GOSPODARIREA APELOR

Cursul nr. 1

MODUL DE EXAMINARE

Partea 1 (cursurile 1-7): 4 p (nota>=5)

Partea 2 (cursurile 8-14): 4p (nota>=5)

Aplicatii practice: 2 p (nota>=5) obl.

Prezenta activa: max. 1 p

BIBLIOGRAFIE

Notite de curs

R.Drobot Bazele gospodaririi apelor ICB 1983

C. Parvulescu Economia Apelor ICB 1977

R.Drobot, P. Serban Aplicatii de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, Ed HGA, 1999

OBIECTUL GOSPODARIRII APELOR

Apa:

Potential pozitiv

Element indispensabil vietii (factor de mediu)

Resursa naturala si materie prima

Potential negativ:

Viituri

Eroziune

seceta

OBIECTUL GOSPODARIRII APELOR

Gospodarirea Apelor are ca obiect studiul masurilor si lucrarilor pentru:

Satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor

Prevenirea, protectia si diminuarea efectelor daunatoare ale apelor

Protectia calitativa si cantitativa a resurselor de apa

Componente ale activitatii:

Gospodarirea Apelor:

Cantitativa

Calitativa

Gospodarirea Apelor:

De suprafata

Subterane

OBIECTUL GOSPODARIRII APELOR

Gospodarirea Apelor nu poate fi separata de utilizarea terenului, precum si de influentele sociale si de mediu pe care le exercita

Abordare recenta: GOSPODARIREA INTEGRATA

PROBLEMATICA APEI IN LUME

Politica mondial n domeniul apei a fost stabilit n Agenda 21, capitolul 18 - dedicat apei dulci, adoptat de Conferina Mondial Pentru Mediu i Dezvoltare de la Rio de Janeiro 1992.

Adunarea General a O.N.U. n cea de a 108-a reuniune, din 28.06.2010, a adoptat o rezoluie prin care recunoate c accesul la ap potabil i canalizare este un drept al omului. Aceast rezoluie este rezultatul a 18 ani de eforturi susinute.

Aciuni semnificative ntreprinse n ultimii 10 ani:

Rezoluia Adunrii Generale O.N.U. care a declarat perioada 2005 - 2015, deceniul internaional de aciune n problema apei

Summit-ul Naiunilor Unite din anul 2000 cu privire la noul mileniu care a elaborat obiectivele de dezvoltare ale Mileniului;

Carta de la Zaragoza 2008, intitulat O nou viziune asupra apei;

Raportul Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.) intitulat Apa, ntre putere i srcie;

Forumul Mondial ale Apei care se desfoar din trei n trei ani; ultimul forum s-a desfurat n anul 2009 la Istanbul sub motto-ul Bridgis diverses for water, i a avut ca obiectiv s fac din problema apei o prioritate politic i economic. Un alt aspect remarcabil discutat la acest forum a fost conceptul de diplomaie a apei

Rezoluia Parlamentului European din 12.03.2009. n aceast rezoluie se scot n eviden principalele probleme ale apei i a accesului la o surs de ap, printre care:

- lipsa apei i a canalizrii provoac peste 8 mil de decese/an;

- mai mult de un miliard de persoane nu au acces comod i la un pre acceptabil la apa potabil;

- mai mult de 2,5 miliarde de persoane nu dispun de nici un mijloc de canalizare;

- 2,8 miliarde de persoane triesc n regiuni afectate de stres-ul hidric; aceast cifr va creste la 3.9 miliarde pn n anul 2030;

- populaiile srace sunt cele mai vulnerabile la schimbrile climatice i decese umane, cele mai puin capabile de a se adapta la acestea;

- industria agroalimentar multinaional reprezint cel mai mare utilizator mondial de ap dulce (70% din prelevrile naturale);

- supraexploatarea resurselor de ap a condus la agravarea i la extinderea procesului de contaminare a apelor i de degradare generalizat a mediului, care a condus la multiplicarea fenomenelor de secet

Principalele blocaje n calea unei gestionri eficiente a apei sunt:

- slaba prioritate politic i financiar acordat apei,

- gestionarea deficient,

- insuficiena cadrului juridic,

- lipsa de transparen i negocierea n atribuirea contractelor,

- corupia

- lipsa dezbaterilor cu privire la nivelul tarifelor;

CARACTERISTICI NATURALE ALE RESURSELOR DE APA

1. Caracter limitat al resurselor de apa

Rauri interioare: 40 mld m3/an

Ape subterane: 9 mld m3/an

Dunare: 85 mld m3/an

2a. Distributie neuniforma in timp

Resursele de ap ale rurilor Romniei sunt neuniform distribuite n timp, avnd mari variaii sezoniere.

La nivel de ar, n sezonul de primvar se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, n timp ce n sezonul de toamn, cel mai secetos sezon din Romnia, scurgerea nu reprezint dect 14,2% din cea anual,

In sezonul de var scurgerea atinge 26,7% din cea anual, iar in sezonul de iarn se scurge 19,4% din stocul mediu multianual.

2b. Distributie neuniforma in spatiu

Resursele de ap ale Romniei sunt neuniform distribuite n spaiu. Cele mai bogate n resurse de ap sunt n bazinele cu suprafee relativ mici dar cu altitudini mari: Nera Cerna i Tisa superioar, urmate de Jiu, Some i Olt. Cele mai srace n resurse de ap sunt bazinele Dunrii i Litoralului;

Zone montane (21% din teritoriu) furnizeaza 66% din stocul mediu multianual

Campii si zone joase (48% din suprafata) furnizeaza doar 10% din volumul mediu scurs

3. Posibilitati limitate de transport

4. Factor de decizie in amplasarea si dimensionarea obiectivelor social-economice

5. Caracterul refolosibil al resurselor de apa

6. Influenta exercitata de activitatile umane asupra regimului cantitativ si calitativ al apelor

7. Importanta componenta a echilibrului ecologic

MASURI SI LUCRARI DE GOSPODARIRE A APELOR

1. Cunoasterea regimului hidrologic

2. Elaborarea planurilor de amenajare

3. Coordonarea si controlul realizarii lucrarilor de gospodarire a apelor

4. Exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor

5. Emiterea de avize, acorduri si autorizatii

6. intocmirea cadastrului apelor

7. elaborarea si urmarirea aplicarii planurilor de folosire a resurselor de apa, managementul riscului la inundatii, protectia calitatii apelor

Cele mai importante lucrari de gospodarirea apelor sunt: lacuri de acumulare, indiguiri, derivatii de ape mari si amenajari de versanti.

Lucrarile de gospodarire a apelor se executa pe cursurile de apa in vederea redistribuirii lor in spatiu si in timp, astfel incat sa se realizeze cele 3 mari obiective de gospodarire a apelor

Folosinta de apa: orice unitate cu caracter social sau economic care utilizeaza apa.

Principalele folosinte: centrele populate, unitatile industriale, agricultura irigata, zootehnia, piscicultura hidroenergetica, transportul pe apa si agrementul.

ORGANIZAREA SISTEMULUI APELOR IN ROMANIA:

Ministerul Mediului

Administratia Nationala Apele Romane

- Administratii Bazinale (Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Ialomita-Buzau, Siret, Prut, Dobrogea-Litoral

- Fiecare Aba are Sisteme de Gospodarire a Apelor si Sisteme Hidrotehnice Independente

Administraia Naional Apele Romne are n administrare:

- 78.905 km cursuri de ap;

- 295,6 mii ha suprafa de teren cu ape;

- 270 lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliarde mc, din care 114 lacuri cu acumulare nepermanent;

- 7100 km diguri pentru aprarea localitilor i terenurilor agricole;

- 6600 km regularizri de ruri i 1320 km aprri i consolidri de maluri;

- 157 canale de aduciune cu o lungime de 1100 km;

- 59 staii de pompare a apei cu un debit instalat de 237 mc/s;

- 49 prize de ap i noduri hidrotehnice cu un debit total instalat de 249 mc/s;

- 178 alte lucrri hidrotehnice;

- 122 lacuri naturale;