrostilian este situat intre lama preverte"ralaa fasciei cervicale si faringe. Contine artera carotida interna, vena 2ugulara interna, n

glosofaringian, n vag acre da nastere la n laringeu sup, n accesor, n !ipoglos, gangcervical sup. Spatiul retrostilisan este delimitat ant de diaragma stiliana, post0 de lama

 preverte"rala a fasciei cervicale, medial septul sagital, lateral de m

sternocleidomastoidian. Spatiul prestilian este situat intre diafragma stiliana, faringe siramura mandi"ulei. Contine lo2a parotidiana, lo2a paraamigdaliana si este delimitat ant de

marg post a ramurii mand, post de diafragma stiliana, lat de lama superficiala a fasciei

cervicale si medial de peretele lat al faringelui.

 

S74. Spatiul retrostilian

Spatiul retrostilian este situat intre lama preverte"rala a fasciei cervicale si faringe.

Spatiul retrostilisan este delimitat ant de diaragma stiliana, post0 de lama preverte"rala afasciei cervicale, medial septul sagital, lateral de m sternocleidomastoidian.

Contine artera carotida interna, vena 2ugulara interna, n glosofaringian care inerveaza m

stilofaringian, n vag care da nastere la n laringeu sup, n accesor inerveaza m SC>, n!ipoglos, gang cervical sup. Comunica cu "aza interna a craniului prin canalul carotic si

gaura 2ugulara, cu trigonul carotic si cu spatiul prestilian prin diafragma stiliana.

 

S77. Spatiul prestilian

Spatiul prestilian este situat intre diafragma stiliana, faringe si ramura mandi"ulei.

Contine lo2a parotidiana imreuna cu continutul glandular si formatiunile vasculo-

nervoase intraparodidiene, lo2a paraamigdaliana aflata antero-medial de lo2a parotidiana.

Page 31: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 31/37

Este delimitat ant de marg post a ramurii mand, post de diafragma stiliana, lat de lama

superficiala a fasciei cervicale si medial de peretele lat al faringelui. Comunica cu spatiul

retrostilian, reg trigonului carotic, spatiul "ucal, reg infratemporala, reg temporala.

 

S7;. Regiunea su"mandi"ulara

Este situat in partea antero-lat a gatului si este limitata ant de pantecul post al musc!iuluidigastric, post de pantecul post al musc!iului digastric, sup de marg inf a corpului

mandi"ulei. 9eretii reg sunt: peretele sup este osos si format din foseta su"mand, peretele

ext este alc din foita de dedu"lare a lamei superficiale a fasciei cervicale si peretele intern

este format din foita de dedu"lare profunda a lamei superficiale a fasciei cervicale.Continutul reg este: glanda su"mandi"ulara acre ocupa aproape in totalitate lo2a, ductul

su"mand sau canalul lui !arton, artera faciala acre da artera oalatina ascendenta, artera

su"mentala si ram glandulare, mai contine vena faciala, vena retromand, n lingual pe

traiectul caruia se afla gang su"mand si gang su"lingual si de asemenea noduli limfaticisu"mand. Reg comunica cu lo2a su"linguala prin santul laterala al lim"ii, trigonul carotic

si lo2a "ucala.

S7<. Regiunea trigonului carotic

(re aspect triung!iular si este situata simetric, lat de reg omotra!eala si este limitata ant

de marg mediala a m SC>, supero-medial de pantecul post a m digastric iar infero-medial de pantecul sup al m omo!ioidian. Reg contine un plan superficial format din

:piele, tesut su"cutanat care contine platisma, artera tiroidiana sup, vena 2ugulara ext,

limfatice si n transves al gatului, mai contine lama superficiala a fasciei cervicale. Ininteriorul reg se gasesc: artera carotida comuna si de asemenea "ifurcatia carotidei care

da a tiroidiana sup, a linguala, a faciala, a faringiana ascendenta, a occitala% venele reg

sunt vena 2ugulara int si trunc!iul tiro-linguo-facial, nervii regiunii sunt n vag care da nlaringeu comun, n !ipoglos, ansa cervicala, n accesor, reg mai contine si noduli limfatici

cervicali profunzi sup. Reg trigonului contine lo2a caortica care este delimitata de peretele

antero-lat format din planul superficial al reg, peretele post format din palnul preverte"ral

si peretele medial format din planurile viscerale ale reg mediane a gatului. Continutullo2ei este format din manunc!iul vasculo-nervos profund al gatului format din arterele

carotide, vena 2ugulara interna si n vag. 'a2a mai contine si n !ipoglos, n accesor, ansa

cervicala si lantul limfoganglionar 2ugular int.

 

S;=. Regiunea sternocleidomastoidiana

Page 32: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 32/37

9lanul de acoperire al regiunii este format din : piele, tesutul su"cutanat in care se

gasesc : platisma, vena 2ugurala externa, n superficiali care sunt ramuri din n transvers al

gatului si din n supraclaviculari, planul de acoperire mai contine un strat musculo-facialsuperficial format de portiunea de origine a m sternocleidomastoidian si de teaca fasciala

a acestuia alcatuita din dedu"larea lamei superficiale a fasciei cervicale. Dn alt strat al

aplanului de acoperire este stratul musculo-fascial mi2 formar de tendonul musc!iuluiomo!ioidian si lama pretra!eala a fasciei cervicale. In reg SC> se gaseste lo2a carotica

care este plasata post de segm inf a musc!iului SC>. 9eretii lo2i sunt formati de: antero-

lat de m SC>, post de planul preverte"ral si medial de tra!ee si esofag. 'o2a comunica cuspatiul carotic din regiunea trigonului carotic si cu mediastinul post. Continutul lo2ei este

alc din artera carotida comuna, vena 2ugulara int si n vag.

S;1. Regiunea laterala a gatului

(re aspectul unui triung!i a carei "aza corespunde claviculei. Reprezinta o regiune detranzitie intre mediastin si gat. Este limitat ant de marg post a m SC>, post de marg ant a

m trapez si inf de clavicula. 9lanul de acoperire al reg este format din piele, tesutsu"cutanat care contine platisma, artere mici din ramura superficiala a arterei cervicale

transverse, vena 2ugulara ext, limfatice, n su"claviculari mediali, intermediari si lat% mai

contine lama superficiala a fasciei cervicale care se intinde de la m SC> la m trapez% momo!oidian care divide reg in trogonul omoclavicular si omotrapezoidian% lama

 pretra!eala a fasciei cervicale. Continutul reg este formar din: artera su"clavie, vena

su"clavie, limfatice, n frenic, plexul "ra!ial, tesut celulo-adipos. In int reg se gaseste si

lo2a su"calviculara care este limitata de peretele superficial format din straturile planuluide acoperire, peretele medial format din m scaleni, peretele post alc din m splenius si

ridicator al scapulei si "aza lo2ei form din clavicula, corpul primei coaste si domul

 pleural. 'o2a comunica cu mediastinul sup si reg ant a gatului prin defileuri interscalenicesi mai comunica cu reg axilara prin orificiul osteo-fi"ros.

 S; Regiunea nucala

ocupa partea posterioara a gatului si cuprinde partile moi situate inapoia coloanei

verte"rale. 'imitata lat de marginea ant a trapezului care separa ceafa de regiunea SC>

in sus si supraclavicular in 2os , in profunzime se palpeaza proeminentele apofizelorspinoase.

9lanurile de acoperire: in tesutul su"cutanat merg in partea superioara a regiunii : ramuri

terminale ale a. occipitale , marele n occipital a lui (rnold, ram post ale celui de-al -lean cervical.

fascia superficiala acopera fata superficiala a trapezului si se continua ant cu fascia

cervicala superficiala.9lanuri su"fasciale: / planuri musculare: 1-planul trapezului planul spleniusului

 planul complexului mare si al complexului mic *portiunea cefalica a n dorsal lung si al

transversului gatului. al /-lea plan e discontinuu si cuprinde in sus semispinalul cervical

si in 2os musc!ii drepti si o"lici ai cefei care delimiteaza un triung!i -trigounul

Page 33: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 33/37

su"occipital a lui )ilaux cuprins intre marele drept posterior -medial marele o"lic -in

 2os ,micul o"lic-in afara.

In aria acestui triung!i se poate vedea artera verte"rala care trece seasupra arcului post alaxisului. Intre primele doua planuri musculare si urmatoarele doua se gaseste un plan de

diviza2 celuloadipos mai dezvoltat in regiunea su"occipitala de unde trec elemente

vasculonervoase.Elementele vasculonervoase profunde :artera occipitala merge intre planurile si . vena 2ugulara posterioara , ramura posterioara a primului nerv , marele

nerv occipital a lui arnold.

S; Regiunea scalenoverte"rala

regiune intermediara intre gat si eta2ul superior al mediastinului . 'imite: limita

superioara o"lica pastrand o"licitatea coastei ,planul tracand prin varful plamanului situ"ercului ant al verte"rei c4, limita inferioara este evidenta-lateral prin prezenta cupolei

 pleurale, medial se continua cu mediastinul.

9lanuri: regiunea ESC9BR()( prin lama profunda a fasciei cervicale in lo2i: lo2a

anterioara neuro-vasculara , lo2a posterioara -trigonul scaleno-verte"ralStratigrafiea regiunii:planul osteo-muscular-fascial-superfical acopera pac!etul vascular

su"clavicular pe toata lungimea sa pana la trecerea in axila. planul inter-fascial, planul musculo-fascial profund format fin musc!ii infra-tiroidieni

inglo"ati in fascia pretra!eala.

 plnul veno-limfatic: vena 2ugulara interna, ductul toracic la gat si cupola pleurala, ductullimfatic drept.

 planul neuro-arterial este impartit in plan nervos care cuprinde n frenic, ansa

su"claviculara a simpaticului si n vag,iar planul arterial cuprinde: "lifurcatia trunc!iului

arteliar "ra!iocefalic, catotida comuna, artera su"clavie dr si stg, trunc!iul trireo- "icervico-scapular format din artera tiroidiana inferioara, artera transversa a gatului, si

artera suprascapulara%artera vert"rala.

)rigonul scaleno-verte"ral: atmosfera celulo-grasoasa, pediculul verte"ral: arteraverte"rala, vena ia nastere in planul profund al regiunii nucale, n ia nastere din ggl

cervico-toracic prin ramuri 1 anterioara si posterioare , da radacini ale ramurilor

meningiene si ramuri comune profunde cu:n c/-c7, are anastomoze cu n frenic si gglsimpatic cervical mi2lociu prin ansa su"clavicuara.

ggl simpatic cervicotoracic rezulta din fuziunea primul ggl toracic cu ggl cervical cervical

inferior.

S;/ >sc!ii mimicii inervatie vascularizatie actiune

1. >usc!iul or"icular al gurii% apropie "uzele si inc!ide gura..$uccinator-compresiunea o"ra2ilor.

.Ridicator al "uzei superioare si a aripii nasului:ridica aripa nasului si "uza superioara.

/.Ridicator al "uzei superioare: ridica "uza superioara in dreptul dintiilor frontali5.>usc!iul zigomatic mic:trage in sus "uza superioara

4.>usc!iul zigomatic mare :in suras trage ung!iul "uzelor superior si lateral

7 > rizorius : intervine in suras si trage lateral ung!iul "uzelor 

; Ridicator al ung!iului gurii :ridica ung!iul "uzelor si il trage medial

Page 34: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 34/37

< Co"orator al ung!iul gurii co"oara ung!iul "uzelor si il trage medial

1= Co"orator al "uzei inferiare- exprimarea ironiei trage "uza lat inferior si lateral

11 > mental increteste pielea mentonului>usc!ii peri-oro-faciali: 1. musc!ii superficiali ai gatului, . m scapulei, . musc!ii

 pleoapelor,/. m nasului, 5. m urec!ii externe.

S;5 >usc!ii masticatori propriu-zisi

1. > temporal are forma de evantai acesta ocupa fosa temporala este inervat de nntemporali profunzi, acestia fiind ramuri ale nervilor mandi"ulari

. > maseter format din parti incomplet separate : partea superficiala, profunda, si

fascicolul 0inslo0.-inervatia nervul maseterin fiind ramura a n mandi"ular 

.> pterigoidian lateral este dispus intre fosa infratemporala si colul mandi"ulei fiindformat din fascicule: superior si inferior, dezvoltate inegal.

/. > pterigoidian medial pe fata mediala a ramurii mandi"ulei este inevat de n

 pterigoidian medial

S;4 >usc!ii masticatori accesori

I.> supra!ioidieni :1. digastric in partea supero-lat a gatului recur"at intre procesul

mastoidian al osului temporal, osul tiroid , fosa digastrica a corpului mandi"ular.

inervartia-n milotiroidian la pantecul anterior,si facial si glosofaringian la pantecul posterior.

.> stilo!ioidian insoteste traiectul pantecului posterior al digastricului, inervatie ramura

stilomastoidiana din nervuil auricular post

. > milo!ioidian situat intre mandi"ula si osul !ioid inervatia n. milo!ioidian/.> genio!ioidian situat profund pe suprafata endo"ucala a musc!iului milo!ioidian

inervatie n !ipoglos

 II >usc!ii infra!ioidieni: 1. sterno!ioid-inervatie ansa cervicala din plexul cervical

. > omo!ioidian-inervatie: ansa cervicala din plexul cervical

. > sternotiroidian inervatie: ansa cervicala din plexul cervical/. > tiroidian -n !ipoglos

S;7 >usc!ii cefalogiri: SC> si trapez

>usc!ii antero-lateerali ai gatului: sunt rep de : 1. SC> are o dispozitie topografica

superficiala in partea antero-lat a gatului, origine manu"riu sternal si traimea mediala aclaviculei,insertie-procesul mastoid a osului temporal-inervatie ramura din nervul accesor 

si din plexul cervicat

. >usc!iul trapez: org:creasta occipitala externa, insertie centura scapulara, inervatie nnacesori si cervicali

S;; >usc!ii su"!ioidieni si leterocervicali-inervatie

Page 35: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 35/37

I. >usc!ii su"!ioidieni:

1.sterno!ioidian% org pe extremitatea sternala a claviculei, manu"riu sternal, artsternoclaviculara .insertia -osul !ioid

. > omo!ioidian org pe marginea superioara a scpulei insertia pe osul !ioid

. Sternotiroidian: org manu"riul sternal si insertia pe cartila2ul tiroid/. )iro!ioidian org cartila2ul tiroid al laringelui insertia osul !ioid ivervatie-!ipoglos

 

II 'atero-cervical1.> scalen anterior org procesele transverse ale verte"relor c-c4 insertie-costa 1

.> scalen mi2lociu org procesele transverse ale verte"relor c-c4 insertie-costa

.> scalen post org pe peocesle transverse ale verte"relor c5-c7 insertie coasta

inervatie ramurile din plexul cervical

S;< musc!ii periverte"rali

Se localizeaza in regiunea nucala. planuri : ( 9lanul superficial format din portiunea

superioara a musc!iului trapez, origine creasta occipitala externa, insertie centurascapulara. $ 9lanul mi2lociu : paturi de musc!i inserati in procesele nearticulare ale

verte"relor intr-o dispozitie : divergenta,convergenta si longitudinala. 8ivergentamusc!iului spinotransversari reprezentati de musc!iul splenius al capului, musc!iul

splenius al gatului. Convergenta :musc!iul transversospinal, musc!ii semispinali cu

semispinal al capului sisemispinal al gatului, musc!ii multifizi, musc!ii rotatori cervicali.'ongitudinala : musc!ii intertransversari : a musc!ii intertransversari posteriori ai

gatului, " musc!ii intertransversari anteriori ai gatului.

C. 9lanul 9rofund : 1. >usc!iul drept anterior al capului. . >usc!iul drept posterior

mare al capului. . >usc!iul drept posterior mic al capului, /. >usc!iul drept lateral alcapului, 5. >usc!iul o"lic superior al capului, 4. >usc!iul o"lic inferior al capului.

S<=. 3asciile gatului

3ascia cervicala are o structura con2unctiva unitara si este formata din lame:

superficiala, pretra!eala si preverte"rala. 'ama superficiala are aspectul unui manson sieste situata dedesu"tul platismei. Se insera pe marg inf a mand, fata sup si marg ant a

calviculei si a manu"riului sternal si pe fata ant a osului !iod. Se imparte in : portiune

supra!iodiana si o portiune infra!ioidiana.are conexiunii cu fasciaa nucala, fascia

superficiala a trunc!iului si fasciile maseterina si parotidiana iar prin dedu"larea ei danastere la teaca m sternocleidomastoidian, lo2a glandei su"mandi"ulare, lo2a parotidiana

si septul interglandular. 'ama pretra!eala este atasata musc!ilor infra!ioidieni, viscerelor

gatului si pac!etului vasculo-nervos al gatului si este acoperita de lama superficiala. Seinsera pe fata ant a osului !iod, marg post a calviculei si a manu"riului sternal, musc!iul

omo!ioidian si are conexiunii cu fascia "ucofaringiana, fascia nucala si fascia

endotoracica. 'ama preverte"rala formeaza un sept despartitor intre musc!ii pre silateroverte"rali ai gatului si viscerele gatului. Se insera pe exo"aza craniului, verte"ra a

-a toracala si procesele transverse ale verte"relor cervicale. 9rintre fasciile gatului se

mai numara si teaca vasculara care inveleste manunc!iul vasculo-nervos profund al

gatului.

Page 36: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 36/37

 

S<1. (rticulatia temporomandi"ulara. Componente

Este unica articulatie mo"ila a craniului si sta"ileste legatura mo"ila intre "aza craniuluiis mandi"ula. Este formata din mai multe componente: componente osoase, comp

cartilaginoase, mi2loace de unire si cavitatea articulara.

Componentele osoase sunt: fosa mandi"ulara, tu"erculul articular si capul mandi"ulei.

3osa mandi"ulara este situata pe fata inf a scuamei osului temporal si este alcatuita dintr-

o portiune articulata fiind fosa propriu-zisa si o portiune nearticulata care corespunde

 partii timpanice a osului temporal. Este alc dintr-o ta"la ososasa su"tire si este mai maredecat suprafata condilului mandi"ular. )u"erculul articular este situat ant de fosa mand,

 pe scuama osului temp si este o proeminenta alungita transversal. 9ost are o panta in

continuarea fosei mandi"ulare iar ant se termina intr-o muc!ie fina care il separa de fosa

infratemporala. (re rol in facilitarea co"orarii mandi"ulei prin deplasarea condilului petu"ercul. Capul mandi"ulei are forma cilindrica si este situat usor ant. (re urmatoarele

componente: polii capului mand care corespund extremitatiilor cu suprafete rugoase,suprafata articulara neteda, suprafata nearticulara rugoasa.

Componentele cartilaginoase sunt: cartila2ul articular si discul articular. Cartila2ularticular acopera suprafetele articulare ale componenteleor osoase si este format dintr-un

strat su"tire de cartila2 !ialin. 8iscul articular are forma ovalara si este format din fi"re

concentrice, se modeleaza pe suprafetele articulare osoase. 9artile lat adera la polii

capului mand, circumferinta este prinsa de capsula articulara, post se desparte in lameintre care patrunde tesut con2 vascularizat si de asemenea ant se desface in lame intre

care intra fi"re ale m pterigoidian lat.

>i2loacele de unire sunt: capsula articulara si lig articulare. Capsula articulara este

formata din fi"re con2unctive verticale dispuse in 2urul capetelor osoase. 'ig articulare

sunt de feluri: lig capsulare si lig accesorii. 'ig capsulare sunt situate pe laturi: liglateral are originea pe radacina ant a procesului zigomatic si insertia pe suprafata lat si

 post a colului mandi"ulei% lig medial este intre "aza sfenoidului si suprafata mediala a

colului condilului. 'ig accesorii sunt : lig sfenomandi"ular este intre spina sfenoidala si

lingula mand% lig stilomandi"ular intre procesul stiloidian al osului temp si marg post aung!iului mand.

Cavitatea articulara este divizata de discul articular in compartimente: compmeniscotemporal si comp meniscomandi"ular.

S<. (rticulatia temporomandi"ulara. $iomecanica.

Page 37: 00 subiecte

7/21/2019 00 subiecte

http://slidepdf.com/reader/full/00-subiecte 37/37

>iscariile articulatiei temporomandi"ulare se realizeaza in functie de anumite principii

 "iomecanice. 8in pct de vedere functional cele articulatii temporomand realizeaza un

complex functional unitar acre conlucreaza in cursul tuturor miscarilor mandi"ulare. Dnal -lea principiu este dinamismul care confera mandi"ulei un grad de li"ertate aprecia"il

in toate planurile spatiului datorita miscarilor celor / compartimente articulare. >ecanic

articulatia nu face parte din sistemul de transmitere a fortelor masticatorii fiindconsiderata neutra. >iscariie fundamentale ale articulatiei sunt miscari de translatie si

miscari de rotatie. >iscariile de translatie isi au sediul in comp meniscotemporal si

constau in deplasarea concomitenta inf si ant a condilului si a discului articular de-alungul pantei post a tu"erculului articular si revenirea lor in sens invers. Rotatia in 2urul

axului "icondilian se desfasoara in comp meniscomandi"ular in care condilul se roteste

contra discului articular co"orand usor mand. Rotatia in 2urul axului vertical este o

miscare unilaterala a condililor legata de miscariile de lateralitate a mand.

 

S<. (rticulatia cranio-verte"rala

Este formata din categorii de articulatii doua simetrice si una impara.

(rticulatia atlanto-occipitala este formata de condilii occipitali si fata articulara sup a

atlasului si contine urmatoarele elemente: capsula articulara laxa, mem"rana atlanto-occipitala ant, mem" atlanto-occipitala post si lig atlanto-occipital lateral. >em"rana

atlato-occipitala ant leaga marginea ant a gaurii mari a osului occipital de arcul ant al

atlasului. >em" atlanto-occipitala post este situata intre marginea post a gaurii mari a

osului occipital si arcul post al atlasului, acesta mem" este perforata de n occipital siartera verte"rala. 'ig atlanto-occipital este o lama fi"roasa ce leaga procesul transvers al

atlasului de osul occipital.

(rticulatia atlanto-axiala mediala este situata intre fetele articulare de pe arcul ant al

atlasului si de pe dintele axisului. Este incon2urata de o capsula articulara laxa si are mai

multe elemnte. 'igamentele alare leaga portiune sup a dintelui axisului de "aza condililor occipitali. 'ig apical al dintelui uneste varful dintelui axisului cu marg ant a gaurii mari a

osului occipital. 'ig cruciform al atlasului este format din lig transvers al atlasului si fasc

longitudinale sup si inf de pe osul occipital si corpul axisului. >em"rana tectoria este

situata intre marg ant a gaurii mari a osului occipital si fata post a corpului axisului, in prelungirea lig longitudinal post.

(rticulatia atlanto-axiala laterala este intre fata articulara inf a atlasului si cea lat aaxisului. Contine lig: lig atlanto-axial ant care leaga arcul ant al atlasului de corpul

axisului si lig atlanto-axial post care suplineste lig gal"en dintre arcul post al atlasului si

lama axisului.