eu1. Produsele patologice, în mod normal, sterile sunt:a. urinab. LCRc. exudat faringiand. sângee. exudate din seroaseRăspuns: a,b,d,ePagina 38 l.p. 2. Produsele patologice care se contaminează în cursul eliminării din organism, cu flora normală a traiectului de eliminare sunt:a. urinab. materiile fecalec. sputad. puroi din plagăe. exudat nasalRăspuns: a,cPagina 38 l.p. 3. Produsele patologice contaminate şi care provin din zone normal colonizate cu microbi ale organismului sunt:a. urinab. materii fecalec. secreţii vaginaled. puroi din plăgie. exudat nazo-faringianRăspuns: b,c, d,ePagina 38 l.p. 4. Următoarele afirmaţii privind recoltarea secreţiei conjunctivei oculare sunt adevărate:a. se face dimineaţab. în timpul recoltării se efectuează şi 2-3 frotiuric. se recomandă ca recoltarea să o facă medicul oftalmologd. se face  de la nivelul unghiul extern al ochiuluie. tampoanele trebuiesc însămânţate în primele 12 ore de la recoltareRăspuns:b, cPagina 39 l.p. 5. Recoltarea sputei se face:a. prin puncţie trahealăb. la copiii prin spălătură gastrică sau sondaj gastricc. cu un tampon steril sau cu ansa bacteriologicăd. prin expectorare într-un recipient sterile. prin bronhoscopieRăspuns: a, b, d, ePagina 40 l.p.  6. Următoarele afirmaţii privind recoltarea sângelui pentru hemocultură sunt adevărate:a. recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate

b. în faza cronică de boală se recoltează 10-20ml de sângec. la sugar se recoltează în medie 15 ml de sânged. raportul optim dintre sângele recoltat şi mediul de cultură este de 1/10e. hemoculturile se urmăresc timp de 24-48hRăspuns:dPagina 40 l.p.  7. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:a. prin cateterismb. prin aspiraţie suprapubianăc. pentru depistarea bacilului Koch se recoltează aproximativ 10 ml de urinăd. momentul optim al recoltării îl reprezintă prima urină de dimineaţăe. pentru depistarea cantitativă a microorganismelor condiţionat patogene se recoltează aproximativ 50 ml de urinăRăspuns: a, b, dPagina 42 l.p.  8. Coloraţia de bază în  microbiologie este:a. May- Grűnwald-Giemsab. Gramc. Albastru de metilend. Ziehl- Neelsene. GiemsaRăspuns: bPagina 47 l.p.  9. Tehnica coloraţie Gram :a. frotiul fixat la flacără se acoperă cu soluţie de cristal violet timp de 1 minutb. se spală lama cu lugol şi se acoperă cu lugol timp de 1 minutc. se decolorează cu acid azotic diluat 1/3d. se recolorează cu albastru de metilen 1-2 minutee. se acoperă lama cu fuxină fenicată diluată 1/10Răspuns:a, ePagina 48 l.p.  10. Sângele pentru hemocultură se însămânţează pe:a. geloză sângeb. Mac Conkeyc. Muller Hintond. geloză simplăe. bulionRăspuns: ePagina 52 l.p.   

11. Identificarea bacteriilor cu importanţă medicală se face pe baza:a. caracterelor biochimiceb. caracterelor morfotinctorialec. caracterelor culturaled. examenului macroscopice. testarea sensibilităţii la chimioterapice antiinfecţioaseRăspuns: a, b, cPagina 55-57 l.p.  12. Testarea sensibilităţii la chimioterapice antiinfecţiose prin metoda difuzimetrică se caracterizează prin:a. de regulă mediul este geloza sângeb. permite stabilirea precisă a CMI şi CMBc. este indicată numai pentru bacteriile cu creştere rapidăd. germenul de testat trebuie să fie în cultură purăe. cu cât diametrul zonei de inhibiţie este mai mare cu atât CMI este mai mică şi bacteria mai rezistentă Răspuns: c, dPagina 62-64 l.p.  13.Între organismul uman şi microorganisme (bacterii, virusuri, fungi, protozoare) se stabilesc relaţii care pot fi:a. simbiozăb. prazitismc. comensalismd. antagonisme. mutualismRăspuns: b, c, ePagina 111 l.p.  14. Flora normală a organismului depinde de o serie de factori, cum sunt:a. starea de sănătateb. regimul alimentarc. presiunea atmosfericăd. vârstăe. statusul hormonalRăspuns: a, b, d, ePagina 113 l.p.  15. Flora normală a pielii este constituită din:a. în regiunile umede se poate întâlni şi S.aureusb.bacili Dőderleinc. 90% din flora  cutanată aerobă este Staphylococcus epidermidisd. în mod pasager în patul unghial şi pe scalp specii de Candidae. 90% din flora  cutanată aerobă este Staphylococcus haemolyticusRăspuns: a, c, d

Pagina 113-114 l.p.  16. Următoarele afirmaţii despre Pneumocistis carinii sunt adevărate:a. s-a izolat din tractul urogenital la persoanele sănătoaseb. dă pneumonii grave la persoanele imunocompromisec. acest parazit are semnificaţie patologică la persoanele sănătoased. s-a izolat din plămânul persoanelor sănătoasee. dă pneumonii grave la bolnavii de SIDARăspuns:b, d, ePagina 114 l.p.  17. Speciile ce colonizează cavitatea bucală şi vestibulul nazal sunt:a. enterobacteriileb. streptocociic. stafilocociid. bacilii difterimorfie. cocii gram negativiRăspuns: b, c, d, ePagina 114 l.p.  18. Următoarele afirmaţii privind flora normală a tubului digestiv sunt adevărate:a. 90% din flora intestinului gros este anaerobăb. partea incipientă a intestinului subţire conţine un număr redus de microbic. la persoanele la care se administrează o medicaţie care schimbă pH-ul gastric, flora normală suferă modificărid. 90% din flora intestinului gros este aerobăe. partea incipientă a intestinului subţire conţine un număr mare de microbiRăspuns: a, b, cPagina 114-115 l.p.  19. Următoarele afirmaţii privind flora normală a tractului urogenital sunt adevărate:a. nu variază în funcţie de vârstăb. până la pubertate flora vaginală conţine o varietate mare de specii bacterienec. după pubertate până la menopauză vaginul este populat predominant cu specii de Lactobacillusd. variază în funcţie de vârstăe. până la pubertate flora vaginală conţine specii prezente pe pieleRăspuns: c, d, ePagina 115 l.p.  20. Flora normală a organismului joacă un rol important ca:a. factor important în apărarea antiinfecţioasă dobândităb. factor important în apărarea antiinfecţioasă naturalăc. contribuie la nutriţia şi metabolismul organismuluid. constituie sursa majorităţii infecţiilor oportuniste

e. sintetizează şi secretă unele vitamine din grupul B şi vitamina KRăspuns: b, c, d, ePagina 115-116 l.p.  21. Relaţiile care se stabilesc între microorganisme sunt:a. de indiferenţăb. de mutualismc.  de antagonism prin diferenţă de vitalitated. de comensalisme. de antagonism nespecificRăspuns: a, c, d, ePagina 119 l.p.  22. Următoarele afirmaţii privind patogenitatea sunt adevărate:a. este un caracter de specieb. este un proces complex şi multifactorial, care cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care microorganismele produc infecţiic. este un caracter de tulpinăd. este dependentă de microorganism şi de gazda în care acesta pătrundee. nu este dependentă de microorganism şi de gazda în care acesta pătrundeRăspuns: a, b, dPagina 187 curs  23. Următoarele afirmaţii privind virulenţa sunt adevărate:a. este un caracter de specieb. este un caracter de tulpinăc. este un proces complex şi multifactorial, care cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care microorganismele produc infecţiid. este gradul de patogenitate a unei tulpini în cadrul specieie. este dependentă de microorganism şi de gazda în care acesta pătrundeRăspuns: b, dPagina 187 curs  24. Care din următoarele bacterii este în acelaţi timp invazivă, toxigenă şi sensibilizantă:a. bacilul tuberculosb. bacilul cărbunosc. bacilul diftericd. bacilul tetanice. Streptococcus pyogenesRăspuns: ePagina 188 curs 25. După capacitatea de invazie a organismului bacteriile se împart în :a. bacterii condiţionat patogeneb. bacterii microaerofilec. bacterii sensibilizante

d. bacterii toxigenee. bacterii invaziveRăspuns: c, d, ePagina 188 curs 26. Următoarele afirmaţii privind bacteriile toxigene sunt adevărate:a. se multiplică discret la poarta de intrareb. prin infecţie sensibilizează organismulc. toxina vehiculată de sânge în organism este responsabilă de apariţia boliid. bacilul difteric produce infecţia prin multiplicarea la poarta de intrare fără a invada organismule. bacilul tetanic produce infecţia prin multiplicarea la poarta de intrare fără a invada organismulRăspuns: a, c, d, ePagina 188 curs 27. Pentru a produce o infecţie, microorganismele trebuie să parcurgă, în general, dar nu în mod obligatoriu, următoarele etape:a. ataşarea şi pătrunderea în organismul gazdăb. invadarea locală sau generală a organismuluic. multiplicarea în organismul gazdăd. internalizarea şi digestiae. secreţia unor factori de patogenitateRăspuns: a, b, c, ePagina 188 curs 28. Aderenţa microbilor de organismul gazdă presupune prezenţa uneia sau mai multor adezine microbiene care sunt:a. exoenzimeleb. fimbriilec. adezine nefimbrialed. capsulae. endotoxineRăspuns: b, c, dPagina 189 curs 29. Următoarele afirmaţii privind fimbriile sunt adevărate:a. apar ca apendici filamentoşi la suprafaţa celulei bacterieneb. sinteza fimbriilor este influenţată de temperaturăc. fimbriile ce conţin N-metilfenilalanină la o serie de genuri de bacterii gram - negatived. fimbriile de tip 1 se numesc şi pili comunie. fimbriile ce conţin N-metilfenilalanină la o serie de genuri de bacterii gram – pozitiveRăspuns: a, b, c, dPagina 189 curs 30. Următoarele afirmaţii privind adezinele nefimbriale sunt adevărate:a. fibronectina are proprietatea de a adera la suprafeţele mucoaseb. Salmonella typhimurium are la suprafaţă o hemaglutinină care asigură ataşarea de celulele ţintăc. capsula unor microbi facilitează uneori ataşarea bacteriilor de celula gazdă

d. Bordetella pertusis are la suprafaţă o hemaglutinină care asigură ataşarea de celulele ţintăe. sinteza adezinelor nefimbriale este influenţată de condiţiile de mediuRăspuns: a, b, c, dPagina 190 curs 31. Diseminarea bacteriilor în organism se poate face pe mai multe căi:a. din aproape în aproape prin intermediul unor elemente structurale ale bacteriilorb. prin endocitoză şi translocarec. pe cale sanghină şi/sau limfaticăd. pe cale respiratoriee. din aproape în aproape prin intermediul unor exoenzimeRăspuns: a, b, c, ePagina 190 curs 32.Care din următoarele substanţe sunt exoenzime:a. enzimele hidroliticeb. lipopolizaharidul din membrana externă a peretelui celular al bacteriilor gram negativec. hialuronidazad. enzimele citoliticee. coagulazaRăspuns: a, c, d, ePagina 191 curs 33. Următoarele afirmaţii privind enzimele hidrolitice sunt adevărate:a. sunt secretate de toate speciile bacteriene indiferent de patogenitatea lorb. proteaza este o enzimă hidroliticăc. favorizează difuzarea infecţiei prin lizarea fibrineid. hidrolizează acidul hialuronic din substanţa fundamentală a ţesutului conjunctive. unele dintre ele joacă un rol în virulenţăRăspuns: a, b, ePagina 191 curs 34. Pe lângă exoenzime un rol important în invazivitatea bacteriilor îl au:a. anatoxineleb. componentele de înveliş ale bacteriilorc. lipopolizaharidul din membrana externă a peretelui celular al bacteriilor gram negatived. capsulae. unele proteine de suprafaţăRăspuns: b, d, ePagina 191 curs 35. Microorganismele cel mai bine studiate ce invadează celulele organismului gazdă prin translocare sunt:a. genul Salmonellab. Escherichia colic. genul Helicobacterd. genul Bordetellae. genul YersiniaRăspuns: a, b, d, ePagina 192 curs

 36. Următoarele afirmaţii privind exotoxinele sunt adevărate:a.  sunt "cartea de vizită"a bacteriilor gram-negativeb. sunt cele mai puternice otrăvuri cunoscutec. se transformă prin învechire şi sub acţiunea formolului în derivaţi imunogenid. sunt proteine biologic activee. facilitează invazia în ţesuturiRăspuns: b, c, d,Pagina 192-193 curs 37. Bacteriile care au ca singur factor de patogenitate toxigeneza şi tabloul clinic este caracteristic toxinei respective este:a. bacilul tuberculosb. bacilul holericc. bacilul diftericd. bacilul botulinice. bacilul tetanicRăspuns: b, c, d, ePagina 193 curs 38. Următoarele afirmaţii privind neurotoxinele sunt adevărate:a. din această categorie face parte exotoxina tetanicăb. exotoxina tetanică provoacă paralizia spastică a musculaturii striatec. toxina botulinică produce paralizia flască a musculaturii neteded. exotoxina tetanică provoacă paralizia flască a musculaturii netedee. din această categorie face parte exotoxina botulinicăRăspuns: a, b, c, ePagina 193 curs 39. După acţiunea lor exotoxinele se împart în:a. toxine ce modifică metabolismul celuleib. neurotoxinec. toxine care blochează sinteza proteinelor celulared. toxine care inhibă sinteza acizilor nucleicie. toxine care inhibă sinteza peretelui celularRăspuns: a, b, cPagina 193 curs 40. Toxinele care nu duc la moartea celulei, ci la modificarea unei funcţii a acesteia, cum ar fi creşterea nivelului AMP ciclic sunt:a. toxina produsă de Bordetella pertusisb. toxina termostabilă a E. colic. anatoxinad. toxina holericăe. toxina termolabilă a E.coliRăspuns: a, d,ePagina 193 curs 41. Următoarele afirmaţii privind endotoxinele sunt adevărate:a. este lipopolizaharidul din membrana externă a peretelui celular al bacteriilor gram-negative

b. joacă un rol important în patogenia infecţiilor produse de bacteriile gram-pozitivec. joacă un rol important în patogenia infecţiilor produse de bacteriile gram-negatived. este lipopolizaharidul din membrana externă a peretelui celular al bacteriilor gram-pozitivee. este "cartea de vizită" a bacteriilor gram-negativeRăspuns: a, c, ePagina 194 curs 42. Reacţiile de alarmă produse de endotoxine sunt:a. activarea complementului pe cale alternativăb. activarea complementului pe cale clasicăc. activarea macrofagelord. stimularea limfocitelor Be. febraRăspuns: a, c, d, ePagina 194 curs 43. Şocul endotoxic se caracterizează prin:a. endotoxinele eliberate în cantităţi mici  duc la declaşarea şocului endotoxicb. endotoxinele eliberate în cantităţi mari duc la declaşarea şocului endotoxicc. hipotensiune şi coagulare intravasculară diseminatăd. apre uneori în septicemiile cu bacili gram- negativie.poate să apară în cazul unor perfuzii în care endotoxina provine de la bacili gram-negativi omorâţi prin sterilizareRăspuns: b c, d, ePagina 195-196 curs 44. Infecţiile exogene se caracterizează prin:a. rezultă în urma contactului cu agentul infecţiosb. rezultă în urma contaminării cu germeni de pe suprafaţa mucoaselor şi a pieliic. microorganismele produc infecţii exogene dacă traversează barierele anatomice şi pătrund în ţesuturid. în infecţiile exogene cu germeni înalt patogeni perioada de incubaţie este bine definităe. agenţii infecţioşi pătrund pe cale respiratorie, contact sexual, manevre medicaleRăspuns: a,  d, ePagina 198  curs 45. Infecţiile endogene se caracterizează prin:a. rezultă în urma contaminării cu germeni de pe suprafaţa mucoaselor şi a pieliib. microorganismele produc infecţii endogene dacă traversează barierele anatomice şi pătrund în ţesuturic. rezultă în urma contactului cu agentul infecţiosd. agenţii infecţioşi pătrund pe cale respiratorie, contact sexual, manevre medicalee. contaminarea are loc cu mult înaintea producerii infecţiei propriu-ziseRăspuns: a,  b, ePagina 198  curs 46. Microorganismele care pătrund în organismul gazdă în zone anatomice care sunt în relaţie directă cu exteriorul, fără traversarea barierelor epiteliale sunt:a. Corynebacterium diphteriaeb. Pasteurella multocida

c. Bordetella pertusisd. Vibrio choleraee.  Plasmodium falciparumRăspuns: a,  c, dPagina 200 curs 47.Microorganismele care pătrund direct în sânge sau în ţesuturile profunde sunt:a. Virusul hepatitei Bb. HIVc. Rickettsiid. virusul rabice. Corynebacterium diphteriaeRăspuns: a,  b, c, dPagina 200 curs 48. Infecţiile au în general următoarele etape evolutive:a. perioada de incubaţieb. faza de lagc. debutul boliid. perioada de staree. periada de convalescenţăRăspuns: a,  c, d, ePagina 201-202 curs 49.  Efectul distrucţiei celulare depinde de:temperaturăradiaţii UVcelulele implicatenumărul celulelor implicateviteza cu care evoluează infecţiaRăspuns: c, d, ePagina 202 curs 50. După aspectul evolutiv infecţiile sunt:a. inaparenteb. acutec. croniced. latentee. lenteRăspuns: b, c, d, ePagina 206  curs 51.Infecţiile cronice se caracterizează prin:a. evoluează într-un timp limitatb. afectează încet şi progresiv sistemul nervos centralc.  agentul patogen acţionează timp îndelungat în organismd. rezultă din cronicizarea unei infecţii acutee. exemple sunt bolile infecto-contagioase ale copilărieiRăspuns: c, dPagina 206  curs

 52. Speciile mai frecvent întâlnite în infecţiile nosocomiale sunt:a. E.colib. S.aureusc. Pseudomonas aeruginosad. Bordetella pertusise. Klebsiella sp.Răspuns: a, b, c, ePagina 209 curs 53. Măsurile specifice de profilaxie a bolilor infecţioase sunt:a. izolarea sursei de infecţieb. măsuri de dezinfecţie şi sterilizarec.imunizarea activă prin vaccinared.imunizarea pasivă prin seroterapiee. chimioprofilaxieRăspuns: c, d, ePagina 209 curs 54. În raport cu starea agenţilor patogeni şi natura componentelor antigenice, vaccinurile se pot clasifica în :a. vaccinuri corpusculare preparate din agenţi patogeni vii atenuaţib. vaccinuri corpusculare preparate din agenţi patogeni omorâţi sau inactivaţic. vaccinuri corpusculare preparate din agenţi patogeni viid. vaccinuri preparate din componente microbiene purificatee. vaccinuri sinteticeRăspuns: a, b, d, ePagina  212 curs 55. În România următoarele vaccinări sunt obligatorii:a. anti-tetanicăb. anti-meningococicăc. anti-tuberculoasăd. anti-diftericăe. anti-poliomeliticăRăspuns: a, c, d, ePagina  216 curs 56. Zonele organismului populate în mod normal cu microorganisme sunt:pieleacavitatea bucalăfaringeled. ţesuturile profundee. vaginul R: a, b, c, e   pag. 113 57. Prezenţa microbilor are întotdeauna semnificaţie patologică când sunt izolaţi din:exudate nazalesânge

lichid cefalorahidianlichid pleuralmaterii fecaleR: b, c, d    pag. 113 58.Tractul genito-urinar poate fi colonizat cu floră bacteriană la nivelul:părţii anterioare a uretreivezicii urinareureterelorvaginuluiepididimuluiR: a, d   pag. 113 59. Specia cea mai întâlnită în flora cutanată este: Streptococcus pyogenes Neisseria meningitidis Staphylococcus epidermidis  Escherichia coliPseudomonas aeruginosaR: c pag. 113 60.Următoarele afirmaţii sunt corecte:densitatea florei bacteriene este foarte mare în cavitatea bucalătractul respirator superior este steriltractul respirator inferior este sterilsuprafeţele dinţilor sunt sediul unei bogate flore anaerobeflora faringiană este reprezentată de enterobacteriiR: a, c, d  pag. 114 61.În flora vaginală normală predomină:Streptococcus mutansStaphylococcus aureusPseudomonas aeruginosaSpecii de LactobacillusSpecii de HelicobacterR: d pag. 115 62.Următoarele afirmaţii sunt corecte:stomacul conţine doar ocazional floră bacteriană acidotolerantălactobacilii pot fi implicaţi în etiologia gastritelorpartea incipientă a intestinului subţire conţine un număr redus de microbiintestinul gros este cea mai populată zonă cu microbi a organismuluipeste 90% din flora intestinului gros este anaerobăR: a, c, d, e pag. 114

 63.Flora normală:este un factor de inhibiţie a înglobării microbilor de către fagocitecontribuie la nutriţia şi metabolismul organismuluiconstituie sursa majorităţii infecţiilor oportunistedeprimă înmulţirea florei patogeneinduce sinteza de anticorpi având astfel rol în apărarea antiinfecţioasăR: b, c, d, e   pag. 115 64.Bacteriile toxigene:se multiplică la poarta de intrarese multiplică în ţesuturile profundesecretă o toxină responsabilă de apariţia boliisensibilizează organismulproduc leziuni pulmonare R: a, c   pag. 188 65.Bacilul tuberculos face parte din categoria:bacteriilor toxigenebacteriilor invazivebacteriilor sensibilizantebacteriilor accidental patogenebacteriilor condiţionat patogeneR: c   pag. 188 66.Streptococcus pyogenes:secretă eritrotoxina responsabilă de apariţia scarlatineiproduce prin mecanism alergic reumatismul poliarticular acutproduce prin mecanism alergic glomerulonefrita acutăsensibilizează organismuleste agentul etiologic al tusei convulsiveR: a, b, c, d  pag. 188 67.Adezinele bacteriene sunt:hialuronidazafibrinolizinafimbriileexotoxinelefibronectinaR: c, e pag. 189, 190 68.Factorii de invazie microbiană sunt:coagulazaenzimele hidroliticepeptidoglicanul

hemolizinelefimbriileR: a, b, d  pag. 191 69.Anatoxinele:sunt imunogenesunt toxiceconstituie baza vaccinării împotriva tetanosuluiconstituie baza vaccinării împotriva difterieiderivă din endotoxineR: a, c, d   pag. 193 70.Exotoxina tetanică:blochează sinteza proteinelor celulareprovoacă paralizia spastică a musculaturii striatefacilitează ataşarea de celulele gazdăse eliberează numai după distrugerea bacterieieste neurotoxinăR: b, e pag. 193 71.Endotoxinele:determină reacţia febrilăactivează direct complementul pe cale alternativăstimulează limfocitele Bhidrolizează acidul hialuronic din substanţa fundamentală a ţesutului conjunctivactivează macrofageleR: a, b, c, e  pag.194 72.Rezistenţa dobândită presupune:secreţia de toxine faţă de fagociterezistenţă faţă de lizoziminactivarea C5ainducerea formării unor anticorpi blocanţivariabilitate antigenică mareR: d, e   pag. 196 73.Următoarele afirmaţii sunt corecte:prezenţa bacteriilor în sânge se numeşte bacteriemietoxemia este prezenţa în sânge a unei toxine microbienesepticemia este intervalul de timp care trece de la pătrunderea microbului în organism până la apariţia primelor simptometranslocarea este proprietatea unor germeni de a traversa un epiteliu pentru a ajunge în circulaţietransportul mediat celular este modalitatea de pătrundere directă a unor microorganisme prin pielea intactă

R: a, b, d pag. 201 74.Etapele evolutive ale infecţiei sunt:perioada de incubaţie, debutul bolii, perioada de convalescenţă, perioada de stare, vindecareadebutul bolii, perioada de convalescenţă, bacteriemia, perioada de stareperioada de incubaţie, debutul bolii, perioada de convalescenţă, perioada de stareperioada de incubaţie, debutul bolii, perioada de stare, perioada de convalescenţă debutul bolii, perioada de stare, cronicizareaR: d pag. 201-202 75.După aspectul evolutiv infecţiile sunt:acutecronicenosocomialelatentelenteR: a, b, d, e pag. 206 76. Următoarele afirmaţii privind serurile terapeutice sunt adevărate:a. serurirle omologe pot fi seruri de convalescent sau seruri hiperimuneb. imunoglobulinele se extrag din serurile heterologec. serurile heterologe se obţin pe animale hiperimunizate în mod activd. serurile heterologe pot produce sensibilizaree.  serurile omologe pot produce sensibilizareR: a, c, d,  pag. 218 77. După compoziţie serurile se clasifică în:a. seruri antibacterieneb. seruri omologec. seruri heterologed. seruri antitoxicee. seruri mixteR: a, d, e  pag. 219 78.Recoltarea urinei pentru urocultură:a. se recoltează prima urină de dimineaţăb. se recoltează urina pe 24hc. se recoltează urina în timpul puseului febrild. recoltarea se face într-un recipient sterile. se recoltează urina din jetul mijlociuR: a, d, e  pag.42 79. Recoltarea materiilor fecale se face:a. într-un recipient steril denumit coprorecoltor

b. pentru depistarea portajului de enterobacterii patogene se recoltează după administrează purgativec. la pacienţii cu sindrom dizentetriform se prelevă sub control rectoscopicd.  dimineaţa înainte de mâncaree. în timpul puseului febrilRăspuns: a, b, c,pag. 41 80. Recoltarea exudatului faringian se face:a. dimineaţa pe nemâncate, înainte de toaleta cavităţii bucaleb. la 3-4 ore după toaleta cavitîţii bucale sau ingestia de alimentec. prin aspirare cu sonda Nelatond. prin bronhoscopiee. în puseu febrilRăspuns: a, b,pag. 39 81.Recoltarea puroiului pentru examen bacteriologic se face:a. în frisonb. în perioda de ascensiune febrilăc. după toaleta plăgiid. din colecţiile purulente fistulizate cu pipeta Pasteure. din colecţii purulente închise de către chirurgRăspuns: c, d, epag. 41 82.Următoarele afirmaţii privind examenul macroscopic al lichidului cefalorahidian (LCR) sunt adevărate:a. în meningitele virale LCR este tulbureb. în meningita tuberculoasă LCR este limpede, clarc. în meningitele virale LCR este limpeded. în meningitele bacteriene LCR este tulburee. în meningita tuberculoasă LCR este tulbureRăspuns:b, c, dpag. 44 83. Prezenţa puroiului, sângelui sau excesului de mucus în materiile fecale este patognomonică pentru :a. febrele entericeb. toxiinfecţiile alimentare cu S.aureusc. difteried. dizenteriee. colita pseudomembranoasăRăspuns: d,pag. 45 84. Sputa ruginie este patognomonică pentru:a. tuberculoza pulmonarăb. pneumonia pneumococicăc. pneumoniile virale

d. pneumonia cu Pneumocistis cariniie. bronhopneumonia cronică obstructivăRăspuns: b,pag.45 85.Principiul coloraţiei Gram are la bază:a. diferenţa de permeabilitate a peretelui celular dintre  bacteriile gram pozitive şi gram negativeb. prezenţa citocromilorc. prezenţa capsuleid. prezenţa sporului bacteriane. formarea unor complexe insolubile între cristalul violet şi acidul ribonucleicRăspuns: a. epag 47 86. Bacteriile gram pozitive pe frotiurile colorate gram sunt colorate:a. roşiib. violetec. albastred. fluorescentee. negreRăspuns: b pag 47 87. Caracterele biochimice ale bacteriilor urmărite pentru identificare sunt:a. secreţia unor enzimeb. capacitatea de metabolizare a zaharurilorc. producerea de hidrogen sulfuratd. dimensiunea şi forma coloniilore. tinctorialitatea pe frotiuri colorate GramRăspuns: a, b, c pag 57 88. Reacţiile imunologice utilizate în identificarea bacteriilor sunt:a. TSIb. MIUc. RIAd. ELISAe. reacţii de aglutinareRăspuns c, d, epag57 89. Reacţia de aglutinare este o reacţie antigen- anticorp în care antigenul este reprezentat de:a. bacteriib. eritrocitec. particule de latex pe care s-au adsorbit antigene specificed. precipitinogenee. toxina diftericăRăspuns a,b,c pag73

 90. Reacţia de hemaglutinare pasivă se utilizează în:a. diagnosticul serologic al infecţiilor produse de S aureusb. diagnosticul serologic al sifilisuluic. determinarea grupelor sangvined. determinarea toxigenezei bacilului difterice. identificarea şi titrarea virusurilor hemaglutinanteRăspuns: b, epag78 91.Pentru reacţiile de precipitare în gel se utilizează următoarele tehnici:a. imunodifuzia simplă unidimensionalăb. imunodifuzia radială simplă bidimensionalăc. reacţia de fixare a complementuluid. imunodifuzia dublă bidimensionalăe. imunofluorescenţaRăspuns: a, b, d pag.81-83 92. În reacţiile cu anticorpi marcaţi moleculele de anticorpi pot fi marcate cu:a. substanţe radioactiveb. rhodamina Bc. izotiocianatul de fluoresceinăd. fuxină fenicatăe. enzimeRăspuns: a, b, c, epag. 91 93. Contraindicaţiile temporare ale vaccinărilor sunt:a. pacienţi cu imunodeficienţăb. boli febrile acutec. sarcinad. pacienţi hipersensibilizaţi la antigenele vaccinantee. tratamentul cu chimioterapice antiinfecţioaseRăspuns: b, cpag.216 94. În raport cu asocierile vaccinale posibile, se recunosc următoarele tipuri de vaccinuri:a. vaccinuri combinateb. vaccinuri simultanec. vaccinuri corpusculare d.vaccinuri clonate e. vaccinuri sinteticeRăspuns: a, b  pag.216 95. Contraindicaţiile definitive ale vaccinărilor sunt:a. sarcinab. boli febrile acutec. pacienţi cu imunodeficienţă

d. pacienţi hipersensibilizaţi la antigenele vaccinantee. tratamentul cu chimioterapice antiinfecţioaseRăspuns: c, d