PLAN DE LECTIE

CLASA: a VI-a DATA:DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE PROFESOR : Grecu MariaLiceul Matei Basarab Craiova UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: NAŞTEREA LUMII MODERNE

CONȚINUT:PRINCIPALELE DESCOPERIRI GEOGRAFICE ŞI CONSECINŢELE SALE

TIPUL LECTIEI: LECȚIE MIXTĂ (PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE)Timp:50 min.

COMPETENȚE GENERALE:1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

COMPETENȚE SPECIFICE 1.1 Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne în diferite situaţii de

comunicare scrisă sau orală. 3.4. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice de la sfârşitul Evului Mediu şi din

Epoca Modernă, pe baza surselor istorice3.5.Descrierea unui fapt istoric de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă,

utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere.4.1. Selectarea surselor istorice pentru susţinerea sau combaterea unui punct de vedere.

VALORI ŞI ATITUDINI• Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii sociale• Asumarea diversităţii etntice, sociale, religioase si cultural.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:1. Elevii identifică corect timpul şi spaţiului istoric la care face referire lecţia;2. Elevii localizează pe hartă marile descoperiri geografice;3. Elevii evidenţiază relaţia cauză-efect, în expansiunea europeana din secolele XV-XVI;

4.Elevii realiză o hărtă conceptuală ,,pânza de păianjen – PRINCIPALELE DESCOPERIRI GEOGRAFICE Utilizând programul BUBLLE.US - https : //bublle.us/ beta

5. Utilizând termeni istorici specifici identifică cauzele, principalele descoperiri geografice şi consecinţele lor..

6..Formulează puncte de vedere pe baza surselor istorice. 7. Utilizând surse istorice diferite descriu descoperirea lumii noi de către Cristofor Columb.

1

NIVELUL CLASEI: În general, un nivel bun pentru desfăşurarea unor activităţi de predare-învăţare-evaluare a istoriei. Există un număr aproximativ de 15 elevi care se pregătesc constant pentru ora de istorie, manifestând interes pentru conţinutul orelor de istorie. 5elevi sunt foarte buni şi pasionaţi de istorie. Doar 3 elevi au probleme la învățătura(CES), dar în ultimul timp au realizat un anumit progres.

STRATEGIA DIDACTICĂMETODE ŞI PROCEDEE: - brainstorming, conversația euristică, ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE CU AJUTORUL FIŞELOR DE LUCRU ŞI A CALCULATORULUI , descrierea, utilizarea documentului istoric; harta conceptuală, ALEGE CAUZA, ALEGE URMAREA. FORME DE ORGANIZARE: activitate în perechi,pe grupe, frontală, individuală.

RESURSE MATERIALE: - mape de lucru ( documente, fişe de lucru) - texte istorice,tabla,creta, - harta istorică: - fişe de lucru ,fişe de evaluare,MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:

Manualul clasei a VI-a , autori:Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad, Ed. All,Buc., 2005; Manualul clasei a VI-a , autori: Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu, Ed. Corint,

2007: Atlas istoric; Foi de flipchart; Marile descoperiri geografice .PPS eph 2158 DIDACTIC.RO

BIBLIOGRAFIE: Ghid de evaluare, SNEE, Ed. Prognosis, 2001; Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print,

Buc., 2001; Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educațional, Buc.,

1999; Bogdan Murgescu, Istoria lumii în texte, Editura Teora , 1999 Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Corint , 2003 Radu Manolescu, Istoria medie universală; Silviu Neguț, Căutători de noi tărâmuri ,Editura Eminescu,1987; Ioan Popovici , Pe urmele marilor exploratori,Editura Albaros,1974

EVALUARE: - observarea sistematică a comportamentului elevilor; - continuă prin întrebări frontale şi analiza răspunsurilor la fişele de lucru;

- completează fişa de evaluare;CRITERII DE EVALUARE : Find date anumite situaţii concrete, profesorul urmează să aprecieze modul în care elevii analizează un fapt istoric MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE ŞI CONSECINŢELE LOR. Prin - selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine⁄combate un punct de vedere

-capacitatea de a analiza un fapt istoric; -capacitatea de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală;

2

SCHEMA LECTIEI

PRINCIPALELE DESCOPERIRI GEOGRAFICE ŞI CONSECINŢELE SALE

Caravela

Precursori: - MARCO POLO – a călătorit în China şi India - Giovanni del Pian di Carpin - W. van Rubruck

CAUZE: Necesitatea descoperirii unui drum comercial spre India mai sigur şi mai eficient. Economice- sporirea cererii de produse exotice,preţul foarte mare al acestora.

Politice – centralizarea politică şi unificarea teritorială. Sociale - o burghezie interesată să-şi sporească veniturile.

Religioase-convertirea noilor popoare la crestinism. Cunostintele geografice-sfericitatea Pamnatului,subestimarea dimensiunilor Pamantului. Progrese în navigaţie: perfectionarea busolei,inventarea caravelei,inventarea carmei scufundate şi întocmirea hărţilor. Dominaţia ţărmului estic al Mării Mediterane de către otomani.

DESCOPERIRI:

1487 - Bartolomeu Diaz A DESCOPERIT CAPUL BUNEI SPERANȚE sau Capul Furtunilor, deschizând drumul spre Oceanul Indian, Africa de sud și sud-est.

1492 - Cristofor Columb aflat în slujba Spaniei a navigat spre vest, traversând Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre India, și a descoperit un nou continent, America.

1498 - Vasco da Gama explorator portughez, A DESCOPERIT CALEA MARITIMĂ DINTRE EUROPA ȘI INDIA, debarcând la Calicut.

1497 - America de Nord a fost explorată de Giovanni Caboto (John Cabot), navigator venețian aflat în slujba regelui Angliei .

1499 - Amerigo Vespucci în drumul său spre America de Sud, descoperă țărmul Guyanei și țărmul sudic al Mării Caraibelor. El a fost primul care și-a dat seama de dimensiuniile teritoriului. Germanul Martin Waldseemüller a cartografiat planeta numind noul continent America, în anul 1507, fiind forma feminină a prenumelui latinizat al lui Amerigo Vespucci, folosit de el în textele sale: Americus Vespucius.

1500 - Pedro Álvares Cabral descoperă Brazilia.

3

1519 - 1521 - Fernando Magellan portughez în serviciul Spaniei, a condus prima parte a expediției care, pentru prima oară, a reușit să circumnavigheze Terra, trecând prin toate meridianele lumii. Cinci corăbii au început expediția în 1519 din Sevilia, Spania. Pe timpul călătoriei, ca vasele de navigație să nu se piardă, Magellan a elaborat un sistem de semnalizare foarte eficient. În 1521, Magellan este omorât în Filipine în luptele cu băștinașii

Între 1526 și 1528 - Francisco Pizarro González descoperă țărmurile Ecuadorului și ale Perului.

CONSECINȚE:Creşte consumul de mirodenii, țesături de mătase, pietre prețioase și podoabe, care proveneau din India, China și Africa.Dezvoltarea comerţului la scară mondială

. În locul Mediteranei şi Balticei, mări închise, Atlanticul devine centrul comercial al lumii. Portugalia, Spania, Franţa,Anglia devin principalele puteri economice şi comerciale. A început decăderea lentă a porturilor italiene sau hanseatice. Locul lor a fost luat de cele de la Oceanul Atlantic.

Cel mai important centru comercial a devenit Anvers. Formarea imperiilor coloniale.Marile descoperiri au schimbat radical tabloul cunoștințelor despre Pământ și Univers.Îmbogăţirea cunoştinţelor geografice despre lumea cunoscută.Aclimatizarea de noi plante în Euroopa: porumbul, fasolea, tutunul, cartoful.Se confirmă ipoteza lui Ptolemeu că pământul este rotund.

4

Realizaţi o hartă conceptuală cu Marile descoperiri geografice, având în vedere trei mari descoperiri geografice şi o consecinţă a acestei descoperiri .

Utilizând programul BUBLLE.US - https : //bublle.us/ beta

5

EVALUARE

Realizaţi o hartă conceptuală având în vedere Consecinţele marilor descoperiri geografice .

Utilizând programul BUBLLE.US - https : //bublle.us/ beta

6

Fişa nr.1 MARCO POLO

,,Stilul viu, antrenant, face ca ,,Milionul’’ (Cartea lui Marco Polo ) să se înscrie între puținele lucrări medievale care se citesc cu plăcere şi interes şi astăzi. În sec.14 – 15 a jucat un rol

deosebit de important în istoria marilor descoperiri geografice (sugerând posibilitatea că, pornind de la țărmurile europene, este posibil să fie atins, traversând Atlanticul, fabulosul Catay şi fiind una din cărțile de

căpătâi ale marilor navigatori, începând cu Cristofor Columb) şi a constituit un îndreptar preţios pentru întocmirea hărţilor despre Asia ( nomenclatura sa geographică este înscrisă, printre altele, pe harta catalană a lumii 1375 şi pe planisferul lumii, din 1459, a lui Fra Mauro). Marco Polo a fost supradenumit ,,Herodotul evului mediu “ şi ,,creatorul geografiei moderne a Asiei.”

CERINTA : Identifică şi EXPLICĂ principala contribuţie a lui Marco Polo la marile descoperiri geografice şi notează pe fişa de lucru.

7

Fişa nr.2- Cauzele marilor descoperiri geografice

Nr.crt.

Natura cauzei

Cauză

1. Politică Centralizarea politică şi unificarea teritorială

2. Sporirea cererii de produse exotice,preţul foarte mare al acestora.

3. Convertirea noilor popoare la crestinism.

4. Sfericitatea Pamnatului,subestimarea dimensiunilor Pamantului.

5. Perfectionarea busolei, inventarea caravelei, inventarea cârmei scufundate şi întocmirea hărţilor

6. Necesitatea descoperirii unui drum comercial spre India mai sigur şi mai efficient

7. Dezvoltarea unei burghezieii interesată să-şi sporească veniturile

Cerinţă :Completează tabelul de mai jos,după modelul dat, CORELAND natura fiecărei cauze a marilor descoperiri geografice cu o cauză .

8

Fişa nr.3- Consecinţele marilor descoperiri geografice

Creşte consumul de mirodenii, țesături de mătase, pietre prețioase și podoabe, care proveneau din India, China și Africa.Dezvoltarea comerţului la scară mondială . În locul Mediteranei şi Balticei, mări închise, Atlanticul devine centrul comercial al lumii. Portugalia, Spania,

Franţa,Anglia devin principalele puteri economice şi comerciale. A început decăderea lentă a porturilor italiene sau hanseatice. Locul lor a fost luat de cele de la Oceanul Atlantic. Cel mai important centru comercial a devenit Anvers. Formarea imperiilor coloniale.Marile descoperiri au schimbat radical tabloul cunoștințelor despre Pământ și Univers.Îmbogăţirea cunoştinţelor geografice despre lumea cunoscută.Aclimatizarea de noi plante în Euroopa: porumbul, fasolea, tutunul, cartoful.Se confirmă ipoteza lui Ptolemeu că pământul este rotund.Consolidarea instituţiei monarhice şi evoluţia ei spre absolutism;Au fost introduce teme noi, atitudini şi mentalităţi în culturas europeană; Dezvoltarea burgheziei;

Cerinţă:Din lista dată de mai sus, în funcţie de următoarele criterii CLASIFICAŢI consecinţele marilor descoperiri geografice.

Nr. Crt. Consecinţe Economice

Politice

Sociale

Ideologice

Tehnice şi ştiinţifice

9

FIŞA NR. 4Cristofor Columb

Harta- Prima călătorie a lui C.Columb ,,Ambiţios şi deosebit de tenace, calm, mândru şi curajos, spirit genial şi contradictoriu, Columb rămâne cea mai mare personalitate a Epocii Marilor Descoperiri Geografice, omenirea înţelegând mult mai târziu adevărata sa dimensiune şi importanţa descoperirilor sale. ,, Silviu Neguț, Căutători de noi tărâmuri, pag.121

,,… la două ore după miezul nopţii de 11/12 octombrie, marinarul Rodrigo de Tirana, de serviciu pe caravela ,,Pinta’’,care naviga în faţă, observa o fîşie de ţărm. La semnalul lui: Lumbre! Tierra!(Foc ! Pământ!), întregul echipaj ieşi pe punţile vaselor, dând frău liber entuziasmului. Columb văzuse însă la ora 10 noaptea o lumină de pe puntea înaltă a vasului amiral , însă nu cuteza să afirme că ar fi pământ. America a fost acum cu adevărat descoperită,deoarece ,dacă descoperirea vikingului Leif rămase fără urmări, descoperirea lui Columb va fi cea care va inaugural intrarea Lumii Noii în orizontul geographic al omenirii. În zorii zilei de 12 octombrie 1492, Cristofor Columb, însoţit de câţiva ofiţeri şi marinari înarmaţi, coborî într-o barcă cu care ajunse pe ţărmul insuliţei pentru a o lua în stăpânire în numele coroanei spaniole.Avea să afle de la băştinaşi că o numeau Guanahani, dar el o boteză San Salvador în cinstea patronului care i-a ocrotit.’’ Ioan Popovici , Pe urmele marilor exploratori , pag.122 Cerinţă: FORMULEAZĂ pe baza surselor istorice şi a suportului de lecţie un punct de vedere referitor la rolul lui C. Columb în perioada marilor descoperiri geografice. Notează pe fişa de lucru.

10

ETAPELE LECTIEI

CC.S

ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE STRATEGII DIDACTICEPROFESOR ELEV METODE MIJLOACE

1.PREGĂTIREA PENTRU ACTIVITATEA

DE ÎNVĂŢARE ŞI CAPTAREA ATENŢIEI

(2’)

Notează absenţele; Pregăteşte materialele

necesare desfăşurării lecţiei. Realizează un climat afectiv

şi cooperant;

Răspund cerinţelor profesorului.Îsi pregătesc materialele necesare desfăşurării lecţiei .

ConversaţiaDirijată.

Catalogul;

2.REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR

(10’)

3. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII

35 MIN

Discuţie premărgătoare dobândirii noilor cunoştinţe (evocare ).

Dobândirea de noi

1 1.1

33.4

43.5

44.1

31

1.13

3.44

3.5

44.1

Formulează întrebări/cerinţe care fac apel la cunoştinţele dobândite pe parcursul lecţiei anterioare Elevii răspund la întrebările lecţiei: De la atelierul meşteşugăresc la manufactură1.Precizaţi noul statut al oraşelor; 2.Menţionaţi principalele progrese tehnice şi invenţii;3.Analizaţi structura economică şi socială a oraşelor;Evaluează:critică,decide ,laudă.

Enunţă subiectul lecţiei PRINCIPALELE DESCOPERIRI GEOGRAFICE ŞI CONSECINŢELE SALE Notează pe tablă titlul, monitorizează elevii;Precizează ce vor afla, ce trebuie să facă la sfârşitul lecţiei.Organizează activitatea de învăţare:se impart fişele de lucru şi sursele istorice elevilor; Organizează activitatea elevilor pe următoarea structură: Definiţie;Se asigură că elevii au înţeles regulile/instrucţiunile;Ex. de cerinţă- Defineşte , Recunoaşte , Investigează.

Răspund la solicitare, utilizând informaţiile anterior dobândite.

Studiază individual materialele propuse.Activitatea de învăţare este individuală.La sfărşitul orei elevii vor fi în măsură să înţeleagă importanţa Marilor descoperiri geografice şi a consecinţelor lor .

Elevii studiază fişele primite. Elevii privesc imaginile şi studiază sursele istorice.

Elevii dau mai multe definiţii subiectului lecţiei. Se alege cea mai potrivită şi se notează în caiet.

Metode propuse :

Conversaţia euristică.

Harta conceptuală de tip păianjen va fi realizată la sfârşitul orei.

ConversaţiaDirijată.

Manualul;

Atlasul istoric;Harta istorică ;

Dicţionarul istoric; Calculator

Calculator;

Fişe de lucru;

Manualul;

Atlasul istoric;Harta istorică ;

Dicţionarul istoric;

11

cunoştinţe.

Scrie pe tablă schema lecției

3

11.1

33.4

3

34

4.1

3

1.13

3.44

3.51.1

33.4

43.5

44.1

Precursorii marilor descoperiri geografice;Profesorul asigură ÎNŢELEGEREA noilor conţinuturi Cerinţă :- EXPLICĂ

-Interpretează

Cauzele marilor descoperiri geografice Profesorul asigurăAnaliza:Cerinţă:-CORELEAZĂ, -compară - organizează Consecinţele marilor descoperiri geografice

Profesorul asigurăAnaliza:Cerinţă:-clasifică – tabel

Mari exploratori – Cristofor Columb(secvenţa lecţiei – rolul personalităţii în istorie) Profesorul asigurăCapacitatea de sinteză:Cerinţă:-CONSTRUIEŞTE -FORMULEAZĂ

Elevii citesc FIŞA NR.1-Marco Polo.Cerinţă EXPLICĂ şi interpretează principala contribuţie a lui Marco Polo la marile descoperiri geografice şi notează pe fişa de lucru .

Elevii citesc FIŞA NR.2 –Cauzele marilor descoperiri geografice . Li se cere să CORELEZE în funcţie de natura lor cauzele marilor descoperiri geografice.

Elevii completează FIȘA DE LUCRU NR.3- Consecinţele marilor descoperiri geografice şi răspund la cerinţa CLASIFICAŢI consecinţele marilor descoperiri geografice.

Elevii citesc FIŞA NR.4 – Cristofor Columb şi răspund la cerinţa FORMULEAZĂ pe baza surselor istorice şi a suportului de lecţie un punct de vedere referitor la rolul lui C. Columb în perioada marilor descoperiri geografice .

Învăţarea prin descoperire

Utilizarea documentului istoric.

Se poate realiza activitatea în perechi

Se poate realiza activitatea în perechi

Activitate individuală.

FIŞA NR.1Manualul;Atlasul istoric;Harta istorică ;Dicţionarul istoric;

FIŞA NR.2Atlasul istoric;Harta istorică ; Dicţionarul istoric;Manualul;

FIŞA NR.3Atlasul istoric;Harta istorică ; Dicţionarul istoric;Manualul;

FIŞA NR.4

Manualul;Atlasul istoric;Harta istorică ;Dicţionarul istoric;

12

4.APRECIERI CU PRIVIRE LA DESFĂŞURAREA ACTIVITĂȚII (2’)

Apreciază răspunsurile date de elevi;Solicită aprecierile elevilor legate de modalitatea de desfăşurare a lecţiei.

Apreciază modul în care au răspuns şi în care s-a realizat lecţia

NOTARE

5. TEMA PENTRU ACASĂ (1’)

Propune elevilor tema pentru acasă.Elevii au de trecut în caiet suportul de lecţie realizat în fişele de lucru, pe baza schemei de lecţie realizată pe tablă şi notată în caiet.Se cere CONSTRUIREA unui tabel sinoptic care să cuprindă marile descoperiri geografice.

Solicită informaţii legate de rezolvarea temei.

Caiet de notiţe

13