INTERJECŢIA-dobandire de noi cunostinte-

COMPETENTE URMARITE: -definirea interjectiei; - identificarea interjecţiilor din enunţurile date; -clasificarea interjecţiilor după sens şi structură; -aplicarea regulilor privind topica şi punctuaţia interjecţiei; - precizarea rolului interjecţiilor în comunicare;

INTERJECŢIA –clasa a VI-a

PRIVEŞTE IMAGINEA ŞI SCRIE SUNETUL SUGERAT DE ACEASTA!

FISA DE LUCRU Numărul Sunetul Cine l-a produs?• 1 .............................................................................................................................................• 2. .............................................................................................................................................• 3.• .............................................................................................................................................• 4• .............................................................................................................................................• 5• .............................................................................................................................................• 6• .............................................................................................................................................• 7• .............................................................................................................................................• 8• .............................................................................................................................................• 9…………………………………………………………………………………………………….• 10………………………………………………………………………………………………….

DEFINIŢIE

• Interjecţia este partea de vorbire neflexibila care exprimă senzaţii, stări sufleteşti, îndemnuri sau reproduce sunete si zgomote din natură.

Atentie!!!• Interjectiile care imita sunete si zgomote din

natura se numesc onomatopee. Ex:cioc!,scart!,miau!,ham!, cucurigu!,poc!

INTERJECŢIILE SUNT :

• SIMPLE : ah!, au!, uf!, vai! , o!, hm!, ei etc• COMPUSE : hei-rup!, tic-tac!, tura-vura!, ding-dong!, haida-de!, hodoronc-tronc! etc.

• NOTĂ: Interjecţiile simple repetate nu trebuie confundate cu interjecţiile compuse: ham-ham!,mac-mac!, mor-mor! etc.

ha! Of! vai!

halal! aha! ura!

INTERJECŢIILE EXPRIMĂ :-STĂRI SUFLETEŞTI-STĂRI SUFLETEŞTI (bucurie,tristete,satisfactie):(bucurie,tristete,satisfactie):

sâc! uf! aoleu!

o! ptiu! hait!

-SENZATII(de frig, de cald,de durere s.a)-SENZATII(de frig, de cald,de durere s.a)

Redau manifestarea

unei voinţe sau a unei dorinţe ( îndemnul, ordinul, chemarea, gonirea, oprirea animalelor, adresarea).

mă!

hei-rup! ale-hop!

! Diii!

uite!hei!

-reproduc -reproduc cucurigu!,tic-tac!buf!,cucurigu!,tic-tac!buf!,

sunete si zgomote sunete si zgomote poc! hapciu! poc! hapciu!

din natura:din natura:

FISA DE LUCRU• 1. Asociaţi fiecărui desen interjectii potrivite, grupându-le apoi în funcţie de ce exprimă:

• vai!, cucurigu!, of!, bzzz!, aoleu!, ham-ham!, brrr!, poc!, miau!, pac! pic-pic!, hei! ura!, tic-tac!

• stări sufleteşti:• senzaţii:• sunete scoase de animale:• zgomote:• adresare:• îndemnuri:

•Hei,lucrează cu atenţie!• Nu te grabi!

• Unele verbe s-au format prin derivare cu sufixe de la interjectii (in general onomatopee).Exemple: cirip+i =a ciripi sfor +I =a sforai Unele interjectii au devenit substantive. hop----A trecut si de acest hop.

INTERJECŢIILE DE ADRESAREsunt folosite :

• PENTRU A SE ADRESA UNEI PERSOANE: măi, mă, fă, bă, bre

• PENTRU A ATRAGE ATENŢIA ASUPRA UNUI LUCRU: hei, ia, iacă, iată, uite, etc.

PUNCTUAŢIA INTERJECŢIEI

• După interjecţie se poate pune : - virgulă; - semnul exclamării. 1.Semnul exclamării pus după o interjecţie nu

este considerat semn final de punctuaţie ,comunicarea putându-se continua cu literă mică:

Vai! am uitat umbrela acasă!

2.Cand interjectia, care exprima o chemare (adresare) insoteste un substantiv in vocativ,intregul grup de cuvinte format se desparte prin virgula de restul comunicarii:

“-Ura tu ,mai Chiriece, zic eu lui Goian!” (I.CREANGA-Amintiri…)

• 3. Interjectia ia,urmata de un verb la modurile imperativ sau conjunctiv, nu se desparte prin virgula de verb.

• “-Ia lasa-ma, omule!”• “-Ia sa-mi lasi copilasii care dorm acum…”

-FIŞĂ DE LUCRU –

• Indicaţi ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise cursiv în enunţurile de mai jos:• Ei,ce mai zici ?• Ei o să meargă la pădure.• Ia pune mâna şi citeşte !• El ia o carte din raftul bibliotecii.

METODA CADRANELOR

1.Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos în funcţie de structura lor:

ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-ham!

2.Asociati fiecarei imagini interjectii potrivite:

1.Scrie verbe derivate de la urmãtoarele interjecţii:

Poc! ............................ Of!................................................ Piu! ......................................... Vâj!...............................................Cirip! ................................................ Mâr!.............................................Sfor!.................................................. Mor!..............................................

4. Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:A

B

1.senzaţie a) Striga fericit: Ura! Ura!2.stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o dugheanã!3.act de voinţã c)Brrr! Ce frig este!4.onomatopee d)Hai cu mine!

Rolul interjecţiei în comunicare:• -pentru a te adresa direct unei persoane

(interjecţii de adresare): măi!, bă!, bre!

• -pentru a atrage atenţia cuiva asupra unui lucru: iată!, ia!, uite!

• -Interjectiile se folosesc si in literatura artistica,atunci cand scriitorii apeleaza la”mijloacele limbii vorbite”,pentru a da expunerii un caracter spontan

SCHEMA LECTIEI

• Interjecţia este partea de vorbire neflexibila care exprimă senzaţii, stări sufleteşti, îndemnuri sau reproduce sunete si zgomote din natură(onomatopee)

• Interjectiile sunt:

SIMPLE : ah, au, uf, vai , o, hm, ei etc COMPUSE : hei-rup, tic-tac, tura-vura, ding-dong, haida-de, hodoronc-tronc etc

Interjecţiile exprimă : a) stări sufleteştia) stări sufleteşti (bucurie,tristete,satisfactie): (bucurie,tristete,satisfactie):of!,a!,ah!,vai!,ura!of!,a!,ah!,vai!,ura!

b) senzatii b) senzatii (de frig, de cald,de durere s.a):(de frig, de cald,de durere s.a):valeu!,uf!,au!,brr!valeu!,uf!,au!,brr!

c) manifestari de vointa ( îndemn, ordin, chemare, adresare):ma!,mai!,bre!,hei!

d) reproduc sunete si zgomote din naturad) reproduc sunete si zgomote din natura : :cucurigu!,tic-tac!buf!,poc! hapciu!cucurigu!,tic-tac!buf!,poc! hapciu!

După interjecţie se poate pune : - virgulă; - semnul exclamării.