00 geographia napocensis 2...

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. V

I, nr. 2

/2012

http:/

/geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Geographia Napocensis Anul VI, Nr. 2, 2012

95

CLASIFICAREA SPAŢIILOR RURALE ÎN FUNCŢIE DE RISCURILE DEMOGRAFICE. STUDIU DE CAZ JUDEŢUL

BOTOŞANI

MARIA-SIMONA CUCIUREANU1

Abstract: Clasificarea spaţiilor rurale în funcţie de riscurile demografice. studiu de caz judeţul Botoşani. Ipoteza studiului a fost importanţa şi influenţa demografiei în ierahizarea spaţiilor rurale dintr-un anumit areal, deoarece aspectele demografice evidenţiează riscurile teritoriului studiat. Astfel populaţia influenţează dezvoltarea unui spaţiu prin toate caracteristicile sale (număr, educaţie, ocupaţie, natalitate, mortalitate, îmbătrânire, bilanţ migratoriu), fiind interdependente şi evidenţiind efectele pozitive/negative pe care le are asupra spaţiului rural. Studiul este efectuat asupra judeţului Botoşani deoarece acest areal prezintă câteva probleme în rândul demografiei printr-o îmbătrânire a populaţiei, un bilanţ migratoriu pozitiv, natalitate scăzătă, evidenţiindu-se o clasificare a spaţiilor rurale din acest teritoriu în funcţie de riscurile demografice.

Cuvinte cheie: demografie, spaţiu rural, risc demografic, analiză multivariată.

1. Introducere Complexitatea spaţiului rural constituie o

sursă continuă pentru cercetare, datorită caraterului interdisciplinar. Clasificarea spaţiilor rurale se realizează din punct de vedere economic şi social, fiind identificate spaţiile rurale periurbane, intermediare şi periferice, un rol important avându-l funcţia economică a acestora. Demografia reprezintă un aspect important pentru realizarea ierahizării spaţiilor rurale completând funcţia economică.

Dezvoltarea rurală este condiţionată de calitatea factorului demografic deoarece calificarea acesteia determină şi asigură o dezvoltare rurală planificată, constantă şi echilibrată, numărul său influenţând forţa de muncă, în timp ce o populaţie tânără/îmbătrânită denotă perspectivele ocupării spaţiului. Existenţa unei populaţii îmbătrânite corelată cu o natalitate scăzută şi un bilanţ migratoriu pozitiv evidenţiază riscul depopulării unor areale.

Analiza demografică a avut ca motivaţie importanţa populaţiei în mediul rural şi studiile numeroase la nivel european şi naţional care

aplică o complexitate de indicatori pentru a evidenţia precarităţile demografiei dintr-un anumit teritoriu. Astfel aplicând indicatori şi realizând analiza multivariată reiese o ierarhie a spaţiilor rurale în funcţie de variabilele demografice, fiind evidenţiate atât riscurile cât şi perspectivele.

2. Metodologie

Analiza asupra riscurilor demografice din spaţiul rural prin realizarea unei clasificări a acestora în funcţie de factorul demografic a presupus utilizarea metodelor geografice şi cartografice, astfel că etapele realizării studiului au fost: colectarea datelor statistice, prelucrarea acestora prin metode statistie şi cartografierea rezultatelor obţinute, urmând apoi interpretarea rezultatelor cartografice.

Studiul efectuat a utilizat date statistice cantitative de la Recensământul Populaţţiei şi locuinţelor din anul 2002, utilizându-se analiza multivariată pentru identificarea arealelor cu decalaje demografice. Au fost alese 26 de variabile care să evidenţieze disparităţile

1 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Geografie şi Geologie, Departamentul de Geografie, Bulevardul Carol I, nr.11, 700506, România, [email protected]

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. V

I, nr. 2

/2012

http:/

/geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Maria-Simona Cuciureanu

96

demografice din spaţiul rural în funcţie de genul populaţiei, de studii, gradul de analfabetism şi densitatea populaţiei, astfel se clasifică spaţiile în funcţie de riscurile demografice, fiind spaţii vulnerabile cu o populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută şi fără studii sau comune mai puţin vulnerabile, având variabilele echilibrate. Astfel realizarea analizei s-a efectuat calculând numai datele pentru comunele rurale, fiind excluse oraşele şi municipiile, deoarece ar evidenţia spaţiile rurale ca fiind cele cu riscuri demografice, spaţiul urban având mai puţine probleme. Realizarea unei analize pertinente a ţinut cont numai de date pentru spaţiul rural, clasificarea finală a spaţiilor axându-se pe teritoriile rurale.

Metodologia utilizată pentru realizarea studiului evidenţiază caracteristicile demografice ale spaţiilor rurale, remarcându-se spaţiile cu un risc ridicat demografic datorită numărului scăzut, o nataliatte mică, mortalitate ridicată, îmbătrânire ridicată, bilanţ migratoriu pozitiv etc. A fost folosită metoda clasificării ierarhic ascendente pentru a fi sintetizaţi un număr mai mare de indicatori, astfel realizându-

se 3 tipologii care au avut ca analiză 12, 16 şi 19 variabile, fiind analizate atât variabilele cu populaţie totală cât şi cele împărţite în funcţie de gen. De asemenea a mai fost utilizată metoda indicatorilor, pentru a identifica clasificarea spaţiilor rurale numai pentru o anumită categorie: fertilitate, dinamica populaţiei, densitatea populaţiei sau îmbătrânirea populaţiei şi indicele Loslett.

Astfel sintetizarea variabilelor a fost realizată apelându-se la metode statistice multivariate, iar rezultatele evidenţiază clasificarea spaţiilor rurale în funcţie de caracteristicile populaţiei, conturând disparităţile intrajudeţene determinate de riscurile demografice. Constatarea acestora oferă posibilitatea identificării zonelor problemă ca premisă a conturării arealelor cu perspective reduse de implentare a programelor de dezvoltare rurală a spaţiului supus analizei.

Utilizarea metodelor statistice a permis idetificarea spaţiilor rurale vulnerabile din punct de vedere demografic la nivelul anului 2002, în timp ce comunele cu un grad redus la riscuri demografice au devenit oraşe în anul 2004, ceea ce accetuează precaritatea spaţiilor rurale.

Fig. 1 Dinamica populaţiei in judeţul Botoşani (2002)

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. V

I, nr. 2

/2012

http:/

/geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

CLASIFICAREA SPAŢIILOR RURALE ÎN FUNCŢIE DE RISCURILE DEMOGRAFICE. STUDIU DE CAZ JUDEŢUL BOTOŞANI

97

3. Interpretarea rezultatelor Datele statistice oficiale referitoare la

populaţie au fost prelucrate folosindu-se metodelor statistice, astfel fiind confirmată/ infirmată ipoteza enunţată la începutul studiului. Disparităţile demografice intrajudeţene pot fi observate atât la nivelul unei categorii de analiză, densitate, rata creşterii populaţiei, fertilitate, îmbătrânire, sau prin cumularea şi sintetizarea variabilelor, astfel reies spaţii care sunt vulnerabile parţial sau total prezentând dificultăţi în toate categoriile demografice.

Un aspect important în analiza efectuată o au comunele care au fost ridicat la nivel de oraşe (Flămânzi, Bcecea, Ştefăneşti) deoarece acestea prezintă probleme mai puţine din punct de vedere demografic, ieşind în evidenţă faţă de celalte spaţii rurale care prezintă numeroase discontinuităţi demografice.

Dinamica populaţiei din arealul studiat prezintă efecte negative în majoritatea comunelor, partea nord-estică evidenţiindu-se printr-o dinamică scăzută. Populaţia are o dinamică pozitivă în comunele Mihai Eminescu, Curteşti, Coşula,Răchiţi, Prăjeni şi Truşeşti, George Enescu,Lozna, Broscăuţi, Vorona, Vlădeni, Santa Mare având valori cuprinse între 24 şi 114 persoane, în timp ce sunt câteva comune cu valori cuprinse între 0-24 precum Tudora, Frumuşica, Ştefăneşti, Ungureni.

Fig. 2 Creşterea demografică în judeţul Botoşani

(2002)

Valorile mari ale dinamicii populaţiei se

întâlnesc în comunele din proximitatea municipiului Botoşani, ceea ce evidenţiază relaţia rural-urban, aceeaşi sitaţie fiind şi pentru comunele din proximitatea municipiului Dorohoi, care au valori mai scăzute dar positive. De asemenea oraşele Săveni şi Darbani nu exercită influenţă pozitivă pentru comunele din apropiere din punct de vedere al dinamicii populaţiei.

Rata creşterii demografice a fost realizată pentru perioada 1992-2002, cu datele obţinute în urma celor două recensăminte. Astfel rata creşterii demografice (Rata creşteri demografice reprezintă raportul dintre numărul populaţiei la două recensăminte succesive) la nivel judeţean are valori cuprinse între -0.1 şi 0.1 locuitori. Creşterea demografică completează analiză efectuată asupra dinamicii populaţiei, astfel încât se păstrează valori negative în aproximativ jumate din comunele arealului studiat, 28 comune (Ripiceni, Avrămeni, Vlăsineşti, Todireni, Curteşti, Flămânzi, Mihaileni).

Valori de 0 şi +0,01 ale ratei creşterii demografice se înregistrează în comune precum Tudora, Vorona, Bucecea, Hudeşti, Ştefăneti. Acest fapt se datorează atât mortalităţii progresive dar şi emigrările ascendente în fiecare an, mai ale din categoria populaţiei feminine.

Indicele fertilităţii (Indicele de fertilitate reprezintă raportul dintre numărul de născuţi într-un an şi numărul femeilor fertile, înmulţit cu 1000.) din cadrul judeţul propus analizei evidenţiază perspectivele creşterii natalităţii şi creşterii ratei demografice. Valorile cel mai des întlnite sunt 59.88-103.26%o, acestea fiind caracteristice majorităţii comunelor. Valori mai mari, până la 376.56 %o, sunt întâlnite în Mileanca, Răchiţi, Păltiniş, ceea ce poate demosntra că acest comune se confruntă cu un grad ridicat al sărăciei, ţinând cont cont că D.Sandu corelează valorile ridicate ale fertilităţii cu sărăcia.

Valorile mici sunt întâlnite în comune din partea nodică sau sud-vestică a judeţului, acolo unde numărul plecărilor este mare, mai ales al populaţiei care se încadrează în categoria Astfel se poate observa o corelaţie între migraţii şi

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. V

I, nr. 2

/2012

http:/

/geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro


98

fertilitate, doarece printre migranţi un număr însemnat îl reprezintă femeile din categoria celor fertile 18-45 ani. Comunele cu indice de fertiliatte scăzut sunt Flămânzi, Frumuşica, Răuseni, Santa Mare, Mihai Eminescu, Roma, Şendriceni, Broscăuţi, Mihăileni.

Fig. 3 Indicele de fertilitate în judeţul Botoşani

(2002)

Următorii indici sunt importanţi pentru stabilirea disparităţilor demografice din cadrul judeţului analizat. Aceştia evidenţiază comunele

care se confruntă cu un grad ridicat al îmbătrânirii (Indicele îmbătrânirii reprezintă raportul dintre populaţia vârstnică şi cea tânără dintr-un an.), indicele Loslett (Indicele Loslett reprezintă raportul dintre populaţia cu vârsta între 70-74 ani şi cea cu vârstă între 20-24 ani.) evidenţiind acelaşi lucru, valorile suprapunându-se pe aceleaşi comune sau existând mici diferenţe datorită categoriilor de vârstă analizate, mai ales că indicele Loslett efectuează raportul între populaţia 70-74 şi 20-24, iar indicele de îmbătrânire efectuează raportul între cea vârstnică (60-85 ani) şi populaţia tânără (0-19 ani).

Judeţul Botoşani se confruntă cu o îmbătrînire demografică accentuată, având ndicele de îmbâtrănire cu valori cuprinse între 0.7-1.92 la nivelul spaţiului rural, în timp ce indicele Loslett are valori cuprinse între 0.43-1.46. Comunele care se confruntă cu o îmbătrânire ridicată sunt Corlteni, Havârna, George Enescu, însă conform indicelui Loslett mai apar Unţeni, Rădăuţi-Prut, Păltiniş şi Viişoara. Arealele rurale care nu se confruntă cu o populaţie îmbătrânită sunt situate în partea sud-vestică a judeţului, Tudora, Vorona, Frumuşica, Flămânzi, Prăjeni etc.

Fig. 4 Indicele de îmbătrânire şi Indicele Loslett în judeţul Botoşani

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. V

I, nr. 2

/2012

http:/

/geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro


99

După efectuarea acestor analize demografice incipiente se pot constata câteva elemente primordiale pentru finalizarea studiului precum o rată scăzută a populaţiei în majoritatea comunelor, mai ales că aproximativ jumătate din spaţiul rural are o subcreştere, apoi o dinamică scăzută şi o îmbătrânire ridicată la nivelul întregului areal, zona sud-vestică având o populaţie mai tânără. Factorii care au determinat aceste aspecte sunt natalitatea scăzută, mortalitatea în continuă creştere, emigraţiile într-un număr masiv, mai ales a populaţiei feminine, imigrări ale populaţiei vârstnice în arealele natale, nivelul de trai scăzut. De asemenea dintre comunele care în

anul 2004 au devenit oraşe, numai Flămânzi prezintă o situaţie demografică pozitivă, celelalte comune Bucecea şi Ştefăneşti prezentând probleme din punct de vedere demografic.

Se observă câteva disparităţi teritoriale din punct de vedere demografic, astfel încât partea estică, sud-estică şi nord-estică prezintă precarităţi demografice numeroase, în timp ce comunele din proximitatea municipiilor sunt favorizate, având creşteri demografice, populaţie tânără datorându-se situaţiei economice şi avantajelor oferite de municipiu (posibilitatea unui loc de muncă în apropierea zonei reşedinţă, numărul emigrărilor fiind mai redus).

Fig. 5 Tipuri de spaţii rurale demografice în judeţul Botoşani

Următoarele analize cartografice vor evidenţia zonele rurale vulnerabile, fiind sintetizaţi mai mulţi indicatori demografici care să evidenţieze comunele cu precarităţi majore

(populaţie îmbătrînită, emigrări masive, persoane fără studii, natalitate scăzută, populaţie feminină în scădere, dar şi o populaţie totală mică) şi comunele care prezintă doar anumite

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. V

I, nr. 2

/2012

http:/

/geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro


100

disfuncţionalităţi precum emigrări masive sau persoae fără studii etc.

Prima analiză cartografică sintetitizată a calculat 16 indicatori şi a avut ca scop evidenţierea riscurilor demografice în funcţie de gen, feminin şi masculin. Astfel se evidenţiază o singură comună care prezintă un risc scăzut al populaţiei (Flămânzi), însă majoritatea spaţiilor rurale se confruntă cu o îmbătrânirea populaţiie şi mortaliatte scăzută (25 comune) şi mortalitate ridicată (22 comune). De asemenea sunt câteva comune cu o populaţie îmbătrânită (Mihăileni, Copălău, Corlăteni), cu o populaţie feminină tânără şi natalitate ridicată (Vorona, Frumuşica,

Curteşti, Corni) şi cu spaţii rurale slab populate, cu populaţie îmbătrânită şi mortalitate ridicată (Hudeşti, Suharău, Manoleasa, Coţuşca).

Ultimile spaţii menţionate sunt cele mai vulnerabile, un număr de 10 comune confruntându-se cu asemenea problem demografice. În ceea ce priveşte populaţia feminină şi cea masculină nu există diferenţe majore, deoarece prezintă riscuri pentru ambele genuri, mai ales că predomină o populaţie îmbătrânită şi mortalitatea este ridicată, numai câteva comune se remarcă cu o populaţie feminină tânără şi natalitate ridicată (4 comune).


Următoarea analiză a clasificării ierhic ascendente a utilizat 19 indicatori şi a avut ca scop să evidenţieze corelaţia spaţiilor rurale vulnerabile cu nivelul studiilor sau al salariaţilor. Astfel se evidenţiază clasa cu un

risc demografic ridicat, 27 comune, care au un număr inferior faţă de media judeţului pentru populaţie, natalitate, imigranţi, populaţie cu studii sau salariaţi (Prăjeni, Ripiceni, Vlăsineşti), urmând apoi clasa cu o populaţie

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. V

I, nr. 2

/2012

http:/

/geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro


101

vârstnică şi studii gimnaziale şi profesionale ( Mihăileni, Tudora, Bucecea, Santa Mare), apoi comune slab populate, îmbătrânite şi fără studii (Rădăuţi-Prut, Manoleasa, Criteşti, Vârfu Câmpului). De asemenea sunt câteva comune care prezintă un risc scăzut demografic, având o populaţie cu studii profesionale (Frumuşica, Vorona, Mihai Eminescu) şi comune dens populate fără risc demografic (Flămânzi). Se observă că predomină comunele cu precarităţi

demografice, predominand populaţia cu studii gimnaziale şi profesionale, ceea ce accentuează riscurile la care este expus spaţiul rural din judeţl Botoşani deoarece nivelul de trai este scăzut, confortul tehnico-edilitar al populaţiei este insuficient adaptat normelor europene etc. Există o diferenţă semenificativă la nivel judeţean în ceea ce priveşte studiile populaţiei sau numărul salariaţilor, numărul acestora fiind direct influenţat de pregătirea populaţiei.


Ultima analiză cartografică a cacuat 12

indicatori, fiind o sinteză a variabilelor mai importante identificate în analizele anterioare. Astfel au fost calculaţi indicatorii: populaţia totală, natalitatea, mortalitatea, populaţia

feminină fertilă, populaţia tânără, adultă, vârstnică, analfetţii şi salariaţii. Astfel că majoritatea comunelor se reamrcă cu un risc ridicat al populaţiei, având o populaţie îmbătrânită şi mortalitatea în creştere. Un

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. V

I, nr. 2

/2012

http:/

/geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro


102

număr redus de spaţii rurale prezintă un risc scăzut (Flămânzi) sau au o natalitate ridicată (Mihăileni, Copălău, Vărfu Câmpului).

Astfel spaţiul rural din judeţul Botoşani se confruntă cu o populaţie mică, îmbătrânită şi o mortalitate în continuă creştere. Vulnerabilitatea sa se identifică în toate analizele cartografice, fiind evidenţiate aceleaşi probleme ale spaţiului rurale din punct de vedere demografic. Spaţiile rurale se clasifică în arealul studiat în funcţie de riscurile demografice deoarece sunt spaţii care prezintă doar o vulnerabilitate, însă sunt altele care prezintă un risc ridicat şi progresiv sau cele care nu prezintă riscuri demografice.

4. Concluzii

Disparităţile demografice din spaţiul rural al judeţului Botoşani sunt evidenţiate prin utilizarea indicatorilor demografici şi prin analiză sintetică care scot în evidenţă riscurile demografice ale fiecărei comune. Vulnerabilitatea demografică a spaţiului rural din judeţul Botoşani poate avea ca factori nivelul economic şi dezvoltarea redusă.

Clasificarea spaţiilor rurale efectuată în acest studiu numai din punct de vedere demografic a evidenţiat decalajele la nivel teritorial, fiind spaţii cu o creştere demografică mică, un număr ridicat al emigranţilor, al imigranţilor, o îmbătrânire accentuată, fertilitatea scăzută, natalitatea ridicată în unele spaţii, un nivel al studiilor redus şi spaţii rurale cu un număr redus de angajaţi.

Analiza demografică a spaţiului rural va fi aprofundată într-un studiu în care vor fi efectuate corelaţii cu date economice şi despre devoltarea rurală pentru a putea fi observat dacă riscurile demografice dn spaţiul rural influenţează dezvoltarea rurală şi pătrunderea inovaţiei. Într-o etapă incipientă se consideră că

disparităţile şi riscurile demografice scot în evidenţă sărăcia din judeţul Botoşani.

Bibliografie

[1] DEFOUR D., BOUCHER I.L., (1977)

Sistematizarea localităţilor rurale, Editura Ceres;

[2] DONA, I., ( 2003) Note de curs, 2002/2003, USAMV-Bucureşti;

[3] ERDELI G., DUMITRACHE L., (2009) Geografia populaţiei mondiale, Editura Universitară, Bucureşti;

[4] IAŢU C., (2006) Demographie et geographie du travail en Roumanie postdecembriste, Editura Sedcom Libris, Iaşi;

[5] ISTRATE M., (2008) Relaţiile urban-rural în Moldova în perioada contemporană, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;

[6] MIFTODE V., (1978) Migraţiile şi dezvoltarea urbană – o analiză istorică şi prospectiva a rural-urbanului, Editura Junimea, Iaşi;

[7] NICULUI C., (1990) Satul românesc în perspectiva dezvoltării teritoriale - contribuţie la o metodologie de cercetare, Editura Tipografia Ploieşti-Prahova;

[8] NIMIGEANU V., Probleme geografice ale gospodăririi comuanle în România, Iaşi, 1995;

[9] PITIE J., L’exode rural, Centre de Geographie Humaine et Sociale, Universite de Poitiers;

[10] REY V., GROZA O., IANOŞ I., PĂTROESCU M., (2006) Atlasul României, Editura Enciclopedia Rao, Bucureşti;

[11] STAŞAC M., (2007) Spatial distribution of the rural setlements from the hydrographic Basin of Crisul Negru River, Volumul Rural space and local development, coordonatori Surd V şi Zotic V, Editura Presa Universitară Clujeană;

[12] http://www.insse.ro [13] http://grasland.script.univ-paris-diderot.fr/ [14] http://www.mdrl.ro/_documente/atlas/atlas.htm

00 geographia napocensis 2...

Documents