ISNUOIO'S VITNOLLITN" winims

-VONOI.N

N., IORGA

MEMO II(AGON1A REGALA $1 REGENTA)

VOL. IV

EDITURA NATIONALA" S. OIORNEI

c

28 Mart. 1925.

Duna amiaza, la Camera, arat hal Argetoianu i lui Ma-niu, care imi pare preocupat, cat de greu imi vine ca, lainaugurarea, mane, a noului nostru club sa vad toata ga-leria sefilor partidului conservator. Maniu nu se simte instare a face sa se inläture aceasta demonstratie, pe candArgetoianu vrea numai s'a se pastreze portretul lui Take Io-nescu.

Se vorbeste de o embolie la plamani, intervenita in sta-rea Regelui, bolnav de flebitä. Seara, se asigura ca, afar&de o usoara riclicare de temperatura, starea Regelui nu s'aInrautatit.

Seara, conferinta d-nei Jindra Huskova, despre muzicacoahoslovaca.

Indreptarea" anunti sosirea mai multor membri ai f a-rniliei Iorga, dupa ce au impartit mai multe geamantanede decorate. Ce lume abjectal

In tratativele de fuziune, averescanii prezenfau lucrul caincheiat cu dansii. Au reusit sa-1 scarbeasca pe Maniu.

6 N. IORGA

29 Mart.

Inaugurarea clubului din, Bucuresti. In portrete, la caream tinut sà adaug pe a lui Kogalniceanu, ca si in fi-gurile prezente numai amintirile vechiului conservatism. M.Cantacuzino vorbeste cu multa prietenie pentru mine. Ras-pund relevand rolul traditiei i amintind momentul cand,in 1906, am propus politica taraneasca" la care azi vinultimii conservatori. Dr. Toma Ionescu recunoaste servi-cille ce le-am putut aduce in Apus. Cateva ceasuri de co-municativa caldura.

Regele e mai bine. Embolia s'a resorbit. Nu e exclusahprimejdia de revenire. Ne inscriem la Palat cu Argetoianu.

30 Mart.

Ceaiu la Gheorghe Meitani, pentru profesorul francezDuguit, care vine de la Iasi. Recunoaste cã orasuI e murdar,dar adauga ca pentiu straini e interesant i pitoresc". Inodaia de lucru scandurile poarta urmele salutului facut deordonanta lui Mackensen, care a stat aici, pe cand Chise-lev a stat in casa bunicului Meitanilor.

31 Mart.

Se arata la Camera, de Leonte 11No1doveanu, bucuria pen-tru mai buna stare a Regelui. Adaug Ca avem aceleasi sen-timente, dar le-am avut si in imprejurari cand nu le-auavut aceia cari on art intrebuintat .ori au compromis Co-roana.

e

MEMORII 7

Se aduce legea bisericeasca si, dupa ce Cosma se luptacu Papa, iau cuvantul, amintind lui Lapedatuk ca ideile con-ducAtoare sunt ale mele, pe cand moravurile liberale se vorrecunoaste in modul de aplicare. Lapedatu pretinde ca i-deile se aflä in nu stiu ce program liberal. Aceasta aduceexplicatii neplacute.

La cursul lui Carcopino, limpede, precis si elegant, multalume buna": o domnisoarA din protipendadd ii verified da-tele dintr'o carte nemteasca!

Ministeriul de Instructie propune o federatie posibila aSocietatilor culturale.

Duca mA asigurA ca el nu cauta a invia pe Averescu. Iiatrag atentia asupra ingratitudiftii presumtivului i asupraprimejdiei de a trezi din nou aceastA popularitate.

1-iu April.

LApedatu revine in discutia penibila a vechilor legaturidintre noi.

2 April.

SAnatatea Regelui ar rAmanea foarte ingrijoratoare. D-rulCantacuzino se tone de o infectie a sangelui.

3 April.

La Printul Carol.Regele e mai bine, de si primejdia nu e Inca exclusa.

8 N. IORGA

Voribim de Expozitia de la Paris, di privire la care inten-jiile lui se potrivesc pe deplin cu vederile mele. Eli a staruitsa nu se dea un caracter modern prea exagerat.

In materie de politica, se bucura de fuziunea noastra.Nu vorbeste de Averescu. Aminteste vizita lui Mussolini,

care i-a spus ca in chestia Basarabiei n'a dat son derniermot"; momentul va veni cand va putea vorbi intr'un sens.sau in altul. Lauda' pe Argetolanu,om p1äcu i cucepere politica".

Printul e sigur pe dansul, sänatos i vesel.Argetoianu imi spune Ca Regele incepe a-si consulta.

fiul.

Seara, Argetoianu vine la mine. Maniu s'a plans cavreau sa-1 nimicesc", ca ai lui nu-i permit sa lase se-fia. Argetoianu revine la ideia. prezidentiei de onoare"

ajunge la propunerea lui Maniu cu doi presedinti". 0judec ridicola i scazatoare de prestigiu, dar ii dau o scri-soare catre Maniu prin care, in interesul armoniei in partidIn ofer i acestea. Pare satisfacut.

Lu Academie, vestea mortii lui Poni, adormit bland la.

4 April.

Discutia la Camera a legii judecatoresti a lui Marzescu..

pri-

Si

MEMORLI 9

Maniu mi-a dat scrisoarea in care acceptA propunereamea i o face cu bucurie. Ardelenii sunt foarte mulfamiti.

6 April.

Sedintä de comitet la club. Maniu comana i impune.0 oarecare jend pentru mine, care nu pot rAmânea.

Insultele liberate contra mea cresc.8 April.

Sedinta de elect la Camera', unde se discuta alegerea de laReghin. Averescanii au umplut tribunele. Liberalii si-aumobilizat toate fortele. M. Popovici ataca' prea teoretic

apoi absolut probant. TArAni$tii stau de ghiatA, vd-dit favorabili lui Goga. Ii conduce Lupu, care se ia la hattäcu Vaida. RAspunsul lui Goga jigne$te i pe nationalipe mine personal.

9 April .

Aceiasi atitudine a lui Goga. Cand amintesc generaluluiAverescu in ce conditii 1-au debarcat liberalii dupd inter-pelarea lui Marghiloman, el se ridica i intinde o lungaiscutie, molcutä i incurcata, care exaspereaza in randulmntâiu pe amicii säi. TArAni$tii, l'audati de Viitorul", fac$i mai departe pe copiii cuminti".

10 April.

Camera se inchide in strigätele lui Madgearu contra luiStelian Popescu, stricaorul fuziunii".

11 April.

Cu Maniu $i ajutänd Argetoianu, redactez, dupd cererea

intAiu,

si

10 N. IORGA

celui d'intAiu, declaratia prin care, criticând opera indepli-nita 'de un Parlament fArA legalitate i rezervandu-ni aconstrui altfel societatea noastrA, ni declarAm" intentia depleca de la starea de f apt" actualA aceasta o cere Ma-niu, pAstrAnd cuvAntul voieste el sA-1 evite nu-mai ceia ce e necesar pentru linitita desvoltare a impre-jurdrilor i pentru transmisiunea normal:A a puterilor".

Ramane ca un ziar sä aducA la cunostinta textul acesteiintelegeri.

12 April.

Serbare 14 Universul" pentru introducerea noilor ma-Vorbeste Urlätianu, presedintele Consiliului de admi-

nistratie. Crede necesar sä rAspundA Al. Constantinescu.In asistentA tot liberali. Iau atunci cuvAntul, vorbincl deindependenta ziarului, de necesitatea, totusi, a unei di-rectii, care trebuie sa. consiste in repudiarea demagogieica si a terorismului i conruptiei de sus.

Liberalii par desgustati de nulitatea lui Averescu, pe de-plin dovedita. Totusi, in foaia lor vorbesc de un regiin alnostru ca putin probabil", i care ni S'ar putea admitenumai din eroare".

Maniu vine la mine pentru a-mt vorbi de colonizarilede Macedoneni in Cadrilater (Grecii ii scot de acasä) i denecesitatea unei maH intruniri, urmata de altele, sAptA-

mânale, in Bucuresti i in provincie, pentru a protesta contraimpArtirii la partizani a averii Statului.

sini.

MEMORII 11

Partidul maghiar a propus lui Maniu sa-i cedeze votu-rile romanesti din Ciuc. Refuzam aceasta propunere.

15 April.

Ni se infatiseaza un trimes al lui Janovics, directorulTeatrului maghiar din Cluj, ca sa-mi spuie ca, pentru anumecereri refuzate, Siguranta din Cluj a expulzat, in ajunulPastilor, pe doi actori unguri, vinovati ca ar fi cantat nustiu ce cantece. Nu va fi teatru maghiar de särbatori. 1iscrin liii Tatarescu.

18 April.

Se revoca ordinul de expulzare, i oamenii multamesc.Dar se pästreaza interdictia de a juca, pronuntata Varacercetare.

19-22 April.

Past zgomotoase. Se bea enorm. Nu mai razbesc car-ciumarii. Lux si desfrau in petreceri. Nu pot avea nicio

La Sofia comunistii fac sa explodeze, la inmormantareaunui ofiter asasinat, ecrazita in biserica Sf. Nedelia, uci-gand sute de oamni, intre cad patrusprezece generali. Multiraniti. In ajun Regele fusese atacat in irnprejurimi si pierdusepe doi dintre intovar4itorii sai. 0 represiune cumplitae in curs.

27 April.

Caillaux e ministru de Finante in Cabinetul Painlevé, a-Faun de Briand.

inn*.

12 N. IORGA

Brandsch imi scrie cA, in Scoala tinerilor cu termen re-dus din Ploiesti, Sasii sunt maltratati, fiind pusi sa joacerolul Germanilor in ocupatie, cari sävdrsesc lucruri urke.

Un colonel cu ochii in lacrämi se plange ca-1 refuzä dela inaintare Comitetul de Inspectori.

Prof esorul Noack din Co Ionia vine sä cerceteze viata inmanästiri. Ii amintesc de patimile noastre, de femeile si-lite sä salute pe sub-ofiterii germani, de preotii tarati pen-tru negligenta de a-i saluta pe aceia pe strAzile Välenilor.Se plange ca si la dansii, la Co Ionia, trebuie sa, salute .peEnglezi. Ce tie nu-ti place altuia nu-i face", ii spun teo-logului.

Maniu trece pe la mine. Aratä ingrijorat si de alegereapresedintelui Hindenburg si de inarmarea permis6 Bulgariei.A si spus-o la AdevArul", unde Lupu are aceleasi idei.

28 April.

Avenol, secretarul Ligii Natiunilor, petrece un ceas incercul prietenilor miet Doreste sä fie informat asupra vie-tii noastre politice.

29 April.

Halippa a fost pâlmuit in judetul Soroca de o brutk ca-pitanul de jandarmi Popescu,

*

*

*

MEMORII 13

Pentru a dezarma pe taratisti, liberalfl imping la o in-trebare in Camera pe Valjean. 0 face in forma dubitativa,Tatarescu recunoaste faptul, anunta suspendarea vinovatului,dar explica" fapta lui si nu promite sanctiuni. Nu gasesteun cuvant cald pentru cel jignit. Ficeasta o fac eu, Taranistiiau lipsit, pregatind ceva pentru mane.

30 April.

Halippa vorbeste dims Ia Camera. In lipsa mea, dupa odeclaratie, taranistii parasesc Camera pa trei zile, cerandsatisfactie. Au fost sustinuti calduros de ai nostri. Ma-niu cere o mai stransa solidarizare: propun sä ne raliemla o motiune, sau sa o aducem noi.

1-iu Maiu.

Perfecta ordine, cu toed teama de demonstratii socialiste.Manifeste s'au impartit noaptea in toata tara.

La Regina. Vorbesc de noua mea carte francezd despreIstoria statelor balcanice, adaugind ca e dictata. Ea spunecu nu poate dicta, din cauza caracterului intim, sentimental allucrurilor pe care le scrie, Jurnalul" ei. L-ar da sa-1 co-pie dneva, care insa ar trebui sa fie de o discretie idioata".0 intreb daca a fost mullamita de cartea mea despre dansa,

o afirma; discutam posibilitatea unei editii franceze.Politica ii spun ca nu fac cu dansa, fiindcä mi-a spus cä

se refuza. De fapt, arata, a nu sti care e conducerea partidu-lui nostru, vorbind d,c trei sefi. Totusi, spun eu, cu Maniuvorbeste in acest domeniu. Ah! la Sovata. Deci a-

14 N. IORGA

tunci e rriomentul politicei. Si ea imi spune cat o plicti-se§te ca Mania vorbe§te de reaua guvernare a tarii nu-mai fiindca nu e el la carma. E ca o pictura Mu facuta.Regele e bine: a trecut prin mari incercari.

Pare slabita §i ingrijorata.

Dimineata a fost la mine scriitorul englez Clinton Logio.A stat ani intregi prin Bulgaria §i vorbe§te bulgarege. Con-vins ca nu poti sa pricepi un popor fara a-i §ti limba,ar vrea sa o invete pe a noastra; deocamdata vrea sase caute la Calimane§ti. El a scris partea moderna dinIstoria Bulgariei in colectia Gleichen i,recunoqte ca a pututsa fie partial. Are un aier jenat §i evaziv. M intreb carepoate fi scopul vizitei sale la Bucure§ti.

2 Alaiu.

Deputatul italian Ferrucio Lantini, fost director la Gior-nale di Genova". Vine ,pentru un lung interview.

Apoi d-rul Angelescu imi arata o scrisoare trimeasa Gu-vernului de Legatia Angliei, in care e vorba de pregatiricomuniste, de centrele de la Cernauti i Sibiiu, de milioaneleintr ate pentrn 'a pregati actiunea. I. Bratianu a intervenitpe langä Stere, care i-a raspuns cu patos cä n'a tradatniciodata i ca nu-i pasä daca primul ministru va facegrewala istorica" de a-I asasina....

*

*

MEMORII 15

Dupa amiaza, la Camera, TAtarescu ceteste explicatilienerusinate ale palmuitorului lui Halippa. Iau cuvantid pen-tru a raspunde frazelor de patriotism in care se infasuracrasul interes de partid. I. Bratianu declara cä, dacà o-data a iertat pe Stere, acum ii va urmari.

Vorbesc la legea administrativa, aratandu-i zadarnicia.

Aflu ca Stere va da laniuriri in Adevarul".

3 Maim

La Sighisoara, unde primarul ma primeste la gara cu unfoarte bun discurs romanesc.

Inainte de dejun, excursie la castelul in ruine al conteluiHaller (intr'o aripa o scoala de tesatorie). Apoi, prin Ibas-f elan, spre Birtalam, cu splendidele ziduri, cu biserica vechedin secolele XIIIXIV (sculpturi, altar cu frumoase zu-grAveli, fresce in clopotnita).

Conferinta despre adevarata cultura romaneasca i sa--seasca in Ardeal. Contra modernismului lui Blaga si al noiiscoli sasesti, contra pangermanismului imposibil", tontrateoriilor exclusie de rasa; pentru influenta mediului naturalsi a vecinatatii, pentru literatura populara i cea invecinata.Pe aceasta baza ne putem intelege.

Vizita la Gimnaziu, wide directorul Wolf ma intampinacu un discurs despre inradacinarea" coiii sasesti, careva rezista oricarii furtuni; va tinea 'samd insa de inte-resele patriei, cum scrie i pe fatada. Promit ca, intru

16 N. IORGA

cat pot, voiu inlatura o asemenea furtuna, fiind convinsde alipirea sufleteasca a lor cu Ora.

Seara, fanfara gimnaziului sasesc imi da un concert suptferesti.

Mare masa seara, cu Romani i Sasi impreuna.Invitatia mi-a venit de la directorul Liceului romanesc,

Petrescu-Zoita.

Conduc pe Chapuisat de la Journal de Geneve" la bi-serica VACAresti.

Dejun la Legatia polona cu profesorul Zielinski si fiicalui

La Camera Maniu imi cere sa vad pe Lupu.Sotia mea l-a primit, amintindu-i toate greselile fata de

mine. Eu evit orice amintiri din trecut. El cere lupta fathconditii contra Guvernului: o acord. 0 declaratie, cum i-ospuneam lui Maniu SamMta, va fi cetita de mine in se-dinta urmatoare. Lupu arata ca n'are legaturi cu

banii ii vin prin Banca Romaneasca unui anumeK.". Pe Radici Ii judeca dezorientat; n'au vorbit impreunäde republica. Imi spune nu stiu ce despre cineva care -arfi in Serbia factor principal, de si secret, si care i-a pome-nit de prigonirea celor doua sute de sefi" ai celor unrnilion" de Romani din Valea Timocului. Secret mare, pH-mejdie de moarte pentru destainuitori, etc. Multe lucruricurioase in conversatia lui.

coma-nista:

a

MEMORII 17

Maniu vine seara cu dorintele lui Klihalache in ce pri-veste declaratia i colaborarea de opozitie. Acceptabile. Selupta grozav sA nu se facd o confuzie de partid, pe caresi eu voiesc s'o evit.

4 Maiu.

Maniu se plange de vorba Reginei, mai daunAzi, cd nu-mai BrAtianu are autoritatea necesarA pentru a guverna.

S'au adaus mici puncte la declaratia pe care in numelepartidelor unite pentru un front de opozitie am lost insär-cinat s'o redactez.

Maniat, care mi le aduce, imi prezintä i conditiile intele-gerii: nicio confundare a organizatiilor, nicio schimbare deprogram, niciun angajament pentru viitorul guvern.

La Camera nu se stie nirnic despre ce se va petrece. Lupu,cdruia Ii strang maim, face o figurA indiferentä. Se vor-bia si serios un moment, sA nu se tie sedintA dinlipsa deputatilor majoritätii. De f apt erau loarte putini; auvenit insä in grup, probabil dupA lectia fAcutA.

Lupu vorbeste cald. Are miscAri dibace i accente calde.Nu e intrerupt. Majoritatea e jenata de postura in care afost pusA. El lasA a se intelege la sfarsit cal o declaratie seva face in numele intregii opozitii leale.

0 cetesc rAspicat, fArA sA se amestece obisnuitele strigatecu aplausele entusiaste ale minoritatii.

I. BrAtianu ia cuvantul: de la bancA Intiu, apoi la tri-bund. Argutii copilAresti i intrigi naive.

ii rAspund. Majoritatea striga pentru a capata pauzanecesarà ca sd-si refacA moralul. 0 rasping cu toatä ener-gia i tree la tribund. GArboviceanu, care prezideazd,de f apt un nemultAmit nu acordd pauza.

Spun limpede ce cred de aceastä guvernare, MIA de carepastrat expectativa pentru a o läsa facd probeleam sa-si si

18 N. IORGA

pentru a se putea pregati 0 succesiune serioasa. I. Bratianui§i face obi§nuita figura de despret pe care insä adesea ouita. CancI vorbesc de simbria§ii" din celelalte provincii, Gogaindemnat vizibil de §eful sau, pretinde ca de el e vorbasi-mi arunca injurii. Cand ii intind paharul cu al.* se th-pede la ceasornicul stenografilor ca sa mi-I arunce in cap.Cand Buzdugan intervine, el isi cauta revolverul in buzu-lar. Felicit pe primul ministru ca e aparat astfel. Majoritateaimi strigh: Stere, Stere", ca §i cum situatia acestuia, cumli-o spun, m'ar privi pe mine.

I. Bratianu crede potrivit sa raspunda *din nou. Se lo-v2§te de vanitatea mea §i de lipsa mea de cre§tere §i dedorninatie; nu uita sa-mi arunce in obraz cele patru luni decalatorii", apoi, pur §i simplu, fuse.

Ia ie§ire, Duca, al carui rol fusese de a incerca sa arate caam insultat, vorbind de dositii razboiului, familiile liberalecare 0-au trimes copiii pe front, ma abordeaza ca sa maasigure ca vor pleca numai dupa intreaga legislatura fa-cuta.

A doua conferinta a lui Chapuisat a fost de un caracterpopular, foarte vioaie. Face oarecare morala democratieinoastre de aparenta.

La sindicatul Presei conferinta lui Zielinski a fost rostitacu glas slab inaintea until auditoriu restrans.

5 Maiu.

Liniste la Camera. Vorbe§te I. Lapedatu. Vintila Bra-tianu i§i bate joe de toti §i ma sile§te sa-I pun la locul

*

*

lid.

MEMORII 19

7 Maim

Ca si len, Derussi vine la mine si imi aduce dovadasupt Marghiloman, intr'o adresa din 1918, girantul Lega--tiei noastre de la Paris ii radea de staruintile propagan-distilor romAni de acolo.

Atasatul militar suedez imi cere Famuriri pentru ridicareaslângA Tighinea a unui monument lui Carol al XIPlea.

Dupa amiaza interpelarea lui Ern. Antonescu, asupra van,zarii perirnetrelor petrolifere.

Desvolt interpelarea mea in politica externA. Ai nostri para o gAsi prea blandA. Duca rAspunde intr'un inalt stildiplomatic. Raspunsul mieu e mai dun El, Duca, adaugAca poate guvernul viitor va fi al altora.

8 Maiu.

La Camera se desirA tandAleala lamentabila a lui Ave-rescu la legea administrativA. Si ai lui sunt jenati. I. BrA-tianu a reapArut. Zambeste satisfAcut, el stie de ce. Si, laurmA, spune, in particular, unui deputat, ca mi-a asigurat onoapte de insomnie...

9 Maiu.

La Camera vorbeste, cu multA inteligentA i intr'o formavie, deputatul ardelean Aurel Lazar.

In culoare, intriga lucreazA. V. Sasu a fost chemat ca

cA,

90 N. IORGA

sa puie la cale pe Stere, pe tarAnistii disidenti, pe cinese poate. Prin Buzdugan mi se cere sA ingAduiu ca Steresa vorbeasca la legea in discutie: Ii declar ca n'am niciunmotiv de a mA amesteca in viata interna a unui partid carenu este al mieu.

Zvonuri rele despre sanatatea Regelui: cele mai exageratese dovedesc absolut false.

La Legatia cehoslovacA, unde averescanii sant in corpore,Duca-i aduce pe Benes lui Averescu. Negulescu, trimes odatala serbarile de gimnasticA din Praga, face curte minis-trului cehoslovac. MA informez de ce Lupu, bine cunoscutlui Series, n'a fost invitat; mi se asigura ca a fost. Cer luiBenes, aratandu-i starea relatiilor noastre cu guvernul, saafle timp pentru un ceaiu la mine, avand sa intalneasca; pemembrii opozitiei. Imi promite raspunsul mane, la 9. I.BrAtianu face din Florica lui centrul negocierilor conferintiiiVlicii Intelegeri.

Hiotu ma asigurA ca Regele e bine: il scot mane din pat,si in curand pleacA la Sinaia.

Pompeo Aloisi imi vorbeste de o invitatie a mea la Roma,zAbovita din cauza luptei care s'a deschis.

MEMORII 21

10 Maiu.

Bene5 nu poate veni. E complect confiscat. Cel malt lasäa se vedea posibilitatea unei treceri pe la mine mane searA.

Nimeni din opozitie nu asista la paradà 5i la receptia dela Externe.

11 Maiu.

Directorul Presei sarbe5ti i un redactor de la Tribuna"din Roma, vin la mine. Li spun deschis ce lucru serios artrebui sa fie relatiile tarilor lor ca noi.

tin artist armean imi arata sistemul lui de propagandapentru tara lui: cântecele armene5ti executate de coruriletArilor unde vine.

Riloartea lui Matghiloman, lAsand an testament, in carese ocupA de Jockeg-Club. Altfel, duios. Vaida merge lagarA sä primeascd sicriul. Mania va participa la ceremoniafunebrA. SperA in alipirea unora din cei rAma5i fara. 5ef.

Viitorul", Lupta" au un ton dur fat...A de rdposatul. SiUniversal". La Camera, ziva, nu se spune nimic. Seara,nu se tine 5edintä in semn de doliu". Obi5nuitä zapA-cealä.

Mania pregAtise un memoriu pentru Rege. If arät inutili-tatea. Ce se poate face, e numai comunicarea, din parteatuturora, a documentelor situatiei schimbate.

22 N. IORGA

Argetoianu se intoarce din Venetia si Elvetia, dupa câ-leva zile petrecute la Craiova. E foarte multAmit de celepetrecute in lipsa lui.

Dupfa hezitari, Guvernul inga'duie, fard manifestatie, in-trunirea noastra de Durnineca.

Sasii sunt, imi spune H. 0. Roth, foarte ingrijorati declauza care permite, dupä dorinta populatiei", s'd li sestatifice scale. Angelescu explica' aceastä clauzä asa: daca'populatia s'ar plânge cä dãrile colare sunt prea grele.

12 Maiu.

Argetoianu cere o intrevedere la Camera cu mine si cuManiu. Pare ingrijorat. Rämâne, in partid, soldat devotat",clar nu trage, daca nu stie de ce e vorba. Vrea fuziuneacu taranistii i guvern cu ei. E gata sä discute i compune-tea Miriiisteriului. Maniu Ii area imposibilitatea ultimei cereri.Are si puncte de program. Ii arAtam Ca sunt si ale noastre.Pare a fi atribuind fiecaruia din noi rostul: lui Maniu per-tractarea, mie fasturnarea, lui organizarea.

14 Maim

Luptä cu Vintilä Brätianu pentru a se evita inläturareainterpelarii lui Em. Antonescu in chestia petrolului. Gu-vernul cedeaza'. Interpelare, convingätoare in parte, in ches-tia societalii Cugir", pentru armament, contra lui Tan-cred Constantinescu.

MEMORII

15

23

La Blaj, pentru ziva de 3-15 Maiu 1848. Sant gazduitla Boil& nepotul lui Maniu. La biserica liberalii: Duca,Mosoiu, cativa deputati apar solemn la mijlocul serviciu-lui. Mitropolitul vorbeste transparent de biruinta spiritului a-supra materiel, glorificand pe umilii calugari i dascali carilac fala natiei. Ministrii nu par de loc incantati. La iesire,Duca imi intinde mana. Ii spun: Prietenului de ieri,da, nu omului de azi, Prietenulai de mane. In opo-zilie.

Cuvantari in Câmpul Libertatii. Cuvintele retorice ale luiDuca au putin ecou. Mosoiu ceteste textul care i s'a dat.De sus ploua fituici antisemite; de altfel in biserica studentiiclujeni au- venit cu steagul negru si crucea barligatt. Unstudent cere lupta cu Jidanii" i ceteste rnotiunea carepretinde achitarea odraslei lui Zelea. Ministrii, derutati, con-sternati i neputinciosi. Rugat de comitet, vorbesc multi-mii, extraordinar de calda.

La dejun cer sä fiu intre ai miei, lit fata Mitropolitu-lui. Se vorbeste pentru Rege, pentru minitri, cald aplaudati-de ai br. Coltor ma face sa-i raspund. $i ai liberalilor suntprinsi in vartejul

Exercitii ale soo lilor. Mitropolitul imparte premii. La sfar-sit nil se cere din nou a vorbi, i sunt dus pe &ate lagazda. Aici, masa cu amich lui Maniu, cari imi cer un scurtexpozeu".

La Camera, a lost, in lipsa mea, o sedinta teribila. Pre-lungirea sesiunii pana la 15 Iunie a fost primita cu ur-lete i strigate de Vesnica pomenire". Nu s'a putut ma-car auzi cetirea decretului.

Alaiu.

24 N. IORGA

16 Maiu.

Sedinta tot asa de salbateca. E vorba de provocareala duel, scandaloasa, a lui Lupu de Popescu de la Zgurita.Genera lul Mardarescu declara, la o intrebare a mea, cä ofi-terul avea dreptul s'o faca i e vinovat numai de insubor-donanta fa-ta de superiorul sail, care i se dovedeste canu e adevarat , din motive de oportunitate, i-o interzi-sese. Citez cazul lui Averescu si Hartel, cad, in 1908, n'auprovocat pe Marghiloman, care asa de greu ii acuzase.

Averescu ia cuvantul, invinuindu-ma de rea credinta. Ma-joritatea vrea sa ma impiedece de a vorbi. Izbutesc a oface, apeland personal la Garboviceanu, care prezideaza.Arkt ci pentru debarcarea" lui Averescu am märturia luiI. Bratianu insusi si a lui Stavri Bratianu.

Inainte, M. Popovici se plangea cä ,am ingaduit ca, laintrunirea de mane, sa vorbeasca Stere in lipsa mea. Iispun ca mi-a cenit-o Lupu, in numele Basarabenilor,i-am raspuns cä e o silã de constiinta i ca nu consimt larelatii cu Stere; nu pot fi de MO la intrunire. Asa i-am,scris lui Lupu.

17 Maiu.

Marea intrunire a opozitiei la Bucuresti. Toga sala Da-cia", curtea, strada sunt pline. Vorbeste Mihalache i Lupu,foarte cald i zgomotos aplaudati. In sala i comunisti,dintre cad doi cauta sa se amestece. La iesire, armata, carecanta din trambiti ca sa acopere glasurile toate stra-zile sunt pline de patrule ni taie calea f'arä sa ni: a-rate cum trebuie sa se faca retragerea. Trupa inainteaza cu

si

MEMORII 25.

pustile intinse, färä baionete, dar simuland inicarcarea A-bia pot afla adapost intr'o träsurä. Multimea o ia spreCamera', Mt a se deda la vre-o dezordine.

Seara, masa la maiorul Angelescu, cu prieteni din fostufpartid national roman. Se vorbeste de Averescu, care mi-atrimes martori pe generalii Valeanu i Lambru. Cineva spunecä odata el impartia problema rurald asa: mosii mad pen-tru export, mosii mici pentru consurnatia interna. Odata,iesind de la dansul Take Ionescu i Hiotu, dupal o discutiedespre politica externä, cel d'intaiu a spus celui de aldoilea: Que voulez-vous? C'est ca.

18 Maiu

Martorii miei, Argetoianu si M. Popovici, declara, de a-cord cu a lui Averescu, ca nu e loc de satisfactie prinarme.

La Camera un imens scandal. e ingaduit lui Vaidasä vorbeasca de abuzurile cu armata la intrunirea de ieri.

19 Maiu

Ministrul Italiei la mine. Mussolini ma* invita la Florentapentru o conferinta in Expozitia Cartii: intreb data. LaRoma ar fi sa merg toamna sau in Ianuar.

La Camera vorbeste Vaida, destul de bland. Raspunde

Nu-i

26 N. IORGA

darz, dupa instructiile lui I. Bratianu, Duca. Intervin, spuindca am fost tratati ca ni$te cani $i nu ni se pot cere mul-tamiri i gesturi de politeta. repetà declaratia ca-santa.

Se incep trimeterile la Cornisie" $i expulzarile pentrudeputatii cari au facut tumult". E exclus Buzdugan. Secer trei $edinti pe zi, toate platite. Argetoianu, care, ca§i IVL Popovici, se invoise cu Duca pentru oarecare descor-dare, e iritat de intreruperi $i scapa vorba ea aceasta e ocamera de bordel". E trimes la Cornisie $i el.

20. Maiu.

Dimineata, se explica D. R. Ioanitescu. Note le stenogra-filor dovedesc ca majoritatea e aceia care a fäcut tumultul".Camera rade, i totu$i el va fi izgonit, ca $i alti cinci dintreai no$tri. Arat ce a facut Buzdugan in 1916.

21 Maiu.

Congresul Ligii Culturale la Timiwara.Genera lul comandant, .prefectul Coste, reprezintantii so-

cietatilor culturale romane$ti i ale Svabilor sunt deose-bit de prieteno$i. Raspund, aratand ca aduc o solie depace (se striga: Jos ura").

Corurile banatene, cu compozitori tarani, se iau la in-trecere cu acela din Sali$te.

22 Maiu.

La masa comuna, deputatul Krauter vorbe$te intr'o ro-maneasca perfecta. Primarul toasteaza $i in numele mino-ritarilor, cari- reprezinta cea mai mare parte a populatieior a$ul ui,

Duca-si

MEMORII 27

Conferinta mea despre Unitatea romaneasca in litera-tura.

23 Maiu.

La Lipova vizitez biserica facuta din moschee, inaltata,cu turnuri catolice, din epoca iezuita. Apoi la Cetatea Soi-musului, cu ornamentele din epoca Huniazilor, si la Maria-Radna.

24 Maiu.

Intrunire la Craiova, cu foarte multi säteni, nu prea in-telegatori. Se incearca o intriga din partea vechiului grup..takist.

25 Maiu.

La Camera, Vaida vorbeste corosiv la legea administra-tiva, neincetat intrerupt de Goga.

*

Deschiderea seshmii Academiei. Parvan vorbeste, in ra-portul secretarului, de politiciani cu carapace de pachi-derme".

Pacat!*

Seara vizita sotilor Pittard.

26 Maiu.

Thmineata, la Camera Leonte Moldovean, raportor al-

legii administrative, ataca fara rost pe Sasi. Protestarrrnu numai noi, si, intr'o excelenta limba, Sasul Hedrich,

28 N. JORGII

dar §i Tripon, care spune ca, la el, la Bistrita, Romani §iSa§i au dus solidar lupta contra tiraniei ungure§ti.

*

Dupa-amiaza, discurs, foarte bine studiat, al lui Maniu.Se angajeaza prea mult in oe priveste limba nationalitätilor.Se lasa atras la o declaratie, pe care incerc a o coreetcNcontra Constitutiei. Acuza pe I. Bratianu, care asistä, in-floritor, ca nu recunoWe Alba Iulia" ca baza de drept.Acesta ca§tiga un succes cetind din discursul sau la Senat inaceasth privinta.

*

A doua lectie a lui Pittard, tot a§a de clara §i de sim-I,patica.

*

Pe strazi se vinde suplimentul Universului" cu achita-rea asasinului Codreanu. Studentii manifestA, §i publicul im-preuna cu dan§ii. 0 psihoza, din care nu lipse§te ridicolul.

27 Maiu.

Discutii pe articole a legii. Liberalii se plang de ob-structie. Trei §edinte pe zi, care ne storc.

*

Seara, masa data lui Pittard, care vorbeste duios de rela-tile lui, inca de acum douazeci de ani, cu tara.

28 Maiu.

Acelea§i discutii la Camera iau tot timpul.

*

Dimineata, deschiderea congresului de Istorie. Vorbeste

MEMORII 29

Printul, foarte clar si bine. Rolul mieu e cam jenat fata deunele pretentii pe care nu vreau sa le impiedec.

29 Maiu.

La Camera lamuresc prin interpelare acuzatiile de bolse-visrn, de revolutionalism, aduse de liberali. Raspunsul pro-vocator al lui Vint la Bratianu ma sileste a reveni maiaspru.

Seara, opozitia e amenintata in termeni vulgari de mi-nistrul Chirculescu.

30 Maiu.

Aceleasi discutii la legea administrativa. Si Mosoiu e a-runcat in lupta. Se pregateste schimbarea regulamenfului.

Vaida imi spune cum, la Ragusa, traistele femeilor II

faceau sa creada ca are Romance in fata lui. Cutare prieten ise marturisia Morlac; bunicul lui vorbia Inca limba valaha".

31 Maiu.

Adunare la Dacia" a deputatilor exclusi. Destula lume.

Sunt impiedecat de un prieten sa interpelez in chestiamunitiilor stricate de ferrochimica.

Zi fara sedinta la Camera.

a

a

a

a

30 N. IORGA

1-iu lunie.

La Camera se ceteste propunerea de schimbarea regula-mentuhii pentru a inabusi discutia la articole.

Hiotu imi cere stiri despre situatia politica, in legaturä, cucererea mea de audienta.

2 lunie.

La Valeni cu sotii Pittard; seara, plecarea lor.

3 lunie.

Vorbesc contra schimbarii regulameritului. Lupu ocupatribuna un ceas cu o cuvantare calda, pe cancl Rverescuse inchina din nou Guvernului.

.*

Dupa amiazi, primirea la Academie a preotului N. Po-pescu. Vorbeste foarte chibzuit despre Onciul, cu apreciericuragioase despre altii. Ii raspund. Asista Pafriarhultropolitul Pimen.

Apoi la Comisia pentru regulament. Declar ca nu recu-noastem nici obstructia, nici caracterul legal al propunerii.Observatia mea aduce inrairea textului de prigonire. Neretragem protestand.

Seara se cetesc procesele-verbale din Comisiune. Spa-nisteanu, fost taranist, asezandu-se intre membrii acestuipartid, provoaca scandal. Cuvantarea lui Agarbiceanu star-neste ras. Vaida vrea sa iau cuvantul. Marzescu face sa

si Mi-

MEMORII 31

se ceard inchiderea discutiei. De aici cea mai cumplitdscend de luptd sdlbateca.

.4 lunie.

Se inchide pur i simplu discutia la legea administrativA,de si nu e macar la ordinea zilei, ca sd se poatA constatdobstructia". Declar cä acest gest e o escrocherie" i cersa fiu chemat la ordine, ceia e Orleanu nu cuteazd sd

Dupd andazd excluderea lui Filipescu si a lui Bocu; peLupu nu-1 pot inlAtura. Deputatii nu voteazA decal in micnumar, si votul e nul.

Seara, banchetul lui Pherekyde, OM de armata din cauzafarsei fdcute de ai nostri, cari au spus ca se va petredeceva".

Regele mA va primi saptdindna viitoare, dacd ii permitmedicii".

5 lunie.

Se aduce in discutie conventia cu Banca Nationala. Foartebun discurs al lui Madgearu.

6 lunie.

Discurs competent al lui Ioanitescu la acelasi proiect. Ducaintervine. Ii atrag atentia cA a uitat sà anunte Cameriiserbarea aniversarii Regelui Italiei. Pare jenat.

Dupa amiazi, Maniu rAspunde lui MArzescu, care-i spu-sese ci mifioacele pe care le intrebuinteazA in discutie santluate de la Budapesta. AsprA critica linistitA a regimului.Rdspunsul lui Marzescu e brutal.

Chestia Stere ffind adusA de intreruperile majoritdtii. Ma-niu ceteste declaratia, aranjata de mine, in care, -tiind samäde merit& lui, el, personal, dezaprobd actiunea lui Stere intimpul rAzboiului.

fact.

32 N. IORGA

Apoi, in cinci minute, in mijlocul aplauselor cu care in-tovArAsim spectacolul ilegal si ridicol", se voteazd sutade articole ale legii administrative.

7 lunie.

Te-deum la biserica italianA pentru doudzeci i cinci deani de domnie a regelui Italiei. Dintre ministri, numai Duca.

Nici sefii opozifiei. Slujba impunAtoare a arhiepiscopuluiCisar. Averescu vine tarziu, plecandu-se adanc cdtre Hiotu.

Ministrul Franciei, de Billy, pe care 11 cunosc cu acestprilej, pare, la inceput, sA alba prevenfii contra mea. Vorbimde Grecia de unde vine. I se pare cd regina Sofia era cAtimidA, fArA influenta ce se crede. Regele Constantin nuse bucura de incredere nid la Germani. Era foarte putinrecunoscAtor fatA de Venizelos, care nu I-ar fi jignit catcredeam eu. Atitudinea ministrului Romaniei, Filodor, co-respunzand instrucfiilor lui, era nesigurA, dar corecta. Re-cunoaste si el neajunsul provocat de lipsa de intelegere intreministrul Franciei, Devi Ile, i amiralul Dartiges.

La urmA, cineva, foarte bine informat, dela Palat imispune, Cu cele mai mad precautiuni, cA liberalii fac sfortAridesperate pentru a-1 aduce pe Averescu. Al. Constantinescua vorbit acolo, la Palat, cloud ceasuri despre caracterul ete-rogen al partidului nostru i nevoia de a face un nou Mi-nisteriu, in care ar intra i liberalii. .

Dupa amiaza, Hiotu la mine. Imi spune audienteIe sereiau. Va Ii primit Mitropolitul. Averescu e inscris mai de

a

a

cli

MEMORII 33

mult. Sunt ,§i mini5tri sträini, ca al Turciei. Despre situatiese fere* sa vorbeasca, dar asculta istoria falsurilor parla-mentare. A anuntat pe Regele ca-i voiu ceti un memoriu.

8 lunie.

I. BrAtianu a vorbit la Bacau, calificand opozitia decani can Ii ataca automobilul. A omorat sperantele averes-canilor, spunand cA el va face alegerile comunale.

9 lunie.

La Camera discutia asupra Band Nationale. Deputatiilipsesc; majoritatea g rugata sa voteze, cad este in numar.

Trecatoare aparicie a lui I. BrAtianu, intampinat de stri-gatul: Vizirul!".

La Academie discursul de receptie al lui BaI, clarla sfar§it, cald. Raspunde Lapedatu.

1V1ini5trii se cearta care sa-i treaca proiectele. Biruie An.gelescu, amenintand, ca, altfel, se retrage.

10 lunie.

Continua legea Bancii Nationale. Sunt adus a vorbi dupa.amiaza, pentru precizarea punctului nostru de vedere. Rnvportorul, profesorul Dimitrescu, director la Banca Natio.nala, e timid.

Seara, ni se aduc la Camera' functionarii comerciali pen.tru a ne sili" sa votam repausul dorninical.

si,

34 N. IORGA.

11 lunie.

Vintila Bratianu raspunde la criticile noastre prin in-jurii. Vechilul sau i-a vorbit de... zapaceala mea" Raspingglumele de Zelipor ale ministrului.

Dupa-amiaza ret4esc a trece la Academie prin Bratescu-Voine§ti alegerea ca membra de onoare a d-rei Vacarescu§i, direct, a d-riei de Noailles.

Bianu vorbeVe mi§cat de deficitul Acaderniel, care a pier-dut la expropriere 900/0 din avutul ei §i are azi un budget depatru milioane fata de un milion cinci sute de mii aurinainte de razboiu. Se va da drumul functionarilor, la ne-vole se va intrerupe serviciul.

/2 lunie.

Ridicule scene la Camera intre majoritari.Argetoianu ridica intrebarea dacd la legea aviatiei a fost

intrebata i cea militara. Tancred Constantinescu raspunde:a fost ministrul. Duca adauge ca §tie sensul intrebarii.

De fapt, e suggerata de Print. Aseara, la banchetul dela Clubul AutomobilWilor, Argetoianu a intrebat pe Mar-zescu de ce e trist. Printul a observat ca, are de ye. Marzescu

aratat fata de Argetoianu regretul ca Regina a inceputsa publice in Excelsior" merrioriile ei.

Aduc la Camera mizeriile Academiei. Duca promite in-dreptare.

si-a

*

MEMORII 35

13 lunie .

Inchiderea prin surprindere a Parlamentului. De teama u-nor manifestatii ostile, I. Bratianu face sa se anunte laCamera ca vine cu legea electorala, pentru ca sa apart apoicu decretul de inchiderea sesiunii, la cetirea caruia uita; is-calitura regard.

Legea electorala depus la Senat, unde Costachescuceteste declaratia opozitiei ea e gata sa permitä trecereaproiectului in douAzeci i patru de ceasuri. I. Bratianu ras-punde ca mentalitatea" sa cere o indelungata discutie.

Seara, masa la Flora". Nu mi se spusese ca au intentia dea serbatori Neamul Romanesc". Clubul bucurestean al fu-ziunii si-a times toti agentii electorali. Deplorabila

Maniu vorbeste lung, une ori miscat, despre servi-pe care foaia mea le-a adus spiritului romanesc. Ras-

pund aratand Ca n'a fost in intentia mea o asemenea sär-batoare, i afirm sensul luptei ce ducem contra materialis-mului. Lupu isi arata dorinta unui Ministeriu cornun. Mi-halache adauge ca ei nu deslipesc de Stere, pe care cautasa ni-I bage pe gat. Pune alaturi cazul Argetoianu" cucazul Stere". Argetoianu, chemat prea tarziu, are stapa-nirea de sine care se cere pentru a strange !liana lui Mi-halache; el vorbeste de omogeneitatea la iesle a liberatilor.Cicio Pop vine cu vechi reforme nationale. SL Vaida ma u-neste, in amintirile lui, cu Stere....

In acest timp liberalii presinta, la Suzana, un spectacol e-vident superior ca .organizatie.

14 lunie.

Slujba la Mitropolie pentru Eminescu. Odioasa colectie

s'a

dire

prive-liste...

36 N. IORGA

autentica de mitocani" bucuresteni. In strane GoldisMosoiu, presedintele Comitetului pentru ridicarea monu-mentului.

La cimitir. 0 cruce de lemn pe mormantul lui Macedonschi.Vechiul bust inegrit al lui August Treboniu Laurian. Mor-maritul lui Chendi bine imprejmuit; al lui Iosif o sa-facie.

Vad intaia oara pe al lui Eminescu insui. Nobli se ridicateiul de-asupra marmurei cu versurile lui si in mijloculflorilor. Prezente vre-o douazeci de persoane. Patriarhulnu vrea sa vorbeasca. Mosoiu, care vorbeste solemn plim-bandu-se, zice: Emil in loc de Mihail. De la o scoaM fetiteincearca a dramatiza satira a treia. Penibil!

Seara comemoratia lui Eminescu la Teatrul National. Pu-tina lume. Stint rugat a tinea conferinta despre sensul o-perei poetului. Dec lama frumos d-na Giurgea, CiprianNottara.

15 lunie.

La Sinaia pentru audienta la Rege. Ma intovaraseste Po-povici.

La Pe lisor, Denize, d-rul Mamulea, colonelul Radescu, unaghiotant basarabean i doua doamne.

Regina nu pare prea bucuroasa ca ma vede. La masa,stand la stanga ei, nu cauta convorbirea. Conversatia atingesublecte de arta, intre altele albumul Preziosi, cumparat cu50.000 de lei de Argetoianu. Regele putin slabit, darvesel, ia partefoarte activa la discutie. Regina vorbeste dearticolul ei din Excelsior". A atins varsth de cincizeci deani, a carii serbatorire Bratianu a gäsit-o nepotrivita la ofemeie.

Dupa masa, spun Regelui ca am o misiune fata de dan-sul. Trecem in biuroul de jos.

Incep asa: De si traiesc supt presidentia de Re-

in

si

MEMORII .37

publica a d-lui I. Bratianu, sa-mi fie permis a-mi aminti cämonarhia exista i sa ma adresez Regelui". Regele protestaenergic ca Monarhia este si va fi, ca ea stie ce se pe-trece. Apoi se arata multAmit de legatura mea cu Arge-toianu. Se bucura si de aceia cu Ardelenii. Maniu e unom cuminte, chibzuit si care Ii pastreaza demnitatea intoate imprejurarile; Vaida e insa pornit..Recunoaste i va-loarea altor pameni de frunte la Ardeleni. Nu dezaprobanici pactul cu taranistii. I-I explic: unire pentru rasturnarearegimului. Restul depinde de viitor. Tot e mai bine Ca suntcu noi. Da, era mai rail cu altii. Cu aventura luiAverescu, spun eu. Pe Lupu ii judeca placut in relatiilepersonale, dar indata cucerit de atmosfera intrunirilor: vor-beste de steagul rosu, supt care, fiind la guvern, a stat.

Oricum, el, Regele, nu admite dezordinea. Ii spun Canici n'a fost, CA, atata vreme cat hotaraste vointa mea,nu va fi. Dar nu putem suporta sficlari, neflind Tiganii,robii nimanuia. Regele revine. Nu va da puterea unor extre-misti. cat va fi el Suveran, Stere, asupra Camila pastreazavechile opinii, nu va fi ministru. Cine cere?, Ii raspund.Decal sä cedez strazii, ma voiu adresa primului sef degara. Care se chiama Averescu? Nu!

Caut si-i spun ce este in tara. Nemultamire. Nicio admi-nistratie. Lumea se tine prin ea singura. Din zece oa-meni, noua cred ca. Regele depinde de Bratianu". Neagaenergic. Apararea nationala e compromisa de Ferro-Chi-mica. Se distrug i munitii bune. 0 spun Polonii, de pieleacarora e vorba. Sa intrebe pe atasatul lor militar. Totulpentru generalul Iliescu. E inteligent, zice Regele. I-arputea ajunge o singura Turtucaie.

Nu poti schimba Guvernul, revine Regele, fara olege electorala. Am partea mea in depunerea ei. Dar opot vota si attn. Ii asigur cä, neputandu-se cere o schimbarede regim acum, asupra plecarii lui in strainatate, nu vom

38 N. IORGA

discuta, la toamnA, Mesagiul i nimic alta, cerand absolutlegea electoralS.

Daca Regele prelungeste west regim, liberalli vor pierdece baza mai au si nu vor putea fi intrelAtintati la altä suc-cesiune, ceia ce n'ar fi in interesul teril. Apoi eu nu potretinea la infinit pe tarAnisti, nici pe Ardeleni, cari au maidAramat o tars. Regele apasa ca nu sunt constructivi";rAspund cà vor ajunge a fi. Nici chiar elementele dori-toare de putere de aici nu vor putea fi pada la sfarsit do-minate. Cat despre mine, sunt cu mana pe palarie, gata sämA inchid la lucrul mieu, dar, de la un capAt al terii laaltul sa mearga Regele, si nu va afla pe un om care sa-iaducA atatea servicii dezinteresate. Poate sa puie Regelein comparatie oboseala lui Averescu cu ce-i pot aduce?

Se teme de agitatia antisemita. Ating scenele de la Foc-sani. Guvernul e acela care lucreaza pentru aceste scanda-luri, ca sa-si aibd bande in opozitie.

Regele imi vorbeste foarte pe larg de aviatie. N'a trecutlegea care o dadea unui consortia francez. Se va face altcontract pentru acela al aviatiei militare cu Anglia. Maiorulcare a murit incercand aeroplanul avea ordin, sa n'o fa&Firma, e gata sA se inteleagA cu noi. Motorul e bun.

Crede ca, panA nu se vor intelege Aliatii cu Germania,America nu va da imprumut nirnanui.

Orice Guvern va avea la indemanA, in administratie, ace-leasi instrumente inferioare. Da, dar pot fi mai binedirijate.

La plecare Ii cer sA pot comunica un rAspims al lui. Inpicioare, de trei ori, indignat, afirmA cä n'a promis nimiclui Averescu, ca. n'are niciun angajament cu el, cA ieri inaudienta nici nu s'a atins acest punct. Observ cA nu Regele,dar omul pAtrunzAtor si fin poate sA judece reala valoarea lui Averescu.

si

MEMORII 39

Las Regelui i raportul despre starea catastrofala a Pica-demiei. Promite a interveni.

16 Italie.

Comedia din Focsani, povestita de ziare, intrece mice in-chipuire. 2.200 de carute dupa martirul neamului", juneleZelea Codreanu, calare pe _un cal alb si cit buzduganul inmama'. Campul de langa Focsani e botezat al Libertatii.Se jurA credinta eroului". Muzica militar ii cantA. U-niversul" face cea mai largA reclarna vicleimului. Se -pri-mese telegrame de la generali i episcopi. Se improvizeaza ozestre intreaga cu semnul crucii barligate.

Ziva, a lost Maniu la mine ca sA afle ce am vorbitcu Regele, in care continua' sa incredere. E sigur cApatrunde toed psihologia Regelui si a lui Bratianu. Ar fivorba acuma de un Ministeriu Prezan sau Titulescu. Ii

spun ce cred despre asemenea incercari. Maniu face cal-cule red cu o siguranta care mA ingrijoreazA. Se desvAluieunele funduri de constiinta care mi se par nelinistitoare.

Apoi Argetoianu. Ii pare foarte serioasA- anarhia antise-mita. Sa nu aduca apA la moara lui Averescu. Dar, a-daugA, pentru restabilirea ordinii, tot la el, Argetoianu, Waradresa Regele.

17-18 lunie.

Maniu a fost la Rege, care se declarA foarte multamit dezudienta mea. Hiotu confirmä. A asigurat, din nou, cutArie ca n'are niciun angajament cu Averescu.

Discutii la club, foarte neplAcute, pe chestii de persoane.Se decide retragerea candidaturii improvizate pentru alege-

n'aiba

40 N. IORGA

rea din ChisinAu, unde tkAnistii inteleg s pästreze pentrusingurul lor partid candidatura bAtranului Alexandri.

19 lunie.Inmormântare regalAl a lui Saligny.

ConferintA la Fundatie a filologului francez Milliardet, des-pre trubaduri. Cu toatá indbusitoare cAldurA, foarte multpublic.

20- lunie.

La Sinaia, parastasul pentru Take Ionescu. Lume multa,amestecata. Foarte frurnoase discursuri. Destui plang. Preamult element de bisericutA. Caut sA strAmut demonstratiape un teren de mare partid si de actualitate.

In acest timp, la Deva, intre Al. Constantinescu i Mo-soiu, I. Bratianu ne califich de câni turbati".

21 lunie.

Argetoianu vine foarte multArnit de audienta de la Sinaia.I-a spus Regele, clar: Nu mA gandesc la Averescu. Ho-tArArea mea e luatA. Eti om inteligent i pricepi". Si detArAnisti ar fi fost multamit. Mihalache i-a vorbit ca unconservator". Lupu Ii pare simpatic. Despre mine socoatecA din ce in ce mai malt intru in rolul pe care trebuieisä-1am. De aiurea mi s'a raportat cA dupd plecarea mea 16 masa's'ar fi spus cA din ce in ce mai mult mA afirrn in taxa'

si in strAinAtate". Maniu i-a parut putin cam pe-dant". Regele s'a interesat de problemele unui viitor gu-%Tern: armata, etc.

MEMORII 41

I-ar fi cerut sä numeasca undeva in Ardeal un prefect $i,in comitatele cu multi Unguri, chiar un minoritar.

Polizu-Mic$une$ti imi cere pArerea asupra eventualei pu-blicdfi, in timpul rAzboiulai, a notelor ce a luat din con-versatiile cu N. Filipescu, I. BrAtianu era zdrobit dupATurtucaia $i se cerea remontat. Filipescu ar fi fost de ocruzirne grezavA fatA de primul ministru.

La 6, la Legatia FrancezA, unde vin chimi$tii de la con-gres. Se vorbeste de cazul lui Guernut, a carui conferintA.de la, Sindicatul Preset a fost impiedecatA de antisemiti.Explic lui de Billy cA Guverrnil i$i alesese ran medicul (cuCciStaforu $i Mille) $i momentul. Prefectul de politie pre-tinde Ca Lupu $i ceilalti luaserA ei garantia ca vor tinea

ca" nu s'a facut apel la dânsul $i ca Hotineanu, co-misarul regal, era acolo pentru ca' e stare de asediu". Ob-serv c'a tot prestigiul starii de asecliu" se duce astfel.

Seara, banchetul chimi$tilor la Athen6e Palace. Petro-ligii au dat 300.000 de lei. Masa de onoare" e plinA maimult de politiciani. Langa mine un Danez care-si are (Ionasute de studenti $i sase asistenti.

Vad pe Stirbei. Se *Ara cA Prezan ar fi intrat incalculul s'au ca $ef de guvern. El rna intreabg dacA Regele

liniste,

42 N. IORGA

n'ar fi fost mai impresionat de o singura audienta: a mea..Vechea obiectie a omogeneitatii".

Regele a insistat ca el a silit pe BrAtianu sa vie cu proiec-tul legii electorale, ca acesta a fost silit sa-1 improvizeze $icä proiectul va fi transformat in chipul cel mai radical.

27 lunie.

La Brasov pentru serbarile jubilare ale liceului. Admirecu muzicA i calareti. De fapt era vorba de aceia a Mitro-politului Ba lan, care vine indatA dupa aceasta. Se cântAgermanul Gaudeamus, dar se vAnd $Apci cu vipusca al-bastrd, cum se purta de mult. Vechi elevi, Vaida, Popovici,.apar cu dAnsele pe cap.

La Targul Sacuilor", adeca Odorheiul, in care avemvre-,o zece fami1i românegi $i o bisericuta mo$tenita de laGreci". Trei poIiiti cusuti in aur, cu enorme cizmereprezintA administratia. Un agent sanitar se plange cãmoare de foame la u$a strainilor. De la bisericile celorlaltiiese o burghezime instArita $i disciplinata. Armata, doua re-gimente, face bunä impresie.

29 lunie.

La Hârtop, l'anga Folticeni, se desvele$te un monument atcAzutilor in rAzboiu. Admirabila catapeteasma de la ju-mAtatea secolului trecut.

Primire calduroasa, adesea supt arcuri de triumf, la sa-tenii din Neamt. Ce popor bun $i cuviincios! La Boroaiamii de sAteni. Li vorbesc de posibilitatea unor alegeri comu-nale, care, dacä vor fi pierclute de noi, liberalii se instaleazape incA patru ani.

La Brusturi rasare un profet" cu icoane de gat, care a-

loud,

MEMORII 43

-Old contra calendarului nou si a särbfitorilor. Si la ThrgulNeamtului curtea e plind de tärani, cari asteaptd un cuvântde indemn.

De aid inainte, la fiecare sat jandarmii pdzesc pe cdtivatdrani intimidati. Seful tärdnist, Mdcdmscu, a fost silit, in

tot drumul spre Folticeni, a se legitima.La Piatra o mie de delegati tdrani asteaptd de oeasuri

intregi, in perfectd ordine, sd li se vorbeascd. Una din celemai frumoase adundri tardnesti pe care le-am avut vre-odata.

Seara, la masa comund cu tdranistii, afirm hotärdrea meade a mentinea legdtura cu cei din stdriga.

30 lunie.Bund intdmpinare si in judetul Bacdu.

1-iu Julie.

Admirabile sdrnandturi de la Focsani in jos. Cu toateploile strasnice, se secerd de zor.

2 Julie.

Maniu i Argetoianu la mine. Cel d'intdiu pdstreazdrerea cd Regele e cel mai incapabil de a se hotdri dintreSuverani. Urmeazd comunicdndu-mi neintelegeri de per-soane de prin provincie. Ldmuririle lui Argetoianu sunt deacelasi fel.

3 lulie.

lu Ca Maniu considerd pe Cihodariu i Xeni ca secre--tali mai mult de formA i cd un tank Lugosianu face pesectetarul politic, xontrasemnänd toate adele singurul pre-presedinte al partidului". Fac lui M. Popovici oarecare ob-servatii. Dar ce bine ar fi dacd in relatiile noastre ar domnibuna credintd!

pa-

44 N. IORGA

I. Brätianu a vorbit la Br ;dila, i dupä dansul Vintilä.Ambii anuntà o limgd guvernare. AI. Constantinescu ca5tiga"presa la FagAra, oferindu-i un adäpost in casa Brâncovea-nului.

5 lulie.

Chirculescu ne compara la Pitesti cu banditii MunteanuTomescu, cari trec dintr'un judet in altul.

6 Julie.

La Chisinau Rlexandri a reqit contra unui averescan sus-tinut de Guvern.

10 Julie.

Pe drumul la Mile Vulcana, cei doi banditi au prädat ai-sprezece carute in sir. Intre altii a fost despoiat i Miha-lache.

I. BrAtianu se miKd necontenit. Cum au fost ploi di,stru-gatoare, merge prin tinutul FAgär4ului cu ajutoare.

11 Id lie.

Tara nu se preocupä decdt de isprävile urnAtoare alebanditilor Munteanu §i Tomescu, cari pradä caravane deträsuri, dau lovituri in amiazd mare i cutreierd oseIeIe, cala chef, cantand din mandolinä. Nu-i e ru5ine nimdnui.

16 lulie.

Delegatii din Pitesti imi aratA un act negiut de mineprin care se ordond organizatiilor a lucra alAturi cu War

MEMORII 45

ni§tii la alegerile pentru Camerele Agricole i supt unsemn care une§te secerea cu coasa. Ordinul e iscalit deManiu singur. Ordinul trimis organizatiilor täräniste numaide Madgearu.

Du lce loaialitate!In toate partidele, fiecare i§i face de cap.

31 Julie.

Vizita lui Argetoianu. Crede in oarecare succes al nostrula alegerile pentru Camerele Agricole. A vizitat pe Maniula Bädäcin. Veche locuint,d' pitoreascd, dar absolut goald.Pe masä un dictionar enciclopedic, editie mica.

La cursurile de yard un grup de studenti; profesori fran-cezi, de nuantoa catolicd, pe conduc doi clerici: Botti-nelli i d-rul Gasque.

1-iu August.

Unul din studentii francezi vorbe§te despre caracterulprovinciilor Franciei. Se canta frumos cantece din fiecare.

Seara, conferinta lui Caracostea despre Eminescu aratd cabucdti ca Mortua est si ImpArat i pioletar au fost scrisein prima lor forma cand poetul avea abia saisprezece ani

2-4 August.

In urma unui atac contra lui Cuza, tulburAri antisemitela Ia$i §i la Foc$ani. Un student, Urziceanu, a has patru

cari-i

46 N. IORGA

focuri asupra morarului Granspan, stapanul Evreului cuscandalul.

De la Piatra-Neamt aflu ca Macarescu a declarat ca nuprimqte semnul d-lui Mar flu". Partizanii miei ii denuntaintr'un manifest tipArit cA e vandut liberalilor. Tot maimult imi pare imposibil sa guvernez tara cu astfel de oa-meni.

Vizita profesorului american Andrews.

5 August.

6 August.

EmotionantA ceremonie de inmormantare a soldatilor ca-zuti in luptele de la Tab la Butii.

8-10 August.

Mizerii cu semnul electoral §i cu conditiile materiale incare se scoate vechea mea foaie.

11 August.

MArzescu ar fi spus cã liberalii nu vor pierde decdtpatruzeci din ceva peste aptezeci de mandate. La OrheiutArAni5tii refuza lista comuna cu noi.

Moartea subita, de o angina de piept, a lui Matei Canta-cuzino. Pentru a se continua Agitatia la Focsani se anuntabotezul a vreo aizeci de Cornelii masculini i feminini. Gu-vernul opre5te prin starea de asediu aceasta noua comi-carie.

MEMORII 47

13 August.

Scrisoare amicald a lui Argetoianu despre incidenteledin partid. Si el vrea o lämurire definitiva.

15 August.

Inchiderea cursurilor. Vorbeste foarte frumos Cehul Iaro-slay Muller si mai ales Ungurul Bathorg, care pomenestesi despre dedalul" in care se aflä natia lui si cent! luminosde de-asupra, spre care se uitä.

La Buz Au si Warnnicul-Sdrat, cu un grup de cursisti.Botezurile antisemite se fac in acest judet, la Costesti.

17 August.

Vizitä la mänästirea lui Mihai Cantacuzino. Hotardsc spa-larea picturilor. Apoi la Babeni, in apropiere, unde este obisericuta cu fresce frumoase.

In gara Focsani aflu cã mii de oameni au plecat prinporumburi ca sä asiste la botezul Corneliilor. Au fost siciocniri cu trupa: cativa batuti. Zelea tatäl anuntä apropiatalui venire la putere, decretele" ce va da, podurile pesteNistru" pentru gonirea Evreilor!

17-19 August.

La Popii Diei (Pochidia"), mosia lui Gh. Tascd. Tinadespädurit, crApat, cu case barbare de improprietdriti, cuizlazuri pline de scai si porumbrele.

Excursie la curata rnanastioard Adam.Val bisericuta din Sälceni. In 1919 curtea Jurjestilor,

parasita" de ultimul arendas, a fost pradata i fAcutd una cupämantul.

48 N. IORGA

$i autoritatea?, intreb E, administrafia la tard?!

20 August.

La Väleni gdsesc frumosul mieu salcam de la poartd. cu-rdtit de coajd cu briceagul. 0 femeie spune: nu mai eniilã pe lume".

24 August.

La alegeri taranii sunt rdspin5i cu grdmada. Vin sd seplangä la mine. Au un frumos suflet vibrant.

Cu toad sila, lista fardnistd-nationald a lui Munteanu-Ramnic bate in Prahova pe a guvernului. Averescanii au...14 voturi.

Se anuntd pe toamna partidul antisemit al lui Goga.

Goldi5 demisioneazd din prezidentia Asociatiei"..

25 August.

Mare succes al opozitiei unite, chiar in Bucovina. Sa5iiau dat guvernului un succes la Brasov 51 Ndsdud. Averes-cand 5i antisemitii iese la Iai.

30 August.

Goldis a fost reales la Reghin pre5edinte al Asociatier.

3 Septembre.

De dionineatd Argetoianu. Regele a sosit la Sinaia. El 5i

MEMORII 49

Regina sunt foarte afectali de atitudinea lui I. Bratianu,care pleacd din -Lard cloud zile inainte de sosirea lor si färda cere macar concediu. Ei doresc o schimbare. Biota vinesd se informeze. Ni se cere sa Idsam pe liberali a vota legeaelectoral& budgetul i cateva Iegi mici". In vacanta dinDecembre s'ar retrage. Argetoianu crede Ca s'ar da i ga-ranlii. Budgetul tot cere trei luni pentru a fi fäcut. NoiI-am putea rettifica. Legile mici" s'ar putea schimba.

Regele i se pare iarasi obosit la picior, Regina, care a fa-cut o curd pentru aceasta, slabitä. Printul ar fi foartebine dispus pentru noi.

In acel moment vine si Maniu. Nu-i place intelegerea pecare o vrea Argetoianu. Regele ar fi nesigur; ascultd pecine ii vorbe$te mai pe unnd. Odatd, in Februar 1920, el,Maniu, a oprit formarea Ministeriului Averescu, viitorii mi-nitri fiind in odaia de aldturi.I-ai vazut? Mi s'a spus.Tdzidoanu a promis rasibunarea, distrugerea unui om mare"(Maniu). Ii spun eh' e de dorit sä iubeascd putintel pe o-mul pe care va avea a-I servi; eu nu pot judeca asa deaspru psihologia cuiva fata de care am sentimente.

Maniu crede cà a slabi actiunea fatd de guvern ar fi omare gre$ald. Sd nu primim puterea din mila lor.

Taranistii cer sa se ia angajamente pentru guvernare.Lupu i-a anuntat-o lui Maniu. Nu admit fuziune, Steredorind sd fie in comitetul de conducere, ci colaborare.Argetoianu o vrea: Ei cer patru Ministerii:.yentru Miha-lache (Agricultura), Iunian (Justitia), Madgearu (Comertul),Lupu (Interne le), ceia ce e imposibil.

Maniu doreste sä nu zvonim ce legAturi vom avea cuansii (de sigur cà e sfatuit ne fostii tachisti). Nici Regelen'ar vrea un guvern comun (mie insa nu mi-a spus a$a). Ar-getoianu m'a instiintat cd aceasta e intrigd liherald.adaus ca Mdrzescu e furios pe prostul" de Constantinescu,care a bägat partidul in ultimele alegeri. Toti ministrii se

4

A

50 N. IORGA

recunosc uzati. Unii se arath bucurosi Ca s'a isprävit cu Pt-

verescu. Sa.veanu se plange cä i-am incurcat in chestiaserbätorii Regelui. Stelian Popescu nu vrea sà strangA fon-dud pentru asezärnântul Ferdinand I, de la bAnci. Arge-toianu crede Ca el ar apleca spre liberali.

11 Septembre.

Ianculescu imi scrie din Paris ca Legatia noasträ e pa-zita de agenti I cavaleria asteaptá in stradä. Comunistii auvrut sä-i smulgd Legiunea de pe piept. Mutre ca in 1795_Se striga contra Poloniei si a RomAniei. L'Humanite" (Idarticole cu fotografii i desemnuri despre procesul comu-nistilor de la Tatar-Bunar. Se reproduce i un articolimprudent al lui Mihalache. In acelasi timp sunt instiintatde marile progrese pe care le fac, printr'o propaganda neo-bosit6, Ungurii in opinia publica francezd.

Inaugurarea Expozitiei de la ChisinAu. Ru lucrat pentrudansa generalul Rudeanu, profesorul Carda i chiar depu-tatii taranisti. Mare pazä militarä in jurul Regelui, careapoi circuld aproape singur. Printul Pavel al Greciei aparein uniforma de amiral grec.

14 Septembre.

In Dorohoiu teranii yin cu mine s asculte pe agitatoriiantisemiti, can Ii promit i pädurile Jidanilor"

Prefectul supraveghiazä mascarada. Sate le sunt in cAu-tarea unui mantuitor. Când li se arata adevarul studentilorispititi, ei räspund:. De ce nu ni-au spus profesorii nostriasa?".

MEMORTI 51

15 Septembre.

Alianta liberalilor cu antisemitii da roade. Judetul Vasluiua fost luat la rand de propaganda". Langa Bacesti sestransesera teranii. Doi ofiteri in rezerva din Iasi si unstudent i-au indemnat sa atace targul. Armata a tras; unskean a murit.

Guvernul dezaproba, iar studentii", Wand responsabilipe Jidani", exploateaza Inca un mort.

18 Septembre.

Lupu si Iunian la mine. Cel d'intaiu vrea sa ma aducasd consirnt a sta in fata lui Stere cu ocazia unor negocieriintre doua comisiuni de cinci asupra viitoarelor noastre re-latii, dat fiind ca la ei guvernul se socoate acum cazut. Sevede bine ca Basarabenii, cu Halippa in frunte, o cer.Lupu pare plictisit de aceasta insistenta. Nu crede pe Sterepersonal tare in Basarabia, dar grupul nu vrea sä" se des-parta de ansul. Rectifica parerea mea ca. la Orheiu ar fifost mai putini partizani tarAnisti, manifestati prin voturialbe, decat nationali: ar fi fost 10.000. La Chisinau si laCetatea-Alba liberalii au iesit prin escrocherii, inchizandsamavolnic votarea inca de dimineata. Raspund ca pot faceconcesii politice, dar de constiinta, nu. Ajunge ca ignorezpe Stere. El insusi e urea inteligent ca sa se multameascanumai cu un gest din partea unui om despre care stie ca-irefuza stima sa.

Lupu pretinde ca Maniii 1-a sondat prin doi trimisi neau-torizati pe cine ar vrea taranistii in fruntea guvernului. Lis'a raspuns cd numai eu as putea sa dau prestigiul necesar.Li arat ca n'arn nicio pasiune de a lua locul ce mi seoferd.

Intrebat asupra programului si alcatuirii Ministeriului, ras-

52 N. IORGA

pund Ca nu programul face imprejurarile, ci imprejurarileprogramul, directia singura interesand. Eu primesc oriceprogram, care poate fi inutil, dar nu poate fi räu, cand cu-nosc oamenii. Pentru locuri sä negocieze cu aceia cari aucondidaturi la care tin: mie oricine urmeaza linia pe care oo voiesc imi e mai bun prieten decal Lin aderent care arrefuza concursul sau loaial, deplin.

22 Septembre.

Maniu vine pentru a-mi spune ca i lui taranistii (IunianMadgearu; acesta in lipsa lui Mihalache) i-au vorbit de

nevoia, pe care el n'o recunoaste, a unui nou pact. I se parelui Maniu ca Regele n'ar vrea intovárasirea de guverni-ar fi dat a intelege i lui /VIihalache. Oricum, Maniu nupare prea bucuros de o asemenea legatura i, fait a ficontra ei, ii vede marile greutati. (Lupu ar voi Interne le sauExternele; eu ii ipun cä nici pe dansul, Maniu, nu 1-4vedea bucuros acolo, fiind prea bland.)

Imi spune cum, simplu sublocotenent, el a fost numit mi-nistru de Razboiu al Comitetului Roman din Ungaria.mers la ministru in Viena, cu Isopescu-Crecul, dupa ce aluat in stapanire regimentul 34 romanesc, inlaturandu-secolonelul. Ministrul rugat sa astepte paria se va o-rienta". S'a intors, spuind ca nu dispune de situatie i i-adat patru octal in Alinisteriu pentru a comanda. Romaniiau strabatut Ringul in perfecta ordine, pe cand celelaltetrupe se bolsevizaserä i orasul era ingrozit. Din ordinallui Maniu, regimentele din Praga au sustinut revolutia

23 Septembre.

Cumnatul mieu, colonelul Seichter, imi povesteste viata laPo la a lui Franz-Ferdinand. Sotia lui era grozav de zgarcita.Soferul era platit si de general si de amiral; un vas Ii a-

$i

A

1-a

ceha.

MEMORII 53

ducea zilnic din Trieste carnea trimisa din Viena. Muzica Iistatea la ordine de la 2 la 11 seara. Un violonist care sedesfacuse la gat a primit instiintarea ca Altetei Sale Im-periale nu-i plac oamenii halb-nackt. Sofia Chotek erao femeie toarte inalta, cu faa rotunda rumena, cu ochiitari albastri. Ea domina printr'o splendida inteligenta. Ajun-sese de-i cetia lui Franz-Ferdinand ce voia ea din co-respondenta primita.

27 Septembre.

Cihodariu imi spune ca pretentiile taraniste par a fi nu-mai o incercare. Maniu le amana.

Pelivan ma asigura cä taranistii basarabeni sunt in mareparte republicani declarati i ne prezinta ca fiind o parte dinnational-liberali. N'ar dori nicio colaborare, din cauza deo-sebirii de conceptii". De peste Nistru s'ar fi prezintat laalegeri semnul secerii. Multi tarani au dezaprobat. Mis-carea ar fi asemenea cu vechea idolatrie a lui Ino-chentie".

7 Octombre.

Argetoianu imi arata cä, dupa ce Maniui a discutat fathrezultat zece ceasuri" cu Mihalache, care se intreba laurma ce spus", el, Argetoianu, a inceput conversatiicu o delegatie taranista, compusa din Raducanu i Mad-gearu. S'au lamurit asupra programului. Ei cer sa pome-neasca numai ca o dorintä, si daca ingaduie Coroana, pelanga care se va starui, sa se revada opera de improprieta-rire. Ca Ministere, cer trei din cele principale i inca unul,

anume, din primele, Agricultura. Argetoianu a spus caresunt cele trei pe care ni le rezervam. Cit Lupu s'a discu-tat Ministeriul de Interne, pe care il cerea, dar tot mai slab:Argetoianu a obiectat ca Regele nit 1-ar voi i ca. lumea 1-a

*

i-a

i.,

54 N. IORGA

crezut nebun", cum isi dadea aierul. El crede ca i s'ar pu-tea face un Ministeriu... al Cooperatiei. A oferit taránisti-lor o treime din deputati. Prefectii n'ar admite sa se im-part& pentru cä taranistii n'ar avea pe cine sa pule duipaumplerea guantumului de parlamentari, dar, daca au pu-teri superioare undeva, Ii s'ar recunoaste. Si Stere a venit ladansul, oferind pe tava" partidul sau in schimb pentrurestituirea legalitatii si nu stiu ce alte cereri de suprafata.De fapt venise pentru impacarea" cu mine, ca sa le pelama' rostul mieu o juin:Mate din ce are Maniu". Ii dadraspunsul obisnuit, pe cand Argetoianu Ii spusese ca, fiindindeplinite celelalte conditii, atata sa ramaie".

A vorbit cu Hiotu despre cum vede Regele relatiile cuacesta, ca de la dansul, a spus ca Regele ar voi

fuziunea, nu colaborarea. Banuiesc ca formula poate sa viede la persoane femenine, carora Ii s'a facut lectia.

'Argetoianu crede ca Maniu va sfarsi admitand si el cola-borarea.

Sunt rugat sa fac declaratia de cetit la Camera-, unde ladeschidere nu va asista nimeni dintre noi.

11 Octombre.

Alegerile pentru Biserica. Liberalii procedeaza cinic, cuvoturi cerute pe fata pentru prefect, cu preotii agenti elec-torali, cu lurne care se bate la, poarta lacasurilor, cu afisepe stalpii lor, cu jandarmi cari intind pusca in fata alega-gatorilor. $i in Prahova au candidat pe prefect

17 Octombre.

Seara, Argetoianu la mine. Maniu ar fi contra intelegeriicu taranistii. Ii spun formula mea: ivai bine in opozitie cuei decal la putere fara ei.

ta-ränistii, i

-si

NIEMORII 55

18 Octombre.

Maniu vine la mine. Isi expune nedumerirea. Ma invitala Comitet, unde ii spun ca simtul mieu de demnitate maimpiedeca de a merge.

Sedinta lor continua indelung. Popovici, Cicio Pop seopun hotarat la incheierea colaboratiei de guvern. Maniaar fi avut o atitudine nehotarata.

*

La Camera, cetesc declaratia comuna, redactata de mine.Ardelenii au introdus o clauza in care se admite sa vorbimla legile esentiale, in interesul Statului. Majoritatea urla,.dar e curioasa sa afle ce vine ma.i departe. Guvernul nubanuia ce atitudine vom lua. Pe banca ministeriala Vin-tila Bratianu rade. Duca pare abatut.

*

Ioanitescu interpeleaza asupra patentei falsificari a lis-telor electorale pentru comuna.

*

Dupa sedinta discutam: Maniu, Argetoianu si eu asuprasituatiei. Propun sa i se lase lui Argetoianu, care cunoasteoamenii, grija negocierilor ulterioare. El pare a refuza. Deo-sebirea de vederi se aceentuiaza cand vine vorba de or-dinea in care se vor succeda cele doua ade: intregirea cuStere si Finnan, fata de alti doi ai nostri, a Comitetuluicomun de actiune parlamentara, ceia ce ar fi dupa Maniuo reabilitate" a lui Stere, si decizia asupra proportiei re-prezentantilor in Parlament. Taranistii, prin hotararea lor

56 N. IORGA

publicata Stere a adus alta de la Chi§inau ,* afirmandca au mai multa popularitate, cer jumatatea. Maniu crede caStere, odata reabilitat", va ridica alte pretentii, ca aceiade a ma vedea luand parte la discutii, ceia ee, firete, imie imposibil. Argetoianu e sigur ca tarani§tii vor numai odovad(i de sinceritate. I se pare ea ei i-ar admite proportiade patru pe sase. Vede motivul opunerii lui Maniu in atitudinealui Stelian Popescu, Xeni, etc., cad ameninta cu retragereaN'ar fi un motiv sa ne facem de ras printr'o rupturace e mai gray, provocata de noi. Stie pe Stelian Popescuintr'un rost mult mai modest deck cel de astazi i a aflatcä vrea sä scoata o foaie de seara, i cu baniDin partea mea, declar hotarat ca, in cazul de neintelegerecu tarani5tii, n'a§ putea juca un rol activ in campania pen-tru o putere pe care n'am lua-o singuri deck pentru acadea foarte fapede.

Ramane ca, Luni, Maniu, inainte de a pleca, sa faca onoua incercare de a smulge tAranitilor o concesie, dupd careArgetoianu sa incheie ee poate incheia. La *care, Maniuare grija sa spuie ca-i pare bine Ca 1 noi vrem legaturacu

Deputati basarabeni, dintre cad unul a fost arestat laalegerile pentru Camerele Agricole, imi spun lucruri gro-zave. Curn s'a faut ziva, tara sa fi votat, s'a gasit urnaplina. Judecatorul care ordonase arestarea, un Rus, spunealimpede ca el arata Basarabenilor cad au vrut Unirea cee jandarmul roman pe langa eel rug; ca e gata sa executecele mai strasnice ordine, numai sa clesguste lumea, sa dis-truga tara .L-a5 fi denuntat, dar el ar fi fost in staresa-mi insceneze un proces .de Malta tradare!"

La intors aflu o telegrama din Ploesti, care imi denunta

si,

MEMORII 57

ticAlosii de la alegerile eparhiale; Un preot, Soya, e bAtutIn bisericA de primar i jandarm, rAnit, i i se refulA ajutorufmedical.

0 femeie de pe Valea Teleajenului imi spune ca ladoi jandarmi luptau in' biserica in contra alegerii

candidatului neplacut. Ea a sfAtuit lumea sä plece i sAconteste ce s'a fAcut pe urma lor.

21 Octombre.

Si säteni din Predealul-SArari imi povestesc cum, la a-legerea eparhiala, au fost bAtuti. de .jandarmi.

In trenul spre Bucuresti, Grigore Filipescu, care a fAcutsA-i alerge un cal la Pesta, a ajuns al cincilea spune cA

s'au aruncat insulte prin presA.In cafenele nu se poate cânta ceva romAnesc; pretutin-

deni ura contra noasträ e mare.

La Bucuresti nu s'a ajuns la niciun rezultat cu tArAnistii.Universul" arninteste cum vorbiam acum doi ani in cutotul altä situatie , de dansii. M. Popovici imi amintestemarea popularitate a nationalilor. Maniu ararth c tarAnistiivor sa facA din comitetul de sase o instantA suveranA. Tre-buie sä-i poata reduce la mai putin. Argetoianu a cedatprea usor. La adunarea pentru Ilfov tArAnistii au fost pre-tentiosi i nedibaci.

dan-sii

i

58 N. IORGA

23 Octombre.

Dupa ce am aratat in ce conditii am scris scrisoarea re-produsa de Universul", Argetoianu afirma existenta,contestata de Maniu, a comisiei de cOnducere parlamentaraadaugitä cu Stere.

24- Octombre.

Bogos imi spune ea, la alegerile pentru Camerele Agricole,la Orheiu taranii au spart geamurile salii uncle trebuia'se puie urna si au ingrozit pe judecator, ca s'a tras cumitraliera, ca la Cahul prefectua a fost amenintat cu moar-tea. Imi arata ce chin avea la Guvern sa Increze en Ave-rescu, care vedea numai detaliile i amana( orice hotarare.

Stelian Popescu vine pentru lamuriri: atunci apar si Ar-

getojanu i Filipescu. Nu poate gasi o replica la argumen-tarea imperioasei necesitati in care ne gasim die a lucra cutaranistii, pe cari Argetoianu spera sa-i aduca la conditiimai acceptabile.

Regele, caruia ii cerusem o audienta ar fi jignit canu ne-am interesat pän acum de sanatatea lui ma a-mana pana la sosirea in Bucaresti. Totusi azi primes-be peun American la Sinaia.

25 Octombre..

La Chisinau. In gara chiar se observa rivalitatea dintreHalippa, care m'a invitat, i Pelivan.

Conferinta, despre imprejurarile rApirii din 1812, se faceinaintea unui mare public, care asteapta de doua ceasuri.

Intrunirea politcâ, Vara Ciugureanu si Bogos, arata catde restrans e cercul partizanilor lui Pelivan. Multi Evrei, cult,cu sapcile pe cap, fumeaza, copii de scoala.

La Halippa, inainte de plecare. Imi spune in drum, ea pa-ritatea pe care o cer ei e morala, nu numeric4. II asigur

s;a

MEMORII

ca nu prin intelegere se poate ajunge la colaborare, ci princolaboratie la intelegere.

ta Iai conducatorti partidului nostru imi spun ca prinsate sunt intampinati adesea cu intrebarea: dar ce e cuIidanii?". Satenii se lasa insa convini.

26 Octombre.

Ceaiu la Palat pentru congresul femeilor minoritare. At-mosfera de ura contra noastra: unele, femei sunt chiar ne-cuviincioase. Averescu apare surazator. Goga merge pe Ia.Maniu sa-i ofere alianta in interesul ordinii! Multe minori-tare sunt in frumosul lor costum national. 0 contesa Bethlemvorbe§te perfect roman4te i spune ca e o datorie a ei.

Argetoianu crede di Regele nici n'a aflat de cererea meade audienta.

28 Octombre.

Maniu accepta forma unei intrebäri scrise, facuta tärã-nitiIor ca sa arate care sunt conditiile lor, in ca-gul unei chemari a lor §i a noastra la putere, pentru cola-borare la Guvern.

Inmormantarea lui Stelian. 0 frumoasa figura de ceara pecatafalcul acoperit cu flori de toamna. Cateva slugi sin-gure in imentul hall al palatului de la Sosea. Putini din a-sistenti se incumeta sa intre in lac4u1 rezervei 51. al mandrietretinute. I. Bratianu, fratele lui, Vintilä, se simt foarte je-

59

pentru

60 N. IORGA

nati. Al. Constantinescu apare mai tarziu, eu o jovialitatepretentioasa. Dupa dorinta räposatului, niciun discurs. Mar-zescu va tinea pe al sau la Consiliul Magistraturii.

*

La Camera relevez ca noi am ales odata pe Stelian, iarai lui nu, §i ca mandria a fost caracterul unei vieti ca dinalte vremuri decat cele de azi. Majoritatea inghite. Palidecuvinte ale lui Saveanu si ale presedintelui.

29 Octombre.

'Hiotu la mine pentru audienta. Ii arAt limpede situatia, cuprivire la care imi cere lAmuriri.

*

ta Camera se ceteste rAspunsul la Mesagiu, incredintatlui Iamandi de la Iasi. Opozitia iese la cetirea lui.

*

La intoarcere proiectul Fundatiei Ferdinand. Voiau sa-ItreacA pe tacutele. Ieau cuvantul pentru a arata ce e a-ceasta bucata de budget" aruncata Regelui, a carui aniver-sarA au ignorat-o.

*

De ziva Reginei, la Sinaia se joacA de Printi o piesa 16-cuta de Nicolae al Greciei.

*

Vorbesc cu Firgetoianu despre zAbava audientei mele. E tie

MEMORII 61

pärere ea' ar trebui sä spun cã renunt la dansa. El paredin nou ingrijorat ca Averescu ar putea fi chemat din noula Guvern. Critica $i el atitudinea putin amicalA a Pala-tului.

30 Octombre.

La masä d-na Brevee-Copyn, OlandezA, recomandatä deBoerescu de la Externe. E complect -castigata de Unguri

scrie la Gazeta de Rotterdam", despre orofile" pe carele savAr$im NA de Unguri. Ai nogri o ameninta cu ex-pulzarea.

Pentru intAia oarA nu primesc multamire pentru felicitarileadresate Reginei.

Argetoianu imi spune cä singura conditie pentru a face"cu taranigii, e sa primesc pe Stere cu toate onorurile...

Un luxos club antisemit se instaleazA in fata Palatului.

31 Octombre.

TdrAni$tii rdspund. Ei refuzA de tapt orice suprematiea nationalilor, in credinta c acordul" dintre noi cerechemarea la putere a ambelor particle. Amintesc de nevoiaprogramului minimal $i a guvernului parlamentar.

1-iu Novembre.

Investitura Patriarhului. Cuvântarea lui, care-$i aminte$te

si

.

62 N. IORGA

trecutul de dascAl de sat", e foarte impresionanta si a-danc cuminte. Regele raspunde vibrant. In asistentA repre-zintantii tuturor religiilor.

DupA-amiaza, vizita profesorului francez Blonde], de laInaltele Studii Economice. 1a note despre expropriere.

Seara, concert religios a lui Chiriac, fin si puternic.

Masa la Pa lat. Protocolul cel nou ma trimete la un coltal mesei, intre doi episcopi.

Princesa Mostenitoare vorbeste lung cu trei episcopi greci,busnati i oachesi ca niste Mauri. Tanarul episcop ruteandin Po Ionia are o suptire fata blonda, sireata. Foarte im-pozant patriarhul batran, care e Antonie al Chievului, pri-beag la Car loyal. Larga barba alba desfasurata, mari ochilimpezi.

Regele imi vorbeste de Ravena, care I-a numit, de Aqui-leia, la care s'a oprit in cale. II poftesc sa vada obiectelepreistorice gAsite la Valeni. Regina, careia Ii vorbesc despreaceleasi obiecte i despre numarul din Universul Literar"pe care as vrea sa-I consacru aniversarii sale, e foarteamabila. li aminteste bine de moscheia Cahrie din Constan-tinopol.

Maniu imi comunicA o conversatie cu Stere, care va fireluata Vineri. I-a spus limpede cá nu poate conta pe re-latiile personale cu mine, nici pe un loc de ministru, la caredeocamdata nu-1 sufere opinia publich. A parut ca pri-

MEMORI1 63

meste aceste lamuriri. De el, spune Maniu, atarna totul.Staruie sa am cu dansul macar relatii politice".

La sfarsit Regele i Bratianu stau mult timp de vorba.Figura primului ministru e luminata de acelasi zarnbet, incare trufie, siretenie i despret.

2 Noembre.

La Regele. De la inceput vine vorba de situatiaApasat, alegandu-si cuvintele i gasindu-le ca si cum

de mult s'ar fi pregatit la aceasta, el spune ca Lupu, carea avut ô audienta ieri, s'a purtat ca un mielusel", a fostdeosebit de dulce, dar cä e'regretabil ca, intalnind un grupde trei oameni, e gata sa facä tocmai contrariul. Ii pun in-trebarea cum considera legaturile noastre cu taranistii si elraspunde Ca i-ar fi imposibil sa dea indicafii, rolul sau Rindsä constate situatiile, nu sa le indrumeze. Cand se va pre-zinta cazul de a decide, va face ce va crede mai bine ininteresul tarii. De la guvernul viitor el va cere insa: ga-rantia ordinii, pastrarea continuitatii i o mana tare. Pen-tru aceasta va trebui sa i se dea garantie. MaiestateaVoastra are atunci pe d. Averescu. Regele raspunde ca nudiscutd persoane. Sau pe d. Bratianu. Regele spuneca Guvernul s'a uzat; el n'are interes ca uzura sa fie asa demare incat sa ajunga neutilizabil un partid important. Vadecide cand liberalii se vor retrage. Dar daca nu vor?

Poate sä fie dupa moartea noastra. Sper ca nu.Vorbesc cu privire la mana tare. Dar daca garantille

insealA? Dar daca mana tare cade in alegeri? Dar mana tarenu e i o rand violenta? Poate fi si in manusa, darla nevoie sa o poata scoate. Mana tare a avut-o d.Averescu, dar ce i-a ramas n'o inlocuieste.

Ii vorbesc deschis: un partid popular nu trebuie adus ladesperare, ci castigat. E cazul partidului tarAnesc. Da.Lucram pentru a-I castiga. Si defectele noastre ne vor ajuta

e

poli-ticA.

64 N. IORGA

sã o facem: incetineala lui Maniu, intransigenta mea inchestie de persoane, obiceiul lui Argetoianu de a scormoniin suflete.

Regele spune Ca el doreste (Iota singure partide i, bu-curanclu-se ca ieri au lost toti fruntasii ärii, i-ar placea thnu namaie intre un partid i altul santul de astazi, carenu se poate trece. li obiectez cä vina e numai a cui n'aveamacar o biruinta electorala ca scuza pentru insolenta sa, cise räzima numai pe gratia regala. Regele apasa asupra a-firmatiei sale ca s'au facut greseli".

Vorbesc apoi de descoperirile de la Valeni, uncle ii invit,de scopul Fundatiei Ferdinand. Regele aminteste discursuIsail de la Timisoara, pentru nationalitAti, asa de usor decastigat. Regretä ca episcopul calvin n'a stat ieri ;Dana lacapat. Invinuieste de prea mare intransigenta confesionalape Mitropolitul de la Sibiiu. Lui Frentiu i-a facut mustraripentru anume atitudini. Lauda cultura lui Nicolescu de laLugoj.

La plecare ii declar cà, atata vreme cat voiu avea in par-tidul mieu un loc care imi permite sa afirm drepturile Ve-chiului Regat, nu se va ra'spinge nicio colaboratie onestanu se va pierde nimic din grija unor principii pe care 5ieu le impartasesc.

In partidul taranesc Regele vede o singura vohita, a luiStere, dar nu admite omul i scopurile lui. Sunt pete carenu se pot spala."

Admir vasta lectura a Regelui, in curent cu scrierile celemai noi in domeniul istoriei.

Vizita lui Focillon.

Seara, la masa d. i d-na Shotwell

si

MEMORII 65

Argetbianu se arata multamit de rezultat. Numai sa neintarim. Stirbei, pe care il crede ca viseaza pre§identiaConsiliului, a Mcut ca Regele sa-1 trimeata la Stere pentrua-i cere o profesie de credinta dinastica §i asigurari inchestia exproprierii.

3 Noembre.

Convorbire cu IYIthalache la Camera. Declara ca nu Steredecide la ei, ca el a ramas adesea in minoritate. Ai luinu vreau declaratia publica a inferloritatii lor. Propune in-telegerea organizatiilor, ca la alegerile din urma: unde nuse inteleg, sa fie o lupta fara du§manie. Deocamdata arvoi in Ministeriu unul pana la trei reprezintanti. Dupa re-zultatul alegerilor . s'ar imparti Ministeriile importante, eiavand Internele sau Externele. Ar dori discutii in comitet,nu eparat. Ne intelegem sa negociem rapede pe aceastäbaza.

5 Novembre.

Duca incearca a-mi dovedi ea n'a fost niciodata seriosvorha de tin guvern Averescu...

7 8 Novembre.La palati.La masa comuna a fuzionatilor relevez putina temeinicie a

celor trei mustrari cuprinse in formula: ordine, continuitateruana tare,

*

Am vazut pe Maniu. El pare dispus sa se graheasca ne-gocierile taraniste. Nu se invoiete cu asigurarea ce li-amdat ca fara dan§ii nu primim guvernul.

11 Novembre.

In discutia cu Focillon sunt contra unei catedre franceze5

si

N. IORGA

de istoria artei in Franta cu un profesor roman. As dorio reciprocitate, care nu mi se ofera.

13 Novembre.

Vizita la Camera a Polonilor. Presedintele Or leanu ii vor-beste de micul lor Star de pe vremuri, de tara noastra,adapost al tuturor nenorocitilor". I. Bratianu are insa cu-vinte cu miez, reci. Dupa mine Lupu tine un aprins discursde intrunire publica. La sfarsit Averescu, asa cum era deasteptat. Polonii vorbesc lung, cu caldura, anuntand direc-tiei planuri de viitor.

Cum, aratandu-li paraclisul de la Mitropolia, fac uneleglume, oficiosul 1ibera spune ca am declarat ca vreau sainchici la Vacaresti pe membrii Guvernului.

Seara, la mine, discutii intre Maniu i Mihalache. Izbu-tesc a-i face sä admita guvernarea impreuna, proportia deparlamentari i prefecti decisi de organizatie. Mihalacheadmite sa cada conclitia participarii la guvern a lui Stere,dar nu primestk2 ca d-rul Lupu sa fie principial exclus dela Interne. Rämane ca mani, la sase, sa se aleaga incaun reprezintant al fiecarui partid in delegatia comuna, careapoi sa inceapa discutia decisiva.

14 Novembre.

Primirea Polonilor la M. Cantacu2ino. Vin insotitorii lorIiberali, cari impiedeca pe oaspeti de a rasa macar cartide vizita la noi.

Presa liberala ma acopere de injurii.

65

*

MEMORII 67

Seara, receptie la Legatia Po lona. Guvernul din Vargo-via a cazut. Rornanistul Strowski irni explica motivul: preamarea graba cu zlotul, incapacitatea de actiune a unei

'Banci Nationale improvizate, scumpetea produselor indus-triale, de pe urma lefilor mad si a interdictiei legale dea lucra peste opt oare, marile deficite bugetare.

Fiverescu spune unei doamne ca va veni la putere dacaii lasa d. Iorga". I. Bratianu a aparut magnific in culoar

apoi a intors spatele adunarii.15 Novembre.

La Ramnicul-Sarat. Imensa adunare taraneasca. Oame-nii ne urmeaza pe strada. Politia saluta; armata, pusa pentrua ne pazi, rade. Ea pare mai curand a face parte din cor-tegiu.

17 Novembre.

Cu ocazia reprezintarii a doua din piesele mele a tre-buit sa punem paza de partizani politici fata de studentiiadunati sa faca manifiestatie contra Teatrului lui Blank"si a filosemitilor".

La Camera" Vintila Bratianu, indemnat sä dea lista stu-dentilor" cu schimb, imi spune fara rost lucruri desagrea-bile.

19 Novembre.

La masä la Oromolu, guvernatorul Bancii Nationale. SpuneCa, 11 Iu lie 1917, cand biruinta, intoarcerea pareau sigure,Bratianu voia sa se desparta de Take Ionescu, Regele fa-gacluise acestuia, in schimbul adeziunii la expropriere, gu-vernul. Dar Stirbei a aparut ca sa-i ceara sa-1 deslege decuvant pe Regele, fiindca e vorha de un guvern pur Ii-

68 N. IORGA

beral. Take lonescu ar fi raspuns: Dites au Roi que jepeux etre cocu, mais ne veux pas etre trompe". In toiuldiscutiilor despre improprietarire, Regele i-ar fi spus lui Takelonescu ea partidul conservator trebuie sa cedeze, cad alt-fel se poate intdmpla un 1864 si i s'ar fi raspuns cä dupg1864 a venit 1866...

Oromolu considerg ca total ,gresitä politica financiangeconomicg a lui Vintila Brgtianu.

Ideia alegerilor comunale ar fi lost Or:Asia de liberali.

22 Novembre.

La Turda, pentru deschiderea solemnä a Ateneului lo-cal. Täranii au fost opriti prin sate supt pretext de iropro-prietarire, colile consemnate, primarul e bolnav, prefectulsubprefectul, deputatul, plecati la vängtoare.

Totusi foarte multä lume si foarte bung. Vorbesc desprecresterea tineretului. Ceia ce mi se anuntase: manifestäriantisemite dacg voiu atinge patima zilei, nu s'a intdmplat.La masa comund, oameni de mai multe partide. Recomandrefacerea, fatà de terani i fata de nationalitgti, a solidaritg-tii românesti.

In aceiasi zi, la Cluj, o manifestatie antisemitg absurdä.S'au promis decrete-legi, ca sg desfiinteze Liga Natiuni-lor, care impiedecd pe Unguri de a-si da Regele pe care-Ivor, i impgrtirea prâvgliilor evreiesti.

5i

MEMORII 69

Mi ge ia din mani in forma cea mai putin amabila Uni-versul Literar". Comunic lui Stelian Popescu Ca incidentul,care lash' ambele noastre constiinti satisfäcute", nu schimba'raporturile noastre politice. In schimb, Universul" tace a-supra adunärii de la Turda.

23 Novembre.

Negocierile cu taränistii sant intrerupte pentru trecatoaremotive personale. Dar punctele de program s'au fixat. Dacavrea Regele: se vor face si modificari constitutionale pentrUa se desfiinta exeeptiile la expropriere. Raman discutiile a-supra proportiei in adunari i Ministeriu. Memoriul lui Mi-halache e vag; al nostru adauge la principiul discutiei locale:tindndu-se samä" de doith treimi nationale, ceia ce tre-buie pentru a putea face evenuale concesii. Maniu ar fifoarte conciliant, Madgearu foarte intelegator, Lupu, care seresimte de boala lui i e banuit de legkturi cu liberalii, di-ficil.

Caderea Ministeriului Painlevé.

S'au facut manifestatii contra scriitorului francez Barbusse.Au fost bAlai pe stradA.

24 Novembre.

Intainesc pe Mihalache la Camera. Ii pun in vedere ca'legdtura cu Averescu, de care se vorbeste, ar fi un de-zastru pentru dânii i ca" se impun concesii 5i din partealor. El se plange ca Argetoianu are aierul de a fi ajunsla o intelegere cu Regele. Neaga intaiu ca s'a facut o in-telegere programatica. Apoi Vine la proportia mandatelor. Ii

*

70 N. IORGIL

arät ca" pentru cine urmäreste, cum spun ei, realizarea unuiprogram de mare importan"ta ca i altii il admit si cä avem

noi o stângd, cArela eu insumi ii apartin. li cer ca o ul-timä discutie sa se facä la mine, ca actul Ce s'ar redacta sätie sarna de cele hotardte i sà poatd deschide perspective deviitor.

25 Novembre.

Maniu i Argetoianu imi aduc un ad de la taränisti, incare, dupa o introductie ideologick ei cer Ministeriul dealegeri din ambele particle i prefecti neutri" pentru cazulcand organizatiile nu s'ar intelege. Li se va raspunde prie-tenos ca e irnposibil. Argetoianu pare a spune c Regele1-a asigurat cum c'd nu ar admite o influentil egalä a tdia-nistilor in noul Guvern, pe care ni-I ar asigura.

Averescu a avut un congres, putin cercetat, pe care-Iterminä ca somatia ca Regele s'a-1 aduch. la Guvern.

27 Novembre.

Maniu i Argetoianu imi aduc vestea ca" Madgearu pro-Pune alta solutie: jumätate din locuri Väränistilor in Ve-chiul Regat, Basarabia fiind in lotul bor, Ardealtil si Buco-vina in al nationalilor, cu posibilitätile de compensatii in a-ceste provindl..1

Novembre.

Hiotu vine la mine. Spune cä Regele s'a simtit atinsde discursul de la Galati si c'd a prezintat dorinta lui decontinuitate numai in liniile generale. li arat Ca simt a-versiunea el protestä pe care o inspir la Curte, ca.

*

fe.8

flu

MEMORII 71

Regele poate usor sa scape de serviciile mele, facand unGuvern IVIaniu, dar ca, dupa oricate greseli, el va gasi incain mine -pe omul de la Iasi". Intreb daca Regele 5i Reginan'ar voi sá vie mane la Valeni, unde Comisia MonumentelorIstorice se duce pentru a vedea lucrarile facute. Af lu caStere va fi primit la oarele 4 de Rege.

Ca-Ire seara, adunare la Argetoianu cu taranistii. Steren'a admis ca ai lui sa vie la mine, mide stie ca nu poateveni el. Rea atmosfera de nacaz i de harta. La fiecare mo-ment izbucneste dorinta de a se contrazice i chiar jigni.

D-rul Dimitrescu-Braila prezinta propunerea Madgearu,care se raspinge. Discutii se intind asupra situatiei respectivepretutindeni. Lupu striga ca organizatii n'am decal eu incateva judete. In zadar intervin, facand sa se observe caRegele, designand un guvern, vrea politica sau macar me-toda acelora cari trebuie sä afte in Camera pe ce sa sesprijine. Relevez si ridiculul ruperii tratativelor, primejdiadin partea adversarilor. Taranistii cer sa intrebe, asupra ras-punsului redactat de Argetoianu, delegatia lor permanenta,pentru ca apoi totul sa se termine Luni. Aparte, Lupusi Madgearu cauta a-mi da asigurari.

31 1Vovernbre.

Lipsa Iui Mihalache face sä nu se poata tinea sedintafinala a delegatiei pentru pactul cu taranistii. Ei par dispusisa cedeze in ultimul moment. Nici Lupu nu asista la se-dinta Camerei.

1-iu Decembre.

Iarna grea, venita pe neasteptate.

72 N. IORGA

Unii taran4ti, Madgearu, Mirto, nu se arata intransigenti_Se convoaca din nou delegatia bor. Un comunicat la ziareni cere precizki i pentru Ministeriu.

La Camera, se discuta cu Pistiner i Sandor legea invata-mantului particular inaintea bancilor in care numar numai119 majoritari. Discutia se face ca la cafenea. Cer sa se-aduca papuci §i cafele. E un scandal.

Deputatul Conciatu comemoreaza unirea cu Ardealul i seasociaza, de pe banca ministeriala, Saveanu.

2 Decembre.

La Camera, Madgearu desvaluie§te nereguli ale lui Tan-cred Constantinescu. Cum il intreb pe acesta in ce chip sepoate face rapede o mare avere, acest inthogalit ma insultä,facandu-ma calomniator i nebun.

Mirto imi propune o noua baza de intelegere cu Ora-ni§tii: Bucovina pe jurnatate i Externele lui Lupu. Li arat canu poate fi vorba acum de a distribui Ministeriile.

3 Decembre.

Intei:pelare biruitoare a lui Madgearu contra lui VintilBratianu, care, cu amandoua manile in buzunar, vorbe5te,pe alocuri insultator. Foarte bun §i raspunsul lui Mad-gearu.

MEMORII 73

Seara, la M. Cantacuzino. Xeni se degajeaza de notitaAz lin Universul", in care, in chip insulator, se anunta ru-perea negocierilor.

Mirto invedereaza. la Camera ch. aceasta Adunare nupoate vota al cincilea budget. Aduce inainte parerile lui I.Bratianu, lui Stolojan, lui Maiorescu. Vintila Bratianu Iiintoarce spatele sau arunch obisnuitele insulte. 0 atmosferäinfecta...

Trupa maghiara joach la Teatrul Popular piesa mea Fa-talitate invinsa", inaintea unui mic, dar calduros publicde muncitori. Mi se spune ca fruntasii coloniei nu se intere-seaza de cultura, nici chiar de biserica.

Vint la Bratianu ref uza in comisia bugetarh cheltuielilede drum pentru directorii scolilor din Paris si Roma, creste-rea subventiei pentru Cornisia IstoricA i pentru o scoala demisionare. Denunt la Camera faptul. Majoritatea contesarefuzul.

7 Decembre.

Adunarea eparhiala. Multi din alesi" lipsesc. Sedintase tine intr'o sectiune a Camerei. Destule mune de agentielectorali. Obiceiul de a vorbi in picioare ill dau eu, arätandCa numai pentru bunul mers al discutiei nu vorbim desprefraudele savarsite. Dinu Bratianu se ia la harta cu opozitiape chestia samavolniciilor de la Campulung-Muscel. Izbutesca face ca neplacuta discutie a validarilor sh fie zabovita peduph-amiaza. Se aleg delegatii la congres. Patriarhul apropus pe sefii de partide, i pe Mihalache, de si acestan'a reu0t, din cauza fraudelor; el e de fata, foarte nervos:vrea sh vorbeasca. Sunf ales aproape cu unanimitate.

a

74 N. IORGII

Dupa-amiaza, Vintita Bratianu incearca din nou un atac inchestia subventiilor la institutiile pe care le conduc. Imie usor sa-i dovedesc zadarnicia invinuirilor. Mai tarziu, ladiscutia budgetului, el se supärä iar cand ii spun cain transee soldatii se lacomiau la carmoji pe cari nicicanii nu i-ar fi mancat.

Seara vorbesc la legea invätamantului particular. Ca deobiceiu Camera e aproape goala.

8 Decembre.

Discurs soptit de Averescu la budget. Taranistii il as-cult& Macigearu II sustine.

9 Decembre.

Studentii se agita din nou, opresc cursurile la Medicinkfac zgomot la Academia Comerciala. Mutre suspecte princuloarele Universit'atii. Pac in liniste cursul mieu.

La Camera, Tatarescu vorbeste despre Tatar-Bunar. Li-nistitä critica instructiva i budgetului, de I. Lapedatu.

10 Decembre.

Interpelarea lui Mihalache Ia.. alegerile partiale. Se aducinainte salbatacii i falsificari. Scene zgomotoase. Se in-cearca a se acoperi calcarile de lege. Un invatator musce-lean a fost scos inainte ca sa insulte pe interpelator.

Studentii au fost läsati ,faca te-deumul Ia Mihai-Vocla i sa demonstreze la Palatul Regal, tiindu-se discur-

sa-si

MEMORII 75

suri la Clubur antisemit din fata. La Cluj a fost batut-umplut de sange Costaforu.

13 Decembre.

Mare intrunire la Bar lad. Pentru a sustinea candidaturataranistului Partenie (de fapt candidatul si seful local suntmad proprietari i intelectuali rafinati). Enorm de multitarani.

De aici la Vasluiu, pentru a lua contact i cu taranii de

Decembre.

La Camera, continua a se discuta budgetul. Stefan loanma chiama la ordine de doua ori pentru ca mi s'a parutcurioasa prezidarea lui.

15 Decembre.

Vorbesc la budget. Majoritatea cearcA sa ma infatiseze cadusmanul studentilor, cari au huiduit pe profesorul Trancusi au ghiontit pe profesorul Vladescu de la Medicina. Somatisa se arate, intrerupatorii nu cuteaza. Raportorul, Lalescu,ataca gestiunea financiara a lui Titulescu. Reactioneaza Fi-verescu, pe care il sustin. SA nu fi fost o intrerupere jig-nitoare din partea unui amic al nostru, Averescu voia savie sa-mi intinda mana.

16 Decembre.

Discirs al lui Vintila Bratianu la budget.

Reiau, Universitatea fiind supt paza de soldati, cursurilela Institutul Sud-Est-European.

17 Decembre.

Interpelarea mea cu privire la valuta. In raspunsul sau,

si

14acolo.

76 TI. IORGA

Bratianu cauta a face din mine si un filosemitun adversar al Evreilor.

18 Decembre.

Avereicu staruie pentru impacare, intrebuintand pe Ma-noilescu. Daca a consimti sa fac anume declaratii spon-tane cu privire la onestitatea lui personala in Camera, 0ar veni tot acolo sa-mi stranga mana. Raspund ca prefersa-mi faca o intrebare publica, ai carii termeni ii dictez.

Din nou staruinti ca lucrul sa se petreaca la Camera. Refuz.Maniu, consUltat, pune in vedere ca orke asociatie cu A-verescu 1-ar aduce pe acesta cu siguranta la guvern. N'amputut vedea ziva pe Argetoianu, fait a carui consultaream declarat Ca nu fac nimic. Mi se spune ca Averescu avenit de la Rege foarte bucuros, ca a declarat ca-i parerail de situatia sa de sef de partid, ca tine demisii tiparite ladispozitia oricui.

Seara, vine Argetoianu. Aproba procedeul scrisorilor. Jiexplica gestul lui Averescu prin sperante date de Regele, caacelea care i se dadeau lui atunci cand s'a rupt de gene-ral, c ar putea fi un fel de homo regius. Ma asigura ca,odata ajuns, generalul e capabil de toate uitarile.

La Camera, Spanisteanu, in legatura i cu cei de la Cu-vantul", e pus sa atace pe Madgearu, care, indemnat deArgetoianu si de mine, ridicase chestia generalilor Holban

Brosteanu, cari au serbatorit pe C. Bacalbasa ca antise-mit. Madgearu vorbeste inimos, aratand ca i Consiliul de

carnia aceasta i s'a spus, a luat masuri pentruca asemenea cazuri sa nit se repete..

VintilA si

si

alini5tri,

AlEmaRI1 77

19 Decembre.

Universul", ziar al amicilor no5tri, ne califica de infami"5i criminali", cari dezarmarn moral armata.

MA statuiesc cu Maniu Argetoianu. Se decide ca pri-mul sa ceteasca la Camera o declaratie contra actiunii gene-ralilor, pe care o redacteaza Argetoianu, iar Maniu o mo-difica, scazand partea care ma prive5te 5i crutand pe Ste-lian Popescu.

Maniu e ascultat. Al. Constantinescu raspunde, dezapro-band pe general, dar Lasand la indoiala ce am 5ti sä fa-cern noi la guvern dupa ce au facut ei. Pe Maniu ii cali-fica de 5ef unic al partidului. Atinge certele noastre in fa-milie". Maniu apara traditia nationala a partidelor noastre.Cand ma ridic sà arat ce am facut noi i la guverncaci Constantinescu, jenat, declarase ca la atata se referaCamera urla salbatec.

Am reu5it noi la alegerile de senator in Iasi, de deputat inCaliada. La Barlad am invins pe averescani.

Generalul vine, in nadejdea gestului mieu: scrisoarea orefuzase insä, supt cuvant cä nu poate cere el certificatede onestitate personalä.

Tarani5tii au mani adunarea lor pentru colaborare. Imianunta conditii neschirnbate, pentru care vor cere Ms-puns in termen scurt.

21 Decembre.

La Oradea-Mare. Intampinare la gara de notarul Gheor-ghe Popa de Lazar, de un student 5i de reprezintantul so-

si

*

78 N. IORGA

cietatii unguresti Szigetlegi".pre Infratirea prin literatura'

UrmeazA reprezintarea, deFatah tatii in vinse".

La masa comuna vorbeste,ghiar Adorjan.

Conferinta, la Primarie, des-,. .

trupa frungureasca din Cluj, a

foarte elocvent, fruntasul ma-

24 Decembre.

La Bucuresti aflu ea generalul Angelescu a plecatVenetia ca sä readuca pe printul Carol.

Generalul Holban e mutat la Institutul Geo9rafic, gene-ralul Toroceanu murind chiar acum. Comandamentul Ca-pitalei il are generalul I. Popescu, zis Sanitarul, prieten allui Al Constantinescu.

26 Decembre.

Argetoianu si Gr. Filipescu la mine in chestia Printului.FAA de atatea greutati care se ridica, neavand incre-

dere in hotararea Coroanei, nici intr'un partid care in mareparte nu ma vrea si nu ma iubeste, (caci aflu cd Maniua trebuit sa ma impuie ca un provizorat la impartirea con-ducerii, majoritatea fiind contra mea, cum e si acum, inmomentul cand Maniu ar fi dispus sa-mi dea conducerea,cad Ardelenii sunt la capatul rezistentii, gata sa accepte peTitulescu sau chiar pe Oromolu), declar ca voiu sta cat maimult timp in strainatate.

0 situatie de desperat, din toate punctele de vedere.

Mai tarziu Mihai Popovici imi da unele asigurad. N'ar

la

e

e

MEMORII

fi vorba de sustinerea unui Ministeriu Titulescu.

29 Decembre.

79

Zvon ca s'ar fi intors Printul, care ar fi fost suparat side cercetari incepute fara voia lui cu privire la avioane.

Adevärul" aduce vestea ca Regele ar pregati o lovi-tura care ar mira partidele.

Lupta", vorbind de certele de la Paris intre studentii ro-mani si evrei, anima raspunderea pe sub-directorul coIii

mele, Ianculescu, consul al Romaniei, contra caruia lucreazaliberali de la Legatie.

Titulescu cere izgonirea de la Washington al lui 'AntonBibescu, care 1-ar fi deservit in chestia datoriilor ame-ricane.

31 Decembre.

Chemat la Sinaia, aflu cä e vorba de un Consiliu deCoroana. Tren special la 8 si juinatate. Mihalache vinedeosebit, in trenul obisnuit, cu Stere, care il catehizeaza,platind polita lui Stirbei.

La gara un automobil ma asteapta: e ceasul mieu de au-dientä.

Aflu pe Maniu, pe Vaida. Suntem pentru amanarea ho-tararii in chestia Printului, care a times din Venetia unact de renuntare.

Cer sa \Tad pe Regina. Mi se raspunde intaiu ca e preaemotionata pentru a primi. Colonelul Radesca ma asigura cade fapt n'a primit pe nimeni de doua zile. Maniu observa ca.

nu trebuie sa ma exptm". Colonelul revine i ma intro-duce. Regina e linistita i plina de hotarare. Scopul sta-

bieii

80 N. IORGA

ruintilor mete nu-1 pot atinge, de si am invocat interven-tia mea din 1918.

La Regele, caruiä 1acrãni ii luneca pe obrazul slab; stran-gandu-mi mana, ii revarsd durerea. Nu vorbeste decatinima lui adanc rAnitd. Si el refuza interventia mea.

Dupa mine, audienta lui Mihalache. Se aratA incantat desolutia noastra, pe care zice ca o irnpArtaseste.

La Caraiman" presa petrece. Plata e in sama guvernului,cdci nu se poate zice cä nu se lucreaza cu toed discretiacuvenitA.

La 4, asteptAm la castelul Pe les sosirea Regelui, care in-tarzie mai mult de un ceas. Ministri i sub-ministri, unuldin acestia din urma in cea mai neglijatA tinutä de stradA.Mihalache apare transformat. Constatand ca hotararea Re-gelui e irevocabild, declara cA o va aproba. Stere e la in-demand pentru a intdri aceasta de a doua atitudine. Ge-neralul MArddrescu, intrebat de mine, declara ca. Printuln'a avut niciun amestec in administratie, ca a stat 'Ana maidaunazi in corespondenta cu Ministeriul, fiMd consultat intoate hotdrarfle ce s'au luat.

Vine Regele. I. BrAtianu i se pleaca pand la pdmant. Tre-cem in sala de Consiliu. Bratianu i se aseaza la dreapta;Regele oferd locul din stanga lui Averescu ca fiind celmai vechiu presedinte de Consiliu". Averescu wade, pecand Bratianu ii cufundA in mani tata intunecatä..Mare-salul Palatului pofteste pe Maniu la dreapta Patriarhului,pe mine la stanga. Evident, prefer sd iau locul la dreaptaceva mai departe. Maniu gaseste .cA e natural.

Regele incepe cu lacramile in glas, impiedecandu-se. Ho-tàrârea sa e definitiva. Ia o bucata de hartie i ceteste depe ea acelasi lucru. Apoi trece la declaratia din Venetia, 12Decembre, a fiului sdu.

Se da cuvantul celui mai tandr". Mihalache raspunde,ca pe de rost, ca, odata ce Regele a dispus, partidul salt

MEMORII 81

Ware nimic de obiectat. Regele intreaba care, clintre mineManiu, mai tank. El, cu cateva luni. Maniu cere sa

se amane Consiliul (la redactare, pe urma, indreapta: sase amane hotararea), Ara in ce dilerna he pune pe noihotararea nezguduita a Regelut. Regele obiecteaza ca asaa fost hotararea Printului. Amintesc revenirea de la Bistrita.Arat insusirile celui prigonit. Aduc inaittte exemplul istorical regentelor, dezastroase pentru dinastie.

Vaida vorbeste cald, cam familiar. Cand aminteste deviata ce va duce de acuma Printul, Regele ii intrerupe: a-,ceasta priveste pe tata, nu pe Rege. Bratianu racfe; mi-nistrii se cotesc. Vaida urrneaza, cerand sratie pentru pro-priul fiu acelui care este raspanditorul gratiilor.

Prezan nu cla voie nimanui sa iubeasca ma1/4i mult decaldansul pe Print, pe care de copil I-a cimoscut. Dar, fostaghiotant, se supune deciziei Regelui.

Mitropolitul vorbeste bland biserioeste si e ascultat cu in-teres. La urma o intoarce brusc, i acel care laudase ier-tärile se declara sluga supus i credindoasä" a Regelui.

Averescu declarä ca asa trebuia facut din 1918, cum acerut el. Cere sä i se ia Printului drepturile de tata. CumRegele vorbeste cu Bratianit, necontenit intors spre urechealui, intrebarea se repeta. Regele II asigura in sfarsit cä asase va face. Averescu se declara satisfacut.

I. Bratianu e solemn si teatral. Ca si la declararea raz-boiului, Regele a ridicat raspunderea pana la tron. Cinese opune n'are patriotism. Guvernul va executa cu toataenergia. Pumnul cade pe masa. Traiasca Regele."

Constantinescu aplauda. Din coltul lui, Cipaianu repetagestuI.

Regele se ridica. Fara a-i cere cuvantul, Bratianu a-llunta Ca, pentru a impiedeca tulburari, se va chema Incade Luni Parlamentul ca sa confirme. Constantinescu adaugecã imediat se va redacta comunicatul.

6

si

tarä i

t

R2 N. IORGA

Regele ne trece in revista, strangandu-ni manile. Ajunsla mine, ii spun: ce mare gresala s'a facut". Contestäprofetia mea, care nu se va indeplini mai mult decat a luiCarp, cu care nu vrea sa ma compare. De ce? Era unom sincer, dar el nu iubia, i eu pe Print ii iubesc.

Regele iese. Ca sa i se faca loc, a trebuit luat de ma-neca Orleanu, caruia, reprezentant al Parlamentului, nicinu I s'a dat cuvantul.

E prima piatra la edificiul Republicii", spune Maniu,care a declarat ca Regele e gata sa puie pe hartie conse-cintile, care fatal vor decurge din act act. Mihai nu vadomni niciodata."

In tren Stere i Stirbei sunt laolalta.

La Ploiesti, unde ma opresc pentru noapte, aflu ca agen-tii vorbesc pretutindeni de afaceri pe sama

Acesti oameni nu pot face nimic fait a stropi cu ba-fele calomniei.

*

liberali Printu-lui.

1 9 2 6

1-iu lanuar.

La Valenii-de-Munte. In lipsa mea, la Bucuresti, Maniaaduna delegatia permanenta. Se prezinta tot felul de i-poteze in ce priveste motivele hotararii Printului.

lanuar.

Argetoianu vine la mine pentru a se hotari atitudineanoastra.

La inceput, in mania si revolta mea, declarasem ca nuvoiu veni Luni la Camera. La Ploiesti inca am scris articolulde dezaprobare, iesit Samhata.: un om mai putie, caretrezeste pretudindeni o duioasa simpatie, pentru acela, caruia,de indivizi de o imoralitate patenta i scandaloasa, i s'a luattot. Arat ca nu ma pot impiedeca de a vorbi. In zadar in-sistä si Maniu. Li declar cã voiu face-o in numele meu sin-gur, fart a-i angaja.

Venise la mine Dinu Cesianu, rämas credincios prieten alPrintului. Vorbeste de posibilitatea de a niisca garnizona Bu-curestilor II disuadez de la un astfeI de act. Cum Arge-toianu soseste, discutia urmeaza cu participarea lui. Voisemsa vorbesc i Principesei,. care se teme insa a prirni, pecineva. Are o calda scrisoare de la solid ei. Ea nu se gan-deste la divort.

Cine n'a venit la mine, pana la isterici, cari vorbiau decrime?

86 N. IORGA

4 lanuar.

Regele ne chiama din nou pentru a ni cere sä nu ne o-punem actelor care vin din acela al renuntarii. Declar luiMotu ca, daca mi se cere sa parasesc punctul mieu devedere, prefer sa nu merg in audienta.

La Pa lat, Hiotu imi vorbeste mie i lui Maniu, care nu ac-cepta Regenta farA a i se discuta valoarea juridica, clespreintrevederile lui cu Printul. I-a adus niste puncte redac-tate, in limba franceza, de Rege. Timp de trei zile a lost ozdevarata luptA. Nu odata Printul a parut miscat. A amd-nat hotararea. Au fost i lacrAmi, mai ales cand era vorbade fiul sAu.

Sunt decis sa nu ajut pe Rege in conversatia noastra.El incepe spuind ca. e capabil sa respecte i o altA pareredecat a lui, mai ales cAnd vine din constiintA. Si dininimA, adaug. Imi vorbeste intaiu de schimbarea statutu-lui Casei regale. MA intreabA ce cred. E o consecintaindiferenta, care derivA mecanic dintr'un act pe care dinfundul constiintii mele ii dezaprob. UrmeazA cu Regenta.

Ce crezi? E o conseointa indiferenta, care derivAmecanic dintr'un act pe care din fundul constiintii mele IIdezaprob. Crezi ca e mai bine acum decAt mai tarziu?

Mai bine acum. De ce? Zile le noastre sunt inmAna lui Dumnezeu. 0 stiu, si de aceia o fac.

0 lungA, penibila tacere. Stau neclintit privesc. DupAsfortari fizice, el imi spune: De aceia am dorit sa te vad.

Ma indrept spre usA. Un strigat de desnAdejde ma re-chiarna: Iorga! Allaiestate?

Revine I cbinuitorul act de acuzatie.Apoi, cu o sfortare de regiditate voluntarA, Regele spune:

Lumea mA crede mai slab decAt sunt. Nu stiu, dar stintsigur ea Maiestatea Voastra se crede mai tare decAt este.

Eu am fAcut-o, eu singur. Supt influenta a doi oa-

MEMORII 87

meni, carora niciodata nu li voiu intinde mana pentrupartea ce au avut in acest act. Nu! nu! 0 Ordintreaga o stie i o spune. De azi inainte tara 5i dinastiesunt la dispozitia unei bande de politiciani räufacatori.

Sunt oamenii in cari am pus increderea mea. $i o taraintreaga se intreaba de ce nu li retrageti aceasta increderepana nu e prea

Am iesit.In urma rnea, sumbru, vine Bratianu. Averescu m'a pre-

cedat.

Dupd-amiaza enorrna imbulzire la Camera. Trupa, poli-tie, agenti. Lupta pentru intrare. -Incinta e !nvadatä.

Aflu Ca se va lucra separat la Camera 5i la Senat, apoiambele Adunari reunite vor dvea sa se ocupe de ce?

Orleanu prezideaza. Se ceteste de Bratianu, intins latribuna, noul act de renuntare. Putina emote simulata lavorbitorul sec, cu intonatii de maiestate teatrala. Zece mi-nute de lucru in comisiune. Sedinta se deschide cu Dan caraportor, dupa vehementul discurs al lui I. Th. Florescu.

Cetesc declaratia care constata irevocabila hotarare aRegelui i denunta toata vina guvernului, Maniu 5i Arge-toianu, dupd o intrevedere cu taranistii, aveau o alta, scurf&redacted de cel de-al doilea. Refuz s retrag declaratiamea. Cer sa o asculie si la Senat, unde totusi, in mijloculinsultelor 5i in fata obiectiunii lui Al. Constantinescu ca. e unact pur personal, ii da cetire Butureanu. Maniu a sta-mit sa pun: nu se poate", in loc de e greu". Mai peurma, fata de dinasticismul etalat de taranisti, vrea saadaug cuvintele despre Rege.

Mihalache ceteste o declaratie mai dinastica 5i mai supusa,mult mai crutatoare fata de Guvern. Cinci insi au redac-tat-o; intre ei de sigur mai ales Stere, care e de fata, 5i

Tarziu.

*

88 N. IORGA

surprind piezisa privire care mine. Iunian se opusesenumirii regentei.

Averescu ingana o plata adeziune, plina de Iucruri ri-dicule, ca aceia Ca suntem, nu la rAspantie, ci la o co-Mara". Majoritatea ii aplauda. Goga lipseste. Generalul cu ailul voteaza, pe când toatA opozitia reald stä la locurile ei,neclintita.

Bratianu striga raspunderea pe care in fine si-o ia.Lungs zabava. Apare proiectul de regenta inaintea Par-

lamentului reunit. Raportor Disescu.Cum Maniu nu vrea sä paraseasta punctul de vedere ca

decizia e prematura, ii indemnAm sa vonbeascA. -Discursscull si slab. CAlduros, dar dezordonat si de o teatralitateieftenA, vorbeste de toate, spre satisfacerea presei si a tri-bunelor, Lupu. Bratianu apare din nou pentru a cere unire

inAltare, ceia ce provoaca hohote de fa's.Lumea se scurge nedumerita, Vara intelegerea urmArilor.

Trupa coboara Dealul Mitropoliei. Se ridica steagurile pen-tru Boboteaza. Vor asista Regele, Regina. Se anuntA pen--tru 9 un bal la Pa lat. Pe vremea de primavarA Ca lea Vic-toriei e obstruata de enorrna multime care se plimbA. N'a-vem nici instinctul moral, nici simtul tragic.

La Camera' s'a strigat insä: Jos Stirbei".

5 lanuar.

Ma pregatesc de plecare. In ultimul moment o doamnAprotipendadd apare sA ma intrebe dacd merg sa caut

pe Ptint.

La Club, vorbesc membrilor partidului, arAtand, cu sco-pul plecArii mele, dorinta de intelegere cu taranistii si de-cizia de a nu primi puterea ca o pomand de la liberali.

din

ii

si

MEMORII

Maniu, intr'o Iung i frumoasä cuvdntare, subliniazä ace-leasi idei, cu apäsare asupra posibilitätii unei guvernäri.fArd täranisti, pe eari AdevArul" Ii prezintä ca favoritiai Regelui...

6 lanuar.

In tren Alexandru Lahovarg, ministru la Roma. Parea duce Printului un mesagiu.

9 lanuar.

Prima lectie la Sorbona despre cälätorii francezi in se-colul al XV-lea.

10 lanuar.

Seara la societatea Amis de la Roumanie", prezidatä de-Louis Marin, unul din sefii Dreptei. Aminteste cä odata, s'auadus in Lorena tarani argeseni pentru a se initia in felul delucru de aici. Asistd.Diamandi, care imi spune c n'a iesitateva zile de jena lucrurior petrecute la Bucuresti, asupracArora nici vizitandu-I nu i-am dat lámuriri.

12 lanuar

Int Ala lectie din cursul despre Societatea romfineascä oglin-ditA in teatru.

Seara, d-rul Ionescu-Sisesti imi vorbeste de soldatii hrä-niti in rAzboiu cu graunte de porumb, apoi cu mazgre-gargAritata. CAutau iarbä blind la gust si o mâncau. Re-gina a stat in mijlocul primejdiei aproape supt tunul nem-tesc i primia pe maim ei balele tificilor".

90 N. IORGA

13 lanuar.

Au lard imi cere sa intru in Liga pentru libertatile pu-blice.

Cuvantul", pentru splendidele articole ale lui CrainicCezar Petrescu, e confiscat, ca i Lupta".

Pherekude ar ff declarat ca aceia ce s'a facut cu Prin-tul e o mare gresalia".

15 lanuar.

Valul de acuzatii contra Printului se revarsa mai &partela Bucuresti. Cutare general vorbeste neinfranat in public.

17 lanuar.

Profesorul Titeica incepe aici, la Paris, lectii de geo-metrie.

Un tanar Chaptal, dintre cei veniti in Romania cu Bot-tinelli, vorbeste precis si foarte clar despre Romania.

La receptia noului rector Lapie, Godet, fost bibliotecar'alregelui Carol, vorbeste cald de atitudinea morala" a lui,unitä totusi cu oarecare stramtime de spirit". Crede

fostul preceptor al printului Carol, nu i-a putut dadeck preocupatii etice.

c8

Mörlin,

MEMORII 91

13 lanuar.

IntAlnesc pe arniralul francez Lacaze, care imi.spune ea,presedinte al unei Companii franceze de navigatie pe Du-nAre, a intdmpinat impotrivirea BrAtienilor.

19 lanuar.

La o receptie ziaristul Gauvain cere lamuriri despre celeintAmplate la noi: nu-si poate explica renuntarea Prin-tului.

21 lanuar.MArzescu e aici. Foarte bolnav de ficat probabil can-

ceros ii e interzis sa i iasd de la otel, necurn sA se-duca, asa cum voia, la Vichy.

Ghica, ginerele lui Diamandi, asigurA cd Printul a fAcutbine, comandand fokkerele, care sunt excelente. Rezultatelerele de la inceput erau datorite intrebuintdrii unei esente ne-potrivite..Francezilor, cari protesth eh s'a luat din Olanda omarch nemteasca, li-a obiectat cA fabricile lor lucreazd zilnicpentru Soviete.. Noul contract incheiat cu Franta e dezas-tros. Se prevede un tip ca tipul 61 al ,aviatiei franceze sicaietul de sarcini al acesteia, dar tipul francez e 81' si nuexistd niciun caiet de sarcini. Si acestea sunt singurele ga-rantii pentru noi. Ofiterii trimii pentru primire vor fi te-rorizati de la Bucuresti.

22 lanuar.

Mitilineu, amicul lui Marghiloman, lasd a se intelese cknu-1 inchntd legatura, notth, cu Averescu. Ar dori unireaopozitiei.

02 N. I OR G'A

Seara, mare demonstratie comunistä contra Romaniei.

24 lanuar.

Profesorul Lot spune Ca Denis regasia in cafenelele dinBelgract capete romane ca la Nimes, patria sa.

25 lanuar.

Titulescu vine sd-mi explice, cu dosare, cA intelegereacu America ne incarcd mai putin de cat orke natie cu da-.toni analoge afara de Italia, care nu poate plati enorma0 cirtorie. In Anglia a smuls, dupa dorinta lui Vintila Bra-tianu, pe care-1 sustine oarecum, fara a-i atribui un meritin adele incheiate, millioanele cerute pentru distru3ereaconductei $i a cApatat reducerea intregii datorii la un$fert, iar, pe lama aceasta, ajutor la alte conventii, pre-cum la aceia care prive$te despagubirea fata de Ungaria$i Austria pentru bunuri de Stat. Restul e o polemica im-potriva lui Anton Bibescu $i a ziarului Cuvantul". Explica-tii inutile $i penibile. Se plange ca servicille lui nu suntpretuite nici cat un discurs la Giurgiu", atunci and el acrutat milioane larii. Crede cd poate vonbi de vidul" carese face in jurul lui. Se leapadd de solidaritatea cu liberaliimai ales cu Duca. Nu vorbim de situatia politica $i de rolulce $i-ar rezerva inteinsa.

Stiri din tara Ifni fac cunoscut cal e imposibilä intelegereaCu tOranistii, in ciuda negocierilor lui Argetoianu cu Stere.Taranigii se plang ca nationalii II vreau pe acesta in coadd;dar nu-I vreau de lad Nationalii ma denunta Ca vreauduc la porci" i cer sä miroase a parfum". Maniu e con-

sa-i

si

MEMORII 93

vins ea la el se va adresa Regele; tot 4a i tät-A.114UL

Iar eu sunf sigur ca Regele va pAstra pe Bratianu.Telegrama ca se fac alegerile comunale, i sa vin. Obo-

sit, carn bolnav, dar mai ales desgustat, nici nu ma On-desc.

26 lanuar.

Stelian Popescu imi spune ea a fost la Printul Carol,care .i-ar fi scris o scrisoare duioasa, spunand ca erasit de toti. L-a primit pe Stelian Popescu, dar a refuzatprice explicatii.

27 lanuar.

Conferinta mea la Societatea Natiunilor.Painlevé fiind retinut la Eliseu, prezidentia o are leaderul

Stangii la Camera, profesorul francez Berthélemy. Toataimensa sea a Institutului oceanografic e ticsitä. Ideia u-nei educari catre impaciuire a noilor generatii Ibalcanice" eindelung aplaudata.

28 lanuar.

La un pranz, de Mailly, fost §ef al aviatiei franceze lanoi in timpul razboiului, pastreazA admiratie pentru sol-datul nostru taran, inteligent, supus. Inteun sat uncle cA-zuse cu maina i uncle un sub-ofiter francez, luat dreptGerman, fusese rau batut in ajun, o fetita de doisprezeceani, alergand sa-i serveascA de interpret& 1-a scapat astfel.La plecarea misiunilor, generalul Grigorescu i-a spus ca Ger-manii vin pe la Galati sa II taie drumul. Berthelot n'o§tia. urmat cunoscuta explicatie cu Regele, care a ame-nintat pe Germani cu reluarea ostilitAtilor. Fusese vorba deo trecere prin Austria, cu umilinta a cloud carantine. Elasamana pe Averescu, a carui pregAtire la Illiara§ti ii pare

pä-

A

94 N. IORGA

a fi fost excelentd, cu Sarrail in ce priveste tendintile po-litice.

Vorbind de falsifickile de bani francezi savdrsite laPesta, i se pare lui de Mai Ilg cid in timpul rdzboiuluiumblau i mArci germane falsificate.

Se glumeste pe socoteala pactului cle la Locarno, adamatde stanga, dar care nu impiedecd inarmärile.

29 Januar.

Se rdspandeste zvonul cd I. Brätianu ar fi fost lovit deapoplexie. Dupd Le Temps" n'ar fi decdt o congestie. Mise spune cd a mai avut una, anul trecut, care s'a tinutascunsd.

Mdrzescu are o tumoare la ficat. Pherekgde a murit.G. Valentin Bibescu asigurd cä. printul Carol" va domni.

Boa la lui Brätianu se desminte.30 lanuar.

31 lanuar.0 telegramd in Times" ar anunta colaborarea. N'am

prirnit nimic.Printul Carol ar fi bolnav de pneumonie.

Conferintà lui Bottinelli despre sansele de unire ale Bi-sericii noastre cu Roma. Ne acuzd de ireligiozitate, de for-malism, de laicism, de nationalism si aduce in sprijin peGhtbu, pe nu stiu ce redactor d'inainte de rdzboiu al Bi-sericii Ortodoxe", pe un senator preot din Pitesti i unegumen de la Sinaia, fiu de Evreu convertit", pe Mitropo-litul Pimen, care de Anul Nou doreste Unirea...

Mimic despre Biserica unitä. Dar cere o Facultate catolicdfrancezd la Bucuresti.

MEMORII 95

1-iu Februar.

Rogues vorbeste de comitetul economic cu care lucreazapentru a pregati activitatea guvernului (legea chiriilor, etc.):ar avea o activitate foarte regd.

Intreb pe Printul Carol, bolnav la Milano, de sandtateaIui. Imi raspunde indata, foarte drägut.

2 Februar.

Din ce in ce mai staruitoare vesti c, pe vechea baza, pecare o declarasem singura acceptabila pentru taranisti, seface acordul cu partidul national. Averescu staruie pentruatitudine comunä de abtinere la alegerile comunale.

3 Februar.

Conferinta despre minoritatile in Romania la InstitutulCarnegie.

Din tara vestea ca din cauza rnizeriilor si a mandatelorparlamentare intelegerea nu se poate face. Calatorlile luiStere i boala d-rului Lupu sunt bine venite pentru a-ceasta.

5 Februar.

Comunicatie la Academia de Inscriptii despre lucrarileComisiei Monumentelor Istorice si Comisiei Istorice a Ro-m ei.

Seara, la serbarea de Sf. Sava a Sarbilor. Perfectä ordinein marea multirne ce asista. Vorbeste un delegat al luiHerriot, reciorul Lapie, ministrul Spalaicovici, care ma invita

96 N. IORGA

.pe estrada. Fara sa fie vorbitor, acesta impresioneaza prinadanca lui emotie. Un preot rus, care oficiaza, ni d.sa sarutam panea stropita cu Yin pe care a binecuvantat-o.Se imparte coliva celor de fatä. Partea artistica vadqte,odata cu frumuseta cantecului §i dantului, remarcabile ta-lente, bine pregatite i disciplinate.

6 Februar.

La d-na 8mile Picot. Sotul ei s'a stins putina yreme dupapierderea fiului James, de o boala de intestine, dupa operatiafacuta de un flu al sau. Casa e un rnuzeu de artà; partiinsemnate din biblioteca se mai pastreaza. Vedem copiariulscrisorilor lui care d-na Hortense Cornu, despre careaflam ea era ins4i fiica naturala a lui Napoleon I.

D-na Picot tanara se plange de legea mo5tenirilor, carese pregate5le. Se teme de o brusca luare in stapanire aFranciei de bol§evici.

7 Februar.

Decanul Brunot e dispus sa vie la noi, daca ar fi in-vitat. Istoricul Holleaux spune ca a fost in Romania in ti-nereta lui,

9 Februar.

Spalaicovici spune Ca a fost martor la Petersburg aIperfeetei la§itati a ofiterilor lata de soldalli bolpvizati:un amiral in genunchi i§i cerea viata. El, ca Sart, a inter-venit. Diamandi pretinde ca Rasal n'a fost ucis de Ru§i, ci deFrancezi, cari gasiau ca-I tinem prea bine, §i aruncat in Prut.De aceia el, Diamandi, a fost condamriat la moarte de bol-

Rapl facuse sa se crape ochii ofiterilor de la Kron-stadt; apoi soldatii, in genunchi, ii cereau iertaresevici.

MEMORII 97

10 Februar.

Masa la Diehl. Intre altil, ministrul Franciei la Montevideo.Imi vorbe§te de mare prosperiiate a Uruguagului. Imensecantitati de marfuri yin din nauntru. Alaturi Paraguagulpustiu. Germanii vin pretutindeni ca o armata, cu ingineriiin cap. Italienii, odata o plebe, prind a se organiza. Bol-wvismul gäseste teren, in Chili, chiar in Peru, clasa indi-gena hind strivita. In Argentina bogatia generala suprimaorice avant.

11 Februar.

La dejun la Theodore Reinach. Se discuta folk-lore por-tughez, greu de prins, ca: O. al nostru.

Apoi la Desjardins, mic cerc pentru cautarea adevaru-lui" prin discutii, cu auditoriu platitor. Nepot al lui Picot, cucare samäna. Asista Eisenmann i Halecki. Vorbim de sen-sul protectiei minoritAtilor. Eisenmann nu prea crede in vii-torul lor. Un Polon observa Ca Ii s'a facut mai mult rauprin clauza de tratat care a starnit un anume nationalism.

Seara, conferinta mea la Amicii Universitatii", despreCurente Occidentale in arta Sud-Estului European.

12 Februar.

Lupta pentru alegerile compnale incepe. Primarii i no-tarii sunt pusi sa fuga pentru a nu primi candidaturile opo-zitiei si a nu da certificate de identitate. Opozitia declaraCa va lupta la cutite.

14 Februar.

Veste ca 3.000 de Consilii Comunale ale liberalilor aufost proclamate alese, impiedecand punerea listelor opozitiei.

7

98 N. IORGA,

16 Februar.

Seara la Bemont, cu Abel Lefranc i istoricul Merriman.Economistul Rist e contra siStemului actual in finantele Fran-Ci 2i. Prevede lipsa de bani in Tezaur i inflatie monetara.

18 Februar.

Seara, la Collinet, cineva de la un Ministeriu vorbeVede proiectele de legi financiare. Camera a votat catevaarticole, numai fiindca sociaIitii s'au obtinut, fundca Her-riot si-a manat radicalii, iar centrul s'a lasat atras de per-spectiva formarii unei majoritati si fara dãiiii. Prevede caSenatul va vota ansamblul. Deci Camera, aducand inainteca si-a facut datoria de a protesta, va urnia. Daumer, au-torul proiectului, e sigur ca va razbi la sfarsit.

1.9 Februar.

Plecare spre Danemarca. Drum trist in noapte de la AachenColonia spre Hamburg. Germanii isi dau osteneala de a

fi amabili.20 Februar.

La Hamburg, vasta gara goala i tacuta, mers mecanical trenurilor. Pe o mare foarte linititä ne imbarcam laWarnernande pentru Gjedser prin ferry-boat.

Seara la Copenhaga, unde mb intampina consulul ge-neral al Romaniei, un energic director de fabrica, i, alaturi ?dedansul, ministrul Poloniei, cu secretarul säu francez. E unfizician roman care lucreaza la profesorul Pohr, premiatcu premiul Nobel. Ziaristii se intereseaza de situatia dinRomania, insemnand tot ce li se spune, si declaratia meaca sunt o vulpe batrana".

si

t

MEMORII 99

22 Februar.

La ministrul de Externe, Moltke. Figura' distinsa de ye-ciu militar: 11 jeneaz piciorul. Vorbeste de relatiile cuGermanii. N'a incheiat un pact pentru tratamentul minori-tatilor. Nici nu-I vrea. A fost nurnai un schimb de vederi.I se pare cä prescripliiie din tratate, provocand plangeri laGeneva i discutii interioare, fac mai muIt ,rau nationalita-tilor. Conservator, el constata ca taranul, indata ce-si arepamant supt picioare, cauta, pdstrandu-si aspectul de panaatunci, a se valorifica mai mult, ca elementul care poseda.

De acolo la ministrul" de Instructie, Nina Bang. Figurainca simpaticA, supt Oral alb al unei femei care a tre-buit sä lie frumoasa. Socialista zeloasa, stapaneste aduna-rile populare. Sotului ei, mort de mull, ii fusese o tovaräsade lucru. Lucreaza fajis pentru partizanii ei, raspunzand ce-lor cari o Eu sunt azi ministru i fac cum cred;n'aveti decat sa faceti altfel". Regreta ca radicalii din Ca-mera nu-i ingiaduie realizarea integra1 4 a proiectelor ei. lid-versarii critica pe studenta" fart cunostinti i fara orizont.Asculta mai mult dee& vorbeste. Se scuza ca, ragusita, nugva putea veni la conferinta. Titlul de probleme balcanice"ii face, gresit, a banui politica.

Dejun cu elevele lui Sandfeld, care locuieste langa oras, laHolte, in vila numita romaneste Vatra". Are un fiu careinvata lirnbile slave la Praga; altul e zugrav de firme.Are treizeci i cinci de. mii de lei pe lunä. Pregateste osintaxa franceza. La masa servitoarea sta langa domni-soara casei.

Inainte de intaia conferinta Sandfeld compara, arnabil,activitatea mea cu a unui vast copac, adanc inradacinat

critica:

100 N. LORGA

Irma in parnantul lui. A constatat bucuria pe care osimte orice tartar Roman, cand i se rosteste numele mieu.Adauge cuvinte romanesti.

*

Seara, yin sa ma vada Stensgard de la Aarhus si Nilsson,care a fost si el la Väleni.

*

Cu consulul, la Primarie, admirabila cladire de arta, cuspirit practic, datorita unei colaborari dezinteresate. Pri-marul", burgmesterul pentru scoli e un batran vioiu O. \re-set, de opinii conservatoare intre socialisti: nii e pentru in,vatAmantul de partid pe care-I dau sindicatele; zambeste lamentiunea numelui ministresei". Frurnoasele tapiterii suntlucrate de doamnele daneze la Palatul RegaL

Il vedem si pe batranul prefect, foarte demn, care a in-ceput ca lucrktor.

*

La Parlament, azi, Marti, putini deputati, caci se ia va-canta saptamanala de Vineri seara pana Marti. Presedintele,de aparenta foarte blajina, nu vorbeste decat, foarte putin,nemteste. Imi arata sala de sedinte, cu biblioteca si pu-pitrele pline de cart, care samana; a loc de adunare pentruacademicieni. Trei batrane doamne deputate. Un simpatic de-putat tank, care a fost si pe la noi, e sotul unei Turcoaice.Sala Senatului are un aier si mai intim. Camere pentru se-dintile de partid; colturi pe culoare pentru discutii. Dona'restaurante: la unul deputatii pot sa-si aduck oaspetii.

Rejunez cu presedintele. Apoi asistam la sedinta. Un de-putat vorbeste indelung, obositor, de pretul carnii. In band

AIEMORII. 1011

se cetesc jurnale. Stenografele, sprijinite pe usa laterala, co-cheteaza. Mare atentie Cateva pasniee 'figuri inloje. Oratorul are voie sa spuie cat ii place. Rani sedintemai vioaie. Certe, niciodata. Regele, care asista la deschi-derea anului universitar, nu-si oeteste Mesagiul.

-A doua conferinta, despre problemele din Balcani, parteaistorica.

0 telegrama din Viena anuntä ca Brátianu a instiintat peRegele ca-i tine la_ clisuozitie demisia. Pare a fi lost hatutin alegeri. E bolnav. La consulat, lipsesc

La Biblioteca, gäsesc opera de informatie artistica asupraTurciei lui Soliman cel Maret pe care a dat-o DanezulLorix.

24 Februar.

Nu ma opresc la Stockholm. Pacleanu, ministrul nostru,n'a organizat conferinta promisa. Ma invitase telegrafic labalul säu, adaugand ca are pe printii regali. Imi ofera unbun dejim, un pranz, pe care le refuz. Voiu face ambeleconferinti la Upsala. Dar la gara buna i simpatica fi-gura de vechiu prieten al lui Westrin.

La Upsala ma intampina Psilander, putin slabit, foartenervos, intoxicat de tigari i cafele, cu ochii de poet pier-dut in vag; citand pe Eminescu, pe care I-a tradus i desprecare, ca i despre Alecsandri, %cut un intreg curs Incainedit.

1a. ziariti.

stirile.

a

102 N. IORGA

Seara, intaia conferinta, in sala cea mare a Universitätii,despre Carol al XII-lea la Bender. Ma introduce profesorulStaaff, a carui sotie e Pariziana. Destulä lume, de si in-fluenta retine pe multi in pat. Ascultatori foarte atenti,sonsibili la glume.

Apoi pranz la rectorul Stavenon, profesorul de Istorie mo-derna. GAseste cuvinte calde pentru a ma saluta. Promit e-levi romani acestei admirabile Universitati. La otel, pe masa,trandafiri rosi cu panglica tricolorà de la d-na Piersson,sotia unui profesor, care e nascuta Mirea. Mica femeie brunäera foarte miscata la conferinta; intr'o limb amestecata cutermeni suedezi, imi spune ca, acum trei ani, si-a dus bar-batul, un vestit arheolog, in tark pe care n'o poate uita.

Frumoasa zi cu soare peste zapada imaculata, in orasulcu casele de lemn (la otel, instiintari pentru caz de incen-diu), cu studentimea clasata pe natii", cu sträzile strabätutepe skguri.

Februar.

La Biblioteca gäsesc Liturghiile lui Dosoftei, precumun frumos manuscript al lui Teofilact, cu vulturul munteanin frontispiciu, dat de Nicolae Milescu amicului sau suedezSparvenfelt.

A sosit i Pacleanu, putiritel jenat. Si el crede in demisialui Bratianu. Imi aduce ziarele, care constata infrangereaGuvernului in toate marile orase, cu tooth" violenta i frauda.La Bucuresti, opozitia a mers in masa la Primarie, a gonitpe dr. Costinescu si a batut pe ajutorul de primar TemistocleAl exandrescu.

Dejun la arhiepiscopul Nathan Sonderblöm. Nu e de MONeander, care sta in parohia lui. Asist i capelanul si a-tasatul de Legatie romanesc, fiul lui Iuniu Lecca. La sfarit

23

Ci

MEMORII 103

arhiepiscopul spune ctivinte amabile. li ra'spund, atingandposibilitatea de colaborare intre Bisericile care nu se potuni. El a organizat Adunarea biseriteasca ecunienica" dinvara. In casa lui, desemnuri de tipuri turcesti' facute laBender de Axel Sj3arre.

Vizita la Psilander, care-mi arata lucrarile lui despre Ro-mani. Apoi la Gustavianum. Conferinta mea despre sapaturipreistorice la noi, despre caracterul preistoric al artei popu-lare balcanice i identitatea ei cu cea suedeza. Staaff spunecuvinte amicale la despartire.

La Stockholm Westrin imi spune ca a pastrat toate scri-sorile mele, Ca le-a recitit. Ce suflet bun!

26 Februar.Prin Malmö spre Sassnitz. Seara la Hamburg, de uncle

plec spre Co Ionia si Paris.27 Februar.

La Geneva, wide ijia intampina sotii Pittard. Aflu caBratianu se indäratniceste a nu pleca. Al. Constantinescudeclara ca nu noi, ciurucul", trebuie sa mostenim, ci

Stere cla Adevarului" programul sat' de guvern.Ne accepta, tolerant, ca niste colaboratori in subordine. SiManiu, Argetpianu m chemau sa revin imediat... pentru a-ceasta porcarie!

1-iu Mart.

Intaia conferinta despre Romaniile in Sud-Estul Europei,precedata de conferirea diplomei de doctor honoris causa.Decanul Martin e deosebit de miscator in simplele cuvintesimtite, pe care le spune, apasand asupra legitimitatii sin-tezelor sprijinite pe o lunga munca de arnanunte. Foartemult public.

ta-'ranistii.

104 N. IORGA

Seara, la Pittard, putin obosit de multele-i IndatorirLAceiasi calda, veche prietenie. La masa radicä un pawpentru cele sapte vieti din pieptul de arama al Romanu-lui", adaugind a opta: a amicului. Staruiesc asupra acesteia,de unde yin celelalte, si spun ea, atunci and sufletele seconfunda, patriile, cat de departate, se apropie.

Mart.

Conferinta facuta studentilor despre Patriarhul Fotie._

Foarte bine primita.

Dupa masa la Coppet. Parasirea i umezeala se intindasupra castelului d-nei de Stael, ale carii gravuri i scri-sori mucezesc.

Seara la Chapuisat. Mu lta lume aleasa.3 Mart.

Vizita Scolii de menaj si a Scolii de studii sociale.La amiazi, la sir Eric Drummond. Vorbim de cartea mea

engleza (Mac Cabe, spune el, are un stil al lui, care nu einsa neplacut), de intelegerea franco-turca (el crede ca Jou-venel incepuse a se intelege la Londra), de conflictele pentrulocurile in Consiliul Societatilor Natiunilor (el crede ca.ne-intelegerile s'au uzat), de jena Ungurilor de a veni la Adu-nare (cine poate impiedeca, spune el, un Stat de a-si tri-mete reprezintantii?). Apoi de Germania, pe care, printr'oscurta §edere la Berlin, o crede preocupata mai mult dechestii economice. Are mari asteptari in ce prive§te confe-rinta financiara, 'care se pregateste.

Dejun la dansul. D-na Drummond, nascuta Norfolk, pas-treaza blandeta limpezilor ei ochi albastri. Sunt invitati delegati i functionari ai Societatii Natiunilor. Ete i Serrugs,..,care doria o intalnire, pe care n'am putut-o avea.

MEMORII 105

Pe cale, un Georgian hid vorbeste de suferintile tariiltd. Biserica se mai lupin, natia e mai strivita de cat supt'Tani. La Paris, Racovschi cauta sä distruga Agentia diplo-matic& Inca recunoscuta.

Seara, pranz oferit de Comnen. Profesori i membri aiGuvernului, ziariti. Mi se vorbeste iaräsi de ajutorul dedat Georgiei.

Comnen ceteste un discurs de prietenie. Maurioud, sefulguvernului genevez, raspunde in bune cuvinte de simpatie.Sunt adus a mult.ami, cu sentimentele ce se inchinuie. Foartefrumos incheie rectorul Werner.

La Genova.5 Mart.

7 Mart.

La Rappallo, Bagnara, presedintele Camerei de Comertitalo-romane, povesteste cum, din simplu copil de lucrator,a ajuns marele fabricant de lemne, de vagoane, care esteastazi.

10 Mart.La Siena.La Nazione da din Viena o telegrama, care ma face pre-

sedinte al Consiliului roman...

Seara la florenta.11 Mart.

Receptie, de ajutorul de primar, la Municipio. De fatasculptorul Romarielli, Pernice, Morselli, presedintele Entelui

Toscan pentru literatura i cultuta, Battisti, profesorul delimbi romanice, au facut tot ce se poate pentru o mai Dia-cuta sedere a mea aici.

La 5, conferinta mea despre romanitatea in Balcani", cufoarte larga participare de public.

si

106 N. IORGR

12 Mart.

Dejun la consulul Romaniei, Rossi, om de o mare culturacu idei sanatoase in ce priveste defectele culturii moderne,pe care le exprima cu distinctie i vervA.

Dupa amiaza, cu Pernice la Fiesole.Seara, la 9, inaintea unui public si mai numeros, a doua

conferinta. Ca Ida demonstratie a studentilor. Se pune lacale o excursie de intelectuali florentini in Romania.

Apoi, o vizitä la ex-regina Sofia a Greciei.

13 Mart.Noaptea, la Ravena.

/4 Mart.La Venetia.GAsesc aici o scrisoare care imi spune ca in tara s'ar fi a-

juns la ideia nebuna a unui Arlinisteriu Stere.15 Mart.

Zi linistita in orasul atator amintiri.Seara la teatrul Goldoni vad pe batranul artist Zago,

care-si serbeaza jubileul, jucând in Accidentte mareluicomic din veacul al XVII-lea. E de un adevar uirnitor. SalaII aclama. Se aratà decoratia cu care-1 l-a onorat RegeIe.

19 Mart.

Sosire in Ora. La granita, Viitorul" cu o frumoasä co-roanA de injurii. Iarasi planurile unui ,Ministeriu preponderatde Stere. A fost i acela al unui Guvern Meissner... Celed'inthiu cuvinte ce spun ziarelor aratä profundul mieu dez,-gust. De altfel, pretutindeni lumea pare cA se paräsesteintr'un marasm.

si

a

MEMORII 107

La gara toti prietenii, cu Maniu, Argetoianu i Vaida. Pelanga ei prea multi agenti electorali scontand puterea, carefoarte probabil nu-mi va reveni nici acum, nici vre-odata.

Argetoianu vine dupt amiaza. Rege le a lost foarte maniospe mine pentru ultima audienta.. Cand I-a vazut, acum.maibine de o lunä, i-a sous La nimeni nu i-a mai vorbit asa",,c'd am plecat fart a-i da mtna. Argetoianu i-a raspuns eheu sunt un grand honnete homme" i ca: Vote Majesteaurait gagné si on lui avait pule phis souvent ainsi". Venindla Rege pentru Jockey Club# Regele I-a retinut, dauntzi,pentru a se plange de Stere:Il est Men votre ami Stere".

II est le mien autant qu'il est cehii (le Votre Majeste". Sia spus cä i-a vorbit ca un proconsul basarabean de azi carear fi sa ajunga dictatorul de mane. 1-a expus toate teoriilelui revolutionare. L-a inspaimantat. Totusi, cand Saulescua venit la Regele, el 1-a intrebat de ce nu face politica ala-turi de taranisti pentru a-i transforma. Acelasi lucru afluca i I-a spus lui Banescu. Cihodariu ma asigura ca Regelei-a recomandat sä nu ne lastm incalecati de taranisti, noicari am putea guverna singuri. Ce harababurt!

20 Mart.

Vine la mine Maniu, care ar fi declarat lui Cihodariu ca,clacä vrea Regele, el se da inlaturi in yrofitul mieu. Crede

Stirbei da sfaturi bune Regelui i deci trebuie menajat.Doreste unirea cu taranistii, dar e dispus i pentru o.guver-nare numai a noastra, pe care Argetoianu nu o vrea, cadasa am fi la discretia Curtii si a lui Brätianu. N'are increderein hotararile Regelui, dar nu le crede indreptate contranoastra.

cä

108 N. IORGA

Argetoianu ceruse sa se mai fad, o interventie pe langa ta-ránisti. Am promis sa them la dejun pe Mirto i MAcarescu,cari m'au primit la garA, pentru a incerca i o intalnire,seara, cu Mihalache. Maniu imi cere sa nu-1 caut pe acestapentru a nu incuraja pretentii care nu se opresc la aproapeparitatea mandatelor i prefecturilor, ci cer i Ministeriul deInterne pentru Lupu, care, la intaia obiectie ce i s'a facut,a plecat furios.

Cei doi fruntasi taranisti doresc intelegerea si se declaraadversari ai despotismului sterist.

Vaida i M. Popovici vin pe urma: nu vorbim

La Camera, care discuta legea electorala, nu vreau sa yin.

Guvernul a fixat ziva de 27 Mart ca gfarsit al Parlamen-tului sau. Al. Constantinescu, vorbind si de plecarea gu-vernului, a prezis, intrerupand laudarosiile lui Vintild Bra-tianu pentru opera" infaptuita, ca in mai putin de saseluni partidul va guverna din nou.

Hiotu vine la 5., Confirma ca Regele a fost foarte supa-rat. Mai ales ca i-am insultat ministrii... De atunci pare a sefi imbunat. Lauda pe Rege, care in acest timp ar fi un e-rou i un cavaler. Nu crede in posibiitatea unui Guvern Ii-verescu. Pentru prezidarea unui Guvern national, se va a-dresa, crede el, partidului insusi. A fost insarcinat sa maiimprastie din iluziile taranistilor. A si vorbit lui Mihalache,care n'a inteles dinteodata.

politica.

MENCORII 109

21 Mart.

Mi se spune totu$i ca la Ministerii se gateste totul pen-tru. Averescu.

22 Mart.Argetoianu la mine.Stirbei a lucrat din nou pe langa Rege. Se formeaza pla-

nul unui Ministeriu Stiribei cu taränistii $1. transfugii. DacaRegele zice da, totul e aranjat. Daca nu, taranistii ni cadin brate.

Raducanu a venit ca sa-mi propuna pe Lupu ca ministrude Interne, dupa alegeri. Ii spun ca, atata timp cat nudiscut drepturile mele in guvernarea viitoare, nu ma potgandi la ale altora!

23 Mart.

Gr. Filipescu imi spune caldura cu care a fost primitafoaia lui, Epoca". Neveste de ofiteri veniau sa aduca 500de lei in numele sotilor sai. Regele ar fi ras pe socotealapartidului cu doi sefi, intre cari n'ar sti sa aleaga. Unf6arte influent liberal ar fi schinthat la o banca, pentru obursa de studenta, 2.000 de lei, in 2.000 de franci elve-tieni, pe cari tot acolo i-a schimbat pentru 85.000 de lei.

Mai multi prieteni, cari nu stiu nimic asupra situatiei. Licer a face sa se adune delegatia permanenta, care decideea cui ii revine sarcina formarii Ministeriului, daca Regeleni s'ar adresa noua. Am nevoie de o situatie clara.

Dupa amiaza. Argetoianu ma instiinteaza ca Guvernulpleaca Vineri. Maniu va forma Cabinetul. Imi cere sa nufiu nervos". El a dorit altiel. Voià, $i cu tarani$tii, un Gu-vern tare. In acesta va intra daca se va pune alternativa

110 N. IORGR

cu Averesca. Crede cA ar fi mai bine sa iau ca pretextneintelegerea cu taranistii, pentru a nu iesi ca invins. Re-fuz sa maschez o infrangere. Propun sa, se arAte delegatieiaceastA perspectivA a Guvernului pentru ca, de acolo, cu a-ceiasi motivare, sa-mi vie decizia, pe care numai astfel asputea-o primi. Nu voiu colabora, dar ai miei au dreptulla anume situatii.

Regele ar fi acordat lui Bratianu un rnesagiu de disol-vare in care se pane in genunchi" inaintea operei li-berale.

Seara, imi retrag propunerea de mai sus, dupa chibzui-rea cu amicii miei cei mai de aproape.

25 Mart.

Xeni isi arata mirarea pentru nemultamirea mea.

Lui /VI. Cantacuzino, foarte amabil ca in toideauna, ii a-rat care e situatia, si el imi spune ca ea il mirA. Vorbindcu dansul, gasesc solutia ca puterea sa fie incredintata uneia treia persoane, care ar putea fi el. In acest caz aticolabora? Asa, ca presedinte al uneia din Adunari? Poatec.a.* as merge si pand acolo. El declara ca va cAuta sa pre-zinte i altora aceasta ideie.

Dupa amiazA, Argetoianu cu Filipescu. Cel d'intaiu mAconjura sä nu aduc pe Averescu". Imi cere sa-i fac con- .cesia dorita, pe care sunt siit sA o_ refuz foarte neted.

Dar am chemat delegatia! Nu-i recunosc hotararea,pe care, de altfel, e liberA sa o ia. Imi cere sd pun' inscris cele trei propuneri: ori Mania face guvernul JAM

MEMORII 111

alt demers, i nu-I voiu sustinea, dar nu-1 voiu combate,aceasta va avea urmari asupra relatiilor noastre perso-

nale, .ori imi aduce, public, ca motiv, o hotarare pe careBr fi luat-o Regele, i atunci, ramanand aceiasi situatie, re-latiile noastre personale nu sunt atinse, sau o a treia per-soana. El adauga: din partid, cad altfel vine Stirbei.

A vorbit cu Hiotu. Si-a verificat impresiile; nu admite caM. Cantacuzino sa vorbeasca Regelui, eu nu vreau samerg pentru a nu primi o noua ofensä va incerca laMiniu.

Spre sears, M. Popovici. Apeluri desperate pentru a maaduce la un act pe care nu-I poate defini altfel decal: sarecomand Pe Maniu. Dupa ce v'am servit un an, cumputeti avea aceasta indraznealä? Iese tarn niciun rezultat.

Lui Maniu, intors de la Brasov si care imi cere o intre-vedere, ii raspund la telefon c stint bolnav. La toti el Iispune ci e inteles cu mine" si ce mai ramane se vi.1

aranja rapede.

Cita Davila recunoaste porcaria". Cauta solutii in situa-tia data. Ma intreaha daca, proclamat singur sef al parti-dului, a recomanda pentru Guvern pe Maniu. Stiind cesentitnente imi poartA Regele, da. 0 solutie care nu va fiacceptata.

Filipescu, cu Argetoianu, imi spline indignat, ca tele-

112 N. IORGA

grama care ma chema de la Paris, era ca sa-rni anunfecä va fi un Guvern Maniu.

Ce grefarie, tot Kest Fanar, de Curte i de partid!

So lufia Davi Ila a fost acceptata, dupa oarecare discufii.Mi se cere sa ajut efectiv i sa mi impiedec pe Maniu inArdeal.

26 Mart.Prime le vizite la sef".Ciugureanu i Bogos imi cer, aratandu-si nernulfamirea

pentru pretenfia de Ministeriu basarabean a slabului Pe li-van, sa li se dea 1a fiecare dintre ei un numar de trei ju-defe, pentru alegeri. Vor fi siIii a lucra cu faranistii.

Maniu a avut o lungia audienta la Regina.

La Ministerii, ultimul jaf; la Camera Stefan loan strecoaraultimele proiecte.

Ministrii isi dau un banchet, la care, o clipa, se intafiseazabolnavul I. Bratianu.

27 Mart.La Principesa Elena.0 femeie superioará prin nesfarsita ei bunatate i prin-

tr'o inalta nobleta de sentimente. Imi spune ce a vazutla Belgrad: un rege necontenit activ, o tara regenerata,spitale ca la Berlin, un Institut bacteriologic. ca la Londra",

*

hIEMORII 113

acum doi ani era cu totul altfel. De ce nu s'ar ridica si a-ceasta tarä a noastrA? In familia ei lozinca e: religie, da-torie, patriotism" supt acelasi steag. Se scria i pe pareti:Intdia datorie a printilor e s facA a se uita C sunt printi".Vorbeste de sfortarile ei de a face ca la Marcuta" prosti-tuatele minore sa fie indreptate. A gasit i o Ida vandata laopt ani de pArinti. Se dase adevarate celule de inchisoarepentru futile obisnuite cu luxul: a facut sa se schimbe. In-firmiriile erau murdare. Intentiile ei erau luate In rds. Seintearca a se pune o protejatä in local directoarei numitede ea.

Delegatia se adunA mâni pentrit a lua act de acordul mieucu Maniu.

Dup a. amiazi sedinta de inchidere a Parlamentului. I.

Bratianu, Inca bolnav, silit feri respiratia, tine undiscurs scurt i demn. Mesagiul regal ii apart opera, darnu chiar asa de cald. Vorbeste de cei cari I-au incunjuratla Incoronare (aluzie la Mania, care n'a fost). Un discurs alsefului pentru majoritati, scuztindu-se de absenta sa: dinParlament, determinata de preocupatii continue de om deStat.

Genera lul Anghelescu, care a fost intdiu la Maniu, capresedinte al Partidulai National, si a fost trirnes de dansulla mine, se apart cä Regele ar avea o preferinta intre noidoi. Imi anunta audienta la 4.

8

a-sr

114 N. IORGA

In asta searA se vad pre5edintii celor cloud Camere.

La 6 la Maniu, care voise sä vie el la mine. Jenat, incamera' de otel goala, cu cAteva reviste in colt i un uratbust al lui Take Ionescu. Nu ating partea ginga5A arelatiilor noastre reciproce. Imi cere sA vorbesc cU Regele,recomandandu-rni a fi duke cu dânsul, despre programulguvernarii. II conving cd el singur are aceasta calitate.li spun GI Ministerial il face el, tinând ori ba sama de re-comandatiile noastre, cA acela5i lucru e cu prefectii, darlistele pentru Parlament le face partidul. Accept.A. Imi ceresä nu ma amestec in Ardeal i sã nu schimb organizatiile.

Seara, Argetoianu. E mAhnit cä am crezut cum cA el arputea sd-I prefere pe Maniu. Dar nu trebuia sd vie Ave-rescu. II rog sä intre in Ministeriu. Spune cd nu se vaocupa de administratla unui regim la ordinele lui Stirbei-BrA-tianu. Seful fostului guvern e diabolic de dibaciu: pärandcA lupta cu Maniu, II impune. Regele se simte liber cande mai prins de me§tqugul dominatorului

Eu spuneam ca" sunt mai Rege deca Regele, cAci eunu sunt sluga nimanui, pe cand el nu e stApanul nimAnui".

Argetoianu are lacrAmile in ochi cand ii vorbesc de prin-cesa Elena i de marea ei pietate.

lVlirto imi spune cA ai lui parAsesc Interne le §i vreau na-mai, ca o aparentA de satisfactie, ceva mai mult la prefec-

sau.

MEMORII 115

turi i la mandate. Doreste sa vad mane la 11 pe Miha-lache.

Aulu ca delegatia tAranista a hotarat in sensul aratat deMirto: o capitulare complecta. Din nou se vorbia, seara,despre un Guvern Averescu. Sfortari teribile se cheltuiescin acest moment. Maniu a avut ieri o audienta la Regina,careia i-a prezintat cifre pentru a indreptati pretentia par-tidului sail. Regina a plans vorbind de fiul ei.

28 Mart.Zi zbuciumata, in cursul careia mi se aduc tot felul de girt

La delegatie, Maniu spune ca solutia singurului presedinteramane fara object", daca el nu ia guvernul. Aplauselelipsesc.

La 4, audienta la Rege. Rece i protocolar, spuind o lec-tie invatata. Criza fund deschisa, dore$te sa se concertezecu mine ca reprezintant al Partidului National. Guvernul afost rasturnat de o coalitie si e logic -ca ea sa ieie puterea.II arat ca misiunea mea e strict märgenita: sa arat ea, prinreprezintarea sa in Parlament, ca i prin intinderea sain tara, partidul mieu e cel mai indreptatit la succesiune $ica, dacA Regele ii face onoarea de a se gandi la dansul, elrecomanda pe Maniu pentru formarea Mlnisteriului. Imiyeti prezinta o lista. Cand? Mane, la aceia$i oar&la 4. Pune insA conditia sa fie de o directie unitara i saofere o perfectA buna intelegere.

Observ ca aceasta e in contrazieere cu ideia Ministeriuluide coalitie. In ce priveste relatiile noastre cu alte par-tide, ele variaza dupa partid. Cu partidul tdranesc suntemin aceleasi legaluri ca mai inainte, de $i n'avem o intelegere.Cat prive$te partidul poporului, el s'a desfAcut, fara sa ne

116 N. IORGA

intrebe, din legatura de la alegeri. Regele imi multamete, cuaceiasi atitudine ma5ina1a, pentru o audienta care a lost_Precisa", zic eu. Precisa", confirmA el. Cu acelasi aiercald i putin batjocoritor, e1 m intreaba de cMatorie si deconferinti, care au fost bine primite. Am fost bine pri-mit eu, iar conferintile le pot .sti cum au lost aceia carile-au ascultat. Face ca si cum s'ar interesa de moartea IuiToma Ionescu, pe care il pretuieste ca hirurg. Atat. Au-dienta a durat, zece minute.

Exact acela§i lucru i se oferA i lui Mihalache, probabiIlui Averescu, despre care se spune ca va scoate un

nunlar din Indreptarea" in care va arata cd are sarcina dea forma Ministeriul i ca e in stare sa dea pe acela de coalitie.

La Toma Ionescu. D-rul Demetrescu-Braila, Plesnilä nuvreau sa aucla .de o colaborare cii taranistii. Ne gandim ladoua liste. Maniu, care a vAzut pe Mihalache, cu care amavut i eu o intalnire, in care a cerut ceva mai mult decalvechile conditii (mi-a spas cA Stere nu-i sta la inimA),dar care nu s'a inteles cu el, acceptA ideia.

Seara, Argetoianu aduce vestea ci i s'a comunicatloviturA militara care s'ar pregati pentru oarele 2 din noapte,cu arestarile de miniOri i alte persoane, a caror listas'ar putea da. Ofiteri superiori, dar nu generali, sunt infrunte. De f apt, administratiile, palatele, gara, po§ta suntpAzite. Chemam pe generalul Nicoleanu. She si el. Sefule un colonel Partenie, de la Statul Major al Corpului II. Suntdoua regimente infectate. S'a luat mAsura ca gärzile sa." seschimbe ziva si cu ordin in scris. Guvernul nu e amestecat,de i se vorbia de Mardarescu. Poate fi un mijloc de aevidentia nevoia unui guvern Averescu. Discutii cu ManiuArgetoianu asupra listei ministeriale.

o

ai

fl

MthIORII 1 17

Mihalache la mine. Ii propun, dupa ce-mi spune ca pa-

räsete pretentia Ministeriului de Interne, sa facem i olista comma sau s'o anuntam Regelui in termin de douazeci

patru de oare, adaugand ca un Ministeriu Averescu arridica tara impotriva lui. Pleaca la Maniu, cu aceastApropunere, spusa in scris.

Maniu vine, cu totul castigat pentru 1VIinisteriul comun cutaranistii, MIA de care Vaida continua a face rezerve.

Se redacteaza lista provizorie a partidului, in care, dinvechii miei amid, infra Tasca i Butureanu, dar nu siCihodariu, pentru care cer Directia Cailor Ferate; Toni edorit de toti ca subsecretar de Stat i capat promisiunepentru Ifrim. Se face si lista cu taranistii, cari rezerva nu-mete. Au parasit i Instructia, dar vor Externele.

La 4, la Regele. Zaboveste catva timp aparitia lui. Vor-besc de frumoasa biblioteca. Apoi ii prezint lista noastra,cu expIicaii, dupa ce 1-am intrebat dacA le doreste. Ince priveste lista comuna cu taranistii, Ii arAt ce avantagii aroferi o baza mai larga. Spun ca pot vorbi orecum in a-fara de partide, ca unul care am facut sacrificiul, desprecare mi s'a spus ca el, Regele, II voise. Regele obiecteazdcã n'a aratat nicio preferintA, ceia ce ar fi räu pentru in-susi portidul in chestiune; gresala s'a facut alta data S culiberalii si cu conservatorii si a avut rele urmari. De altfeinici nu sunt asa de batran, luck sa nu pot crede ca vaveni o vreme cand voiu avea onoarea, care ml s'a refuzatpana acum, de a servi pe Maiestatea Voastra. Ii invederezca o chemare a lui Averescu, fie si cu elemente de car-peala, ar provoca nemultamirile cele mai mari, mai legi-time, si ar duce, cu elementele pe care nu le putem do-mina, la scenele cele mai... Violente. Da, violente,care s'au vgzut in Romania. Insist asupra concesiilor facutela Interne si Instructie de taranisti. Aid Regele imi vor-

I

si

18 N. IORGA

beste de Stere, revolutionu ireductibil, care 1-a speriat,spuind ca, om foarte inteligent (si Regele recunoaste a-ceasta, ca i cultura lui, despre care adaug: in sensulrusesc"), i Regele o meta, stie uncle trebuie sa se o-preascä, de unde vine, ca mai are o parte de pro9ram.Din nou spune ca omul mai are o calitate: cA nil poate ficumpArat. Decal prin vanitate. Nici... DOch! Catvoiu fi eu Rege, nu pot primi ca ministru pe un om carea tradat tam lui. Adauge ca spus lui Stere si aceia cãsunt in partid bolsevici legati cu Moscova, daca nit de f apt,macar prin ideologie. U arat ca socot chestia de persoanecapabila de a fi evitata prin aceia cã taranistii vor pro-pune doua persoane, intre care s'ar alege. El cere sa fielasat a fibernachten"

La urma ii spun Regelui aceste cuvinte: Cum maneMaiestatea Voastra poate va avea pe d. Maniu, tin sa-i spunca in aCeste trei luni am adus Maiestatii Voastre, 1ntr'undomenth pe care nu vreau sä-1 numesc, servicii esentiale.Ceia Ce arata ca un om de caracter poate combate i o pa-rere a Regelui sau far4 a inceta sh-i fie devotat".

Cu ochii in lacrami, si el, raspunde: Orice mi s'ar fispus de tine, niciodatä nu m'am indoit si nu ma voiu indoide devotamentul thu personal fata de mine. Multarnesc.

Acasa ma asteapta Maniu i Argetoianu. Cel d'intaiu imicere sa-i pun in scris si aceasta audienta. Ii raspund ca amobiceiul de a nu face pläcere de cloud ori aceluiasi om inacelasi domeniu.

Seara, Maniu convoaca delegatia permanenta i ii facedeclaratii ca i ctun nimic nu s'ar fi schimbat Atrag ztentialui M. Popovici asupra caracterului inadmisibil a1 acestuigest.

MEMORII 119

30 Mart.

Maniu mA intreabA, pe Ia 9, ingrozit, dacA am fost che-mat $i eu la Palat, uncle i se spune ca merge Averescu.

De fapt acestuia i se incredinteaza puterea, cii ajutoruIfugarilor de la Ardelerii, Goldi$, Lupa$, I. Lapedatu.

Inca de-aseara s'a prins la telefon comunicarea de laIasi a listei ministeriale. Seara, Derussi a fost poftit la Al.Constantinescu, uncle i s'a fAcut de acesta, de Goga, de Mi-tropolitul Man farsa de a bea in sanatatea partidului na-tional ajuns la putere: Regele ar fi trimis $ampanie lui Con-stantinescu. Inca de la 8 dimineata Averescu era la Co-troceni.

Cred ca hotararea Regelui, care ieri imi parea sincer, afost determinata de atitUdinea lui Mihalache, care 'fa pre-zintat lista lui, pretinzand CA are numai o vagA inteIegerecu noi. Pe -de alta parte, Lupu striga ca n'am prezintateu lista comunA. El a avut o intalnire cu Duca.

Dupa dezastru explicatii neplAcute intre partizani, $i lamine acasd, unde vin Maniu i Argetoianu, care spune cAa fost escrocat" i o va declara; in ultimul moment aveaasigurari de la Stirbei $i de la Hiotu, cel d'intaiu felicitand,acum, la telefon, pe cel de-al doilea cA Regele a avut cu-rajul de a alege sohitia cea mai rea. Potarca de la Craiovaprotesta vehement contra conducerii partidului. Ioanitestuii anunta trecerea la tarani$ti.

Dupa amiazA, ingroparea lui Toma Ionescu. Nu vine niciManiu, nici Argetoianu. Davila imi spune ca de-seara par-

120 N. IORG,11

tidal se va strange in jurul mieu, c'a se va face fuziunea cutaranistii, etc.

31 Mart.

Alla din ziare cä Mania a dat explicatii la o adunare aClubului, despre care n'arn avut nicio tire.. iScriu o seri-soare prin care spun ea nu mai pot admite aceasta situatiesi ea pretind adunarea pentru 11 April a Congresului, casa lamureasea.

Am scris i rLU Argetoianu, care soseste. Imi spune eaMania, Vaida Popovici imi 'okra conducerea unica apartidului, cu un ragaz scurt pentru a nu se da unorArdeleni pretext pentru desertiuni. Mi se cere i o scrisoarecalm Mania, prin care declar ca primesc propunerea si. sore-ciez sacrificial pe care-I face la randul liii. Mi se cere saiau parte la adunarea de azi, la-6, a delegatiei permanente

sa vorbesc.

Mihalache vine la mine, contestä ca n'ar fi vorbit Regeluide lista comuna, dar a cerut un ceas pentru a o complecta.Expliea hotArarea alor lui, cari voiesc a lupta singuri. Atataajung a-1 convinge ca e bine sa faca: a Vasa a portapentru intelegeri locale.

Dupa amiazi, Maniu imi cere th se adune intaiu, pen-tru sectia ardeleanä", Comitetul 'de o sate._ Aceastaar fi la 8; la 11 sant sinoadele ortodoxe i adunarea laaceasta data a Congresului ar parea ca incearca sa ex-cluda pe ortodocsi. Propane data de 18. Se informeaza cuoarecare aprehensiune despre 'Coe mi-a spus Argetoianu. Imipare din nou ca scrisorile devin necesare.

si M.

pt

MEAORIffi 121

Delegatia Permanenth se va aduna deci fära' mine. Ea ex-dude pe cei trei ministri ardeleni, i, dim sinoadele suntpentru 11, Congresul va fi la 48.

Tachistii ii reiau numele i organizatia.

1-in April.

La VAlenii-de-Munte. Unii cred ca. vreau sh trec laAverescu..".

2-8 April.

In Ardeal, situatia se consolideaza pentru nationali. Mutt.mai putine desertiuni de cum se credea.

Goga incepe sh confisce ziarele.9 April.

Täränistil indreaptä cAtre Ardeleni un apel in care de-clara cä numai ei i liberalii, particle de clasa, pot exista.Plecarea tachistilor ar ajuta anumite aproprieri.

Vechii miei prieteni imi cer voia sa," incheie .aliante elec-torate cu cine cred ef mai bine.

'Tachistii n'ar fi primiti de averescani, ne mai ffind locuni.Ei declarä cA, facand politica tachistà, nu vor iidin partidul national deca atunci când vor voi ei. Xeni.mi-o spune acasa la mine cu violenta.

122 N. IORGA

Filipescu i altii dintre vechii Conservatori dezaproba a-semenea conspiratii.

Certe in Guvern. Vazandu-se putina aderenta a trini-tatii: Goldi$I. LapedatuLupas, averescanii regreta celi-au dat. I. Lapedatu nu s'ar putea impune la Ministeriul lui,unde ar fi In conflict cu Garoflid i Manoilescu. I se puneun Comitet de conducere. E vorba $i de zAbava alegerilor,Guvernul nefiind pregatit.

Mussolini a fost ranit la nas de o Irlandez'a nebuna. To-tu$i el merge la Tripoli.

11 April.

Aflu ce s'a petrecut la Cluj. Maniu si-a regasit soldatii,foarte entuzia$ti i foarte regiona1iti. Deci nu intelege säcedeze $efia unui partid pe care il considera .ca fiind alArdelenilor sai. Dau o declaratie pentru Congres, mutatla 18, prin care ma retrag de la co!-prezidentia" neefectiva

13 April

Ta$ca a fost la Cluj $i confirma aceste tiri. Maniu i-aspus ca a voit sincer sa demisioneze", cã ar voi-o i acum,dar nu-1 lasa ai lui. Impresia lui Tasca e ca noi suntemconsiderati ca simple anexe". Argetoianu pretinde ea va a-duce pe taränisti la fuziune supt un comitet de cinci sausase, poate lard Stere. In acel 'caz, fire$te, declaratia mean'are I. E vorba ca, Joi, sa fie eliminati, prin delegatie",tachistii, cari spun Vali§ prin Universul" Ca ei nu mergcu taxani$tii. Introduc in declaratia mea un pasagiu princare las perspectiva deschisa care acestia din urma,. cari,

e

si ridicolt.

MEMORII 123-

intrand in Ardeal foarte ddrz, declarä cà n'au nevoie de nimeni.

/4 April.

raräni§tii din Covurluiu, cu Spiridon Popescu, cumnatullui Stere, trec la averescani.

Halippa §i Cazacliu au fost arestati la Soroca §i retri-mei jandarmi cälki inapoi.

16 April,

Prietenii miei mai de aproape imi cer sä particip la Con-gres. Refuz. Dar li dau voie sä spuie Cä retrag scrisoareamea daca mi se incredinteazd alegerile in Vechiu Regat.

17 April.

Ei se intorc cu vestea ca. Maniu e greu bolnav. Cedez lacererea de a prezida singur congresul. Angetoianu nu maisperä in fuziunea cu

Maniu fiind räu bolnav de gripä, sant chemat la Bucu-re§ti de prietenii miei personali cu cari ieri discutasem si-tuatia arAtand cä mi-ar fi imposibil sä asist la Congres.intr'o situatie ridicolä.

18 Apr:l.

Aflu ca in delegatia permanentà s'a cetit un raport alsecretarului" Lugo5ianu, care raport imi este total necu-noscut. S'a fixat i un simulacru de ordine de zi, absolut,neacceptabil.

cu

tArdnistii.

124 N. IORGA

ACeste cloud puncte vor trebui parasite.Congresul se tine cu participarea mea. Putini Ardeleni,

poate din cauza greutatilor drumului. Tachistii, dintre cariau plecat Stelian Popescu, Xeni, Dernetrescu-Bralla, ocupalocurile din fata. Multi prieteni de-al miei mai vechi,tarani, cari vor unirea cu taranistii. DupO cuvantarea mea,raportul. Apoi la motiune vorbesc Angelescu, A. Vlad, Bra-tianu din Bucovina, Pelivan i un student. Perfecta

La Congres vor veni 60 organizatii si 775 de membri.

Dupa,amiaza ne ocuparn cu presa. Ziarele se vor contopi.Davi lla inoieste Incercarea de a ma face sa reiau relatiilepersonale cu Stere. Declar ca n'avem a ne amesteca el

propune o motiune pentru Stere intr'un partid pe careII luam cum e". Promit numai relatii politice normale".Asa se voteaza.

I. Bratianu, la congresul liberal, a declarat cã niciun Gu-vern nu va trai Fara voia lui i ca partidul national s'a di-solvat.

19 April.

M. Cantacuzino salveazä ziarele (land 100.000 lei.

20 April.

Bratianu ar fi vrut sa fie vizitat de Maniu. Acesta a re-fuzat, dar a trimes pe Vaida. Lui Vaida Bratianu i-a spus,ca raspuris la asignrarile lui ca partidul 114 e de ordine, cumca-I va ajuta cat timp.1.. va apara Constitutia.

Ii-

nite.

si

MEMORII 195

Ieri, Hiotu la mine. I-am spas ce Se colporteaza desprereaUa, sail:tate a Regelui. Asigura ca nu e adevarat, de

de la Ianuar, sanatatea lui slabia; sederea la Scrovistei-a facut bine; Hiotu 1-a intovarasit intr'o plimhare la pa-dure. Trimet carti Regelui, iar, ca politica, nu-i pot uradecal sa-1 lumineze Dumnezeu.

21 April.La Medictna, se bat Jidanii".

Leul e in cea mai mare scadere. Viitorul" d vina peGuvern.

Seara, la Club, unde indemn la incredere.Tarardstii ar dori numai cattel. Ei cred intr'un mare succes

electoral. Pentru fuziune cer sa se admita numele lor. Lupu,Iunian, Bogdan-Duica lupta de moarte contra aliantei.

22 April.

Ii cer lui Mihalache raspuns la propunerea de colaboraresau fuziune". El raspunde acceptand ideia de fuziune saucolaborare".

23 April.

Mihalache la mine. Fuziunea e imposibila: el nu e decalpresedintele unei dele9atii cu puteri restranse; in ce pri-veste succesiunea Guvernului, e autorizat, dar eat. Cola-borare, da. Dar Davi lla i-a propus sa se fixeze listele cusuperarbitri, dintre cari cel din Firdeal sa fie national, sicel din Regat taränist. Ii spun ca nu se poate. El ridicaobiectii personale: M. Cantactizino n'ar putea candida la

§i,

126 N. I0R6A

lalomita, nici la Ilfov, unde nu-I vrea Lupu, nici la Pra-hova. Argetoianu, om inteligent, s'ar tinea de o parte. Ii a-rat ca superarbitragiul sari ar mu-IA viata noastra politicain ArdeaL Ii cer sa fie mai mutt omul terii" decal alpartidului" i sa nu se gandeasca numai Ia lupta electoralä,ci $i la posibilitatile de guvern. Oricum, sä puie in scrisultimele concfitii, ca sa nu mai fie targuieli de bazar".

Davi lla pleaca la delegatie. Ramasesem intels* ea Miha-lache va da raspunsul Oita la 4 $i de adeiachemasem dele-gatia noastra la 5. Apui anunta ca nu poate raspunde, pana la7-8. II a$tept pana peste 9. Raspunsul lui face din fuziunechestie de viitor, care ar putea sä rezulte din lupta impreunain colaborare: semnul lor, lista lor de baza oriunde afarade Ardeal; superarbitru Mihalache in Regat i celelaltepäri neardelene, Maniu in Ardeal. Raspunsul pana manela 10.

La Delegatie, arat situatia. Argetoianu, jignit de exceptiafacuta pentru dansul; i$i arata amaracitinea. 'raga' e contrapropunerilor. Generalul Garlegeanu semnaleaza urmarile cear avea primirea lor. Filipescu e pentru primire, dat fiindcä lumea cere colaborarea. Davilla, intr'un lung discurs,cata a dovedi cã neacceptabilal e numai forma $i ca noi nuavem o clasa sociala la baza ca liberalii i tarani$tii. Madeclar irnpotriva acestei pared. Si Gh. Pop, Em. Antonescu,Lascu se pronunta contra conditillor. Trimet totu$i sa in-trebe i pe Maniu. E e pentru o amanare. Ideia o sustinesi Mironescu $i Vaida. Se decide sa se dea lui Mihalacheo scrisoare care ii cere sa se examineze proporlia reala deputeri. 0 vor duce Davilla, Aurel Lazar $i Ta$ca.. La ple-care Cicio Pop e vehement contra intelegerii.

24 April.

'Ta$ca imi aduce räspunsul ea s'a scos partea privitoare

o

MEMORII 127

la listele .de baza $i.la separarea Vechiului Regat ca partetaranistä, primindu-se, in acelqi timp, ca punct de plecareintelegerile locale. Mi se cere o scrisoare pentru Mihalache,$i o dau bucuros.

Ramane admiterea celor patru capete de lista", plus unloc la Senat, pe care le cer taranistii in Ardeal, $i anumein scris, si. cu semnatura lui Vaida. Dupa douà ceasuriTa$ca-mi anunta ca nu se dau. Si totul e rupt. .

La'2, la Club. Arat cà noile conditii sunt acceptabile $i a-mintesc negocierile rupte, in dauna tArii, cu liberalii, la1922, pentru cinci locuri. Contra intelegerii vorbesc:. Do-brescu, Gh. Pop; se gate$te i Em. Antonescu. Davilla lip-se$te, Ioanitescu e calduros pentru intelegere, pe care ovrea $i Argetoianu. Cicio Pop continua atitudinea de a-seara, fara a vorbi. Ardelenii cer sä se negocieze intaiu a-supra judetelor de dincolo. Refuz aceasta incercare de ada vina pe noi. Ni ingrijim noi pielea." Nu admit macar onoua adunare a delegatiei. Daca Ardelenii nu vor, nu se vaface. Mecanic, la oarele 9, se va comunica presei.

Staruintile lui Davilla $i Ioanitescu razbesc. Indemnatde Aurel Lazar, Maniu cedeaza.. Vaida nu poate fi gasit.E banuit ca trateaza cu Guvernul.

25 April

Sose$te Ettore Pais, marele istoric Italian. Trenul lui s'aciocnit la Caransebe$ cu unul de marfa, care avea luminilestanse. Doi morti. $i el a fost lovit in tampla.

Durazzo, ministrul Italiei, se formalizeaza ca figurez inliga contra &cloture a lui Aulard. Crede ca tarani$tii, cuprogramul lor ascuns, sunt periculo$L E .vadit influentatde Guvern.

Davilla ma asigura ca, neregind Guvernul in alegeri, se

si

128 N. IORGA

va instala clictatura, cu Prezan, Mircescu i alti ufiteri infrunte.

Seara mi se da asigurarea ea, nu fail voia lui Maniu, s'arfi discutat de Stelian Popescu, in ultimele zile ale lui Mart,cu Al. Constantinescu, pentru un Ministeriu cu sase tachisti.Vaida ar fi dOrit-o.

26 April.

Foarte frumoasä conferinta, plina de tinereta, a lui Pais.

Dejun la Legatia italiana.

Vaida vine sa-mi povesteasca discutiile lui cu Goga, care-ioferia treizeci de locuri ill Ardeal i fuziunea", daca Ar-delenii paräsese pe cei din Vechiul Regat.

TascA imi spune ca faranistii inteleg sa faca mid corecturila lisia lor i atat. Davi Ila si-a asigurat ambele capete delista la Vlasca. Incolo tofl transfugii nostri sunt pusi in cap.Pe mine Lupu niä trimite sa candidez la Galati...

Recomand sa se astepte toate rezuItatele discutiilor lo-cale inaintea de a lucra Comisiunea.

27 Mart.

Prigonirea alor miei continua. M'am gandit un momentsa fae a se rupe, mAcar in ce priveste pe acestia, acordurile.Astept sa se termine intreaga comedie.

Maniu vine s'a. ma vada. Nu pare prea indignat de ceiace se intampla.

1

MEM9RII 129

Stelian Popescu destainuieste toate negociatiile oculte, dez-onorante, pe care, fära §-Uinta mea, membri ai partidului,cine nut le purtau cu toata lumea.

Lungi, desgustatoare negocieri de interese personale pen-tru listele de Parlament. Se pare ca ajungem la un rezultat.

Din partea lui, Guvernul isi urmeaza targuielile.

2-4 Matt:

Tovarasia de alegeri s'a terminat cu ruina amicilor miei.La 4 Maiu a aparut u1timu numar din Neamul Romanesc"

cotidian. Romania" Ardelenii o continua si ma insuled cuun articolas de regret ipocrit.

Pretutindeni dezertari i inselaciune. Niciodata aceasta so-cietate politica n'a cazut asa de jos.

5 Maiu.

Necroloage reci pentru disparitia Neamului" cotidian.

Pe iubitii miei tovarasi fuzionati nu-i mai vad de mutt.

6 Maiu.

La Palat, dupa masa diplomatilor. Putini liberali. E foartenemultamit d-rul Angelescu, oprit in propaganda sa electo-rala. Regele imi vorbeste de ajutorul ce cla cursurilor i sco-lilor de la Valeni, de Pais, pe care 1-a primit foarte bine,conducandu-1 pana jos, etc.

9

130 N. IORGA.

7 Maiu.Conferinta lui Pais la Academie.

Incep a veni daruri pentru ziare: 15.000 lei lunar de Ar-getoianu, 10.000 de la Mironescu. Seara, ne sfätuim asupraaparitiei lui sAptamânale.

In judele se sechestreazä automobilele. Dicescu a fost duspe jos cu jandarmi.

8 Maiu.

Pavlovici, secretarul Legatiei Sarbqti, poveste5te clesprerefugiatii rusi din Serbia, vre-o 50.000. La Varset au §i gim-naziu rusesc. Multi profesori distini vorbesc la Universitate.Opera, prin Ru§i, 'a ajuns cea d'intaiu in Balcani. CAatoriiruso-särbqti nu se fac. Viata e grea: cutare general vindegazete pe strada..

Despre refugiatii sdrbi de odinioarA. El, Pavlovici, a fostfunctionar la Cäile Ferate. Strângea §tiri din ziare. Se fiinu erau multdmiti: ii cerea s gdceased influenta grindiniiasupra transporturilor. Birocratia francez II privia chio-rA5. Pa5ici l-a descoperit i l-a scapat din aceste incercAri.

Pavlovici nu poate inte.lege cum Regele, Vazand populari-tatea mea in tarà i in afara, imi poate da cu piciorul, cumo face.

10 Maiu.

Revista la Cotroceni. Mu Rd lume alearga i acolo. S'aufacut econornii mari. Nimic din .vechiul entuziasm.

MEMORII 131

11 Maiu.

Noi migratiuni la Guvern: tachistii din Roman, din Piatra,etc.

13 Maiu.

Guvernul a renuntat sä participe la expozitia din Phila-delphia. Cl Adirea rAmAne pe jumAtate fAcutd. Banii ii tre-buiau -pentru alegeri.

Se anuritä un imprumut italian de 200.000 lire.

14 Maiu.

Mihalache vine la mine. Ii arAt indignarea mea .pentru fe-lul cum au fost tratati amicii miei in cartel si pentru ati-tudinea d-rului Lupu, care a facut din Mihalache un vi-car permanent" al lui, eu fiind numai vicarul provizo-riu" al lUi Maniu. Partidele au ajuns numai simple adu-nail de ambitiosi: nu se mai poate numi tarAnesc" par-tidul care scoate inainte latifundiari, profesori de Universi-tate, print. Refuz sä iscalesc o adresä care Rege, pe care,ca sef al armatei, tdrAnistii II fac responsabil pentru bat-jocur a electoralä.

Vin apoi Mironescu i Davilla. Acesta din urma, acuzatcd a vrut sA tragA asupra jandarmilor cari inchid satele,vorbeste despre salbAtaciile electorale, nerusinate.

Miscarea antisemitA cdstiga. teren i in orase. In Ardealtaranii sunt jurati in biseriCi de acest nou fascism.

15 Maiu.

Am stiri, din cel mai bun izvor, cä Regele se cAiestecA nu m'a ascultat in Ianuar.

132 N. IORGA

16 Maiu.

Refuz sä iau parte la intrunirea de la Dacia" a d-ruluiLupu. Nu pot sä ajung si agent electoral.

Clinton Logio se intoarce din Bulgaria. A fost la Constan-tinopol. Acolo nu mai sunt fesuri i iasmace; doar femeileau Minas putintel timide. Merg la cinematograf si la teatreca alta lume. Dar ura e mare impotriva regimului, caruia,nefiind capi pentru rezistentä, i se supun in tot ce vrea.PreferA orice dominatie acesteia.

In Bulgaria plata despAgubirilor a incurcat Finantele. Lu-rnea de la Ora e sarAcitä. DacA ar continua asa in doi, treiani, taranii ar ataca orasele i ar mAcelari pe intelectuali.

Se teme de un atac bolsevic la noi i depIorA reaua starea finantelor publiee.

*.

Urgia electoralä urmeazd si se inteteste. Printul Nicolaea lost intors inapoi cu automobilul in margenea Bucu-restilor.

Regele pleaca pentru o sap-Vinland pe Dunare.

18 Maiu.

Nimeni nu cAlatoreste decat cu ausweisul de la prefect.Goga a rAspuns d-rului Angelescu, care se plangea de

ingerinti: ce vrei, d-le doctor, clack Regele ni-a ordonatsä biruim in alegeri?".

23 Maiu.

La Väleni. Afise marl cu Regele i generalul Averescu

MEMORII 133

v'au dat pAmant", cu acela§i Averescu in trei ipostase: elevla Soca la de meserii, absolvent al Soo lii din Bistrita, efde guvern. Todd valea e plinA de soldati.

Un inginer irni spune cd s'a mâncat nu numai fondulpentru expozilia de la Philadelphia, dar i cel pentru repa.,ratia CAilor Ferate.

In garA un betiv cu decoratia de tinichea a generalului.La Ploie5ti doi delegati tArani, paziti de jandarm, care-i

duce la ooncentrare, de i stint trecuti de varstä, se roagase intervin sä nu-i bata.

Un puternic curent tAranist ar bantui tara.

25 Maiu.

In Bucure§ti alegeri relativ lini§tite. Fiul lui Zelea cu--treierA sectiile in fruntea studentilor.

26 Maiu.

Ta§ca se intoarce de la RAmnicul-Sarat, stalcit, cu douàrani la cap. A fost atacat la intrarea sAlii de vot, cu in-gliduirea ofiterilor. Alegerea a lost un scandal. IlAspunde-rea o are eful averescan de acolo, BrAescu.

La Galati am foarte multe voturi. La Sibiiu iese listanoasträ.

La Club se denuntA sAlbAtAciile cornise, Miercuri, din or-dinul formal al Guvernului. Ofiterii l-au ascultat fara rezis-tenta. Magistratii n'ar fi lost mai independenti.

a

a

134 N. IORGA

28 Maiu.

Alegerea la Senat, unde sunt cap de lista". AdversariP. P. Negulescu i Vint IA Bratianu, al carui chip, infrumusete,se vede pretutindeni.

Cihodariu a lost oprit de jandarmi la sectiile rurale. JVliadresez ministrului de Razboiu, care decIar c jandarmiisunt ai Interne lor. Eu observ.ca el are totusi grija onoareicelor cari poartA uniforma armatei. Dã un ofiter in civil, careconstata alaturi de Cihodariu abuzurile.

29 Maiu.

Guvernul ma intrece cu o mie de voturi si in oras. Injudet e o batjocura. In toata tara se pare ca numai doualocuri, Alba i Tulcea, au lost luate de cartel. Vint la Bra-tianu are jumatate din ce am eu.

Apar listele definitive, care dau cartelului 77 de locurila Camera.

31 Maiu.

Supt pretext de a discuta o noua plangere la Rege, Mad-gearu imi ofera fuziunea, pe care ar i fi discutat-o ai lui.Vorbeste de Basarabia. La Tighinea i s'au furat unsprezeceurne. Noaptea, cam le pazia, au intrat doi agenti provoca-tori. Recurgancl la ofiter, soldatii I-au gonit i pe dansul,zvarlindu-1 de pe scari. A trebuit sa faca apel la simtul lorde legalitate ca sa cheme pe judecator. Lumea a ajuns ane uri pe noi cei din Bucuresti. Taranul Codreanu n'a vrutsä candideze, pentru ca de sapte ani inselam lumea". Cu-tare preoteasä, ruinata de administratie, refuza a vorbi ro-maneste. Pelivan nu mai cuteaza sa vina la Orheiu. Basara-benii striga ca supt Rusi era respect de ordine si de lege.

MEMORII 135

1-iu lunie.

Argetoianu imi spune ca alegerile au fixat in Ardealcentrul de gravitate al partidului (adaug: electoral si provi-zor), ca el vrea sa faca o politica reala i ea o sä chemetelegrafic pe Maniu. E. contra intelegerii cu taränistii

4 lunie.

Averescu vine la Academie cu Goga si Goldi i oferacinci milioane pentru lucrarile ei.

5 lunie.

Hiotu imi aduce de la Rege pentru fondul Ferdinand"30.000 lei si un automobil.

Argetoianu anunta in Adevarul" lupta pentru desfiinta-rea intr'un fel sau altul" a monstrului bicefal".

9 lunie.

Vizita lui Maniu. Ii arat greselile ce a facut partidul luiprin legatura cu liberalii i fuziunea cu tachistii, de unde arezultat legatura mea cu o parte din partidul poporului. Elface necontenit deosebirea intre ai nostri" i ai durnitale"Nu e vorba de congres, dar el vrea sa se adune delegatia.Declara cä n'are nimic cu liberalii. Eu ii arat soarta celorce s'au bagat la ei: Nadejde, Panu. Si el e pentru restrarrgerea discutiei la Camera. La plecare ii arat nevoia reor-ganizarii si in &deal, succesul de acum fiind mai mult derasa.

Maniu nu e contra intelegerii cu taränistii pentru fuziune,

e

136 N. IORGA

dar, ca si mine, e contra unei colaborAri, parlamentare saualtfel.

10 lunie.

Camera de Comert din Bucuresti, care acordase un mi-lion pentru fondul Ferdinand" de la VAleni, declarA, prinpresedintele ei, d-rul Cerchez, cd a inteles fondulIncA o intrigA.

/2 lunie.

Sadoveanu i se ofera colaborator lui Goga.

13 lunie.

Sedinta regala pentru receptia lui RacovitA la Academie_Discurs frumos si miscAtor al acestuia. Imediat RacovitA eales presedinte. Bianu, care stätea la indoiald sã primeascA,a avut cinci voturi; Babes, ridicat de pe boalA i afectat,fiindcA avea nevoie de diurna de senator, cam tot atAta.

Regele a multamit bine la un discurs stangaciu, improvizatde PArvan, in lipsa lui Negruzzi, venit prea tarziu. Dupadiscurs a venit la mine ca sA-mi spuie ce multamit a fostde Resita: de regiune, de atitudinea muncitorilor, de strAi-nii cari i-au vorbit romaneste. Imi pronAte sä intervie laCamera de Comert pentru milionul fondului".

14 lunie.

Sedinta la Academie pentru aniversara de saizeci deani a Regelui. Vorbesc, pentru cele trei sectiuni: Bianu, Ma-rinescu i eu.

Seara, serbAtoarea lui Bianu, care vorbeste emotionat decopilAria hii la coarnele plugului, de invatatura lui prin IonGhica si D. Sturdza.

oficial...

1

hIERLORII 137

15 lunie.

La Academie se discuta cotnemorarea unei jurnatati deveac de la razboiul de Indepenclentä.

Se voteaza un bust al lui Sturdza in incinta i, alaturide placheta lui Franz-Joseph, aceia a intrarii Regelui in Bu-curesti la 1918.

Seara, banchetul dat de Rege Academiei. Sant la stangalui. Foarte amabil, vorbeste, cu obisnuita lui competenta decetitor zelos, despre subiectele stiintifice cele mai variate.

19 lunie.

Vine Maniu, mai in verva ca de obiceiu. Se simte sprijinitde taranii sai ardeleni, cari plangand sarutau hainele Ma-riei Sale". E pornit contra Regelui. Cand sa princla pasa-rea cu caciula", el intervine, si totul se strica. Nu atribuieReginei niciun amestec. El nu trateaza cu liberalii; cautanumai pe oamenii cari pot sa-1 ajute". E rezervat fata detarantisti, cu cari vrea sa se inteleaga numai cu privire laabsenta de la sedinia de deschidere a Camerei. Ii cer ca,la delegatia permanentä, sa se fixeze in ziva de 25 datape care o voieste el numai lucruri privitoare la activita-tea parlamentara, restul putand trezi nemultamiri, care nus'ar putea potoli. 1111.aniu se desvinovateste pentra starea incare se and, electoral, Vechiul Regat, spuind ca asupra luis'au facut presiuni in numele mieu.

La Cluj, Regele a oprit automobilul ca sa intrebe ce suntsteagurile negre la Clubul National. A ascultat cu indife-renta räspunsul. Seara, si-ar fi batut joc inaintea tuturor denoi toti.

138 N. IORGA

20 lunie.

Comunic lui I. Bratianu, prin d-rul Anton IonescuGh. BrAtianu, c a fi dispus sä colaborez la rästurnareaguvernului Averescu, dacd el Ii iea angajamentul public eanu doreste succesiunea i cel particular ca, intelege a !Astrain viitorul Guvern, prin mine, suprematia Vechiului Regat.

23 lunie.

Argetoianu, acuzAndu-mA RA din cauza mea nimeni nuvrea sd se lege de partid, vrea pe Maniu isef, el insusi a-valid sA se ingrijeasca de Vechiul Regat, i alianta cu li-berali.

25 lunie.

Deschiderea Carnerei lui Averescu. Mesagiu in care seuneste uscaciunea generalului cu rezerva Regelui: SA fie oinfluentA a lui I. BrAtianu? Mi-a rAspuns prin fiul sAu Ca

propunerile stint foarte serioase i vor trebui discutate inSeptembre.

Delegatia permanentä se adunA. De fapt e un mic con-gres. Ia parte la el cine vrea. Sosit tarziu, ascult, nevAzut,din odaia de alAturi, strigate contra tarbnistilor, tin sfatde orientare spre Guvern, opunerea lui Davi lla la rAzboiul cualiatii" din stAnga i o cerere formal& ca eu sä fiu imbAl-sAmat sef de onoare".

Cand vAd ca Maniu consimte ca i celelalte douA chestiunisä fie discutate unil zic dupa. amiazA in cursul se-siunii parlamentare, apar. Multarnesc pentru sinceritate, arAtcA s'a calcat ordinea de zi i cA Adunarea nu se poatesubstitui unui Congres. Iar Congresul, ca s se adune, are

MEMORII 139

nevoie.de un statut. Pana atunci sa se inteleaga in provin-di. lar, la centru, decat un sef cu cloud pareri, mai bine doicii una singura. Fac pe Maniu sa declare ca intre noinu e motiv de a rupe pactul. Cu taranistii, intre cari suntoameni cari au scopul i mijloacele noastre, nu se poateprimi hotararea, mai ales ca., de fapt, OM la ispravireavalidarilor, suntem totusi aliati". A li izbi usa in nas nue nici elegant, nici pradic. Cum Maniu voia sa continuediscutia, reusesc sa-1 fac a o inchide.

Din Camera, din tribune, Regele s'a ales cu pasionate a-plause.

Am vazut ieri pe d-rul Gaster, filologul, acum rabin laLondra. Vine pentru vanzarea bibliotecii lui. Vorbeste detraditia samariteana, pe care a gasit-o in texte arameenecare explica pe Isus fArA interventia spiritului Indiei.

Am vazut noua Camera, cu grandioasa iesire a lui ZeleaCodreanu, cu strecurarile timide de salutari ale fripturistilor,cu zapaceala celor noi, in mare parte tineri.

27 lunie.

La Blaj, pentru Congresul Ligei Culturale.Foarte frumoasa slujba la Mitropolie, cu pastrarea vechi-

lor rituri solemne. Mitropolitul tine o lunga predica, putincam vaga. Asista cei opt fosti elevi scolilor de aici, carisi-au dat cuvantul, acum cinzeci de ani, sa serbeze totdeauna,orice ar fi, ziva revolutionara de 3/15 Maiu.

ni

140 N. IORGA

Sedinta de deschiderea Congresului Ligii. Vorbesc de da-toria Blajului, cu nerecuno5tinta pArdsit, de a pAstra tine-retului ceva din vechea sarAcie sdnaatoasà. Urmeaz4 salutiä-rile societAtilor. Mitropolitul iea cuvântul ea sa spuie, masiv5i tragic, povestea mizeriilor de supt Unguri 5i a celor desupt regimul românesc, hotArât fiind a cer5i 5i. a trAi perAndul satului", iar 5coli1e sA 5i le tinA.

La masa comunA, toast al mieu pentru Regele, care, in-tregitor de Ora i improprietäritor ai taranilor, trebuie sdfie acurn purificatorul", i pentru stApAnul de aici", Voddal tovArA5iei de sate, Mitropolitul.

Vizitez Institutul Recuno5tintii", din jertfa fo5tilor elevi.Se gate5te biserica i cripta episcopilor. In fatA, splendidApriveli5te a VAii Thrnavelor.

La 6, conferinta mea despre punctul de vedere ardelean inIstoria Romani lor. Cer tratarea organic-unitarA, nit regio-nalist-mecanicA.

28 lunie.

La noud deschiderea congresului. Niciodatä discutiile n'aun'au fost mai reale 5i mai de folos, ca de data aceasta.

MasA prelungitd, in Sala VlAdicilor" la Mitropolie.VizitA a expozitiei bibliotecii Cipariu. Splendide lucruri:

manuscrise cu miniaturi, romane5ti, slavone, grece5ti, per-sane, vechi tipArituri, uneltele de odinioarA ale tipografiei,cli5ee de ilustratii, icoane. Fi5ezAmântul e ingrijit cu iubirede bibliotecarul Lupeanu-Melin.

29 lunie.

La Cetatea-de-Balta. Mi5cAtoare primire tArAneascd. La,fiecare pas calde cuvAntdri pline de miez: un preot bAtran,un Oran_ Din pridvoeul colli, o expozitie de lucru de mana5i de viatA tdrAneasca (o femeie i5i leagAnd copilul, de toatAfrumuseta). Vorbind poporului, ii cer un mAnunchiu de flori

MEMORII 141

stropit de lacrami pentru mormantul lui Stefan-Voda, odatastapanul acestor locuri. Acolo i un fiu de Rege a ingenun-chiat, acela pe care soarta rea ni 1-a luat $i ni-1 poate dasoarta bun& Uri* imens strigat se desface din multime.Pe tanärul scriitor blond, Carlogea, taranii ii cred fPcio-rul Craiului", pe care li 1-am adus.

Vestea trece din om in om.Vizita castelului contelui Haller. Bibilioteca, arhivele mi

se prezinta inadins ca dupa devastare. Haller acuza pe unofiter de jandarmi c ar cfi luat cloud care pline. Mu aratapartea locuità din casa de familia lui.

Masa cu Wand, cari canta versuri de la alegere, cu ceitrei cad $i-au tradat partidul pe 1riptur i pe bani" $icu Maniu, Iorga $i Carol" inlocuit cu: ai lor, cari fac drep-tate poporului. Extraordinara pasiune in puternicele gla-suri.

Prin sate. La Boian mai ales, calda intampinare. Si Sa-sii, cad serbeaza Simpietrul, defileazä, cu fanfara, in a-plause.

Tot lungul drumului aclamatii pentru Liga i pentru partid.

Seara, vine tin ziarist grec de la Eleutheros Typos", cucare vorbim de regimul Pangalos. El il crede Inca asigurat.

La. Camera, Vaida mi-a cerut imperios sa optez pentruGalati, $i am refuzat.

S'a /scat conventia cu Franta.

142 N. IORGFi

2 lulie.

Camera isi continua scandaloasele validari.Intalnesc pe Argetoianu, care si-a reunit prietenii pen-

tru dorita lamurire. Tot asa i cu PA. Popovici.

La Academie, Iacob Negruzzi povesteste drumul sail desase zile la Berlin ca elev de liceu. A vazut acolo peFrederic Wilhelm al IV-lea si pe Franz-Joseph tanar in-fraud la Berlin, suptirel i admirat de femei, intre regeleprusian gros, i solidul lui frate Wilhelm. Povesteste cuelan si verva la peste optzeci de ani.

4 Julie.

0 deputatie de Ardeleni vine sa-mi ceara sä optez pentruCovurluiu. Refuz.

M'am plans lui Iunian de purtarile alor lui cu partidulmieu si in special cu amicii miei i cu mine.

7 lulie.

Maniu staruie pentru ca sa las locul din Sibiiu generalu-lui Boieriu. Inca odata refuz. Lunga explicatie penibila, incare-i spun ce urniareste el in adevar i Ii cer sa-mi deavole ca i eu sa par tara in care m'am nascut si peamicil miei.

Dupa arniaza intru intaia oara in incinta Camerei, foarte

*

MEMORII 143

populata, care se ridica in picioare cand vorbeste Goga,cu aiere de Cezar.

8 lulie.

Pentru ca nu se indreapta calculele gresite ale alegerilordin Bihor i Ialomita, Maniu imi cere sa nu se mai iaparte la lucrarile Camerii.

Propunerea, facuta i aranistilor, nu e primita de a-cestia.

9 Julie.

Mai ieri Lupu i astazi Davi lla sunt loviti in Camera.

Bogdan-Duica si Emil Panaitescu ataca prin Cuvantul"pe Stere. II \Tad pe acesta la Camera, elegant in costumulde yard, destul de incunjurat i cu o masca de perfecta im-pasibilitate. Basarabenii cer satisfactie pentru dansul.

10 Julie.

Se alege presedinte P. P. Negulescu., in locul presedinteluide vrasta Meissner. Lung discurs, cuprinzand i un apel lacolaboratie. Arät, in tacerea Camerei, de cate oH, in folo-sul liberalilor, a pierdut ocazia generalul Averescu.

11 lulie.

Averescu spune ca mi-ar fi raspuns el, daca nu plecam in-data.

Liberalii striga ca i-am facut oferte generalului.

17 lulie.

Vizita la Valeni a societatii cehoslovace a Amicilor Ro-manier, condusa de avocatul Bohacek. Se arata uimiti defrumuseta danturilor noastre.

144 N. IORGA

18 lulie.

ManOilescu, subsecretar la Finante, face o lierbinte laudda fascismului la noi.

21 lulie.

Vestea ca d-rul I. Cantacuzino a fost greu fait la pi-cior inteo gait din Elvetia.

*

Moartea fiziologului Rtanasiu.1-iu August.

Rmicii miei imi cer invierea vechiuhii nostm partid.Li ráspcmd ca nu e niciun motiv. In Vechiul Regat tär,a-

ni§tii trec printr'o criza. Tachitii nu exista. Guvernul e u-rat. Se cauta raportul cu alegatorii. Fatada de partizanideclarati nu e esentialä. Ca directie avem de luptat cu li-beralii: ei vor i pot sä ni faca rau. Sunt neacceptabili 5ica program 5i ca mijloace §i ca disciplinä. Cine vrea poatepleca la ei. Noi ramânem: partidul fuzionat e §i casa noas-tra. Fata de Guvern n'am niciun angajament. N'am discutatpolitica cu Manoilescu. N'am interese personale de satisfacut.Din partidul poporulu,i utilizabili sunt Garoflid §i Mitilineu,ca energie creatoare Manoilescu. I-am putea ajuta, in crizasupremh, sa nu curd in folosul liberalilor. Cei ce au pacatuit,aceia au sa se gandeasca la felul cum s'ar putea drege ra-porturile.

2 August.

Lupta" spune Ca 4 fi recomandat alor miei sa meargacu Guvernul, iar Viitorul" ma i prezinta fripturist".

MEMORII 145

8 August.

Profesorul sarb Miodrag Ibrovac soseste, cu sotia sa, pen-tru un curs despre cultura poporului thu.

10 August.

Ministrul Serbiei, Ciolac Antici, värul lui Ibrovac, descriepe Radici ca pe idolul Croatilor, fata de cad intrebuinteazarnijloacele religiei, debutand prin Isus, Maria". E betivsi LAM cuvant. Regele 1-a introdus in Ministeriu, sperandsa-1 imblänzeascd.

Vorbim de posibilitatea legArii de relatii intelectuale intrecele douA popoare, de o conventie pentru imprumutul deprofesori.

17-August.

Cu cursistii, drum spre Cetatea-Alba prin locuri curioaseadmirabile. La miezul noptii, primire cu muzicA. Sunt

gazduit la preotul-profesor Taureanu, lost senator in Par-lamentul Unirii i vioe-presedinte al Partidului national.

18 August.

Vizita liceului si a cetätii, inteadevAr mAreatA. E bine in-tretinutä, sprijinitä cu ziduri noua. Ofiterii armatei silei ne intampinA. Fostul mieu elev Avachian, profesor deistorie aici, imi arat i biserica greceasth i cea armeneasth,aceasta cu foarte frumoase lucthri in metal si interesanteIespezi de mormAnt.

Apoi la Saba, unde regAsesc doi Elvetieni francezi, cad auluat parte la un congres al Ligii in Galati si pe d-soaraRnselme, care a lost la cel din Timisoara. Fratele ei ascris despre trecutul coloniei.

La Volintirovca, wide e o sectie a Ligii, maiorul, admi-10

flat -

si

146 N. IORGA

nistratorul sunt Ardeleni. Preotii se plang de schimbareacalendarului. Acesta, apoi voia, data de Goga, de a face fie-care ce vrea au distrus orice ordine religioasa, orice res-pect fata de cler. 0 Toasta misionara imi arata ca la SculeniPasti le s'au serbat, nu de douä, ci de trei ori.

Festival al cursistilor.Mi se spune Ca lumea se teme de tAranisti, ca imparti-

tori de parnanturi. Existä simpatii pentru nationali, dar eleslabesc, din cauza lipsei de hotarare la centru. Adminis-tratia noastra e inutil complicata. Tot asa fiscul. Se re-greta vremea cand satele procedau insesi la incasaritineau sama de imprejurArile fiecaruia.

20 August.

Picturile spalate la rnanastirea din Ramnicul-Sarat sunto adevarata reveIatie.

22 August.

Madgearu i Ioanitescu la mine. loanitescu imi aduce scri-soarea lui Maniu i cit dansa cartelul incheiat cu taranistiipentru alegerile partiale din Septembre.

Madgearu vrea sa stie ce cred eu de fuziunea cu ai lui,pe care o vrea cu toed hotararea. Ii raspund: un programminim, respectarea drepturilor castigate de arnica iniei, in-stituirea unei conduceri cu.presedinti de provincii i un pre-sedinte comun ales pe un an cu atributii strict fixate.Asa, avand eu Vechiul Regat, a accepta i pe Maniu, darfait angajament formal in favoarea lui.

Mi se obiecteaza ca Ardelenii nu voiesc fuziunea decatcu intronarea lai Maniu i mi se cere sa admit organizareapornind de la celulä, baza taraneasca. Declar c n'o potaccepta, dar ma voiu supune majoritatii, rämanand in par-tid: voiu dovedi insa ce gresala s'a Lacut majorandu-mapentru a ma inlätura.

si

MEMORII 147

Maniu mi-a scris ca nici el, nici altii n'au discutat vre-ofuziune cu liberalii.

Madgearu crede ca, din cauza neintelegerii dintre mi-nistri, guvernul lui Averescu nu poke dura deck pana inprimavara.

Am convingerea i li-o spun ca fuziunea nu se vaface, intr'o atmosf era de ambitii exagerate.

Vorbim de 'Regele. Madgearu imi spune ca, dupà ce cumine ii hatuse joc de clausal, si-a batut joc si de mine infata lui, pe care il coplesia ea amabilitatile.

23 August..

La amiazi, un redactor de la Universal", speriat de ho-tararea lui Maniu de a fuziona cu taranistii, imi cere un in-terview si i-1 dau larg, aratand continua sacrificare a Ve-chiukti Regat de care Ardeleni. Aflu ca preotul Man cerefatis unirea cu liberalii.

Seara, Cihodariu imi arata Romania", care da asupra meapuha electoral cu taränistii, Maniu fiind bolnav"

Rectific imediat.26 August.

/lure] Dobrescu desminte in Universal" explicaiile melecu privire la vinovatia inlaturarii in alegeri a membrilor dinRegat ai partidului. Sunt silit la noi explicatii.

29 August.La Grozesti.Admirabil sat de munte, cu o grija de biserica fara pa-

reche (jurnatate din sat sant Unguri cu biserica deosebita).Vizitez i Bogdanestii vecini i manastirea Casinului, repa-rata de Comisiunea noastra

148 N. IORGA

1-iu-Septembre.

Vizita la Valeni a principesei Elena, cu d-na Plaginomaiorul Mardare.

Maniu imi scrie ca si cum n'ar fi fost nirnic. Crede inputinta, in necesitatea intelegerii cu taranistii. A luat con-tact cu dânii i s'a ajuns la o intelegere ca pentru dansuIpersonal. A zdbovit din cauza alegerilor partiale, elducandu-se in Bihor pentru candidatura lui Lascu pac-tul. Crede cä sunt i eu inteles. Vrea raspuns telegrafic.

Raspunsul e acesta: cred necesar, ea, la 15, sa se votezestatutul, de delegatia permanentä. Decizia fata de propu-nerea Wanistä 0 poate lua numai Congresul.

5 Septembre.

Ma viziteaza, condus de Vasile Stoica, Ardelean desghetat,care vorbeste bine frantuzeste, vechiul mieu coleg de studiiamerican Herbert Adams Gibbons. Buns figura de om gras,cu par rar alb si cu ochii zambitori. Vorbeste destul degreu frantuzeste. Vine de la Florica, uncle Bratisnu, careI-a gazduit o noapte, Meat un solemn discurs despre Ba-sarabia, unde Americanul se duce pentru studii (abia a La-cut ca, in comisia cartografica americanS, Basarabia sa nufie trecuta la Rusia; a obtinut sa se claseze ca teritoriu dis-cutat).

Povesteste razand de Liga Natiunilor, despre rapoartelesecrete ce au privitor la Germani. Cei 100.000 de soldatican Ii s'au permis sant de fapt ofiteri ultimele manevreau dovedit-o soldatii se formeaza, ca ansamblu i dis-ciplina, in societatile de gimnastica. La 1931 Germania,spune el, va avea o armata mai tare deck in 1914.

si

*

MEMORII 149

7 Septembre.

Cihodariu imi scrie Ca, la intrunirea din Bucuresti pentrusustinerea candidaturii lui Halippa, erau numai täranisti.A vorbit i o comunistA. Mihalache ar fi lost impecabil cafond i ca forma". Lupu si-a its de program. Stere, im-piedecat de doctor de a vorbi, si-a scuzat absenta prin Mi-halache.

La Ialomita a reusit Raducanu, tolerat i de Guvern; in Bi-hor a cazut Lascu MO de Sadoveanu.

8 Septembre.

Veste din Viena ca bunul mieu prieten Bogrea, care fu-sese operat, e in starea grava.

9 Septembre.

0 telegrarna din Viena anunta incetarea din viata a luiBogrea. Sufletul care ma intelegea mai mult nu mai este_

11 Septembre.

Seichter povesteste din razboiu. In Galitia Ruii, manati cumitralierele din urma, formau ziduri de trupuri moarte, incare batea artileria austriaca. Spionagiu pe toata linia. Unita-tile mergeau intre dealuri unde focuri Ii semnalau inaintarea.0 chelnerita ascundea in pivnita un intreg aparat telegraficde comunicare cu Rusii.

12 Septembre.

Cihodariu la mine, staruind pentru refacerea vechiuluipartid. Insistenta ca ei sä sustie, in cazul fuziunii, pe care

150 N. IORGA

n'o cred candidatura mea la sefie. Ii spun cA n'okloresc cu astfel de oameni. i astfel de moravuri.

13 Septembre.

Averescu ar clod sA stie ce vreau. Propunerile lui suntprezintate de Papacostea. Li-a sous: Tratati cu Iorga?

Nu. Dar dorim sä ne intelegem cu dânsul. Luati sama:e un om care odata spune una i alta data alta.

Argetoianu ma anuntä Ca nu e contra taranistilor, darvrea un program convenabil. La 1-iu Octombre se aseazala Bucuresti.

Mi se anunth pentru 20 inmormantarea lui Bogrea laCluj.

19 Septembre.La Cluj.Dureroase ceasuri ale inmormantärii lui Bogrea. Vor-

besc, foarte miscati inaintea greoiului cosciug care-I inchislecu totul i pentru totdeauna, Silviu Dragomir, ca decan,Banescu, in numele studentilor. In numele licademiei, Bog-dan-DuicA, acela care ieri II ataca asa de crud. Multi Un-guri; Bitag vorbeste in numele lor. La bisericile -ungurestitrag clopotele ca pentru o pierdere a lor. Atat de mareera prestigiul ce-si cdstigase acest om incomparabil.

Averescu, care si-a aranjat o mare primire la Roma, afäcut cu Mussolini un tratat care ne asigura numai de unsprijin politico-diplomatic", daca am fi atacati. Nimic des-pre Basarabia I despre hotarele tärii. Averescu a avut o reainspiratie de a provoca o scrisoare a lui Mussolini, care,vorbind de protocolul din Paris privitor la Basarabia, Derare Italia nu 1-8 ratificat, declarA cä n'ar putea face arceasta

si

MEMORII 151

decat daca i-ar permite-o politica generala" a tarii sale.iar Averescu ia act ca ratificarea e o chestie de timp si deoportunitate".

Liberalii ca si taranistii deschid campanie pe aceasta temA.Bratianu s'a dus si la Regele.

Si Averescu trimisese pe Papacostea cu vestea ca a bi-ruit... Acesta se plangea chiar ca Stirbei, pe care 1-a intalnit,nu se bucura destul.

22 Septembre.

Pornire generala contra tratatului cu Italia. Liberalii speltsa revie astfel in fruntea miscarii politice.

*

Regele e bolnav. I se face o operatie de hemoroizi.

*

Maniu declara fuziunea facuta si, pe de alta parte, imiscrie ca au fost numai conversatii particulare intre dansulsi Mihalache si doreste a vorbi cu mine. La 26 se va discuta.

Ii raspund asa:Precum v'am comunicat prin telegrama, delegatia per-

manenta n'are chemare de a discuta fuziunea. Ea revinecongresului, iar, pentru ca sa avem Congresul, trebuie sta-tutul, conform cu care sa-1 alcatuim. De aceasta si numaide aceasta se poate ocupa, la 26, delegatia. Ori ce alta s'arface, n'ar fi decal un schimb de vedere intre prieteni, lacare, evident, prezenta mea ar fi superfluä, precum, de altfel,cu multa dreptate, ati judecat-o pana acum.

Loaialitate si legalitate sunt principiile de care ma conducsi, sunt sigur, ne conducem amandoi. In afara de ele nu

152 N. IORGA

poate fi decat intriga si abuzul, pe care le urAm de o po--trivA si cdrora niciunul, nici altul nu ne-am putea supune.

Venirea la Bucuresti inainte de 26 mi-e imposibilA, avândzilnic datorii fatd de scoala pe care am intemeiat-o i o con-duc aici".

Cihodariu si Tasca au venit sA ma consulte. Li spun care ebotärarea mea. Primul ar vrea o desfacere imediatA. CelAlaltadmite ca e mai bine sä asteptAm rezultatele, neaparat hao-tice, ale fuziunii.

23 Septembre.

Printr'un redactor al TArAnismului", Maniu i Mihalacheimi trimet dot& scrisori i pactul.

Maniu imi cere rAspuns la scrisoarea Iu si atat. Mihalachema asigurä de stima lui si alor lui: se scuza cd nu el

ai lui au vrut sA fie Maniu presedinte al partidului fu-zionat si nici chiar Maniu insui, ci aceia de cari mi-a vor-bit Madgearu.

Actul recunoaste situalia de la 1924, ca si cAnd noi nuam fi trecut pe acolo. Aceasta inseamnA insä eliminareanoasträ. Maniu, presedinte, Ii rezervA Ardealul si Banatul,(IA lui Vaida Bucovina, lasand taranistilor Basarabia si, fArAa o spune, i Vechinl Regat. Presedintele executA numai ho-tArarea comitetelor reunite. Sovietism in toata forma. $ibietuf om

Nu dau niciun rAspuns, ci iscalesc plicul.Foii unguresti din Timisoara Maniu i-a declarat cä eu

eram pentru fuziune, dar imi pare rau de sefie i cd totusise va trece peste supArarea mea personalA.

26 Septembre.

Mi-e scArbA sä povestesc scenele de ipocrizie care s'au

primeste....

MEMORII

petrecut la delegatia permanentA, pregAtitA prin votul pre-mergAtor de la Brasov, pentru implinirea fuziunii. Totitachistii sunt gata s'o aclame. Argetoianu, care prevededupa aceasta prostie", douAzeci de ani .de opozitie, nuvrea SA-si supere prietenii, dar, nesentimental", se des-parte de mine, ca de unal cu care nu poate face politicA".

AsigurA cA Regele i-a spas, la capAtul audientei in care iicerea sã facA prefect in Ardeal pe nu stiu eine: Da, Arge-toianu, nu Iorgal nu Iorga!". Apoi: Dar sa nu ma spui,fiindcA voiu zice cd nu e adevArat". Mai CA as crede.

28 Septembre.

Prin Lugosianu, Maniu imi anuntä Congresul, intreban-du-mA dac8 iscAlesc.

/Ulu de la Munteanu-RAmnic ce s'a petrecut. Argetoianua cerut ironic votarea statutului. Totul s'a fAcut in cAtevaminute. Cu statutul" in mAnd au decis Congresul. Apoi auvotat fuziunea. FArA niciun aplaus. Argetoianu a stabilit c8astfel de cAsAtorii de ratiune dureazA mai mult.

Am rAspuns:VAleni, 28 Septembre 1926.

Scumpe Domnule Maniu,

Domnul Lugosianu, care functioneazA ca secret& po-litic" al partidului national Mt sa-1 fi numit nimeni informele legale, imi comunicA un brulion de convocare aCongresului general". De oare ce delegatia permanenta n'8tinut sama de cererea mea de a se vota un statut, care nupoate fi acela al desfiintatului partid national roman, cumpare a crede neautorizatul secretar Congresul nuse poate convoca.

Orice adunare care si-ar da acest titlu nu poate repre-

153

politic",

154 N. IORGA

zinta partidul, si hotararile ei sunt pentru mine nuleneavenite.

Toti oamenii cu simtul legalitatii i Ioaialitätii vor fi a-'faun de mine ca $i aceia cari, oricat ar dofi o concentraredemocratic& nu pcit iscali propunerile partidului taranese,pe care atat de usor le-a primit o parte din delegatia per-manent& de $i n'avea caderea sa se ocupe cle ele.

Prirniti, scumpe d-le Maniu, incredintarea sentimentelorcare corespund acelora pe care mi le-ati pastrat totdeauna.

N. Iora,Presedinte al partidului national".

Cer organizatiilor sa-mi arate punctul lor de vedere.

1-iu Octombre.

Argetoianu a ehemat pe Cusin ca sa se explice. Din nouafirma ca, in scena povestita mai sus, Regele nu m'a vrut.S'a despartit de mine, la plecarea in sträinatate, in cele maibune relatii. Intors, a fost vizitat la Sinaia de Maniu, carei-a cerut parerea asupra fuziunii. A amânat-o ca sá vadaimprejurarile. Acuma o primeste fiindea nu se poate altfel.Doreste insa relatii personale.

Maniu rezerva nationalistilor doua judete: Ramnicul-Sä-rat pentru Tasca, Dorohoiul pentru mine. Dar daca d-1lorga nu primeste?.... N'are decat sa piece.

Se plange ea nu 1-am cercetat la Cluj pentru a-i cere pa-rerea...

Bratianu a cercat pe ai nostri. I s'a spits cä ei raman le-gati de mine. Raspunde ea ma vrea i pe mine, in fuziunesau altfel. De si nu vin la dansul, el ar veni la mine, dar1-am dat afara" si se terne...

Averescu a dictat lui Papacostea, si Cihodariu-mi aducenota, cele ce urmeaza: Dupa cuvinte dezagreabile pentru

si

AIEMORII 155

Argetoianu, mu1t.ame5te pentru felul cum am tratat chestiacu Italia, dore§te sa ma vada undeva. Ar veni el singur,daca aceasta n'ar putea da Doc la interpretAri. Ii raspund caar putea veni cu Regele la A§ezamant, sau §i. singur VaraRegele, pentru a se informa cu privire la FundatiaCa raspuns la rnesagiul amal41, ii trimet Istoria Romani lor",cu aceasta dedicatie, datata: Biruitorului de la Mara§ti a-ceasta Istorie a Orli in care a inscris o pagina de glorie".

2 Octombre.

La Iai Cananau merge cu fuziunea, rugandu-se lui Ma-niu, sa ma faca a reveni... Amicii miei s'au abtinut. Pro-fesorul Dragomirescu a adunat pe ai sai §i. a raspins fu-ziunea.

Regina, cu princesa Ileana §i printul Nicolae, pleaca in A-merica, lasand in urma un mesagiu. La Cotroceni se fac_transformari. Pe Regele, abia operat, ii duc pe Dunare,ca sa-1 instaleze apoi la Constanta.

Regele a adus in tara pe nepotii sail Hohenzollern.

5 Octombre.

Averescu imi raspunde cu 0 dedicatie amabila pe fotogra-fia lui §i alta pe o carte.

6 Octombre.

Argetoianu ii da sama abia acum ca tarani§tii au cal-cat de a doua zi acordul. Neadmitand declaratia lui Miha-lache cA pre§edintia e numai provizorie O. nu .tiu mai ce altepretentii, el se retrage din partid.

oficiala.

156 N. IORGA

Regina ar fl vazut, dupd Universul", la Paris, pe prin-tul Carol.

Din Craiova mi se anunta cä toata organizatia e contrafuziunii. Din Cernauti si din Caliacra telegrame de ade-ziune.

7 Octombre.

Urmeaza scrisorile i telegramele de aprobare..Toti vechii miei amid sunt la datoria

9 Octombre.

In feta unui numar din ei, pe langa cari i cativa fostiaderenti ai lui Argetoianu, cetesc apelul care tara si pro-gramul. Ii asigur cà nu ma gandesc a-i inchina riiinanui, darCa sunt gata a sta de vorha cu oameni onesti.

10 Octombre.

Congresul fuziunii". In mijlocul insultelor la adresa mea,Romania" bate toba pentru marele eveniment.

14 Octombre.

Cihodariu imi spune la gara, aspru, pomenind cerculde admiratori", cà partidul se destrama daca nu se face ocolaborare cu cineva.

15 Octombre.

La Congresul Bisericesc. Discutii obiective supt excelentaprezidare a Patriarhului. M opun la incercarea lui Lupasde a preface manastirile in scoli de infirmiere, la proiec-

tor.

MEMORII 157

tul de a cladi catedrala pe locul halelor Bibescu, la fixa-rea sediului eposcopiei din Cetatea-Alba la Ismail.

Seara, adunare cu prietenii. Li spun ca n'am intentia dea deveni staroste de cer0tori". Decidem asupra nouluistatut al partidului.

16 Octombre.

Dimineata §i dupa amiaza la Congres. Chestia daca nouaFacultate de Teologie trebuie sa, fie la Iasi sau Chisinau.Episcopul Puiu raspinge violent Chi 0nau1, i Lupa5; raspundecu vehemen. Ara Ca nu suntem aid pentru a asista laun. scandal 0 ca. orawl care vrea Facultatea trebuie s u-neasca religiozitatea cu nationalismul, dar i religiozitatea cunationalismul. Patriarhul incheie in cuvinte frumoase. Do-re06 ca o asemenea intelegere sä fie 0 in luptele politice.Raspund in numele Congresului, laudandu-i tactul i spiri-tul de dreptate i arat ca viata politica a 0 profitat de a-ceasta atmosfera: dovada reconciliarea mea cu Vintila Bra-tianu.

La amiazi Ia deiun la princesa Elena. Participa reginaSofia, printul Cristofor, o sora a regelui Constantin, Ma-ria, vaduva unui Mare Duce, asasinat, remaritata cu ami-ralul Ioanid, princesa Irina 0 printul Pavel.

Seara, cineva-mi aduce ziarele care vorbesc de apropiataintoarcere a Printului.

158 N. IORGA

Princesa Elena mi-a spus ca. Regele e foarte slab, ingri-jitor de slab.

Copilul regal a intrat, in momentul conversatiei. Voinicvioiu, cu par des, cret, blond, pe fata rotunda, cu ochii

mici i ireti, e foarte &Agit. Stie engleze$te i romane$te,dar nu vrea sa vorbeasca. Se lasa sarutat. Iar and Ii daucloud icoane, spune, dupa cerere: multumesc.

Pais imi scrie ca la Roma au sosit rapoarte din Florentacum ca am facut acolo propaganda anti-lascista! Ridicul...Aminte$te pe Rabindranath Tagore, care, prirnit de Statulitalian, a batjocurit apoi regimul. Poate s'a in$elat asupraintentiilor mele... Crede cid invitatia la Roma va fi menti-nuta."

Raspund, aratand ca am fost la Florenta cloud zile, cdn'am vazut dec.& fasci$ti, ca am primit un 'redactor fakist,ca, fara a fi dator, ca un strain, am facut lauda lui Musso-lini. Cum se poate crede cä ar fi vorbit, in tara prietena,contra guvernului ei, un om politic, $ef de partid, care erasa fie $ef de Guvern? Daca am fost invitat, am zis: mul-tamesc; daca se va da crezare unor asemenea pari, mavoiu inclina i voiu zice iar: multamesc.

Comunic scrisoarea lui Al. Lahovarg, ministru la Roma,care vorbe$te ministrului Italiei.

Octombre.

La Turnul-Magurele pentru inaugurarea Ateneului local.&genii imi iese inainte cu preotii i invatatorii. La Ale-xandria primire cu $colile i muzica. La Turnu, intampinarede primar $i slujba in marea i frumoasa biserica.

si

17

MEMORII 159

18 Octombre.

Denize la mine. Vorbim de Rege. I se pare vioiu i sprin-ten, dar, de la tragedia Printului, parchemine.

Filth imi spun ca scade zi de zi.Invitand la Hateg, ,in numele Comisiei Monumentelor Is-

torice, pe princesa Elena, mi se spune, dupa o lungateptare, ca a fost chemata la Sinaia, de Regele; mai cu-rand de cum se credea".

Seara, pleaca familia greckeased.19 Octombre.

La Simeria, unde m intampina ministrul Grozea, odatä laComunicatii, iar acum, pentru a face loc lui Meissner, rd-mas fard atributii reale. E nemultimit de situatie §i paredispus la o legituri mai stransd cu mine.

Ma intovärdwsc: Bal§, Draghiceanu i Mete.Se yid inainte de amiaza bisericile din Sangiorz, din

Streiu g din Ostrov.La masa de la Hateg iau parte §i unii nationali, cari'

imi spun cuvinte bune, i rispunsul mieu e primit cu prie-tenie.

Dupa amiaza la PeOiana, de unde ne intoarcem la Deva,unde Grozea are o splendida locuinti. Omul e din toatepunctele de vedere remarcabil.

20 Octombre.

La Gura Sadului, unde earn continuarea peste patru se-cole, partiald, a picturii, aa cle originale, din Sud-VestulArdealului.

Aceiasi buna primire la Brad, unde, iard5i, indemn sase reducd politica la singurele proportii la care are drept.Lumea pare a fi de aceiasi opinie. Grozea arata public cds'ar putea si firn po-litice0e laolalta.

as-

160 N. IORGA

DupA masa vizita la Criscior i Ribita. Aid ca i la Pertiana, vechea pictura a fost rasa sau acoperita cu var.

21 Octombre.

Aflu in tren moarfea d-rului Babes, caruia Vineri searaii strangeam mana la Academie. L-a luat un atac de anghinAde piept.

22 Octombre.

Inrnormantarea Iui Babes. Patriarhul gaseste ca de obiceiucuvinte simple, potrivite i frumoase. Pe cand celelalte dis-cursuri se desira in culoarul eel mare al Facultatii de Me-dici* se vorbeste, se cetesc ziare.

Guvernul desminte intoarcerea Printului.

24 Octombre.

Adunare politica la Galati, si cii tarani. Unul, TraianIchim, din Tutova, a venit pe banii lui de-a dreptul de laplug, dupa ce a1 aflat din ziare ca se tine intrunirea. Iii-cheie discursul sau asa: iar cei cari s'au dus la Satana, citDracul sa rAmaie!".

27 Octombre.

Mare5alul Angelescu ma asigura ca Regele n'are nimic"afara de o eolith veche, pentru care a ifost pus vre-o zecezile la regim 5i in pat, ceia ce-i face bine.

In chestia printului Carol, nu sunt cleat zvonuri.

MEMORII 161

28 Octombre.

Doctorul Gomoiu spune cd Regele continua a fi in foarterea stare, Diaree, lipsd de alimentatie, gemete,

30 Octombre.Adunare politica la Foc§ani.Conferinta pentru Societatea studentilor putneni despre

Vrancea adund foarte multd lume. Antisemitismul, atacat §iin cursul conferintii, pare in scädere.

3 Novembre.

Argetoianu imi scrie:Urmariam acela§ scop: ne-am putearegäsi". Averescu sa vie la mine. Rdspund pe o carte de vi-zitd cd: oricdnd, cu cea mai mare pldcere, sunt la dispo-zitia amicului mieu personal, d. C. Argetoianu, pentru oricealta deck chestiuni politice".

Regele e intr'o stare de sändtate foarte tristd: o fan-toma", sträveziu.

Seara, masa Academiei pentru de Martonne, care rds-punde simplu §i ironic la valul de discursuri cdzute a-supra lui.

La fuziunea cercurilor de studii"; Maniu declard cd men-tinerea de catre mine a partidului national e o glumd", catoate s'au fäcut legal, cu voia mea... Explica tardnismul luiprin doctrina claselor produ,caotoare", iar nationalismul princhemarea la conducere a natiei intregi §i prin recunoa§te-

11

162 N. IORG/1

rea altor drepturi nationale. Asigura ca manile lui suntvrednice, cinstite i tari".

4 Novembre.Sosirea ducelui de Spoleto.Un ofiter superior de la Carte imi spune ca starea Re-

gelui e foarte rea: pare un manechin pe care flutura hai-nele. Azi, pentru primirea printuhii italian, era doar maisprinten.

Tasca imi spune cã a aflat tin plan bratienist-averescanpentru a ma scoate din partid: sa-mi ()fere un loc in RS-genta.,

5 Novembre.

Receptie la Legatia italiana pentru ducele de Spoleto.Averescu vine catre mine. Fac i eu cativa pa§i care

dansul. Avem un teren neutru." Nu, unul pe care-Iiubim i tmub i altul". Ii arat bucuria pentru aceastä vi-zita. Averescu imi spune 6' ea pregateste vizita in prima-vara a Regelui. Dureaza pânä atunci?" Averescu asigura caRegele n'are nici cancer, nici ciroza a ficatului, ca a abuzatnumai de mancare dupa cura de la Vichy, ca acuma crestedin nou in greutate. Aduc vorba de printul Carol. Dar nus'a schimbat nimic in atitudinea Niniic." Akar,spun eu, ce insusiri distinse! Si dumneavoastra toti atigresit in noaptea aceia. Si d-ta in particular ai fost foartedur". Dar §tii d-ta ce am spus inainte?" Ai fost pentruamanare?" Da, i am designat ca sa incerce a-I intoarce,n'ai crede pe cine...." Eu l-as mai fi aclus odata inapoi".Pe princesa Maria, Mignon... Dar dumneata esti senti-mental". Mi..se pare ca dumneata ai dat in viata mai multedovezi de centimentalite". Greseafa durnitale e ca estisentimental". Crezi d-ta?" Ii cer sa spuie sincer dacae vorba cà Regina sa intre in Regenta. Sincer, nu." Apoi,

ME/1110Rn 163

cum alta lume se apropie, incheiu spuindu-i: Dar avemvreme destula ca sä vorbim aiurea de acestea".

In tot timpul, pe fata lui acela5i nelini5titor zambet.Argetoianu e in sala. Vine la mine. Deci WA politica...

Eu nu mai fac politica, dar trebuie sa yin la d-ta sa-ti explicce a fost". De altfel", Ii raspund, nici cu cellait n'amvorbit politica." li dau Vineri dimineata.

Am fost prezintat i printului italian, loarte inalt i drept.Fata mamei lui, Elena de Orleans. Cateva cuvinte banaledespre Storia dei Romeni", cartea mea, pe care a foi-letat-o.

Seara, auditie muzicala la Palat pentru oaspete.Obositor ca totdeauna. Ceva muzica vocald mai invioreaza.

Regele e foarte schimbat: sprinceneie par foarte groase §inegre, barba mare infoiata. Se tine insa drept i are in-fatiare eleganta. Dupa concert vorbqte vioiu cu cineva,indelung. Princesa Elena §i Irina fac onorurile. Inainte deparele 11, din cauza oboselii Regelui, adunarea se im-pra§tie.

Ma duce acasa un §ofer strain. Vreau sa-i platesc. Alifacut atatea pentru tara; de ce sa nu fac i eu ceva pentrudumneavoastra?"

7 Novembre.

La Craiova. Intrunire cu delegatii, nu prea multi. Aratca nationalismul mieu s'a dovedit in riscurile razboiului, cataranismul in 1907, pe cand adversarii miei de azi erauon aiurea oH nesimtitori. Cei de fata sunt &dam m*ati.

Intr'o conferinta iau apararea Semandtorului" contra de-tractorilor lui.

Seara, la banchet, raspunzand toasturilor, arat cat de mults'a schimbat tara, i prin influenta ideilor noastre. Aceasta

164 N. IORGA

trebuie faca optirnisti. S'au realizat atdtea puncte deprogramele noastre! Dar e bine ca acei ce au emis ideile sa"

lucreze. Cred cä si protivnicii nostri se vor convinge c5e bine a se face si aceasta incercare. Nu vom muri fa'rd ani fi dat partea.

8 Novembre.

La un regiment, unde nuvelistul Dongorozi, noul direc-tor al Teatrului din Craiova, introduce reprezintatii educa-tive. Asista i doi generali.

9 Novembre.

Punerea pietrei de temelie a Palatului Ligei. Vorbesc fru-mos: Patriarhul, primarul Anibal Teodorescu,Co tells. Princesa Elena a prezidat serbarea.

10 Novembre.

Vizitä in Ardeal la Baiesti, Nucsoara, Salasul-de-sus, Raul11.1b si Petrosani.

11 Novembre.

Cu princesa Elena la Inidoara, Sarmisagethuza si Or lea, cuirescele (frumoase, langä casa contelui Kendeffg, unde e a-dapostita in taind fiica arhiduceluii Frederic venitä pentruo reclamatie de mosie.

Novembre.

Deschiderea Camerei. Opozitia se abtine. Dintre minoritarinumai Sandor, in jacheta neagrd,

Regele apare. De fapt foarte slab, putin palid, dar vioiu,sigur de sine, cu ochiul clar. Ceteste hotärât un lung Me-sagiu, bine fäcut. E vorba de cälatoria Reginei si de ma-rele popor american", de tratatul cu Franta, aplaudat, de

14

sa-i

si

litililineu si

MEMORII 165

eel cu Italia, si mai mult, fiind de MO maresalul Badoglio,caruia i s'au facut mai inainte ovatii. Mai departe are inte-res pasagiul in care ameninta presa si acela care promiteblind intelegere cu nationalitatile.

La plecare, Regele se scuza ca. nu I-am putut Inca vedea.Aminteste de repausul ce i s'a impus, de cura ce trebuiesa facA. E Nina", zic eu, dar cu conditia de a iesiune ori dintr'insa. De te-ar auzi medicii miei..."

*

Se pare ca Al Constantinescu, bolnav de dubla pneumonie,e pe sfarsite.

*

Cihodariu imi repeta ce mi s'a spus prin altul acum cloudzile, Ca Petrovici doreste relatii personale cu fostul sau pro-fesor, ca el isi da sama de ce s'ar intampla dupa disparitiageneralului, ca nu vrea sa cerseasca un loc de deputat lausa liberalilor", ca am putea face ceva printr'o colaborare,eu luând vice-prezidentia Consiiiului, care s'ar termina prin-teo fuziune. Ii arat ca aceasta nu po4te pleca decat dintr'odeclaratie formala la Mesagiu in numele lui Averescu case doreste o politica noua, ale carii baze le-am pune incomun. Indic si persoanele care ar fi sa intre in Ministeriu.Totul atarna insa de recunoasterea necesitatii unui cursnou":

*

La Camera, Guvernul intelege sa pastreze fara alegerebiroul din Iunie. National-taranistii arata nelegalitatea pro-cedeului. Liberalii se rostesc in acelasi fel. Se audauga cu-zistii.

De doua ori revin si eu asupra chestiunii. Majoritatea pare

166 N. IORGA

zguduita, dar voteaza dupa ordin. Astfel s'a salvat... vice-prezidentia unui amic personal al prevdintelui de Consiliu.

Maniu ii cetqte declaratia cu privire la fuziune.

Inaugurarea Academiei de Comert. Patriarhul a vorbit cuaccente de cald nationalism, mergand pana' la aluzii ciiprivire la cazul Berkowitz (frustarea fiscului de ace§ti ban-cheri), calduros aplaudate de studenti §i de sala. Ministrul deCornell Berlescu a atacat ingusta conceptie economicä a

16 Novembre.

Argetoianu la mine, emotionat. Imi spune ca din ace5tidoi anijumatata un .ingur luau placut ii ramane in minte: relatiile cu

mine. Nu mai face o politica militanta, dar se ingtije§te de soartamandatului sau; incolo e gata a servi tara, fie §i ca simplucomisar". Imi poveste5te din nou cazul cu Regale, care arfi cerut inläturarea mea. Dupa afacerea Printului, i-a spusca am calitati politica, iar pe urrna, in Mart, i-a trimis peHiotu, ca §i cum acesta ar fi venit din propria luica sa-1 indemne a care o audienta. Cum totul era pregatit,i-a fost acordata paste dou'a ceasuri. Rage le i-a vorbit depolitica, i-a recomanclat ca unui ministru al sau" sa nu nu-meascA prefecti politicI; i-a vorbit de un tovar4 de liana-toare din Ardeal, Trutia, care i s'ar 'Area potrivit. Laplecare, in prag, I-a rechemat pentru a-i spune ca pre§,edin-tele de Consiliu trebuie sa fie Maniu, cerandu-i concursulpentru, a regula lucrurile in partid chiar. El a aratat greutatealucrului, i Regale a inlistat. A adaus Ca, daca s'ar Zvoniceasta, el ar dasininti ca a spus (intocmai cum au insemnatmai sus). Mergand la Maniu ca sä-i spuie ca are impresia"di Regale ar dori unitatea de conducere, acesta i-a declarat:

liberalilor.

si

/VIEMORII 167

$tiu, Regele ma vrea pe mine". De unde stii?" Aminformatiile mete". Pentru atitudinea sa in ultimul timp da la-muriri.

La Camera, declar ca, nimic nepetrecandu-se legal si valabilin partidul rnieu, räman ce am fost.

Seara, la majoritati, Averescu, facand o pedanta analiza adeosebirilor de partide, jignitoare i pentru liberali, ne con-sidera ca un partid al carui nume nu-1 stie si care, slabit prindesfacerea aliantelor lui", nu poate decal sa-1 sustie inmomentele mari". Aviz amatorilor de portofoliu. Iar AnibalTeodorescu, in numele majoritatilor, se declara contra co-laborarilor" cu opozitia, asigurancl ca ai h4 sunt tari".

18 Novembre.

Se ref ac declaratiile lui Averescu. Pe alocurea, e si mai rau.mai rau.

20 Novembre.

A murit Al. Constantinescu. Politicianisrnul intreg Ii irnple-teste cununi si-i pregateste o inmormantare regala.

Mare scandal la Camera in jurul alegerii din Bihor. Gaspare pus sa vorbeasca pentru Lascu, candidat" cazut. Obisnui-tele injurii se schimba, dar nu s'au batut.

21 Novembre.

La Chisinau, uncle vorbesc despre invatamantul superiorin trecutul nostru. Caldä primire, la scoala eparhiala de fete,

1.6S N. IORGA

care-si serbeaza hramul. Arhiepiscopul vorbege. EpiscopuIDionisie ii amintege cu mandrie coborarea din razei mol-doveni.

La o adunare cu nationalii nogri" Ciobanu asista nu-mai pentru mine. Ii spun ca n'am intentia de a-i sili con-

Gore e tot nemultämit. Crede ca lumea care ne ura nedespretuie5te acuma. Taranul e mai sarac astazi; multi n'attprimit parnant. Ce dezastroasa e influenta hamletismuluirusescl

22 Novembre.

Academia de Inscriptii din Paris ma deleaga la congresulde bizantinologie din Belgrad.

Zvonuri tot mai multe de intoarcerea printului Carol,sustinut de unii generali. Bratianu ar fi declarat public ca-Iva opri.... ca la Mar4egi.

Dupa altii, Regele ar fi mai bine.

24 Novembite.

Dinu Cesianu imi spune ca Printul a avut o intrevederecu Regele la intoarcerea acestuia, §i. ca ea a fost plina deefuziune. A vazut i pe Regina.

La gara Regina a fost auzita spunand: Iespere que bien-tOt tout sera pour le mieux".

De Sf. Mihai o suta de Cavaleri ai Ordinului, cu generaliin frunte, au scris Printului ca spera sa serbeze la anul suptprezidentia lui.

stiinta.

MEKORII 169

28 Novembre.

La Sinaia- generalul Tautu imi spune cum, la 9 Novembre,dupa masa la Pa lat, auzind pe Rege toastand pentru cava-lerii Sf. Mihai din Ord i strainatate, cei prezenti, vre-osuta de ofiteri, au inteles ca e vorba de Print si de aceiai-au trimis adresa.

Regele e silit sa declare printeo scrisoare catre Averescu,publican in Monitoriu" i cetita de Coanda la Camera ca.,puterile revenindu-i", cere sa se concentreze toate partidele,.eu sfetnicii" fosti si actuali in frunte, in jurul tronuluipentru a apara hotararile lui" contra ratacirilor si so-vaielilor unui copil iubit";

2 Decembre.

Ciolac Antici, caruia ii cerusem sa fiu primit de reginaSerbiei, pentru a interveni in chestia Printului, imi spunecä Regele, care ia masa cu clansa de doua ori pe zi, e slab,glumeste insa. PrefectuIui de Politie, mi se spune de aiurea,i-a vorbit de zvonul ce umbla ca e impaiat". De fapt multiII cred mort, pastrat pana la venirea Reginei.

Incetul pe incetul ministrul vorbeste in numele lui: nitrebuie un Rege, nu o Regenta; Serbia s'a gasit rau decele cloud Regente ale ei, de si acolo era, in cazul al doilea,si Milan, tatal Regelui, care, mai ales in armata, a facutmult bine. Serbia are nevoie de o Romanie consolidata.Deputhtii liberali i-au spus ca e vorba de o Regenta in tim-pul bolii Regelui, participand si Regina si unii oameni po-litici. E contra ideii ca oamenii politici sa intre in Regentä:Ristici a pierdut partizani ca Mijatovici i Novacovici toc-mai ,de aceia, i astfel puterea partidului liberal a incetat.

170 N. IORGA

Nu s'a trimis inca de la Paris rezultatul analizei chimice.

3 Decembre.

La Regina Serbiei. M'a intampinat in odaita ei: Ce zici?"Ce am zis. Dar ma tin de ce am prpmis. Nu intreb

nimic". Nici eu n'as putea raspunde nimic." Apoi vor-bim de noua editie a României in Icoane", de bisericisarbesti vechi i noua, ca a lui Alexe Comnenul, Sf. Sofiade pe lacul de Ohrida, pe care ea le descrie cu interes sicu o perfecta competinta. Apoi de congresul de bizantino-logie, de o vizita la Belgrad a fetelor de Ia Koala mea.Intreband-o de sanatatea Regelui, imi sptme ca se nu-treste cu: oua, came crud& peste, fainoase; n'a avut niciunmoment de depresiune; are verva si humor. Acuma merge lareceptia ministrului Spaniei.

4 Decembre.

Discursul lui Lupas la Mesagiu provoaca" obisnuitul scan-dal intre Ardeleni.

Intoarcerea Reginei.6 Decembre.

Regele a fost operat prealabil. Cancerul s'a evidentiat.Starea, multbmitoare. Peste patru zile se va extirpa parteabolnava din intestine.

7 Decembre.

La Camera M. Popovici irni spune cà anturajul lui Vin-tila Bratianu, considufind dinastia compromisa, ar visa deo dinastie septentrionale, englezà. M. Popovici vorbestede republica.

MEMORII 171

8 Decembre,

A ars toata partea centrala a Palatului Regal. Lumeao crede de rAu augur.

A doua operatie facuta Regelui a reusit.

*

Pentru o conferinta la Botosani. Un ziar constata ca,in orasul jocurilor de carti, cartea mea nu mai e cella demult. Se simte. Gasesc admirabile fresce la Sf. Nicolae: dejur imprejur, noroiu i negligenta.

13 Decembre.

Adunare la Cernauti, urmata de o conferinta.

lii Decembre.

Sunt silit sa iau cuvAntul la Camera, unde generalulMargineanu, indemnat de priete-ni putin inteligenti, aduce latribuna cazul säu, atacAnd violent pe generalul Lupescu, ca

pe generalii Allardarescu si Stratilescu. Observ imposibi-bilitatea morala a unor asemenea critice in sedinta publica.Averescu recunoaste dreptatea mea, dar observa CA nu tre-buia sa vorbesc de curatirea" armatei. ArAt sensul in caream cerut-o. Insinuari politice ale lui cu privire la lgeapreSei ma fac sa-i spun ca. n'am fAcut nicio intelegerepolitica cu el".

DisCutie la Mesagiu, cu patima, totdeauna -pretentioasa,une ori Tidicola.

si

172 N. IORGA

15 Decembre.

Davi Ila a incercat, la tribunä, o intelegere a fuzionatilorcu Guvernul. Atacul contra liberalilor trebuie sa provoacelegaturi.

17 Decembre.

Cuvantarea mea la Allesagiu e ascultata in there.

19 Decembre.

Adunare a partidului mieu la Dacia".Se zice ca Regele a fost foarte multämit de interviewul

Printului §i ca, la o telegramä nervoasa a Iui cerand tiridespre boala parintelui, ar fi ordonat sa i se dea tiriIe catde des.

Dupa izvoarele cele mai sigure, Regina e foarte abatutade starea Regelui. Intreaba de ce nu s'a recurs mai, rapedela un medic mare (eu o cerusem lui Averescu). $i princesaElena dorise o astfel de consultatie.

20 "Decembre.

Argetoianu vorbeste la budget, cu un amestec de sfialä§i de ironie.

National-taräni§tii negociaza, cu Davi Ila in frunte, i cuGuvernul. 1Vianiu s'a vazut cu Goga.

Liberalii tau notä in Viitoral" Ca a admite un Ministeriunational cu &msg.

/Y1EMORII 173

21 Decembre.

Hiotu vine ca din partea Regelui, cerându-mi sfaturi pen-tru Fundatia lui.

22 Decembre.

Princesa Elena spune cd II s'a dat printilor greci o educatiefoarte greceascA: ea insäsi a fost doar vre-o cdteva sAptä-mani la o scoalA in Anglia. GAseste cä e bine asa:- crestereasä fie ca pentru tara in care ai sä trAiesti. Lauda cunostin-tile printului Carol; stia tot, cetind i ascultAnd. Printul Ni-colae spune rdzAnd: asa se deosebesc fratii: Carol stietot; eu nu stiu nimic".

Argetoianu imi spune CA Regele e rAu: boala inainteazA.S'a renuntat la o nouA operatie.

23 Decembre.

IVIitilineu imi spune cA Regele, care a primit ieri Camera siSenatul in tinutä militark cu sabia, cu mAnusa in mânäa glumit cu primarul asupra lipsei de presiune a pompelorlui, ar putea sA mearga in Franta pentru cura cu radiurecomandata de Hartmann.

28 Decembre.

Stiri contrazicAtoare despre printul Carol.

29 Decembre.

Printul a times daruri de CrAciun fiului sAu.

*

5i

1 9 2 7

4 Januar.La Averescu pentru lotaria Ligii.Se arata clispus sa o sprijine din rasputeri. Prefectii vor

merge din sat in sat. Ce nu se va face va fi din vinaorientalismului lor.

Ma reline pentru a vorbi de prim-1u] Carol. Pretinde can'a fost la 4 Iamiar contra lui. Chemat lard' sä tie de ce,a gasit la Sinaia, in gar& pe Bratianu, care i-a spus Ca edin nou situatia de odinioara, cu circumstanta agravanta arecidivei. Va trebui sa se cearä Regelui o arnanare. In au-dientd, Averescu i-a spus Regelui cä imprejurarile ii facsä schimbe atitudinea sa din 1918: atunci, cu printul Ni-colae, nu era perspectiva unei lungi Regente ca acum, darRegele, plangand, i-a vorbit de hotararea .sa irevocabila sii-a cerut sprijin. Atunci el a cedat.

In sedinta Camerelor el era contra instituirii Regentei sivoid sa se vorbeased in acest sens. L-a oprit Bratianu,luand cuvantul cel d'intaiu, pentru a-i spune ca e o deci-ziune a Regelui,

xorbese de greutatile situatiei. Sefii de partide, fart]a tinea sama de Maniu, sunt de oarecare varsta. Nouageneratie n'are un singur om pe care s6 recunoastem cas'ar putea sprijini tara. Regentii, afara de printul Nicolae,sunt oameni batrani. Succesiunea la Patriarhie ca si la Curteade Casatie va fi 'disputata serios pentru participarea la Re-genta, pe care o implicä. Ce e de facut?

Regina, Regenta? E o ferneie de foarte mari talente, care12

Ii

178 N. IORGA

castiga i farmeca. Dar ii lipsesc cunostintile politice nece-sare i simtul necesar al realitatior politice.

Atunci n'ar ramanea decal readucerea Printului, ori Re-genta, dupa obiceial Orli, a mamei Regelui.

Printul e un om de marl calitati. Popularitatea lui e i-mensa; daca nu in imprejurarile de acuma, in altele reve-nirea lui se impune.

Altfel, Princesa, straina, n'are legaturi personale.Averescu gaseste cã aceastA solutie e pentru dansul o

suggestie.In ce priveste pe printul Carol, el, Averescu, 11 doreste in

aceIeasi conditii ca si mine.De altfel a tiimes Printului pe colonelul Manolescu pentru

a discuta asupra formei intoarcerii lui.1-am spus.generalului ca astazi ar putea lua o mare hota-

rare. Mane, poate nu.Aflu de aiurea ca Manolescu s'ar ti intors cu aceasta de-

claratie a Printului: fata de irnprejurarile actuale ma de-clar gata sa ma pun in serviciul Orin Nicio conditie.

7 Januar.La Paris.In cursul zilelor urmatoare fac tot ceia ce pot pentru ca

sa grabesc singura solutie care -mi se pare potrivitA fata deboala Regelui. Cu vremea se vor cunoaste toate greutatilepe care le-am intampinat.

10 Januar.

Deschiderea cursului despre Calatorii turci in Franta se-colului al XVILI-lea i primilor ani ai secolului al XIX-lea..

Printul este de fata.12 Januar.

Din tara vestea ca Regele a luat parte la o serbare de re-giment in onoarea lui i ca ar fi vorbit indelung.

MEMORII 179

7 Februa?.

Ziarele venite din tara vorbesc de atacul national-tara-nistilor la Camera si la Senat, in chestia Printului.

La Camera, Madgearu prezinta decizia partidului, tarecere, pentru stricarea actului de la 4 Ianuar, un nou Con-siliu de Coroana. A raspuns, i foarte bine, avand un maresucces, Averescu. Arata atitudinea trecuta a partiduluimanevrele lui mai nouä, nerealitatea solutiei. Maniu, M. Po-povici, care a pus la cale totul, absolut nedibaciu, nu suritlasati ia vorbeasca. Intriga cade in ridicul.

11 Februar.

La Dunkerque cu N. Cantacuzino i alte persoane.A doua zi, vizitam maretul port. Excursia in Romania a

Camerei de Comert e pregatita pentru 2 Maiu. Va fi pre-cedata de deschiderea liniei Neptos" cu porturile noastre.Inginerul constructor ar dori sa fie invitat a le vedea.

La Primarie, primarul socialist trece cu vederea prezentalui Cantacuzino. Trebuie sa raspund eu. Ara ca, dupa le-gaturiIe de sange, dupa ale gandului, intre clasele culte,trebuie sa fie i legaturile de munca intre clasele laborioase.In Consiliul Comunal de aid. este i un simplu docker".

Dejun la fiul lui Felix Coque Ile, Eugene, consul al Ro-maniei. Dupa-arniaza, conferinta asupra Romaniei econo-mice, inaintea unui public restrans de oameni de afaceri.

13 Februar.

Vizita la Lille, uncle suntem invitati de contele Theiilerde Poncheville, care, la o excursie de vanat, a cercetatRomania, despre care a vorbit in- mai multe conferinte.Cercetare a frumosului Muzeu.

si

180 N. IORGA

Dejun la bogatul industrias Scrive. La Camera de Co-mert n.i se vorbeste cu caldurà. Relevez motivele, strainede orice calcul, ale legaturii noastre cu Franta. Nu-i ce-rem sa ni recunoasca nimic, dar de la sine vom fi acolounde vor fi interesele ei morale si materiale.

Conferinta mea despre Romania economica, mai ales le-satorie si mine. Mi se da medalia de membru al Socie-Valli Geografice.

Masa la Poncheville. Copiii lui apar in costume roma-nesti. Masa e acoperita cu tesaturi de ale noastre.

14 Februar.

Conferinta la Facultatea de Teologie protestanta ain Pa-ris despre Adevarata schisma a Rasaritului de Apus".Asista bunul mieu vechiu profesor Bemont.

15 Februar.

Seara, dineu la Bemont cu profesorii Petit-Dutaillis i 13ru-nel. Se vorbeste 5i de Francezii din Canada, cari, dupdPetit-Detaillis, se tin i singuri i n'au nevoie sa fie mill-vati de Franta. Vorbim de caracterul sicanator Vara folosreal al examenelor universitare. ACeSti oameni de traditieispravesc prin a o recunoaste.

17 Februar.

lu Ca I. Bratianu a chemat la dansul pe Ifrim, Fa-getel i Cusin, ca sä se planga ca i-am refuzat totdeaunacolaborarea. Dictez un raspuns in care arat ca niciodatanu mi-a cerut-o si n'a voit-o serios. DEKA ö vrea macar

Af

MEMORII 181

acuma, n'are decal sri scrie, cerând o intelegere publickfara nicio aprob are pentru trecut i fara garantii pentruviitorul care este incalculabil.

19 Februar.

Dormim la granita Spaniei, in mica localitate Irun. Bietotel de gara, rece $i murdar. Dar ce aier, ce lumina suptPirineii inalti!

20 Februar.

De la bun la Madrid. Dupa tara industriei aceia a paniLPeste Gaudararna ninsa spre Capita la.

21 Februar.

Cu bunul nostru consul Lanuza, lasat de Creteanu, carelucra cit banca lui, vedem Palatul Regal. Parada splendida,arhaica i melancolica. lar dupa amiazi expozitia vechiu-lui Madrid, foarte remarcabila ($i colectia de arta a lui La-nuza insu$i).

Apoi la Junta de cultura, condusa de Cana lelas.Profesorul de filologie prezinta Universitatea ca neexis-

tenta; sunt numai oameni remarcabili, pe langa altii carilucreaza izolati, cu zece studenti. Despre Romania imi de-clara ca nu $tie absolut nimic cleat ,cartea franceza a luiOvidiu Densusianu. Aici se simte nevoie de filologia spa-

lasata pana mai ieri in sama Germanilor. Lauda_monumehtala lucrare a lui Menende i Pidal.

MI se vorbe$te de tifosul endemic, datorit raului ServiciuSanitar, despre situatia creata de guvernul actual Spanieiin lume, despre ie$irea ei din Societatea Natiunilor.

Consulul mi-a spus ca Regele e la Bordeaux cu un fiubolnav. Printul Asturiilor are hemo*ilie, boala adusa deRegina de la Casa de Hesa, prin Battenbergi; nu se trans-mite de cat fiilor. E slab, idiot, tfinarul cel blond, odatt

nioll,

182 N. IORGA

frumos4..Al doilea- fiu elsurclo-mut. Regina nu face de locpolitica.

Viata populara e extrem de interesanta. Copii inteli-genii i foarte obraznici. Ii rad de orice trecator, de straini,fireste, ceva mai mult.

23 Februar.

Vizita marelui Muzeu de pictura i sculptura Prado. Amgäsit intr'o panza flamanda, de la inceputul secolului alXVII-lea, figura lui Mihai Viteazul.

*

Dupa amiazi conferinta mea franceza despre tara latinacea mai departata: Romania", la cercul de studii istorice.Multa lume, foarte aleasa, dar, la mijloc, apare. o bizarA Bu-curesteanca, plecata din tara, fiindca. ii era greu sa in-grijeasca, ranitii" si care traieste prin mijloace invuabile, porn-pand pe consul.

25 Februar.

La Orsova. Seara, splendida priveliste a largii platformedin strada (paseo) Del gran capitan". Oras curat si in-teresant de la prima vedere.

26 Februar.

Vizita admirabilei moschei, imensa si de o atat de ele-ganta discretie. Caläuzul ni spline Ca a cetit operele Re-ginei Romaniei" (Carmen Sylva).

La Sevilla vedem in graba imensa catdrala i Alcazarulincunjurat de gradini admirabile. E u9 intreg basm deOrient.

27 Februar.

Cu durerea de a nu vedea operele lui Murillo, -plecam

MEMORII 183

spre Grenada. Drum lung de o zi intrea9ä, cu opriri dese,dar permitand sa se vada in toate amänuntele o tara in-treaga. Sosire noaptea la otelul care din Paris are numaititlul. Carnavalul urnple de zgomot si de veselie strazile_

28 Februar.

Vederea Filhambrei dimineata. 1\le conduce cu prietenieinsusi arhitectul cldirii. Dupa amiazi, la catedralä, cu mor-mintele regilor catolici".

1-iu Mart.

La Madrid.Ilmicul mieu de Bastera e inca la Ministeriu; de unde va

veni numai catre seara.Consulul Lanuza imi arata ca nu se poate avea audienta

la Rege. Secretarul regal ma primeste. Vorbim de nacazuriledin familia noastra regalä. El spune ca nu poate fi ceira maibine pentru o dinastie decal sa gaseasca oameni cari spuntot adevarul.

Diamandi nici n'a fost acreditat pe langa, aceasta Curte,care tine cu atata grijä traditiile ei de stricth eticheth.

Dupa amiaza vedem splendidul Palat Regal. Un profe-sor al Universitatii de aici critica violent nu numai pe ca-nalia" de Primo de Rivera, care s'a ridicat prin desgustufde politica' a natiei, ci i pe Rege. Si-ar fi pregaind pen-tru elect subiectele de conversatie. Ar fi disparut senti-mentul de care se bucura, in 1913. Ca si Ferdinand alVII-lea, ar fi in stare sa. dea raspunsuri deosebite la treioameni. Regele s'ar fi inteles cu generalul ca sift, rastoarne peblajinui Garcia Prieto, incapabil de a rezista, de si unii ge-nerali, la miezul noptii, se si credeau descoperiti. Socialis-tii sprijina, ca i clerul, regimul, care a suspendat far4termen libertätile publice.

184 N. IORGA

Vizith la colectia de arta a ducelui de Alba, cu amintiriale impAratesei Eugenia.

Cineva pretinde ca, la un moment dat, Regele nevrándsa iscaleasca un act prezintat de Primo de Rivera, acestaa amenintat sä proclame republica din balcon, si Regele acedat.

2 Mart.

La intoarcerea in Franta strAbatem Catalonia irancezd,aa de asemenea cu cea spaniola. Prin Narbonne, suita peeolina-i galbena, prin Cette si Tarascon, prin Marsilia, ne-prietenoasä la miezul noptii, prin Toulon, zarit la luminastelelor.

3 Mari.1-

Aspect gatit i pregatit al Rivierei Franceze, fait carac-ter, pe care o väd intdia oara, plind de Englezi si de bol-navi. Nimic original in clädire si costume. Flori i arborilin tarile calde. Nenumärate otele imense. Monaco si Monte

cu palatele i speluncile lor de joc. La Vintimille tre-cern granita italianä, unde naturd i locuintg sunt in voie.Marea devine addnc albastra_ zbate solzii la soare caun peste multämit de hrand.

4 Marl.

Impu a refacut, pentru a colabora eventual cu BrAtianu,partidul taranesc. CiorovgiaIA cu Mihalacbe Ia Camera.

Madgearu s'a dus la Londra: se zice ca pentru a sondaca sef pe Titulescu. Vaida spune cä d-rul e intdiul carepleaca din liipii partidului". Halippa famâne cu Stere. Ade-ziunile care-i sosesc lui Lupu nu sunt, deocamdatd, multe.Adevarul" rdmane credincios lui Stere.

Carlo,

si-ai

MEMORII 185

Regele a creat o Fundatie la Iasi si un asez6m6nt pen-tru fetele de militari.

Excursie cu Al Lahovary la Rocca di Papa si la CastelGandolfo, la Marino, cu lucrdtori anarhisti, pe jumatate sal-bated, pe cariv.i tine in frau doar teroarea. De pe ziduris'a sters Viva Lenin", dar nu si un Viva Matteoti".Foarte rele sosele in toatd aceastä parte a orasului. 0murdard rusticitate degeneratd. Lahovarg imi spune: de lapanes et circenses au trecut la gustarea ofrandelor venitedin pelerinagiile intregii lumi catolice.

Americanii, dupd cele 20.000.000 aur aduse de cacti-nalul lor, au cdpatat biserica Sf. Suzana, care fusese pro-misä in scris Romani lor: unitii ardeleni vor primi in schimbo biserica la Forul lui Traian.

Dimineata, vizitä la rectorul Del Vecchio, un tânär activ,increzator, plin de tact.

5 Mart.

Printul Mihai e aici, gazdUit la Palatul Regal.

A doua auditie a Cantärii Romaniei". Public mai putinin sala imensä, dar foarte mare succes, mai ales pentrubucatile populare, care nu se pot bisa, cum se cere, dincauza timpului.

6 Mart.

La Ostia, minunat inviatä, de si numai pentru o cincime.An condus .1a garã pe printul Mihai. 11 intreb ce sä spun

actsd. Se gandeste: sä spui cã sunt curninte".

La 5, studentii din Roma imi aduc pergamentul de membrude onoare a sociefatii lor. Au invitat i foarte multi distinsimembri ei societatii romane: Pais, Errico Ferri, directo-

186 N. lORGA

rul Noii Antologii", de Francischi i altii. Pais imi spunecA denuntul contra mea (cA am fAcut in Italia propagandaanti-fascista) vine din Bucuresti. Tot de acolo s'a opritdecorarea lui Bianu.

7 Mart.

La Regele Italiei. Pretutindeni vechiul ceremonial. Saluturide imiforme supt scAn i anticamere. Mu IVA lume care sestrecoarA rApede la primire. Ochiul sur al Regelui e cerce-tAtor, rece, cu oarecare bAnuialA. Ma intreabd ce cartescriu despre Italia, i povesteste de cAlatoriile hti cAndputea calatori. Unde n'a lost: pe Marea NeagrA, inBalcani, la Narita pe Vardar si in pArtile vecirie! Vrea sdstie de unde sunt Rom Anil macedoneni. Apoi, trei sferturide ceas e vorba de Orientul latin, cu privire la care, prinmonede, e admirabil informat. Imi vorbeste de cele, nestiutede mine, din Caff a si din Asia Mica a emirilor. Promitea-mi da un studiu rusesc pe care il are acase. TerminascuzAndu-se cd mai sunt altii, o multime". MultAmeste ella plecare, i eu rAspund cu calduroase multAmiri.

La 6, conferinta mea despre sinteza romAneascd in la-tinitate". Rectorul Del Vecchio mA primeste foarte cAldu-ros inaintea unei sAli pline de membri ai Corpului diploma-tic si de profesori.

Tocmai in acel moment Mussolini anunta lui Lahovarg,venit la el ca sa-i spuie despre nerAbdarea opiniei publice.de la noi in chestia Basarabiei, cä. s'a fAcut. Cameniev,ministrul rusesc, a fost chemat pentru a i se spune cA, So-vietele zAbovind in aceastA chestie, Italia nu mai poateastepta. La oarele 11 ziarele vor primi stirea.

8

MEMORII 187

8 Mart.

La ambasadorul Franciei, Besnard, avocat din Tours, multtimp ales in Camera ca deputat de stanga. TrAie§te singu-ratec in imensele sale de piatrA surA ale Palatului Farnese.II intreb daca nu se terne de fantome.

bni vorbeste de relatiile cu Italia, constatand o bänuialagrea de inlaturat, mai ales cA presa francezA jigne§te ne-contenit pe Mussolini. El face ce poate ca sa imburiata-teasca raporturile.

Apoi la Male, directorul Scolii franceze din Roma, pe careII gAsesc instalat cAldut, burghez, in odAile unde acum pa-tru ani vorbisem pentru ultima oarA cu Monseniorul Du-chesne.

La 12 §i. jumatate sunt primit in audientA de Papa, care,.arAtandu-i-se, ieri, dorinta mea, a acceptat indatA, decla-rand cA n'are nevOie sA i se dea lämuriri personale. maconduce Penescu, decorat cu ordinul Sf. Sepulcru, de §i or-todox. Trecem prin §irul traditional' -al garzilor, de la Svi-terii de jos la garda nobila. Intru dapA un abate francez,.care a adus un Or de volume pentru o biblioteca de pietate.Mi se recomandA cele trei inclinatii §i. sArutarea inelului. Gre-§esc putin pe cele d'intaiu §i mi se pare ca am uitat complectpe aoesta din urma.

De dupa un paravan de sticla apare in bibliotecA Piual X-lea. Calm batran, care nu i§i arata cei §aptezeci de ani..Nici sever, nici zambitor: o perfecta seninatate bland&sprijinitA pe un perfect echilibra de cugetare §i Simtire.' As-cultandu-§i ritmul cuvantului abundent, ales §i foarte pla-cut, lasand abia din cand in cand loc unui scurt rAspuns,sau unei suggestii u§oare, el vorbeste, pe rand, de revistamea franceza, de greutatea studiilor de ansamblu in Sud-

18S N. IORGA

Estul Europei, de literatura rea, sprijinita de editori ziceu dar adauge si de public, de fasa actuala a seri-sului mondial, ingrijitoare. Se opreste indelung asupra fe-lului de a lucra al oamenilor din evul mediu, asa de ne-drept uitati. Si noi, cari ne suparam ca ni lipseste un mo-ment lumina electrica, nu ni dam sama ce insemneaza salucrezi singur, Vara carti, -Vara comunicatii, fara contort,intr'o biata odaita, la lumina unei candele. Cum zieeaid-ta, nu este un ev mediu, ci un ev. Incorporarea lui incatedrale intrece masura puterilor noastre". Incepuse a vorbi-de romanitatea noastra i revine necontenit asupra et: ata-tia pelerini romani au venit la clausal, pe rancid cei de altsange, !Dana si din Suedia! Ii pomenese de mitropolitul Su-ciu, de suferinta lui; e un prelat care pontifica stralucit".-- Da, 1-am vazut i eu pontificand; poate continua cu unpicior mecanic; oricum, poate administra. Cum afirm, in lega-tura cu dansul, caracteful nostru rural, Papa face o splendidalauda a taranului, citand patru admirabile versuri din Man-zoni, care, zice el, cuprind toed morala vietii. Contactulcu natura face pe taran bun si religios. Dupa fiecare pe-rioada Papa se opreste pentru a confirma: Da, asa e",cauta, fara a privi pe interlocutor, alt subiect care sa-i per-mita} a desfasura aceiasi maestrie. Bibliotecarul de la Ambro-siana, cardinaluI de la Milano, Achille Ratti, tales-Le Inca,si puternic, in Papa. Sfintenia misterioasa e distrusä putin,macar umbritä, de aceasta punere in valoare a cugetariitalentului sau. E un foarte intelept i cuminte, foarte simplu,foarte precaut om de bine, cu sufletul foarte modest. Se a-rata asigurat de sanatatea Regelui i mantuie dorind toatafericirea mie si familiei lui. Sand inelul la plecare. In urma,un conte Stolberg, cu sotia, se prezinta in vesmantul decavaler de Malta i, dincolo de prag, ambii ingenunche;copiii asteapta aIaturi binecuvantarea.

si

MEMORII 189

La 4, conferintä despre Eminescu la Stanze del libro".La 5, aspecte pitoresti din Romania la Universitate, ina-

intea unui public tot asa de numeros ca i inainte.

La 8 si jumAtate la Mussolini. In Casa Chigi asteaptAmulta lume; putind dezordine: i contele Sammartino, direc-torul Scolii de Bele Arte, vestit calator, cu o doamna. Pri-mit cu zabava, gäsesc, un simpatic om, sigur de sine, dar cuprivirea bland& de si ochii i se misca une ori intr'o invAr-tire care ar putea sa alba o influenta magica asupra parti-zanilor sai. Ii arAt gratitudinea noastra pentru Basarabia,si el repeta explicatiile date lui Lahovary. Ii vorbesc desprestarile de lucruri din Spania, si el asculth cu deosebit in-teres. S'ar putea face acoth mult, i anume chiar prin Italia.0 comunicatie rapede Barcelona-Genova s'ar impune.S'a i facut. Pentru calea pe uscat, Francezii pun piedeci.Ceva despre credintile lui. Nu e adevarat ca as repre-zinta clasa capitalista. - cati capitalisti sunt in Italia? Dacaar fi athtia, am fi tara cea mai bogata. Eu reprezint odemocratie prin aceia cA poporul ma vrea. CearcA pretu-tindeni si vei vedea-o. Cearca, in toate straturile. Dictaturaun e anti-democratica. AltA democratie duce la stareanarhicA. Libertatea individuala nu are voie sä periclitezeStatul". Se ridica. La despartire, vazand marea fotografie a luiAverescu pe masa', ii spun ea in a doua guvernare luis'a aratat mai de inteles ca Bratianu, care era dispus la oexistenta retrasa i cu hotarAri tinute secret. Mussolini su-rade, in timp ce ma petrece !Ana la usä. Audienta lui Sam-martino se amAna.

Seara, pranzesc cu Pais la fiul lui, medic, inventatorultratarii malariei cu radiu. Pais arata ce grea a fost straba-terea lui. De la accidentul din Romania s'a ales cu slAbirea

a-

5

a

190 N. IORGA

vederii la ochiul stang. Dar continua a publica volume dinIstoria Romanilor", la care singur face corectura. Are ve-deri asupra timpului intreg al istoriei. Se teme de viitorulrevansei germane. Regreta ca Italia nu se gandeste la a-ceasta.

9 Mart.La Neapole.Sunt primit de rector, un distins fiziolog, Bottazzi, de

bogatul consul al Romaniei, Girardi, de De Giorgio, fost co-mandant de vas in razboiu, i cativa altii. De pe terasamaretului otel nou Bertolini se vede toata panorama u-riasului oras de 1.200.000 locuitori.

Vizitam Caste lul Angevin si Palatal Regal de la Capodi-monte, unde acum locuieste ex-regina Portugaliei, Maria A-melia. Cedat de rege orasului, acesta dat ducelui deAosta.

10 Mart.

Dupa-amiaza, conferinta despre Italia de Sud si Roma-nia: raporturi i influente". Asista i comisarul pentru pro-vincia Neapole i colonelul Bosi, care imi reveleaza o tra-ducere a lui din versurile mele de la 1907.

11 Mart.

La Pompeii placuta surprindere a noilor sapaturi", foarteingrijit facute.

La Milano.12 Mart.

13 Mart.

Conferinta despre Italia si Romania" la oarele 5. Pub liculcel mai calduros pe care l-am avut vre-oclata in viata

I-a

MENIORII 191

mea. Imi smulge cuvintele din gura. Manifestatia pentruRomania e induiosatoare.

Seara, banchetul oferit de Camera de Comert italo-romanä.Vorbeste senatorul Conti. Multi Italieni cunosc foarte binetam

16 Mart.

La Bucuresti.La Camera atmosfera de cafenea obosita.

Regele ar ti mai bine. La Teatru i s'au facut mari mani-festatii. Vrea sa mearga la Taormina, in Sicilia. Reginastaruie in acest sens; liberalii, cu dreptate, se opurt..

17 Mart.

Madgearu Ii desfasoara revelatiile despre aeroplane. Ecorectat de un specialist. Ministrul de Razboiu (là asigurarisatisfacatoare. Atrnosfera politica e piina numai de intrigi.Totusi Averescu e considerat ca stapan pe situatie. Li-beralii an regreta ca 1-au adus.

19 Mart.

Conferinta la Institutul economic despre Calle de co-mert creatoare ale Statelor romanesti". Imens public sifoarte calduros.

I: Lapedatu e- invins in lupta cu Manoilescu. Majoritateaaplaudä calduros cetirea, de Goga, a decretului regal careface din Averescu noul ministru al Finantelor.

*

192 N. IORGA

Seara, conferinta mea la Institutul Italian despre impresiidin Italia de azi". Ace lasi public si aceiasi caldurä. Caut aexplica prin poporul italian insusi marea schimbare de lapartidism la creatiune.

*

Dejun la Brancoveanu, cu ministrul Spaniei, Cardenas, si.cu nunciul. Vorbesc cu acesta despre iluzia unirii Biserici-lor. Ar trebui o prezidenta, zic eu, nu o monarhie a Papei.Cu Cehii s'ar putea reveni asupra procesului lui Hus.

21 Mart.

La Camera s'au fäcut declaratii pentru. Franta, cu ocaziavenirii ,escadrei franceze de la Constanta. Toate partidelepartici*

La curs, vre-o douazeci de studenti. Au alte cursuri.Seara, receptie la Francezi. Enorm de multa lume inghe-

suita.22 Mart.

Dumineca, intre d-rul Anghelescu si Bo9dan-Duica, LBratianu a spus ca ia conducerea ofensivelor culturale carese inscriu de dansul in prima linie a programului de mane.

*

Moartea lui Sandu-Aldea.

*

,Sedinta goala la Camera. Discutie inutila, asupra unuiproiect al ministrului de Razboiu.

*

MEMORII 193

Conferinta intaiu despre Spania la Teatrul National.Seara, sunt chemat sa prezidez adunarea Sindicatului pre-

sei, care protestA contra proiectului de lege ai lui Goga-Cu-dalbu, in care sant clauze care prevad diplome pentru re-porieri, amenzi in lei aur, inlaturari de la meseria re-glementata, pentru ca s'a impiedecat politica guvernului",etc. Arat ca, daca exista un plan de dictatura, ridicula datafiind valoarea oamenilor, legea e inutilä; altfel, e tot inu-tit& caci s'a putut trãi supt vechiul regim. Votata chiar,legea nu va putea fi aplicata. Daca s'ar incerca, ar trebuica ziarele sa incetze.

23 Mart.

Inmormantarea lui Sandu Aldea. Vechiul mieu amic pareadormit in mijlocul arborilor batrani din curtea coIii lui:alb ca marmora, pleoapele parch' tremura. Multe discursuri.Ministrul Goldis cauta sa improvizeze. Foarte frumosmiscat vorbeste directorul Academiei din Cluj.

La Camera, obisnuitele certe i racnete.

La 6, a doua conferinta despre Spania, si mai cercetata.

25 Mart.

Filipescu imi spune, vorbind de propriul sau partid, caimpartaseste starea de spirit de odinioara a lui Venizelos:surit ca un preot care si-a pierdut credinta".

La Cameed lupta intre Goga i Mihalache, cel d'intaiu13

si

194 N. IORGA

spunand fati§ cat de buna este parerea sa despre el in-su§i. Azi beligerantii se trateaza mai bland.

In seara de 24 Hiotu a fost la mine. Am vorbit de orice,numai de printul Carol nu. II in§tiintasem. Filipescu imispune acuma Ca, prin Ballif, Printul a cerut sa vaza pe ta-täl sau. Raspunsul: in strainatate".

Tot nu e hotarata plecarea Regelui in Italia. Bratianu adisuadat-o.

Teri, Fägetel dat alte §tiri asupra vizitei sale, cuIfrim §i Toni, la Bratianu. S'ar ifi mirat cum se poate pastaManiu dupa atatea falimente §i cum nu s'a putut intelege el,Bratianu, cu mine cand, ffind dispus a se retrage la pace,dar retinut de disciplina necesara in partidul sat', nu ve-dea alt urrna§ posibil decal pe mine. Fara a crede in sin-ceritatea acestor declaratii, autorizez pe Eagetel sa-i ceteascascrisoarea pe care am dictat-o pentru dansul,.cand cram inFranta.

27 Mart.

Dimineata, conferinta despre istoria Spaniei, foarte frec-ventata.

MI se comunica din partea Regelui cä refuzul mieu de ada lämuriri cu privire la intrevederile mele cu Printul 1-a

jignit. Hiotu i-a aratat raspunsul mieu ca i cum a§ fi spusea Regelui i Reginei n'am nimic sa li spun. Declar ca s'a

mi-a

MEMORII1 195

comis un abuz de incredere. Si arat in scris care a fost rea-litatea. Regele ar fi avut ochii in lacrami.

La 6, la Rverescu pentru calatoria mea in Belgrad, unclese tine Congresul de bizantinologie. A fost bolnav in timpuldin urma; are aierul jenat. Imi acorda vasul cerut. Vor-bind de chestia Printului, care a devenit pentru mine ne-actualä, aprob raspunsul dibaciu pe care i 1-a dat lui Mad-gearu. Dar nimic nu e definitiv. Pe Rverescu Regenta iisperie prin lungimea ei. Vom cauta, zice el, sa ne adaptamcum vom putea. El pune in discutie disparitia posibilä, aRegelui. Rr vrea sä intareasca tronul copilului. Nu i s'arputea gäsi origini genealogioe romanesti? Ii spun ca da, prinMovilesti. El ar vrea un Mihai al 1I-lea, cit un predicat ro-manesc. Raspinge ideia Regentei cu un frate al Regelui.

Vine vorba de studenti. El vrea stapaneasca.impiedecat venirea de la Cluj a celor cari voiau sä demon-streze la Chisinau, nu stiu cu ce rost. Cei din Iasi s'austrecurat insa. La Chisinau armata i-a incunjurat i i-atrimis inapoi.

28 Mart.

La Camera, Cuza ridica din non chestia ui numerusclausus". Petrovici raspunde ca s'a facut ceva pentru reven-dicarile studentilor, dar ca nu primete lectii si nu trateazade la egal la egal" cu minorii". Rproape toata Cameraaplaudä.

Vine apoi chestia catedrelor universitare. Protest contracreatiunilor personale si arät care sunt in adevAr catedraieneoesare i de care, din cauza lipsei stAruintelor obraznice, nuse ingrijeste nimeni.

sa-i

196 N. IORGA

Seara, ultima conferintä a ciclului spaniol.

30 Mart.

Seara la Tasca. Vorbeste de sederea la Bucuresti a luiKeyser ling. Ciudatul propagandist mistic rapède pe un La-hovarg care i se pare neestetic" i trebuie sä se ducd dinsaid. Se jeneaza când un domn Ghica. ii arninteste umilii anide boem a Viena. La conferintà vine calcand apasat, cuochii la cer. Toti snobii fac sluj inaintea lui.

31 Mari.

Titulescu la mine. A venit ca sa aduca stiri de la ser-viciul de Informatii din Geneva. S'ar gati, de cAtre Rusi,la moartea Regelui, ceva contra noastrA; avioane ar in-cerca sa provoace o rascoata. De alminterea cineva imispune cA amatorii de republici umbra prin Ardeal.

Inca de alaltaieri, Regele e bolnav de gripA, gray.

1-ia-2 April.

Agravarea bolii Regelui pAna Vineri; de Vineri o usoaràimbunatatire. S'ar fi concentrat jandarmii noaptea. Intre A-verescu i Bratianu ar fi intervenit o noua intelegere.

La Camera, Garoflid aparA cu pricepere legea pescuitului.Spune Jai Madgearu cA informatia nu ia din literatura, cidin realitAti.

3 April.

La amiazd se aduna fruntasii partidului mieu. Li arät cumse prezintä situatia dinasticA. Sunt contra pesimismului a-

e

si-o

MEMORII 197

ratat de unii din ei. Ideile noastre, nesincer i necomplectaplicate de unii, caricaturate prin exagerari de altii, sunt mainecesare tarii decat oricand. Nu-mi dau sama ca eu insu$i säinferior fata de ee am fost in trecut: atunci de ce desama-girea? FiindcA Regele- n'a avut vointa? Fiindca maseletarAnesti s'au dovedit nesigure i fricoase? Mi s'a cerut in-telegeri cu alte partide. N'am fAcut-o, pentru a li satisface1egitima dorinta de a veni la putere, cu Argetoianu, cu Ma-niu? Am ajutat pe tardnisti! Si cu ee rezultat? De la a-verescani si de la liberali n'a venit nicio,oferta serioasdMOO. Cu cine deci mi se cere sa negociez?

Tasca arata ca'nu opozitia poate face asemenea propuneri,ci cei can sunt la Guvern. Dar aceasta nu s'a produs.

Se aprobA o hotarare in care in declaram gata de aservi tara i a ajuta Coroana potrivit ,t u dreptatea si inmargenea legilor Orli.

4 April.

La Camera, Madgearu imi spune ca taranistii aveau le-gAturA cu Printul printr'un mediefrancez, care se oferise a-1trata pe Rege altfel decat prin radiu, provocator de me-tastase, si earuia Legatia din Paris i-a refuzat posibilitateade a veni la Bucure$ti. Imi arata scrisoarea medicului, carelauda caracterul bun al Printului.

Zvon ca Regele s'ar fi stins. n Camera este insa o pe-trecere ca la un club vesel. Rad toate partidele, pe candCuza vorbeste despre concurenta dintre agHcultura si in-dustrie, cu prilejul legii lui Garoflid, care' creiazA Consi-lffle de agricultura.

pi

198 N. IORGA

Madgearu imi spune ca un strain, stiind cat suntem depanditi, se mira de optimismul nostru usuratec.

5 April.

Ministrul cer nou al Franciei, Clinchant, la mine, pentru.a-mi multami de ce am spus la Camera despre Franta.Ii explic de ce Legatia a ajuns impopulara: alianta cuclasa pseudo-boiereasca i politicianii. II larnuresc asupraoriginilor unor reforme pe care le credea un act de gene-rozitate.

La Camera, Madgearu vorbeste indelung despre agricul-tura .sociala i cooperatie.

Buletinul stärii Regelui constata revenirea la normal, darTiteanu de la L'Indépendance" imi cere cartea mea despreSuveran pentru articolul de comemorare.

8 April.

Vasul Basarab", cu care mergem calm Beigrad, se o-preste la Moldova Veche.

Suntem primiti cu jivio". Detestabila cantare, necontenitintrerupta, a imnului regal, pe care nici nu stiau cand semantuie. Corul de sateni canta insa foarte bine bucati po-pulare i religioase, in limba lor. Autoritatile imi vorbesc dedorinta de a invata romane* a satenilor, de nevoia CQ arfi de a trimete la scale noastre superioare pe copiii lor.

Mergem la targul romanesc vecin, Moldova Noua, alcarii preot m'a primit la debarcader. Impresionanta denieinaintea minenilor.

MEMORII 199

Prim-pretor e un Ungar din Secuime, Gidofalvi. Ar fifost °liter in armata de ocupatie austro-ungarA. Lumea sesimte Inca supt straini. Anume oficii au lost date, in MoldovaVeche, Sarbilor.

9 April.

Pe Dundre. Impozante ruinele castelului de la Semenclria.

La Belgrad ne intampina ministrul României, Teodor la-mandi, un fost coleg de Universitate la Ia§i.

10 April.

Dumineca de Belgrad, popularA §i multdmità, in ora§ultransformat de o ambitioasA §i rodnic8 muncd.

Deschiderea Congresului.Regele asista, langa Patriarhul octogenar §i Iânga nun-

tiul papal. Dupä invoiala de ieri, ca sä se evite ciocnireaintre Francezi §i Germani, veniti cu Heisenberg in frunte,vorbeste intâiu prelatul francez trimes de Sfântul Scaun,amintind de legaturile Slavilor de Sud cu Roma, de Ciril §iMetodiu, de crucea pe care Nemania a clAruit-o Papei §ipe care vorbitorul a gäsit-o. Produce o foarte buna impresie.Apoi eu spun eele cateva cuvinte pe care mi le impunea si-tuatia. Millet vorbeste foarte delicat, dar cu glas slab. Cugesturi mari, cerând legaturi internationale de solidaritate§i de fratie, Heisenberg, pe care studentii II aplaucla inde-lung. Foarte bine Munoz, reprezintantul Italiei, care aratäcum tara lui are cele mai frumoase monumente bizantine§i mAntuie cu afirmatia cä Bizantul §i Roma au fost su-rod. Murmure la inceput; studentii fad in galerie. Aplauserepetate salutä pe Bulgari, §i ele se inoiesc i la profe-

200 N. IORGA

sorul din Cracovia, de fapt un Sloven, care vorbeste inlimba germanä, spre mirarea tuturor. Ele devin delirantecand apare reprezintantul emigratiei rusesti, care striga cre-dinta lui c, oricat ar fi ruptä in doud de imprejurAri,Rusia rämane una i indiyizibilä".

Masa* la Legatia Romaniei cu delegatii sträini.Dupa-amiazä receptia oferith de Academie la clubul a-

sezat in maretul local, care raporteazi o chide enorma...Cunosc pe Tagliavini, foarte simpatic tandr, care vorbeste,ca i Skok de la Agram, foarte bine romaneste.

In audienta la Regele. Ma primeste la ceasurile 6. Ma scuzCa I-am deranjat. El se scuza cà m'a fault sd astept. Arvrea o conversatie dezagreabilia (aid criza continua). Imispune ca sanätatea regelai Ferdinand e mai bunä, dar c'de foarte slab: de aceia Regina Marioara va mai zabovitrei zile. I se pare ca ar trebui un Ministeriu de coalitie,faca de greutatile ce se prezinta. Ii arat Ca Averescunu-1 voieste de loc, iar Bratianu 1-ar voi pentru el. Si Re-fgelui i) se pare cd Ministerial de coalitie s'ar putea face färdsefii de partid. Ii arät dupa cerere ce este in Italia: ordinesi munca, zdrobirea complecta a curentelor rele.

Regele Ii arata dorinta veche de a colabora cu Italia pen-tru a opri unele primejdii comune. Un eventual conflict, stu-pid", ar deschide portile rasei asiatice sibolseviclior, carimrn'aväli in cursul räzboiului chiar. Lumea, spun eu, nu maipoate tolera asemenea lucruri grozave.

Cu cuvinte arnabile pentru mine se m'antuie audienta.

MEMORII 201

Seara banchetul congresistilor, peste 300 de persoane, laOtelul Bristol.

Anastasevici celebreazä in toastul lui intaia adunare a ce-lor doua tabere.

12 April.

Intaia edinta a Congresului. Vorbesc Ba4 §i Draghiceanu.Interesanta comunicatie a Rusului Ocunev, acum in Praga,care vorbeste despre stilul vechilor picturi sarbe5ti.

Primire la Palat, unde se da un concert. Princesa Elena,fiica printului grec Nicolae, reprezinta pe Regina. Sotul ei,varul regelui, printul Pavel, fiul printului Arsenie, cunoa0eunele manastiri din Bucure0i, ca Vacare5tii. Vrea sa facaun Muzeu de pictura noua: si-a cumparat panze in Anglia

aiurea; de la noi, de Stefan Popescu. Se gande§te i laadunarea odoarelor bisericesti, dar se teme de impotrivireaclerului. Conserva o veche casula turceasca pentru aceasta.

Deplora cldirile imense, fara sens, de astazi.Seara, la Teatru, un act dintr'o piesa istorica din epoca

lui Duan, unui din Boris Godunov" i un balet rusesc cusubject chimhiz. Splendida montare.

Sunt in Iola cu istoricul Radonici, care se plange ca aseani de viata politica 1-au slabit. Partidul lui radical a fa-mas fara 5ef, dupa moartea lui Pa§ici.

13 April.

Sedinta a sectiuniIor reunite. Vorbe5te intaiu trimesul Pa-pei. Dibace propaganda catolica, in care cauta a se arata caintaile relatii bisericesti consolidate ale Slavilor au fost cuRoma. Astazi nu lipsqte nimic pentru a atrage la Romape tinerii bor. Urmeaza lunga exppunere a lui Ehrhard dinBona, odata la Strasbourg. Comunicarea mea despre cee evul mediu bizantin e primita cu simpatie. Pe urma

si

202 N. IORGA

Lhéritier despre chestia Orientului la Bizant. Munoz pre-zintA limpede, cu proiectiuni frumoase, raporturi de artä.Strzygowski, lasat pe Samhatà, se. supara i pleacd.

Seara, banchetul PrimAriei. Vorbeste foarte bine prima-rul- Kumanudi, fost ministru de Finante, Räspunde Pernot.Apoi un Austriac si Cehul Kadlec.

14 April.A doua comunicatie a mea.

Vizitä la Topcider, unde e o frumoasä colectie de cO-pii ale frescelor din mArfastiri, läcute de pictori rusi.

Seara, masa ministrului de Instructie. Pomenindu-se ini-tiativa mea pentru adunarea primului congres, ating, peIângd ospitalitatea largA de care ne bucurAm i pe langdimportanta artei ce ni se va arAta, valoarea, istoricilor sdrbi,de la Raici la Radonici i Stanoievici, eroismul acestui po-por, unic in suferintile lui, care dä un exemplu de virtutimorale umanitatii. Germanii considerA aceasta ca o demon-stratie contra lor. Dupà Millet, Heisenberg vorbeste debuna intdmpinare i doreste colaborarea cu Universitateasarbeasca in necontenit progres. Urmeaza Slavii i Grecii.

La oarele 6, a fost comemorarea lui Cvijc. FrancezulHaumant a pomenit pe larg legaturile lui personale cu dan-sul. Apoi, la randul mieu, 1-am arAtat pe scurt ca un creatorprin iubire. Rusul Caletinschi, Cehii Kadlec i Murko, apoibulgarul Isircov au urmat.

15 April.

Comunicatii, bine primite, ale lui Gh. BrAtianu si C. 1111a-rinescu.

a

MEMORII 203

Dupd amiazi, vizita muzeelor.Contra amicilor nostri francezi, declar cd voiu merge sa de-

pun o coroana la eroul necunoscut al Sarbilor.Fete le de la 'Talent au &woes cu cantecele si danturile

lor, inaintea unei sali pline. Duioasa infrAtire cu fetele dinSerbia, si ele in costumele lor variate si pitoresti.

Seara, receptie la Amicii Franciei".

15 April.

Dupd sedinta de dimineata mergem la soklatul necunoscut.Francezii au adaus o panglica la coroana noastrd. Ceho-slovacii au adus una de flori naturale. Catalanii alipesc unbuchet de violete la coroana latina. Nu se tine niciun discurs.Dar trimesul Papii rosteste o rugdciune slavona.

*

Accident al mernbrilor delegatiei romanesti: par. Popescu,Bals si BAnescu.

*

La masa data de Radonid principalilor delegati, nu se tincuvantari.

*

Congresul tine ultima sedinta. Vorbesc: Millet, Reau. Dupainvoialk s'a trecut prezidentia iui Heisenberg. Se voteazapropunerea greaca a congresului viitor la Atena in 1930.Bulgarii cer oficial pe cel din 1933. Heisenberg, in cuvin-tele finale, aminteste vremea cand era in transee s1 retiacarti cu dedicatia franceza. Primire la Ministrul FrancieiDard.

Plecare in excursie. In vagonul nostru: Millet cu d-na, Zeil-

204 N. IORGA

ler, Bréhier, episcopal francez, parintele Salaville, Ger-land si Marko.

Intaia zi, prin Ciupria, la Ravanita. Satul de langa mangs-tire e romanesc. Oamenii rezista desnationalizarii. Nu stiade unde au venit. Se cred Sarbi.

18 April.

Prin Cumanovo la Nagoriciani. Splendide fresce in ma-nastirea cu cupola inalta. Manastirea din vecinatate are unpreot care a fost patrusprezece ani in Romania si a in-vAtat acolo a ceti i scrie. Are doi frati in tang: Ii ziceDudescu. Doreste sA revie la noi ca sä-i gaseasca.

19 April.

La Gracianita, de o si mai complicath arhitectura, a ace-luiai al XIV-Iea.

Intors la Pristina, intaiul cuib turcesc.Seara, la bisericuta din Liplian. Un negustor roman se

prezinta: e vand d-rului Ghiulamila din Bucuresti. Are mi-lioane depuse Ia Bucuresti, unde ar voi sa se aseze la sfar-itul vietii. Pretutindeni, spune el, negustorii sant dintre ai

Nostri.20 April.

La Scoplie. Ne intampina primarul renovator al vechiuluioras turcesc, Sapungi, care e din Crasova i vorbete ro-maneste. Inca mai bine farmacistul $codreanu, care a facutstudiile la Bucuresti. In bazarul interesantului centru deviata orientala trei sate de negustori apartin rasei noastre:sunt cei mai bogati si mai in vaza; unul vinde pungulite demargeIe cu colorile romanesti.

MEMORII 205

La banchet. DupA intelegere, vorbeste episcopul d'Her-bigny, apoi Bréhier. Se indeamna reprezintantii diferite-blor natii. De si declarasem cd nu vorbesc, defilarea nea-rnurilor m sileste sà iau cuvantul. Lepadand orice pretentiepersonal& dar amintind Ca tara mea Ii avea locul ei, aratlegaturile noastre cu Serbia in trecut 1 ridic paharul pen-tru soldatul sarb, creator si intregitor al tarii. Un generalmedic, Staici, imi vorbeste de studiile acute la Nothnagel, decuvantul acestuia ca inima e mai scumpa decat mintea, demila pe care o arata soldatul sarb dusmanului.

Incercare de a trece Vardarul spre manastirea lui MarcoCralievici nu reuseste. Ape le mari sunt in crestere.

La intors vizita hanului acoperit cu plumb, ball, moscheilor.Splendida vedere de pe cetatuie a orasului la caderea serii,cu mille de lumini larg semAnate.

21 April.

La Crusevat, pentru biserica regelui Lazar, prefacuta.Orasel placut, ca ale noastre mai mici.

La 3 dupa amiaza suntem in Belgrad. Multi dintre ex-cursionisti au plecat spre Saraievo si Dalmatia.

Cercetez frumoasa .biblioteca a Universitatii, fäcuta cubanii Americei. Placuta seara in casa prietenilor Ibrovac.

22 April.

Plecarea pe Basarab" cu familia Pernot, cu Smets, profe-sorul la Bruxelles si familia kti, cu Puig i abatele Moyse,.cu d-ra Rouillard, eu Collinet, cu Rêau, cu Kubitschek, nu-mismatul din Viena, si familia lui, cu Tagliavini, cu ziaritiisarbi Milan Popovici, de la Vremea", si Radovanovici,de la Politika".

La Semendria se coboara sotii Ibrovac, cari au tinut sd neintovaraseasca.

206 N. IORGA

23 April.

La Severin vizita castelului roman. Puig, Reau pleacainapoi.

Cu ceilaltimergem la Topolnita, iar, dupa amiaza, la GuraMotrului, la Strehaia. De aici pleaca Smets, cu familia.

24 April.

Orientez in Bucuresti pe oaspetii miei.Aflu Ca Eagetel, poate si altii, la capätul rabdarilor de a

ajunge, stint pe cale de a trece la liberali. Se vorbeste deun memoriu pe care mi I-ar pregati.

25 April.

Vizita muzeelor cu oaspetii. Sarbii sunt uimiti de ce ga-sesc.

26 April.

Conduc pe oaspeti la Valenii-de-Munte si la Snagov.

27 April.

Prima conferinta a lui Pernot despre literatura greaca po-pular& in prezenta prinoesei Elena si a Marii Ducese Maria.

28 April.A doua conferinta a lui Pernot, despre stilul Evangheliilor.

Am vorbit cu Mitilineu, care imi spune ca Ungurii eraugata sa ne atace, daca se producea moartea Regelui. Nilipseste aviatia.

MEMORII 207

29 April.

Cuvantul" vorbeste de propuneri liherale ce ni s'aufäcut: cloud Ministerii (Instructia i Cultele; a1ii zicAtItinca), vice-presidentia Consilialui, etc. Atat ch nimic se-rips nu mi s'a spas pe calea directä, singura acceptabilA.

Popovici mi-a povestit, in calea spre Strehaia, urrnAtoa-rele: in ziva asasinärii lui Alexandru Obrenovici, era receptiela Curte. Cutare, apoi senator, s'a dat inapoi ca s'd nu sä-rute mâna Dragei; ea a observat i i-a intins-o. Seam, o-fiterii erau beti. Tara era nemultämitä, armata nep14tità. Sedadeau timbre in loc de bani. Dar trebuia, spune el, o ex-pulzare, nu omorul. Pe mormintele Regilor morti, maresa-lul Curtii reginei Natalia a adaus: ambii au fost ucisi demainA criminald".

30 April.

Papacostea, directorul Postelor, intimul lui Averescu, imispune c acesta se gândia dacä s'd primeasca in conditiiledate, cu balastul celor trei Ardeleni. N'a fost liberdee& dupa plecarea lui I. Lapedatu, b8nuit de simpatiepentru liberali. Averescu ar fi spas cd, dacä Maniu va pre-zinta lista comunA, acesta va guverna.

Dejun la Legatia francezd cii Collinet, Drouhet, Densusianuvre-o câtiva alti Români.

1-ia Maiu.

La 6, la Averescu. Imi spune ca. sunt al patrulea dupARegele, Vhntilil BrAtianu, Titulescu, caruia-i aratä ce sar-cini nou descoperite apasa asupra Tezaurului. Dou'à miliardevin de la trecerea, de cloud ori, in doi ani, a acelorasi ve-

§i

sisi

208 N. IORGII

nituri in buclgetul liberal. Se adauga itirnituri pentru armata,a se Mau din Tezaurarie, tot supt liberali, si unele datoriidin strainätate. El a trebuit sä se ingrijeasca si de man-Wile

timp de pace ale soldatilor, care erau insuficiente. Su-mele se vor eselona pe mai multi ani. Excedentul se vafixa, prin lege, in Septembre. Asa cere legea Contabilitatii:sapte luni i jumatate dupa terminarea anului financiar.

Are nevoie de imprumut. II negodaza in Germania. LaGeneva a vazut pe Stresemann. E om de inteles. Se do-reste de ambele päri apropierea. Parra la razboiu, n'a-yearn a ne plange de Germania. In razboiu au facut ca toatalumea. A iesit la iveald vechiul fond germanic. Nu eraudestule secole de civilizatie, destula patura de instinct civi-lizat pentru a o acoperi. Greutatea irnprumutului e a BanciiGenerale. Pentru opinia noastra ar fi acceptabila una dinpropunerile de la Berlin: aceia de a prezinta o suma derents a Austriei ca hind cumparata din banii nostri; alta,sa se fixeze o donna mai mica sumei imprumutate.

Ligei Culturale", pentru interesele caruia venisem, e gataa-i da ajutor supt forma unui imprumut la Casa de De-puneri, garantat de Stat.

Seara, Fagetel imi spune ca nu se gandeste inca a pleca.Daca mevoile materiale 1-ar sill, ar spune-o. Cada sa a-pere pe liberali. Odata, I. Bratianu i-a spus: Crede Iorgaca Printul ar guverna cu clansul? Nu, cu mine!".

2

Seara, banchet, la scoala aipescu, excursionistilor olandezi.Ne intrecem n discursuri, clupa obiceidl mostru. Tin prole-sor elandez spuneca in adevar Apusenii ne socot usori, dar

stie cum a rnurit cu un zambet soldatul d-voastra, apa-se

in

Male.

MEMORII 209

rator a are. Din nenorocire, acele4i prostii pe sama fe-meilor noastre.

3 Maiu.

despre armata i nobleta in evul mediu, ale lui LotUniversitate. Urmeaza §i a doua zi.

Collinet e primit la Academie.

6 Maiu.

7 Maiu.

Cuvantul" continua a face intrigi pe tema conversatieice a fi avut-o cu Averescu.

Papacostea mi-a vorbit de conditiile in care Averescuinceput guvernarea. Cu cateva zile inainte, credea

ca nu va fk chemat. Lista deosebita a lui Maniu a hotaritfavoarea lui. Pana la ie§irea-din Ministeriu a lui Lapedatu

a avut manile legate.

Lot a fost la Argq, unde reparatia Iui Leconte de Nofig.a trezit indignarea lui i a colegilor lui francezi. Apoi laFlorica, unde I. Bratianu 1-a retinut la masa, i-a aratatcartile rare. Venind vorba de mines Lot spune:un tres ancien et tres cher ami de moi". Bratianu se in-dina §i spune: C'est un bonheur que je vous envie". Ex-plic lui Lot cata ipocrizie §i dorinta de a ma denigra secuprind in aceste cuvinte.

Seara, masa la Legatia Americana, cu foarte distinsulnou ministru z1 Poloniei, Szembek, venit din Pesta.

Lectii,la

si-a

in

,,C'est

210 N. IORGTh

Sedinta festiva a Camerelor, precedata de slujba la Mitro-polie. Pe strazi ceva lume, in mare parte necunoscuta.

La Mitropolie a fost Regina, Princesa, printul Mihaiprincesa Ileana. S'au prezintat cativa veterani ai Independen-lei. Regele permisese aceastä prezenta. Se astepta Reginala Camera. N'a venit. Si I. Bratianu linseste: se zice oentruca generalul face din serbare inceputul unei sesiuni extraor-dinare.

Averescu, in noua uniforma de proprietar al unui regi-ment de rosiori, apare, foarte aplaudat. Vorbeste lung,Mt" coloare, facand istorie, fara adevar adesea. Apoi Vin-ura Bratianu, sters. In al treilea rand se da cuvantul luiManiu, care vorbeste cu formule democratice i amenintari.Venind in al patrulea rand, observ nedreptatea ce se facepersoanei mele i partidului mieu. Adaugind omagiile rneleRegelui i Reginei, arnintesc ca am obiceiul de a saruta bu-zele amare i ca am facut-o in ceasurile grele pentru di-nastie. Apoi: Lupu, Cuza, Sandor, care strecoara apelurila libertatea i unitatea maghiara, H. 0. Roth foarte bine,de i, la o greseala de limba, rad toti prosteste si, in day-,sit, foarte lung, P. P. Negulescu.

Cu privire la sanatatea Regelui care a dat o masa intima,Szembek imi spunea ca I-a primit ridicandu-se, de si cu.

oarecare greutate, i stand zece minute in picioare.

11 Maiu.

Reincepe Camera, cu nimicuri. Oteteleseanu aduce unproiect de lege pentru ca Averescu, care refuza, sa poatãpurta uniforma toata viata.

1

MEMORII 211

12 Maiu.

Discutie la Camera asupra proiectului armonizarii sala-riilor.

13 Maiu.

Comunicatii la Academie despre cei patru factori ai in-dependentei.

14. Maiu.

Discutii la Camera cu privire la deschiderea Cazinouluide la Sinaia.

15 Alaiu.

Cu prilegiul conferintei mele despre relafile anglo-ro-mane, spun d-rului Angelescu ca liberalii ar trebui sa pro-dame public, intr'un congres, noua politica i sa ceara ocolaboratie care, atunci, s'ar putea discuta.

Vineri a fost inmormantarea arhitectului Gr. Cerkez, Incasuo eleganta, abia ispravita, putina lume. El, deosebit defrumos 5i fin pe catafalcul cu flori. Doi vorbitori au avutcruzimea de a pomeni vaduvei de moartea fiului unic, ca-zut in razboiu. Un functionar de la Posta a vorbit o ju-matate de oara.

16 Maiu.

Lung discurs al lui Vintilä Bratianu. Atat de vag ca nuinteleg nimic.

17 Alaiu.

Cuvantarea mea la legea armonizarii. Ministrul care pre-zinta proiectul vine tarziu.

,

*

*

212 N. IORGA

Memoriile lui Marghiloman au apArut. Interesante pentrucele douA razboaie, dar imbacsite de anecdote proaste si depatente minciuni. Omul asculta pe oricine i ii credea. Eo jale sa-1 vezi in acest costum de casa...

Argetoianu e indignat. N'a putut spune Nemjilor ca nuprimeste anumite propuneri ale lor numai ca sa nu piardaportofoliul. Imi aminteste de cererea lui Kiihlmann, despre-juitorul de Austrieci: acel simplu batalion cu steagul i Ro-mania va rAmanea neatinsa. Tot asa si raspunsul 1ui ea areun mandat precis, asa incat, pentru orke alta, ar trebuisa intrebe la Iasi, adaugand ca, personal, poate spune a-tata: ea nu s'ar gasi in Moldova nimeni care sa con-simta la asa ceva.

Tot asa de falsä e aserliunea ca el ar fi zabovit inten-jionat sa-i aduca lui Marghiloman dorinja Regelui de a-1 ye-dea. Dar, comunicand Germanilor, cari-1 paziau cu doi ofi-jeri, daji ca insojitori, dorinja de a intalni pe Marghilo-man, i s'a raspuns cã barbajii politici din teritoriul ocupatsunt consideraji ca prizonieri de razboiu si pentru a-idea trebuie invoirea comandantului suprem. Abia dupa douazile s'a acordat aceasta. In odaia de alaturi pazia un colo-nel german. Argetoianu e hotarit sa raspunda.

Si tirlle despre mine sunt false. NiciodatA n'am pus con-dijii de sefie lui Maniu, cum i-ar fi spus-o lui MarghilomanColtor, niciodata n'am intemeiat un partid pentru najiona-lizari" i socializari", niciodata n'am tratat public be-tement" sau ba pe Regele de paravan al liberalilor".Am taut la intrusiunea lui Averescu in 1920, si la caderealui Take Ionescu, fiindca n'aveam niciun rost sa intervin,inteo situalie pierduta, pentru o ultima parada.

20 Maiu.

La Targul-Murasului pentru Congresul Ligei. In tren cu.

ve-

MEMORII

profesorul Anthony, anatomist care se ocupa si de costumulpopular al provinciei sale, interesandu-se si de intinderea u-nei anume coiffe" si cere lamuriri cu privire la originea,poate greaca, dupa dansul, a unor anumite cuvinte. Vor-beste latineste cu clericii din Blaj cari yin la Congres.Acesti clerici imi par sinceri cand Ii area parerea de

rau ea" m'am despartit de Maniu.

21 Maiu.

Intdia zi a congresului. Oficialii asista, dar nu vorbesc.Doi parlamentari ai Gtivernului n'au vrut macar sa primeascao asp etii.

In schimb, pe langa episcopul Nicolescu, sosit anumepentru aceasta i pe care il propun presedinte de onoare, pelangia profesorul Bozdoc i cativa alti Romani, vorbesc treiUnguri, in tonul cel mai cald pentru tara.

Multamindu-li, insist, in ce priveste pe Unguri, asupradatoriei ce au de a pazi la acest hotar rAsaritean, alaturide noi, civiizatia veche a Europei, contra amenintarii ste-pei barbare.orasului, ridica un imn culturii i, in mozaicul national din

La masa comund primarul Bernady, creatorul detapt alcare se compune Ardealul, face un loc propriei noastre acti-vitati in acest domeniu.

La 6, conferinta mea despre granitile noastre: arat nepo-trivirea intre opera de expansiune a celor de jos si ne-gligenta celor de sus, cari n'au stiut sa intareasca natio-nal nici baza din Vechiul Rept. Opun popoarelor isto-rice, cu sate, burghezie sau patriciat i nobilime, scursu-rile etnice, in care insa oricine are drept la scutul leailorsi la ocrotirea umanitAtii.

Corurile maghiare imi cant& la Primarie.Seara ,concert, foarte ingrijit al unor profesori ai Conser-

214 N. IORGA

vatdriului. Urmeaza, pe dreptate foarte admirat, coral de laSaliste, din care dihonia a disparut.

Maiu.

Aceiasi multime enorma asista la sedinta consacrata ma-surilor pentru Palatul Ligei. Unele donatiuni sunt impre.-sionante. TAranul tutovean Traian Ichim, facandu-si, so-cotelile de drum, da i pentru Palat si pentru cladirile dela Valeni.

Alaiul popular al satelor vecine, cu turca" si colaculurarilor de Anul Nou. Oamenii arata insa nacajiti: se plang

s'au luat padurile.Seara danturi populare. Numai Salistenii stiu sa le joace

nobil i pur. Ceilalti sant prea adesea smunciti si triviali.

23 Maiu.

Plecare pa Valea Murasului spre Gheorgheni. Cea maisplendid& natura, cu vechi paduri de brazi si plute pe apalin&

In ora§ vedem caminul facut de o misionara de la Va-leni si de cativa invatatori. Directorul Liceului e un Ro-ma§can, care a fAcut studii de ifizica la Berlin. Arata multelipsuri: scoala de sat e adesea o simpla forma. La bise-rica unita se predica ungureste pentru credinciosi yomanicari si-au uitat limba. Agerul, spiritualul protopop arme-nesc Sigismund Gortig (de fapt: Grecul), senator, s'a in-scris la recensimant ca Maghiar, impreunA cu toata co-lonic. Armata nu este. Toti functionarii sunt Unguri.

Li vorbesc despre rostul istoric al orasului, care este def apt un Sanmiclaus al Gurghiului si despre originea Secuilor,graniceri de toate neamurile, cu predominanta maghiara. Nu-merosul public, pe trei sferturi macar minoritari, intelegesi rade la glume.

22

ca Ii

ME/AORII 215

Excursie la Ghilcos", locul ucigas", 5i la Chei le Bica-zului, pe soseaua facuta de Unguri in timpul razboiului.Intoarcere noaptea supt fulgere, pe cand pe culmi se a-aprinde lucealarul i glasul canilor iese din adaposturileciobanesti.

Tarziu, masa oferita de localnici fara deosebire de na-tie. Vorbeste, dupa directorul Liceului, care se fereste sãprecizeze ceva, deputatul ungur Vil ler, casatorit cu o Popo-vici din Lugoj. Karacsonyi, profesor tanar, care a fostla Valeni, la cursurile de \Tara, aflä accente de o poeziedelicata, intr'o cuvantare de o ireprosabila forma roma-neasca. Scuzandu-se ca nu stie destul limba noastra, pro-topopul Gorog gaseste cuvinte foarte alese pentru a aratasimpatie i incredere.

23 Maiu.

Cu autornobilul prin-/Vlircurea Ciucului i San-Cheorghiula Brasov. Aceiasi regiune de brazi, de o neasamuita fru-musete.

24 Maiu.

Dejun la rninistrul Angliei, care imi- Spune ca n'ani decatinimici. Vorbim despre Regina, rämasa foarte activa inmijlocul ingrijotarilor pe core trebuie sa i le inspire sand-tatea Regelui. La telegrama din fargul-Murasalui, in carevorbiam de Regina care a crezut, a luptat si a suferit", eaa parafrazat, raspunzand ca va, gandi, va lupta i va su-feri". Sotia ministrului cunoaste ANesul i multe orti dintara. Crede ca Bucurestii nu reprezinta Romania sans luifaire tort".

Deschiderea sesiunii ficademiei Romane. Presedintele Ra-covita constata_ deficitul de trei milioane. Atrnosfera este detotala indiferent.a.

216 N. IORGA

Camerele s'au inchis azi. Regele a fost dus la Scroviste.Pare, ca, in ciuda asigurarilor, se stinge incet. Consemnuleste sa se ascunda starea lui.

26 Main.

Alta §-tire, ca Regele n'a fost dus la Scroviste. Cinevade la Curte imi spune ca el si-a pierdut area frumoasa in-credere in sine care-I sustinea.

27 Maiu.

LaK Universitate condarnn mi$elia" care s'a facut cu tinNet student basarabean, carula doua bande i-au spart ca-pul. Dupa lectie un student are impertinenta de a-mi ceresocoteala de acuzatiile" si calorriniile" care li s'au adus,

fireste, ii dau afarA. Cum ceilalti refuza sa-i spuie numele,Ii anunt ea nu voiu lua parte la lucrarile Universitatii, a<Aril anarhie cre0e din zi in zi.

28 Maiu.

Lungi discutii la Academie cu privire la deficit, datoritlipsei de interes a Statului. Cate unul- din membri arata

tin optimism nejustificat.29 Maiu.

La conferinta de la Societatea anglo-romana asistaSeton-Watson, care incepe a nu mai crede in Ardeleni.

Imensa' ingrhtnadeala la concursul de aviatie.Mi se spune ca Averescu a cautat sa impiedece, pentru

-o veche rivalitate, proportiile primirii lui Berthelot.

30 Maiu.

Hiotu, care doria sa-mi vorbeasca inch de Sambata, vinespre seara la mine. Imi spune, din ordinul Regelui, cä i

Si,

si

si

MEMORII 217

s'a aratat lui Averescu dorinta de a se face un Ministeriunational §i cá mi se cere ajut. Ca sa" dau un ajutortrebuie sa mi se ceara, dar nimeni nu mi 1-a cerut. In-trebat ce cred de situatie, thspund cä total atarna de lacumintenia §efilor de partid. Hiotu imi vorbe§te de tele-grama Reginei comunica parerea ei de eau Ca, dupdserviciile pe care i le-am %cut i relatiile de odinioara, stintcontra ei". Raspund cä n'am arAtat aceasta niciodath inpublic, dar ca am gasit, de sigur, de fau atitudinea Reginei incazul Printulut in calatoria din America, §i a§ face tota§a daca ar voi Regenta. Hiotu asigur4 Ca nici nu se gan-de§te la a§a ceva. Imi cere cateva cuvinte pentru Regina.Ii spun §i ii repet cA-i poate arata acela§i respect pentruSuverana cum am spus-o §i la Zece Maiu, iar, in ce privegeinima omului, Regina §tie mai bine decdt oricine cum -seC4tigh, cum se pierde §i cum, eventual, se poute reca'§-tiga. Nu uit sà amintesc pasagiul din Memoriile lui Marghi-loman in care sunt acuzat, dinteun anume loc, cä, dupa cea§ fi criticat pe Rege, am cerut mobile si... cuie de tablouri.Hiotu raspunde evasiv. Si el critica Memoriile, in carese spun grosoldnii §i despre femei.

Iii cursul noptii se confisca ziarele. Universul" singursea*

Ce vrea generalul?31 Maiu.

Scriu un articol, in care arM exact oe s'a petrecut ieri.Si ziarul mieu e confiscat.

Merg la Hiotu. In cale intainesc pe Duca. Recunoaste gre-§eala facuta cu chemarea lui Averescu. Nu pare mi§cat dece se petreoe. Admite cA dictatura se instaleazg .

sA-i

si-mi

*

218 N. IORGA

Hiotu, caruia ii duceam o scrisoare, cerandu-i confir-marea mesagiului de ieri, ca sa stiu in ce tara traim", IIconfirma. Da, inainte de a pleca la Scroviste, de unde afluca abia s'a intors, Regele i-a dat aceasta misiune. Ii puninainte declaratiile din Politica" si Indreptarea". Duca iispunea ca prima forma era si mai darza, in care MinisteriulNational", pe care il recomanda, de altfe1, i Viitorul", e:taxat de zvon neserios. Va raporta Regelui.

Prefectul de Silistra a tfost impuscat in cap de seful jandar-milor. Studentii au batut pe -cornisarul regal. Inteun restau-rant, un hatran parlamentar a fost snopit de banditul carevinde foaia antisemita si care isi continua rneseria. In Te-leorrnan tarani cu revolvere, scosi de pe pamantal care lise dase, au atacat pe jandarmi, comandaii de doi cZpitani,pe procuror. Soldatii au tras: doi morti, multi raniti.

Goga s'a intors din Focsani, unde mersese pentru ser-bad culturale: masurile de confiscare vin de la ing.amfarealui.

Sunt decis sa suprim ziarul in aceste imprejurari, inlocuin-du-I prin Nationalul", fara directia i colaborarea mea, i sadau in judecata organele administrative.

1-iu lunie.

Averescu ma cauta pentru a-mi spune ea' regreta, con-fiscarea i asigura ca nu se va mai face asa. Dupa do-rinta mea se pune si in scris.

Tot felul de zvonuri umbla, care nu merita sa fie con-.semnate.

AIEMORII 21D

Averescu vine la mine dimineata. MA asigurA cà Regelenu i-a dat o misiune expresa i n'a invocat starea lui desAnAtate (cAntAreste 55 de kilograme; cu toate ca are moar-tea intr'Ansul" i e foarte palid, nu arata clemoralizat)viitorul tArii. I-a vorbit de o campanie violentA pe care arpregAti-o toatä opozitia, campanie, pe care el, Averescu,n'o crede cu putintA, cad nu-i aria o bazA, dat 'Hind ca". unelelucruri s'au imbunAtAtit, i si-a arAtat, ca i la precedentacAdere a lui, dorinta de a se face un Ministeriu national,fArA a-i da expres insArcinarea de a-I pregAti.

A banuit o intrigA liberalA. CAnd Regele era mult majrAu, de i se astepta moartea din moment in moment, el,Averescu, a avut o intAlnire cu. BrAtianu, care nu siiptianevoia Ministeriului national. Aceasta pentru cA si-I eredeainfeodat. Acuma nu i-au plAcut anume atitudini i 'a de-cis sA-1 sacrifice. Proiectul de lege privitor la sifualia luiAverescu in armata a fost redactat de Regele fArA vre-oinfluentd a lui Averescu. Intr'insul nu e nicio primejdie. In-scrierea in Anuariul armatei e o simpla formA; ofiterul trecutin rezervA rämdne in afarA de cadreIe ei. De _altfel, el n'avrut si nu vrea dictatura. Pentru a o voi, ar trebui multAhotArare, dar putin cap, si el are cap. Legea a fost mo-dificata apoi tot de Rege, cu hi-km lui, i anume exactin sensul dorit de BrAtianu.

Revenind la dorinta Regekii, ea i-a fost comunicatA inscris. El nu stie cum sA se hotarasca. Ministeriul nationalnu-i convine. Strecoard de cloud ori ideia unor ministri fArdportofoliu, i ii arAt cA niciun om serios n'ar primi o a-semenea situatie. VAdit se teme de partizanii cari, in cazulMinisteriului national, ar trebui sA piece. Crede cA Parla-mentul i-ar fi o piedecA si-i spun cht de usor se poatecineva acomoda cu dAnsul. Isi inchipuie cA pAnA in toamnA,

220 N. IORGA

in loc de a se intelege, minitrfl ar ajunge a se dusrnani.Yede posibilitatea intatukdrii Ministeriului national la cead'intaiu demisie pregatitä, pentru a se aduce liberalii. Seingrijeste si de repartizarea portofoliilor.

Ii spun' ca 1-4 prefers -pe dansul ca prezident. Evidentca Ministeriul ar trebui sa fie vesnic pe paza. Dar regentii

Tear indrazni; el ii crede complect infeudati liberalilor i ca-pabili de a da lovitura.

E de parere Ca, de si Brätianu n'ar veni, s'ar face ochemare a sefilor de partid, pentru a spune ce cred. Aratcredinta mea Ca s'ar putea ajunge astfel la un bun re-zultat, consetriOndu-se

Intrebandu-I de Regina, el spune cä n'a vazut-o. Gogamerge 1a dansa.

Fac rezerve in ceia ce priveste devotamentul acestuia..Averescu recunoaste Ca i-a fost impus, cu insistenta, laInterne, dupa sfatul liberalilor. Dar acum BMtianu nu e.multamit de Goga, care na-1 serveste. Fir fi spus ca s'a in-4elat asupra lui. Admite si aceia ca atitudinea ohisnuita a luiGoga n'a fost cea mai buna i ca Ministerial e foarte raucondus.

Se plange de I. Lapedatu, care primeste sa mearga cucei doi tovarasi ai sal daca iese, dar nu daca infra inpartidul poporului. A fost devotat liberalilor. Glumind pu-tintel cu privire la ambitia politica a lui Lupas, ii arat ce_gresala face neutilizand pe Grozea. A vorbit in treacat.de greutatile ce ar intampina. cu Ministerial national, u-nele puncte de program: chestia Printului, la care, in fond,.n'ar fi renuntat national-taranistii, i aceia a regentei, pe,care unii ar voi s'o schimbe.

2 lunie.

La 6 si jumatate la Consiliul de Ministri, afara de Cuza.

parerile.

MEMORII 221

Averescu imi arata motivul acestei absente. Ar fi impo--sibilitatea de a distinge intre un insardnat cu formareaMinisteriului national si un prirn-ministru in functiune.Scrisoarea lui Bratianu n'a venit inca. A lui Maniu, adusade Meissner, pane conditih-alegeri libere, presedinte i mi-nistru de Interne afara de partide, dar cu voia lor, a tu-turor; pe urmä s'ar discuta. Generalul observa ce inferiore omul: Lupu se va explica tot in sells. Generalul se tan-guie: A, Regele, Regele...". Multameste ca am venit ladansul i alta data. Curn e acuzat ca a venit numai la mine,generalul arata ca venise numai pentru confiscarea ziarului.Inteleg, si-i spun ca explicatia e inutira.

Cu asemenea pretentii, nici dracul n'ar putea face ceval

4 lunie.Primirea lui Berthelot la Academie.Fel de fel de zvonuri politice: Ministeriu BrAtianu L'In-

dépendance" rAspinge ideia, Ministeriu Titulescu, MinisteriuHiotu.

La oarele 8 seara, Averescu ma chiama la telefon. Amiscalit decretul noului prezident. Gici cine e? BrAtianu.

Nu. Titulescu. Nu. Prezan. Nu. BarbuStirbei. E o ofensA care se arunca terii. E de ne crezutsa fii inlocuit cu un asemenea om. Asta e.

Chem pe Tasca i pe Cihodariu. Primul e, hotarat, contraparticiparii. Celalalt are sovaieli, pentru a reveni rapede laparerea noastra ca e o sfidare.

Ministeriul se alcatuigte rapede. Se vorbia de.... Gh.BrAtianu la Instructie. Lupu primeste; indoiala despre Ar-getoianu. Pompiliu Ioanitescu vine sa-mi arate nesigurantaIn ce priveste pe taranisti.

s

s

222 N. IORGA

E un ras toata seara i o tristeta! Ciuceanu de laUniversul" imi relateaza cele petrecute. Regele, care arfi in stare de a fi dus in cArucioara, a ascultat o expunerescrisa a lui Averescu. Acesta a plecat fara a demisiona.Peste vre-un ceas, Hiotu s'a prezintat la Prezidentia Con-siliului. A cerut sa fie primit de generalul". Intrancl, a scosdin plic decretul lui Stirbei. Generalul a refuzat sa isca-leasca inainte de a redacta, cu Gaga, in termeni tari, de-rnisia lui.

5 lunie.

La 7 dimineata, Pompiliu Ioanitescu imi anunta cã ailui infra in guvern.

Foile aduc lista primilor cari au depus juramantul. Nue Gheorghe Bratianu. Instructia o are Lupu.

Dupa amiaza vor pertracta national-taranistii, ajungandla desemnarea lui Iunian, M. Popovici si Sever Dan.

Tot climineata, la 9, generalul Nicoleanu vine sa ma in-trebe cand II primesc pe Stirbei. Ii arat ca douazeci i aptede ani i-am fost prieten, Pe urma, a intervenit ce stie si el.N'avem relatii personale_ Prin el, ii spun un nu, hotaratdefinitiv. Totusi el lasa cartea: Prince Barbo Stirbeg". II

raspund ca nu se poate. Regreta foarte mull.

La 6, ai miei, noi i vechi. 0 parte dintr-e dânii suntadanc nemultAmiti ca n'am folosit ocazia. Cutare cere ab-tinerea de la alegeri. Amintesc, la sfarsit, infierand opozitiacu carader personal care mi se face, ca partidul a fast creatcontra politicianismului, pe care in cea mai urata forma ilreprezinta Ministeriul. Se iea hotararea de a lupta in ale-geri färä legaturi cu averescanii.

Comnen la mine. Vorbim de situatie. El crede ca era bines mu inteleg cu Stirbei. Ii spun ca.' sunt dispus s evit tul-

§i

MEMORII 223

burarea unei lupte electorale inviersunate.: daca Guvernut faceliste nationale, o poate spune i lui Stirbei. Venind la I.

Bratianu, ii povestesc cat folos a avut el de la mine. I-opoate i spune. Vreau th stiu de la dansul taina ciudatuluiMinisteriu si a dori sa-mi declare daca vrea lupta, ori,de unde nu, sa nu ma prezinth ca omul cu care nu se poateintelege nimeni.

La amiaza, Tasea imi spune ca Stirbei regreta refuzulmien si ca. ar dori, fata de lista separata a taranistilor,simpli observatori, gata sa se retraga, participarea cu noila aceiasi lista. N. Georgescu imi spune aceleasi lucruri dinpartea lui Argetoianu, care vrea sa ma vada.

La 7 si jum., Argetoianu. A vrut sa-si plateasca numaio polita (se vorbeste de intentia ce a fost de a se arestala nevoie ministrii. Se daduserä ordine de ocupareagarilor cu jandarmi, dar in loc au aparut vanatorii ge-neralului Popescu, comandantul Bucurestilor, care e

Nu stie alta. Nu intelege cum Brätianu s'a putut ex-pune unui succes al taranistilor la alegeri: trebuie sa maialba, un plan. Miz imi cere sa reiau raporturiie cu Stirbei.

Imposibil! Dupa legaturile pe care le-am avut cu Printul,ai fi o intamiie sa stau langa calaul lui. $i eu nu pot sama expun unei priviri de despret din partea nimanui. Vor-beste de Rege: redus la schelet, are toata luciditatea de spi-rit, verva, voiosia. De pe scaunul .pe care e pironit, a. datdovezi de o puternica memorie si de un perfect echi-libru. Numai privirea de la urma spunea tot ce nu atinsesecu un,singur cuvant.

Seara Comnen imi spune ca Stirbei nu se amesteca inalegeri. Bratianu se mira ea ma cred prigonit de dansul.Din contra, eu am vrut sa-1 distrug pe dansul i partidullui. N'am venit odata la el; el a fost de doua ori la mine.

libe-ral).

224 N. IORGA

La observatia ca i-am Laudat fiul, el intreaba de ce nu sipe dansul. Impresia mea", spune Comnen, e cä vei aveazile grele".

8 lunie.Averescu la mine. Spune ca ai sai nu trateaza in alegeri

deck cu amicii miei. Imi vorbeste de nevoia ca euin Parlament. Repudiaza ideia de dictatura. Daca stia caera vorba sa-1 aresteze, astepta pentru a-i primi in palme"pe cei ce ar fi venit.. Bratianu, pe care ii face responsabil,ar fi spus despre mine: E un orn pe care to.ti II intrebuin-feaza, dar nimeni sa nu-4 ieie in serios". Regina s'ar fi plansca am cerut Princesei sa dea jos portretul ei: arat inbiuroul mien. Crede ca mergetn spre Republica ori spreCarol al II-lea. Ar prefera regenta Princesei, femeie cu-minte. Imi cere raspuns pana a doua zi seara.

Fagetel i Oltenii pregatesc trecerea la liberali.

Adunarea Comitetului executiv. Fagefel, Ifrim au curajul dea asista. Apoi Ifrim declara ca s'ar fi inteles pentru cartelcu liberalii. Adunarea decide lupta, Comitetul electoral a-vand sit chibzuiasca aliantele.

Bratianu se declara gata sit iea guvernul i, cand I-acerut, spune 1, 1-a avut. Cine vrea, poate colabora, dar elva fi centrul.

Zvon ca caranistii vreau sa piece din guvern. Se numescprefecti agenti liberali din administratie i ofiteri activi saude jandarmi. Maniu declara ca minitrii lui sunt simpli con-trolori". In Prahova, Consiiile comunale de sate nu seconfirma &cat cu chitanta agentilor liberali.

sa flit

MEMORII 225

10 lunie.

Instiintat ca ai nostri nu-i primesc apetul, Averescu de-clara ca voia doar sa-mi faca mie personal pomana dea ma alege..

La Academie comemoratia tazboitilui.

Caragea .de .1a Nedelea si Dori Popovici mi se prezinta.Sunt hotdrati, chiar contra lui Averescu si, evident, contralui Goga si a altor vre-o doi, sa se puie la dispozitia mea.

Sunt gata sa schimbe chiar numele partidului. Ma in-treaba' : ce. cred. N'am .nimic impotriva. Anunta o alta vi-zita, oficioasa..

1 3 lunie.raranistii pun lista separata.

Petrovici vine, cu Dori Popovici. Ii spun cat a. intar-ziat hotararea pe care in sfarsit 'sant dispusi s'o iea. Vor-beste de un cartel; ii arat ca ai miei na-I vor. Popovicipomeneste de un bloc". Ii amintesc caracterul exact alpropunerii. Adaug ea n'ar trebui jignit generalul. Cele cloudcongrese ar manifesta dorinta fuzianii si s'ar instala oconducere provizorie, asteptand ca in toamna congresaIcornun sa aleaga un presedinte cu termin. Partidal s'ar numinationalist al poporului". De fapt, se pare ca Petroviciar dori numai cartelal electoral. El. spune ca asistam larestabilirea dinastiei parnantene", cu cea sträina ca pa-ravan; i se pare enormä situatia unul guvern numit si con-trolat de adversarii sal; crede ca e necesar sa se reducärolul lui Goga.

15a

226 N. IORGA

Din Craiova, secretarul partidului averescan imi ceresA canclidez contra listei liberale, la care e sa se adaugeEagetel cu amicii lui personali. Primesc.

14 lunie.Pentru lista comunA liberalii clan un ultim asalt.

De la Curte mi se spune c Regele ar intampina greutatenumai la cobordrea scarilor; altfel umblA singur.

17 lunie.

Goldis mA intreabd ce e de fAcut. li recomand un cartelpentru Ardeal cu ai nostri. Cere timp pentru rAspuns.

18 lunie.

Ovidiu Hu lea, clirectorul liceului de la Aiud, i alti doiprofesori se inscriu la noi.

Goldis a cAutat pe Cihodariu pentru rAspung, si nu l-aputut

Ziarele liberale anuntA ca, neputand sä se facA intelegerecu fafAnistil pentru ligta-comunA, legatura se va rupe. Li-beralii se plang de tönul rnanifestelor tAraniste. Täranistiide numirile de prefecti i alte uneltiri ale guvernului.

Prin judetul Ilfov. Tamnii sunt nedumeriti. E o jena säli se voibeasca. Ce pacoste i pe capul oamenilor i alege-rile! Cutare Oran, darz, imi spune cA tot satul e liberal"

gasi.

MEMORII 227

inapoi manifestul, cu brutalitate. Langa Oltenita,pe care o vad intaia oara, tarani can se intorc de la in-trunirea lui Ioanitescu, cred ca suntem impreun i, cand Iiarat semnul mieu, exclama: atunci ne incurcati". La Fun-dulea un balr'an striga: Traiasca d. Iorga, dar i d. Bra-tianu, ca a facut multe;'.

Satul Obi lesti a devenit I. I. C. Bratianu".

Ziarele dadeau ieri lista viitorului Guvern Bratianu.

In Ardeal, prefectii prezideaza intruniri liberale, i zia-rele partidului o si spun.

La ganastirea, mosia printului Carol, satenii abia-si a-duc minute de dansul.

21 lunie.

In Dâmbovita agenti laranisti pretind Ca Iunian si Mad-gearu sunt tarani". In margenea judetului, un mic grupde averescani raman in jurul fostului prefect, care a lasatbune amintiri. In Muscel, la Boteni, femeile imi spun cafac pentru Bucuresti covoarele cele proaste, iar pentru clan-sele stiu sa lucreze altfel.

La Campulung aflu vestea cá Guvernul Bratianu s'a in-stalat. Stirbei ar fi recomandat insa pe Hiotu.

§i-rni da

228 N. 1ORGA

22 Iunie.

Cercetez bisericile campulungene. Sube$tii e foarte binereparata $i bine ingrijita. La Domne$ti, o bisericuta veche.

Viitorul" a publicat scrisoarea, in care, pentru ca suntnegativ" fata de actul de la 4 Ianuar", Cusin, Ifrirn, Fd-getel, nu $tiu ce Moscu de la Teleorman i Meza de laVasluiu, in fruntea a catorva sute de anonimi, tree la I. I. C.Bratianu, pentru a pariicipa la realizari" (incepand cu platadatoriilor lor...). Se pare ea mai era un pasagiu, in careimi trimiteau vorbe bune; a$a eram asigurat. Cum pasagiul afost apoi suprimat, ramane in aier invitatia lui Bratianudau i eu ajutor in interesul terii.

Scriu un articol prin care declar ea, nefacand afacerineavand nevoie de scont, nu pot urma invitatiei.

23 lunie.De-a lungul Teleormanului, ici $i colo tarani cuminti,

cari asculta bucuro$i. La Ru$ii-de-Vede gäsesc o frurnoasabiserica din veacul al XVILI-lea, oribil maltratata. Se adunäalegAtori din toate partidele, mai ales Iiberali, i aprobadesea. Ajungem prea tarziu la Turnu, unde nu gasim maimult decat an grup caruia putem vorbi.

24 Janie.Spre Alexandria, unde e balciul de Dragaica: taranii ni

cer necurmat afisul. Unul spune ea ef sunt ca iarba la-ant". Iii cale, oameni de mai multe sate, cu steaguri, intrejandarmi, asculta democratia lui Victor Antonescu. Filth vininsa la trasura noastra.

sa-i

sa-i

si

MEMORII 229

La Bucure§ti, infrigurare §i haos. Duca are Interne le.D-rul Angelescu a scos de la Instructie pe Lupu, care trecela Munca. Raman Argetoianu i Stelian Popescu, ea §efi de_grupe, pentru ea Regele a fAcut un nou apel la unire.

*

N. Georgescu l-a vazut pe Regele cand sosia la Sinaia.Mic§orat in haina-i civilä, facea in dreapta §i in stangasemne de prietenie.

26 lunie.

Strabatem douasprezeee sate din Covurluiu: la Bujor, la.1111astkani, pe locul codrului Chigheciului.

Intrunire la Galati.*

27 Iunie.

Af lu moartea lui Vasile Parvan de pe urma unei operatii.Cine il va inlocui?

28 lunieLa Bucure§ti.Cele d'intaiu plangeri despre salbataciile electorate sosesc.

La Foc§ani §eful taranist Graur e tocat cu earamida pe nas§i pe obraz. Duca ordond pazirea legalitatii. Regreta ea nuvoiu avea doi la suta.

A/Wile adeziuni noua la partid.

29 lunie.Foarte frumoasa adunare la Dacia", cit oameni de is-

pray& in locul obiFluitei plevi de la intruniri. Se vorbotepoate prea deschis asupra chestiei Printului. La rostirea nu-melui acestuia, sala se ridica in picioare.

230 N. IORGA

La dejun, eruditul partizan Mader, care a tinut despreArmenia o frumoasA conferinta.

Dupd-amiaza, inmormantarea lui Parvan. Multe discursurilaudAtoare, dar reci. Se spune cA moartea ar fi venit depe urma pansamentului infect la Sanatoriul Elisabeta!

Seara, tandrul Gatoskg, fost prefect la Bac Au. A fost laprintui Carol, care a ref uzat lacA declaratii privitoare laliberal el e pentru toti fait osebire.

30 lunie.Stavri BrAtianu la mine.E nemultamit ca. värul" nu I-a pus pe listä la Dambovita.

Ar fi suparat ea mi-a comunicat cutare stire despre scoaterealui Averescu din guvernul liberal. MA consult* dacA s'a de-misioneze din partid.

Imi povesteste lucruri interesante. Cand canonicul Baud aspus Ca Mitropolitul .Calinic a murit catolic, Stavri Bra-tianu e acela care, pentru au servi värul", a fAcut pe ca-nonic sa se deszicA si sä piece. Tot el a impiedecat peBaud de a reveni, de si ministrul Germaniei ,pariase 6-1 a-duce. La Paris, Baud i-a arAtat raportul clericului francez,care, chemat de Calinic, I-a asistat in ultimele momente.

Abuzurile electorale continua'. Batzaria a fost arestatdespoiat de primarul din CislAu.

Se asigurA ca urnele vor fi schimbate, singura solutiepentru a scoate pe BrAtianu din impasui in care s'a ha-gat.

1-iu lulie.

Prefectul de Patie mA cauta. Are ordin de la Duca sa-mispuie cA, de oare ce la intrunirea noastra s'a vorbit de

salt

si

ME/Kt:Nall 231

,,actul de la 4 Ianuar", na ni se va mai permite sA tinemalta, oriunde, dacA nu dau in scris cd nu se va vorbi maideparte despre acest subject. Dacd ziarul mieu ar duce ocampanie pe aceastA chestie, se vor lua rnAsuri.

li rAspund, arnica], cA nu ne gandim la o nouà intrunirein Bucuresti, dar n'am dat i nu dau nicio declaratie in scris.Ne tinem in margenile legilor: dacd le-am cAlca, sä ni sefeed proces. lar, oficios, ii rAspund cä, dacA Excelenta Sad. Duca are sa-mi spuie eeva, sa; se adreseze direct in So-seaua Bonaparte, 6, cum, in locul lui, Excelenta Mea ar faceAsa fata de dansul.

2 Mlle.

Prin Prahova, la HomorAciu, Balta Doamnei, uncle e ointeresantA biserica de lemn, i Potigrai. Liberalii mentin petrei sate si un preot paralitic, care nu poate vorbi.

3 lulie.

La Craiova. Prin sate adesea stint recunoscut. Jandarmii,cari nth lasa sä vorbesc tAranilor, chemati ca sA asculte peArgetoianu, mA intreabA pe urma cine sunt eu i ma lasA

plec cu conditie sA nu impart manifeste si a nu fac pro-pagandA, fiindcA au ordin sA iasa. Guvernul. La BAilesti pri-maul, pAndeste pe sosea automobilele i bicicletele auto-mate, dar nu si trAsurile, ca sa le ducA la Politie. E fratecu un candidat. AutoritOle" sunt silite sA cearA scuze.

La intors in Craiova, splendidA intrunire.

In drum spre Targul Jiiului, un cArciumar mA salutd ca

sa

232 N..1ORGA

omul lumii". Dar nu va prea sarguiti cu politica". DarI. I. Bratianu?".

Statuia .lui Tudor Vladimirescu e captusita cu afise li-berale i sabia eroului are unul in varf.

7 lulie.

Pasnica zi de alegeri Ia Bucuresti, unde se prepara ma-rea victorie liberala..

La tail; delegatii si candidatii sunt arestati. Nu mai enicio rusine. Ai nostri sunt batuti in margenea Bucures-tilor. Lupu, caruia i s'a spus aceasta, inlatura plangereacu Lin gest: Excese de zel"...

Buna -prat8 lUlie.

Rezultatul ce se putea astepta. Cu toate sfortarile despe-rate din Covurluiu, ,Ramnicul-Sarat, Braila, Prahova, nuyam avea niciun reprezintant. Liberalii au strivit, prin mij-loacele lor, pe national-taranisti, dar Ardealul lui Maniu setine.

16 Julie.

Munteanu-Ramnic imi scrie ca fiii lui, studenti, pentru.pa-catul de a fi lipit manifeste, au fast dusi la politie, batuticu liana de bou si calcati in picioare. La Odobesti prieteniinostri fug pe camp. Unul a telegrafiat ministrului Americei.Pretutindeni, asa.

11 Julie.

Cineva vine din. partea -lui Duca aducand regrete: Numa credea asa de slab! Alegerile la Senat s'au facut inlinistea desgustului. Am avut cateva voturi i aid. Ardelenksinguri scot cativa senatori.

MEMORII 233

13 Julie:

-ViZita la Väleni a profesorului arnerican Muzzleg, carescris o Istorie a Statelor Unite", $i cu o colega. Muzzleg

nu pare incantat de caldura i vulgaritatea din Bucure$ti.Ii place de munca pe care o cheltuim aici.

14 Julie.

Henric Otetele$eanu, fost secretar la Instructie, i Ga-toskg yin, dupä tat se pare, ca sa m sondeze in ce pri-Are$te o iminenta $i violentä actiune carlista. Imi vorbesc delipsa de respect fatd de general a acolitilor lui. Li spun can'am nitnic de schimbat in atitudinea mea.

Starea Regelui de vre-o trei zile incoace ar fi foarte rea.De aceia Camerele sunt chemate la 17, in loc de 27 Iulie.

15 Julie.

La deschiderea cursurilor, intrebat denn ziarist, II raspundCa n'am intentia de a ma prezinta la alegeri partiale i caatitudinea avuta' in alegeri fata de mine taie toate podurilefata de dan$11.

17 Julie.

La o noud adunare a prietenilor miei politici, arat si-tuatia. 11 fi dorit colaborarea tuturor oarnenilor de is-prava,' (fat pentru aceasta dr trebui un stapan, $i el lip-se$te: A dori un al doiiea partid. Dar unde sunt cele Cuprogram, autoritate i garantie? Aa, ramane a munci pen-lrii ne intdri pe noi. Afara de unul sin9ur, 'care ar dori

234 N. IORGA

sa facem un pas calm averescani, ceilalti sunt de aceia$iparere $i cu caldura.

Bárlea imi cere sa-1 autorizez a face o organizatie inMaramure$.

19 lulie.

0 doamnä imi spune ca Regina $i Princesa salt inspäi-mantate de rezultatul, apropiat, al boll Regelui. Ce potdot& femei neputicnioase $i un copil?" Lui Bratianu incepea i se zice: Ioan-Voda eel Cumplit".

Adauga: Acuma, dupa deschiderea Parlamentului, pe Re-gele il pot läsa sa moara". St a. toata ziva in cortul dinfata Palatului de la Sinaia. Un mort: abia poate sa vor-beasca. De Sarnbna e foarte Mu. Unele doamne de laCurte au oroare evita.

20 lulie.

lu prin ziare vestea mortii Regelui pe care n'am avutonoarea de a-I servi vreodata.

Moartea Regelui produce o complecta debandada. Nus'a dat nici macar ordinul de a suna pretutindeni clopotele$i de arbora drapelul negru.

Cursurile noastre sunt insa oprite de Prefectura, ele fundconsiderate ori ca reuniune" ori ca spectacol".

22 Julie.

Abia acum imi vin $tiri din Bucurgti. Telegrama meacatre printul Carol a fost oprita, ca i oricare alta in aceadirectie. Guvernul nu l-a in$tiintat pe Print de moartea ta-talui sau, care prin testament il lasä fara mogenireprintr'o scrisoare catre Bratianu ii acopere de invinuiri.

si

MEMORII 235

Printul ar fi telegrafiat surorii sale Maria, spunand sApund crini albi pe sicriu pentru a risipi ipocrizia de carea fost incunjurat". Starea de asediu a tost restabilitA. Mis'a taiat jumatate din articolul despre Suveranul morts'a cerut sa se umple golul. Niciun ziar nu cuteaza a vorbidespre cenzura çI starea de asediu, despre mAsurile mili-tare. Cuvantul" e la picioarele dictatorului i Pamfil Sei-caru admirA parul alb imaterial i crunta cAutatura in-vincibila a lui.

23 Julie.Sosesc la Bucuresti.La Cotroceni, unde e expus corpul Regelui, imensa salA

bizantina" e prea larga pentru coltul unde pe catafalccioarme Ferdinand al Romaniei. 0 mica figura paha, na-valita de pete negre. Pe jur imprejur multe flori. La pi-cioare coroana printului Carol. Un ofiter, induipsat, mi-oarata. Unul din ministri se plimbb ca acasa la el, in cipicirosii i ciorapi cenusii, la spate cu o palariuta galbena.La vederea mea cauta o Lisa pe unde sa dispara.

0 nesfarsita lume, curat imbracata si exemplar de cu-minte, Ii asteapta randu-4 sa-I vacIA.

Pe coroana mea: Regelui Unitatii nationale, al improprie-tarii teranilor, modestul sau colaborator moral".

. 24 lulie.

La 8, incepe slujba la Cotroceni. Asteptam sosirea fami-liei regale. In coltul mieu e Stirbei, impasibil, si P. P. Ne-gulescu. Soseste apoi Maniu cu Vaida, care se aseaza inrandul intAiu, langa Averescu, obosit i stangaciu in hainecivile de doliu, care nu-I prind.

In jurul sicriului se aseaza, cu sabfile scoase, Alexandru alSerbiei, foarte distini in uniforma vAnatorilor de munte,printul Nicolae, printul de Hohenlohe i unul din fiii lui

si

236 N. IORGA

Wilhelm, fratele Regelui, in uniforma germand rosie. Ser-viciul e scurt. Ii tulbuth frumuseta exercitiilor de bas alepreotului rusesc, adus de la catedrala din Chisinau. .

Foarte duios, cu glasul inecat in lacthmi, Pimen al Moldo-vei spune cel d'intaiu rugaciunea deslegArilor. E foarte emo-tionant.

La catafalc, de doua ori, Regina ingenunche. Princeseleau fata plansa, dar o atitudine stapanità.

La Lisa, foarte ingrijorat, I. Bratianu primeste strange-rile de mand.

Lunga defilare de un ceas i jumatate. Enorrna lume.cu-viincioasa la feresti si la balcoane. Pe trotuare tin public deo foarte buna tinuta. Pe alocuri, pe unde e o Koala primarkcopiii in genunchi, cu lumanarile aprinse, dun. E ama-nuntul cel mai impresionant.

Lumea politica merge in dezordine. Vaida intreabdce simbol" reprezinta pAlariile lacheilor. Averescu s!a a-gatat de Maniu i pertracteaza: la un moment se oprescunul in fata altuia si, foarte bine dispusi, rad, supt miilede ochi. Tarziu, apare Vintila Bratianu, inteuri frac pätatsoios, cu manile la spate, si se intercaleaza in cortegiu. Apoiia loud fratelui sau la cordoane.

Negulescu, un om cuminte, imi spune Ca, la venirea. luiAverescu, i-a propus in zAdar, cii stäruinta, sa facA Mi-nisteriul national. La gara, Averescu, zdrobit de oboseald,se retrage. Va reveni la Rrges.

In drumul spre Arges, multi sdteni, cari cautä sa vaddla feresti pe Par a fi lost adusi. Pentru aft-ceva nu arata simtire.

La Rrges, scurt serviciu. Apoi o nebund imbulzire tri-viala. Arhiepiscopul catolic, episcopul de Gherla sunt .ingrAmada cu toga. adundtura. De pe o tribuna oficiald",descanduri, liberalii locali privesc cu o. comica importanta.In fund numai, ca o chemare plind de rnustrari, pe afetul

.ma

si

Mihalache.

MEMORII 237

de tun sicriul acoperit de purpura, $i, langa un buchetelcare se usuca de soare, surguciul alb al palariei Regelui.

E atata lume, gonita pe laturi, cu strigate, de nedi-baciul prefect de Arge$, Inca maiorul de jandarmi brdona."inchiderea portilor manastirii. Risca sa striveasca pe Gheor-ghe Bratiznu. Trebuie munca pentru a lini$ti pe salbatec.

Inca un scurt serviciu in aier liber. Patrundem in biserica.Se cauta in zadar arhitectul Ghica, zidarii. Familia regalase inchind $i plea&

In semi-intunerec, sicriul ramane parasit la marge-nea groapei. Pe peronul garii trenul regal pleaCa. Bra-tianu, Duca apar la fere$ti $i saluta zambind. Nu i-achemat nimeni. Minitrll sarbi: Perici, cel de la Munca.su.'.:ecret2rul de la Exteine stau singuri. Oficialii no,triau altceva de lucru. militara sarbeasca se pierdein gloatd. Sub-secretarul de Stat Tatarescu indeplinege custangacie.misiune .de ordine.

Cum cenzura functioneaza cu nerusinare, suspend ziarulmieu i in$tiintez telegrafic pe regenti de masura ilegala careintrerupe publicarea foil care a dat incredere si avant raz-boiului.

Acasa aflu telegrama de raspuns a printului Carol: Cusufletul $i mai indurerat de departare multamesc pentru cu-vintele mangaietoare, trimese de acela care in orice clipas'a aratat un prieten. Carol".

Printul ar fi primit $tirea printr'un ziarist american. Frun-tea, manile i s'ar fi imbrobonat de sudoare. Ar fi pusfruntea in mani. S'ar fi plans ca s'ar fi dat $tiri falsedespre sanatatea parintelui sail. In Le Temps" un intimar fi, vorbit de manifestul, zabovit pentru motive de do-liu, al regelai Carol". Printul ar fi cerut.sä poata asista

Mishima

pi

238 N. IORGA

la parastasul din biserica romaneasca. BrAtianu se lauda caar avea o noua scrisoare de renuntare.

Denize imi povesteste moartea Regelui. Ar fi stat sprijinitde Regina, care plangea asupra lid el credea cã sunt pica-turi din bautura ce i se daduse cateva Minute in care,aratandu-se foarte abosit, adAugia ca se va reface. Apoia intins bratele in cruoe: murise.

lulie

Sedinta solemna la Parlament. Bratianu comemoreaza intermini precisi, Vara emotie, pe Regele. Bate cu pumnulin masa, cand afirmA cA actul de succesiune e incontesta-bil". Maniu, contra promisiunii date, ceteste i o criticansupra Guvernului ilegal, sprijinit pe un Parlament iesit dinsila. Se insirA Banu, Saveanu, Roth, contele Beth len, Fil-dermann... BrAtianu deplange criticile tAraniste. La SenatAverescu se raliaza la Mihai BrAtianu ti strangemana. Averescu se plange ca 1-au rasturnat pe zvonuri.Uimire generala. Al doilea partid" se misca spre general...

27 Julie 3 August.

La Camera, sfanta prostie nationala in toed splendoareaei. Stelian Popescu se lupta cu Madgearu. Lupu arata cumdemocratia vine de la dansul trAsneste fostii prieteni.Duca apare ca pacificatoral viitorului, lasand la indoialace va face mane" colaboratorul" su Argetoianu. Titulescutace plin de intelesuri.

Neamul Romanesc" Hind suspendat, din cauza cenzurii,Cihodariu vrea sa-1 fad a reapArea supt alt titlu (pro-pun: Onoarea Nationale). Cusin imi trimite sfatul amical"sa, nu infrunt Jilava". Generalul Tautu e amenintat deprefectul de Prahova cu inchisoarea, pentru ca vorbestede printul Carol".

6

I-iu:

si-si

MENIORII 239

Printul nu se decide, de si o persoanA din jurul lui iiintituleaza rege" in Le Matin". El desminte: deocam-data se consacra doliului. A mers la biserica romarreascA,pentru parastas, in frac si decoratii. Oficialii ii strangmana. AfarA, studenti si public Trancez striga: Vive leRoi". El raspunde Reginei, care l-a oprit sa vie, cu confir-marea deciziunii de a-si tinea cuvantul". Un comunicat alLegatiei, iscalit de bunul Cantacuzino, -caci Diarnandi ela Bucuresti, anunta ziarelor ca renuntarea Printului a fostlibera i definitiva.

Pentru regele Mihai, BrAtianu nu face nirnic. Prezintan-du-si dernisia Regentei, care l-a confirrnat, el i-ar fi spusca nu primeste alta solutie.

3 August.

N. Georgescu imi cere sa las ca ziarul sa se cheme nu-mai Neamul". Imi cere colaboratia supt cenzurA, i eu orefuz.

4 August.

Printul a vorbit. Printr'o scrisoare in Le Matin", else plange ca n'a fost lAsat sa-si vada tatal, care nu e a-devarat CA n'a dorit sa-il mai intalneasca odata. AnuntacA renuntarea i-a fost smulsa de anume amenintari. A-runca de la dansul legatura sentimentala". Face deose-bire intre imprejurArile de atunci i cele de acum. Regele mort,situatia externa tulbure. Nu va provoca un rAzboiu civil,dar, daca Ora se va adresa la dansul, e gata sa se punain serviciul ei, pentru a transmite la randul sau mostenirealui Ferdinand I-iu fiului sau propriu.

L'Oeuvre" glumeste asupra regehn Mihai i asigurA caam times pe cineva sA negocieze cu acela care va domniet, sau Romania va cleveni republicd.

240 N. IORGTh

Fo§tii miei atnici politici se cautd pentru a formä un grupparlamentar eapabil de a §antaja pe

Brätianu si-a inchis Parlamentul. Unii se plang cä n'aspus nimic opozitiei, alii observd eh totu§i i-a surds. Eceva pentru ireductibilul Tachi§tii pun in ilustratieporumbelul care vine de la liberali spre dãnii. In acela§itimp, România" rnd insulta pentru descatecarea" in Ar-deal, §i. Viitorul" reproduce. Par nobile!

6' August.

La cursurile de yard' Manoilescu face o conferintd, in carevorbe§te de legalitatea falsd, viciatd la origine, contra ca-reia se poate ridica, dacd nu individul, societatea. Se dis-cutd mijloacele in care ea o poate face. Sant evidente alu-ziile. Sala aplauda, de mai multe ori, cdlduros. Ii dau sfatulde a-§i Amuri atitudinea in ce prive§te legAtura de paitid.Std la indoiald: promite sa revie.

Fratele liii Manoilescu a revenit de la Paris, unde I-a pri-mit Printul. Aduce cu dansul forma româneascd, adeveritd deel, a declaratiei Printului cdtre Sauerwein d 1a Le Mahn".

Intr'insa el area cã e fal§ cum ch Regele n'ar fi vrut§"ä-1 vadd, cd plecarea lui n'ar fi fost 'din motive sent-mentale, cä a fost silit de oameni §i prin procedee de careIi e greu a vorbi, cä s'an schimbat Imprejurdrile, tara fiindazi periclitatd, cd nu va veni ca s'o tulbure, dar cä e da-'tor, ca Roman §i ca tata;' &à nu lase" a 'se pierde trudaa cloud 'generatil §i a cloud Domnii glorioase pentru a otransinite fiului, la vremea lui", cä, infocat patribt", egata a-§i servi tara cdnd ea o va cere.

Printul a vorbit arnica] de mine. Evitd orice discutie a-

Maniu....

MEMORII 241

supra partidelor, pastrand principiul ca e mai presus deele.

Declaratia o avem, trimeasca din Franta. Opinia publica.franceza, si Inca mai mult cea englezä, a primit-o cu ceamai mare satisfactie. Mi se aduce i un admirabil articol, 'N-OM Carol de Roumanie", prin care in Revue des vivantsse adauge, cu un tact perfect si cii cea mai mare stapanirede sine, un duios omagiu Regelui loaial".

Ma bucur ci sfaturile mele au lost asa de bine si cutata talent urmate.

17 .August.

D-rtil Topa afirma Ca Regele ii cerea liul. Bratianu 1-arfi mintit ca e pe drum. Lumea are indoieli asitpra autenti-citatil

Munteanu-Ramnic a vorbit cu cativa coloneli. Toata ar-mata a .ramas pentrit Print.

Mi se spune ca atitudinea mea e pretutindeni aprobata.Pentru intaia oara, pe rand alti studenti; aditnati la Maria's-

tirea Neamtului, se solidarizeaza cu asasinul Corneliu Co-dreanu, Oltenii, de la Ramnicul Valcii, imi trimit o foartecalduroasa telegrama, subliniind rolul care imi revine:

Regentul Buzdugan ar fi i dupa destainuiri din Cu--vantul", care iese cu largi pete alpe de la Cenzura, inconflict cti tfaimoasa si incorigibila aroganta a liii I. Bratiatiu.Acesta a facut pe 'ruda sa, Bebe Brätianu, subsecretar deStat la Prezidentie. Observand lui Buzdugan.'ca nu e Con-stitutional, i s'a raspuns, insolent, ca n'are de dat explicatil,la care riposta a fost ca alta data sa se laca reprezintatprin altcineva care e capabil sa le dea. Patriarhul *rear firaspuns asteptarilor. Printul Nicolae tine mai truth la viatasa de panaactirna.

Greutati se ivesc, criticate aspru de public, in ce priveste16

a-

cbdicilului.

242 N. IORGA

deosebitele dotatil i regulele de eticheta. E evident ca. Re-gina doreste un rol activ.

8 August.

Papacostea, profesorul, venit la cursuri imi aduce aceastascrisoarea:

Stimate Domnule Profesor,

Cred Ca vi s'a spus cà aveam dorinta sa va vorbesc.Nu am putut realiza aceastA dorinta pentru doua motive:nici nu am apucat a Iua contact impreuna, i ziarele inte-resate au dat curs fiber la felurite inventiuni.

0 vizità a mea la Valeni, chiar in cazul c ar ii fosturmata dupA cum eram convins de un rezultat fe-ricit, inca ar fost obiectul la tot felul de comentarii,intre care cu siguran t.A. eel mai de cApetenie ca doi nou-fragiati spelt sA mai insemneze ceva dacä ii vor da mana.

Credinta_ mea este ca, departe de a fi naufragiati, noireprezintam o forta, de care nu numai ca va trebui sa setina sama, dar care mai tarziu se va dovedi ca atarna incumpana mai mult decat se banuieste chiar de cei mai op-

Nu mai putin ultimele evenimentele eu exercitat o in-fluenta deprimanta asupra naturilor impresionabile si dinacestea am descoperit cateva si la mine in partid, pentrucare motiv s'air semnalat unele atitudini in dezacord cudisciplina serioasa de care a dat dovadb; !Ana acuma par-tidul. Ziarele fireste au exagerat realitatea. Nu mai putinceva a fost. Am crezut de aceia cA este in interesul viitoa-rei actiuni sa repurr ordinea in partid. Ceia ce este deja pefoarte bunA cale i timpul, topind maruntisurile i fAcandsa se profileze mai accentuat laptele esentiale, va imprastia

restul efectelor datorite socului brutal din Iunie.Pe de alta parte, un partizan politic iriPa asigurat ca

11

gi

MEMORII 243

d-voastrA yeti veni pentru unele afaceri in Bucuresti. Inasemenea conditiuni o intAlnire ar fi fost mai la adapostde a fi comentata i amânarea intentionatA de mine nu ar

luat numai decdt caracterul unui esec.Am crezut necesar a vA da aceste explicaii, adAugind in

acelasi limp cA am dorinta sã ajungem la o intelegere, cAcisunt incredintat cd interesele tArii ni-o impun atat parti-delor noastre, cAt mai cu samA personal d-voastrA i mie.

In speranta ea vedeti lucrurile in aceIasi mod, vA rog,stimate d-le profesor, a primi incredintarea inaltei i afec-tioasei mele considerlatiuni.

General Averescu."RAspunsul:VAlenii-de-Alunte, 9 August 14)27.

Stim ate Domnule General,fost pentru mine o vie si statornicA dorintA sä se

poatà alcatui in aceastA biata tarA, care nu -Crebuie ro-bita unui partid, cu atAt mai putin unei Clici de familietiraniailui ei set un partid care sA contrabalanteze greu-tatea de bani Si de intrigi a liberalilor.

Aceasta dorintA ma insufleteste cu gat mai; mutt acuma,cand liberalii reprezinta i o sAlbatecd patimd impotrivacuiva canna calitatea lui de fiu de Rege poate rApi'cele mai elementare drepturi in tara lai. E necesar ca aldoilea partid care poate fi prin moralitate i Ioaiali-tate primuI sa tie deschise usile tarii aceluia care, azi,cu attAta intelepciune reclamä ceia ce dupA orice orneniei se cuvine.

DupA ce v'am putut cunoaste personal, stiti ce atitudineam avut fatA de d-voastra in momentul cAnd omul mi aflaintre prieteni chiar un prieten. Orice discutii in jurul acesteichestiuni care intereseazA tara sant asteptate cu o preve-nitoare placere de mine. La intoaroerea d-voastrA, cAndeu voiu fi in Bucuresti, in ajunul deschiderii sezonului

fi

ai

nu-i

ai

politic,

244 N. IORGA

vom gási usor mijlocul de a ne iritâlni pentru a comunicaapoi amicilor nostri politici rezultatul convorbirii noastre.

Primiti, vh" rog, stimate d-le general, incredintarea celormai bune sentimente si a aprecierii marilor servicii pe care,in dipa cAnd se hotära viata insdsi a terii, i adus.

N. Iorga."

Indreptarea" va avea notite prietenoase pentru noi.

11-12 August.

Asumptionistul Salaville de la Halchedon vine sä tie oo conferinth asupra Constantinopolula i Turciei in ultimuItimp. Nu vrea sä ni -lase paginile pentru a nu fi banuit caautor al eventualei lor puhlicatii.

Bulgarii nu mai au exarh la Constatinopol, ci doar unMitropolit. Patriarhul Grec, Vasile, are peste optzeci deani; e fost director al revistei Adevärul ecleziastic".

Si biblioteca societälil grecesti a Silogului" a fost mutaffioficial la Angora.

Salaville e Provental. El regreth cä prin scoaffi limbaproventath, in care s'a scris o asa de bogath literaturä, epe cale sä dispar8.

13 August.

Duca ridica in sffirsit cenzura preventivA, dar in schim-bul angajamentului ziaristilor ca nu vor pomeni de subiectuIoprit. Frumos articol de protestare al lui N. Georgescu, inNeamul".

Libera1ii desmint cA Buzdugan li-ar face dificultdti.

I.

le-ati

MEMORII 245

Subsecretarul de la Calle Ferate, Perieteanu, e snit sLplece. Institutia e din nou.politicianizata.

16 August.

La Moreni cu excursionistii cursurilor de yard. Frumosinceput de initiative culturale.

Seara la Targoviste, pentru o conferinta. Suntern pri-miti de Asociatia preotilor .damboviteni, cari organizeazamasa de sears.

De dimineata spre Campulung, unde, la $coala Normal&zscultä cursuri romanesti, prea programatice, vre-o trei sutede minoritari.

18 August.

Conduc pe Salaville la Pestera Dambovicioarei. Seara laPitesti.

.19 August.

La Vieros, tarani cari se plang ca nu venim la ei sa-iluminam. Cutare mare proprietar li-a promis reparatia pesarna Statului a bisericii, dar s'a opus sa Ii dea, dupa lege,pamant pe mosia

*

La Curtea-de-Arges. Pentru a acoperi mormantul Re-gelui s'a luat i s'a ciocartit perdeaua de purpura de pe alRegelui Carol. Multi vizitatori dintre imbogalitii de razboiu,cari se-uimesc de aurul lui Leconte de Noag si nu stiu ch.exista Biserica Domneasca.

20 August.

Despartindu-ma de Salaville, trec cii trasura la Ramnicul-Valcii de acolo pe Valea Oltului. La Cozia se reparasi se .spala pictura. S'au desgropat oscioarele Iui Mircea

Iui.

5

2i

si

246 N. IORGA

ole rnamei lui Mihai Viteazul. Se incearca o poarta debeton armat, pe care eu o opresc. In schimb, la Cornet, sin-guratecul egumen, care she frantuzeste i englezeste i aiost in America, a creat un adevArat raiu. Abia a plecatprintul Nicolae, venit incognito, cu o infätisare modesta.

La Sibiiu aflu ca am frost asteptat, pentru o conferinta, deo sala Wind, trei ceasuri.

21 August.Parastas pentru Andrei Barseanu.Apoi, inaintea umti mare public, conferinta despre Parti-

dele politice dupa razboiu. Atac drept i pe national Nicioprotestare. Din pariva, o deosebita caldura.

La Saliste, unde un student ma saluta ca In vremeaveche. Critic negativismul steagurilor negre si crucilor bar-1i3ate. Apoi staruiu pentru pastrarea vechii datine sme-rite, in case, port si dant si pledez pentru biata biseri-cuta unita din veacul al XVII-Iea, care e amenintata sa fie.distrusa pentru cladirea Scolii Comerciale.

22 August.

La Brasov imensa ingramadire de lume, incA mai caldu-roasa dee& la Sibiiu, in sala Gimnaziului, pentru aceiasiexpunere. Asista i Caiu Brediceanu, care ma felicitacrede ca vechile legaturi ar putea sa revie.

23 August.

La manAstirea Cheia aflu preoti veniti pentru recule-gere", in cele mai bune dispozitii sufletesti.

24 August.

Am dat sa se publiee in Neamul", ca a incercare, arti-

MEMORII 247

colul mieu despre Regele Ferdinand, si el a trecut. 0 incer-care de cenzura contra foii, deosebit de curagioasa, a fostretras. Autorizez deci reluarea Neamului Romanesc", curceiasi directori Tasca si N. Georgescu, eu ramanand di-rector politic.

Bratianu, cu Stirbei, vaneaza capre negre in munti...

25 August.

Se räspandeste zvonul ca Regina va pleca din nou inAmerica.

26 August.

Aflu de la cineva care s'a intors din Paris ca Printulcontinua a duce o viata demna si discretA.

Am gasit admirabila publicatie a lui Tagliavini, StudiWaned.

Spurcata revista pariziana Fantasio apare cu o carica-caturd ignobila a printului Carol si cu un articolas hranitcu infamii.

Liberalii s'au ingrijit ca parnfletul sa ajunga in 5.000 deexemplare...

1-iu Septembre.

Arhiepiscopul catolic Cisar, oprindu-se in drum spre Cam-pina, arata cA e mai mare avantagiul pentru noi decat pen-tru Biserica lui, si asa implantatA de secole aici, in incheia-rea concordatului.

Regina face o calatorie in Secuime.

248 N. IORGA

Notia incercari de a nu vorbi in ziar desPre Regenta.Tot asa i pe langa Nae Ionescu.

In Ardeal sunt invitat de invatatorii can ii tin Congresulia Careii Mari.

10 Septembre.

La Cluj, intr'o sala a Universitatii, conferinta despre Pa-nte istoriei Ardealului.

Seara, in sala societatilor populare, despre Program siactiune politica".

II Septembre.

La ZalAu, primire de cativa prOfesori si de minoritari caridala i bisericeasca a Romänilor ardeleni. Oficialitatea alost oprita de a asista. 0 regreta. In auditoriu multi dinfruinosii tarani ai imprejurimilor.

Seara, la Carei, uncle s'a incercat oprirea conferintei meledespre hotarul de Apus al nostru. In said sute de invatatoriveniti ca s serbeze cinzedi de ani de viata'a societatii lor.Seful nationalilor ar fi arAtat o dorintA de cotaborAre.

In acest tiny nationalii calomniaza i ameninta.. Unuldin seiii lor vorbeste de gIoantele pe 'care Ie'rezerva!

12 Septembre.

Vesti din Paris ca printul CarOl ar fi slabit.

20 Septernbre:

Profesorul Motru imi cere sà candidez la alegerea de se-nator al Universitatii. Accept pentru a nu mi se tinea innume de rau refuzul.

.

mi

MEPAORII 240

21-22 September.La. Consianta.Inaugurarea c1dirii ridicate de .Demostene Tranulis pe

iocul Ligii Culturale, eareia ii va reveni intr'un nurnar deani. Vorbesc: episcopul Gherontie i presedintele Ligii, Stoi-cescu.

Seara, conferinta despre Romanii de pe malul drept al Du-narii.

23 Septembre..La Manga lia.Frumoasa regiune, care pana acum imi ramasese necu-

noscutd.De acolo spre Cavarna i Balcic, care e in adevar o mi-

nune a celei mai frumoase Mari. La colonia Ciairlighioldemobilizatii nostri traiesc ca niste camarazi langa vechiilocuitori bulgari. Se fac i casatorii. Bazargicul vecin arfi insa centrul iredentismului bulgur. E vorba sa se mutecapitala la Balcic, locuita mai mult de Gagauti.

La intors, oprire le proprietarul Banciu, din Topraisar.A lost repartizat la Turd, cad: 1-au dus la Chiutaie. Acolo1.500 de bieti ai nostri mor de tifos exantematic, care nuatingea pe Turd. Ai fost ingropati Intaiii la Greci, apoi mor-rriintele lor s'au risipit pe toate campurile. Prizonierii lu-crau la sosele. De la o vreme traiau bine, indragiti de fe-rnei i permitandu-si i alte atentate la proprietatea aproa-pelui.

Octombre.

La Bucuresti pentru alegerea de senator. Titulescu niis'a inscris candidat, totusi Duca asigura ca va primi. Pre-rxdintele alegerii, Boroianu, nu tine sartra de calcarea legii.Si fectorul o admite. Automobilele oficiale aduc pe vo-tanti. Motril poarta candidaturii mele mai mult interes dentmine.

1-1st

250 N. IORGA

La 4, merg la Congresul presei latine. Putind ordine.Prea se amesteca ai no§tri. Rapoarte nestudiate. Dar seimpart buue cart tiparite de Romani.

Titulescu are vre-o noua zecimi din voturi.

Se zvone§te cA Guvernul ar avea de gaud sa suprimescoala de la Fontenay.

Numai ziarul Cuvantul" crede ca la Universitate mi s'afacut o nedreptate. Lupta" tachista ma ataca: mai-mai säspuie ca mi-am capAtat catedra prin biletele de recornan-datie". Iar Viitorul" ma declarA un mic izolat".

Tot felul de intrigi circula: conflicte in familia regard, a-mestec al lui Bratianu, schirnbare a Regentei, cu plecarea luiBuzdugan, conflict i intre Regina i Patriarh.

Averescu, intors in tara i primind in audienta pe mem-brii Dirctoratulu" sau, a spus lui N. Georgescu ca ar veni,la mine, dar ca tearnA sa.nu fie refuzat. Caci vrea sa-nurcearA o fuziune, in care el ar fi sef, iar eu vice-pre§edinte

presedinte al Comitetului executiv. Ridic inainte chestialuptei cu liberalii i a Printului. Recomand ca, intaiu, treiciintre ai miei: Cihodariu, Tasca i Munteanu-Ramnic, säia contact cu averescanii. Pe urrna, voiu vedea.

MEMORII 251

Membrii congresului Presei au lost asa de iute manati,inc.& unul spunea, la un toast, cd i-am invAtat a trAi fada rnanca si dormi".

10 Octombre.

Cineva dintre ai miei ar fi lost la Mania, care ar re-greta ruperea relatiilor i ar fi pentru colaborare, susti-nändu-se candidaturile noastre. Spune cd la Guvern suntneintelegeri intre presedintele Consiliuhd si al Camerei. Ma-niu ar fi gata sä ia atitudine in chestia Printului. Miha-lache afirmd cA i-ar iii pus conditia sefiei lui, a lui Maniu.

12 Octombre.

Mi se spune, de Tascd i Cihodaria, cA Averescu socoatefuziunea cu noi ca Indeplinita, pe baza unei deClaratii a

lui N. Georgescu, cd-1 accept ca sef, celelalte conditii fiindu-iaproape indiferente. A ci dat aceastd misiune in ziva in-mormdritArii Regelui. Nu-mi aduc arninte de loc. 0 spunprietenilor miei, cari au avut o intrevedere cu P. P. Negu-lescu si Anibal Teodorescu. Atat cA nu sunt opus ideiide colaborare cu tArdnistii, dandu-ni-se garantii pentruviitor.

13 Octombre.

In trenul spre Väleni anti pe M. Popovici, revenit de laParis, unde cercurile politice franceze n'ar considera ca se-rioasA candidatura printului Carol. Deci Popovici vede per-spective de republicd. Printul se mentine intr'o atitudinepasivd, asteptAnd ca tara sd-1 cheme.

Aseard, dupA cererea liii Manoilescu, care pleacA sd-1 vaddcare a primit in west sens o telegramd, eu am scris

cerandu-i sA-mi confirme declaratia sa din Le Ma-tin".

si Prin-

252 N. IORGN

Popovici e cu totul contra lui Averescu, care nu facepolitica, ci tactica i n'are" nicio sinceritate. Cu noi intrei minute" se poate face colaboratia. I se pare ca in par-tidul lui s'a mantuit cu tachistii i nu-si ascunde anarhiaEmbitiilor taraniste.

20 Octombre.

Conferinta la Galati, pentru cercul de muncitori Arta siMeserii", inaintea unui public cnrn, recunosc si adversarii,nu s'a mai vazut in oras.

La Londra se publica Memorii ale Reginii.

La Camera, in loc de intelegerea dorita de Gu Vern cunecontenite ciocniri, fara niciun plan, ca de obi-

-ceiu. Taranistii n'ar dori, in intelegerea cu noi, precizareaatitudinii iri chestia dinastic i asigurari pentru guvern.

Interviewul dat de I. Bratianu la Figaro"; cu atacuricontra stangii franceze si a marii finante evreiesti din New-York, ii atrage neplaceri si-1 sileste la desmintiri.

Uniiversul" se face a apara, in litere groase, pe acelacare e fostul Mostenitor de tron", pentru o anume hotararede natura intima.

Titulescu, intors acum, asigura ca n'a stiut de condida-tura mea, dar mandatul tot 11 pastreaza.

ta-ranistn,

A

MEMORII 253

25-31 Octombre

Secretarul lui Manoilescu apare seara tarziu ca sa-mianunte arestarea acestuia in trenul cu care venia din Paris.Dupa ce i s'au luat scrisorile Printului Carol catre sefii departide, a fost trecut in alt vagon si pus supt paza.

Afacerea Manoilescu va ocupa, singura, atentia timp decloud saptamani. 0 inscenare ridicola, prefacand transmitereaunor scrisori, in care Printul se plange de nedreptatea ce is'a facut, dar nu apare ca .pretendent, intr'o conspiratie.Se reline supt paza si Maiorul Teodorescw de la Aviatie.

Dupa aspre mäsuri, pentru a impune tacerea foaiarhea e iatasi cenzurata Bratianu deschide in Camera due-lul cu Maniu, afirmand intangibilitatea actului de la 4 Ia-nuar". Maniu faspunde in doi ped. Riposta batjocuritoare alui Bratianu. La Senat Averescu, care ii laseaza tanarulaghiotant, se pierde intr'o discutie cu Orleanu. Zapacealaispraveste in comedie.

1-iu Novembre.

D-na Manoilescu imi arata ce brutal i-a fost perchizitio-nata casa si cum colonelul Carapancea i-a vorbit ca ne-vestei unui borfas.

4 No vembre.

Dupa ce, ieri, s'a dat drumul unui interview al Printu-lui, Tatarescu publica in facsimile o pagina din carnetul luiManoilescu despre vizita la Print, un proiect pentru zia-rul lui, Craiu Nou", si nu stiu ce naiva telegrama cifrata.Se afirma tot odata c armata nu e amestecata.

6 Novembre.

La Sibiiu. Vizitez Ocna Sibiiului, cu foarte frumoase

254 N. IORGA

coane de la inceputul secolului al XVIH-Iea in vechea bi-sericutA

Noua vizita la Saliste. Apoi, la Sibiiii chiar, conferintamea, foarte cercetata, despre Scoala nationala, originiledecadenta ei".

10 Novembre.

Incepe procesul Manoilescu. Sunt admis, in loc de martur,apärätor. In WO urata, multa lume. Chestii de proce-

Acuzatul e binitit ca acasa la el. Presedintele, foartedecorat, cu fata rotunda, aspra: colonelul Vladescu. Intremembrii Curtii doi elevi ai miei dela Scoala de razboiu, u-nul ginerele lui St. C. Pop.

11 Novembre.

La proces, Averescu imi arata o scrisoare a Printului, incare pastreaza acelasi ton de perfecta masura". Manoilescuincepe apararea sa. Foarte frumos discus, dar prea multa

12 Novembre.

Spre seara la proces. Aflu ca in continuarea de azi Ma-noilescu a fost miscator pana la lacrarni. S'a prezentat oscrisoare a Regelui din ultimele zile, prin care ruga peBratianu sa-i redea fiul, in'interesele terii. Averescu, care adeclarat ca actui de la 4 Ianuar" e supus revizuirii, a va-zut fotogralia scrisorii. El imi spune ca odata Regelecea in aceasta privintä: Ni jamais, ni a tout prix". Ave-rescu era gata sa gäseasca o solutie.

Cum alalthieri Mihalache i Raducanu au venit sa-mi vor-beasca de o colaborare Vara' Averescu, in care ei nu seincred (M. Popovici e si mai categoric), am adresat lui Ma-

unita.

dura.

politica.

Si

S of,

hIEMORII 255

niu sit lui Averescu o scrisoare indemndndu-i Ia unirea for-telor. Averescu rdspunde imethat, foarte amabil. Maniu inrAspunsul sau va face rezerve jignitoare pentru general.

14 Novembre.

La proces, comisarul regal isprävind, ia cuvantul Ave-rescu, deosebit de precis, gäsind i expresii potrivite. Apoie randul mieu, care arAt cä Manoilescu avea tot dreptulsã aducA orice scrisoare de la oricine, si cii atht mai multde la acela pe care il numesc, cum si are dreptul, fiul maimare al Regelui Ferdinand". Din partea mea, eu a fi Mcutacelasi lucru i, (Med fi facut incercarea SA-mi ieascrisoarea, acela care ar fi incercat ar fi primit o memorabilAcorectiune. IsprAvesc spuind cA e mai mult patriotism laacela contra cdruia, de fapt, se duce procesul.

Dupd-arniazi urmeazA avocatii, apoi acuzatorul, fdrd ta-lent i putere de convingere, i, la sfArsit, Manoilescu, deo-sebit de impresionant.

Dupd un sfert de ceas se aduce, cu trei tinerii contradoi, sentinta de achitare.

Duca, TAtdrescu, BrAtianu au asteptat pdrid in ultimulmoment achitarea. Erau furiosi.

1 i Novembre.

La oarele 10, ministrii s'au adunat in Consiiiu. Dau uncomunicat, care, vorbind de excesiva indulgentd a Consi-liului, ataca de fapt armata.

Manoilescu vine sA-mi multAmeascd.Dupd rdspunsul thrzielnic al lui Maniu ii scriu acestuia si

lui Averescu, arAtandu-li cd nu pot fi decat cu acela carenu ridicd rezerve.

17 Novembre.

Maniu face sd aparA rdspunsul lui.

256 N. IORGA

Averescu vine la mine. Da voie sa se publice scrisoarealui, daca o cred necesark dar cere sa se puie, acolo undeapreciaza guvernul: orbiti", .in loc de inconstienti".

Imi explica de ce natuth i-a fost pactul" cu Bratianu.Cand cu demonstratia de la /Irene le Romane, el voia thcucereasca" Bucurestii cu trei grupe, pornind din trei Ott,supt conducerea a trei generali, dintre cari Margineanu. Bra-tianu i-a chemat: admite defilarea la Arene, nu la Ateneu,cum, era planul. Altfel, va.opune forta, si nu se stie dacaAverescu va birui. In caz contrar, promite sad sustiedupaputeri". pentru succesiune. Afara de generalitati ca: dinastie,integritate teritoriala, etc., nu i-a cerut macar angajamentein cele economice.

Maniu a tratat cii dansul cand era la Guvern, de i aveaaceleasi amintiri despre trecut. Acuzand pe Averescu deintelegere cu Bratianu, el insusi s'a inteles cu acesta pentruGuvernul national. Dar, vazand Averescu pe IVIaniu,- pentruchestia Manolescu, deciarat ca a facut tot ce trebuieca scurteze lui Bratianu guvernul.

19 Novembre.

Conferinta la Severin despre .Oltenii in afara de Ol-tenia".

20 Novembre.

Conferinta despre Politica si cultura la Institutul social.In aceiasi zi se tine Adunarea national-taMnistilor la

Club. Maniu declara ea vrea colaborarea cu noi, dar pas-treaza neincrederea in Averescii, facand apel la partidul lui,ca el sa dea garantii. Cum manifestantii de la conferintainea stau in fata CIubului i armata ii va risipi,,Maniuface declaratii asamanatoare asupra colaboratiei Cu mine.

sad

.

MEMO4II 257

Dori Popovici vine sa-mi spuie Ca e satul de politica gene-neralului si a lui Gaga. Raspunsul mieu e s rezolve intreei afacerile interne ale partidului in asa fel incat s poateoferi garantiile cerute.

21 Novembre.

In Prager Presse un articol contra lui Bratianu. Se pre-vede un Guvern national, prezidat de... Stirbei.

24 -Novembre.

La ceasurile 6 de dimineata, stand ta plec spre Valeni,aflu in gara moartea lui I. Bratianu, bolnav de mai multezile de o anghina infectioasa.

Indata Regenta trece puterea lui Vintila Bratianu.Se va schintha ceva in aceasta Ora a tuturor rabdärilor si

sclaviilor?

Seara, ma intorc la Bucuresti. Regenta ma invitase ia a-miaza.

25 Novembre.

M. Popovici vine sa-mi spuie ca Mania pretins Regenteidisolvarea Parlamentului i alegeri libere. Din partea lui,Vintila Bratianu a vizitat pe Mania i i-a cerut declaratii cuprivire la actul de la 4 Ianuar" si continuitate, cu accepta-rea punctului de vedere liberal in politica economica. El vreasa pastreze Parlamentul.

Merg la Regenta la oareIe 5. Amintesc relatiile melemele cu aceia caH o compun: lectiile la mine acas.5. aleprintului Nicolae, vechea cunostinta, Inca de cand era pro-

'17

a

258 N. IORG1-1

tosinghel la Sibiiu, cu Patriarhul, pe care 1,am ajutat laalegerea lui rapede i unanima ca Primat, cele, mai noud, cuBuzdugan. Li declar ca i situatia mea, in urma legii e-lectorate a liberalilor, imi impune o sinceritate deplinamodesta, cum n'ar putea-o avea Maniu, cu cat posala inCamera.

Patriarhul doreste un Ministeriu national, ca in Franta,Ministeriul de capacitati (cel de rangul al treilea si al pa-trulea, Negrii", se opun la intelegere). Ii spun ca i eurecunosc lipsa deosebirii reale intre partide: cele de clasasunt imposibile intr'o tara unde oricarui fiu de Wantoate drumurile ii sunt deschise. Dar in Franta este unParlament ales, la noi unul nurnit. Francezii au destul simtpatriotic, pentru a vota dupa solutii, la noi sclavii asteaptaporunca. Oare s'ar increde cineva serios intr'o situate incare colegii de Ministeriu I-ar majora i majoritatile par-lamentare ar fi gata sa-1 zugrume?

Dar, obiecteaza Patriarhul, pe care-1 complecteazä Buz-dugan, Maniu cere disolvarea i alegeri north', care, instarea de tulburare a tarii, ar fi periculoase. Tot pericu-loase ar fi dupa ce s'ar adaugi la tulburare efectele unei noiguvernari liberate. Asa cum sunt lucrurile, cum le-a facutvotul universal (pe care Patriarhul si Buzdugan 11 critica, iareu observ ca I. Bratianu, care 1-a clht fara a-i prevedea ur-marile, putea fi un distins om politic, iar nu, cum zicea 1ainceput Patriarhui, un mare om de Stat; arat si cum con-cepeam eu, cu curd" de clasa ca in Austria, reformas e-lectoralä), nu e cleat o singura solutie pentru Regenta, caren'are autoritatea raposatului Rege i tustrei o recu-nosc sä dea puterea aceluia pe care-1 incunjura credintaRrdealului i parerea taranilor ca taranistii" sunt partidullor, Maniu.

Cu Vintila Bratianu, cu Maniu, cu un Guvern national,Carnerele ar putea fi puse sa voteze budgetul (si legea contra

si

MEMORII 259

furturilor functionarilor, adauga Patriarhul i Buzdugan)pentru a li da vacanta peste cateva zile, iar, la reche-marea lor pe ziva de 1-lu Februar, sa le disolve 5i sa sefaca alegerile in a doua jumatate a lui Mart.

Revenind regentii la ideia Ministeriului national, arat caprezidentia lui Stirbei e, in toate privintlle, o imposibilitate.

Dar Titulescu? Nu i s'ar putea cere o munca urmataPoate fi bun pilot pentru un yacht intr'o regata, dar nupentru o luntre putreda in mijlocul valurilor tutburate.

Prezan ar fi excelent, dar nu-I vrea Averescu.Fiindca e vorba de tulburare, arat ca Maniu nu vrea re-

volutia 5i n'ar putea-o face. Eu pot, oricand, Regentii orecunosc: da, dumneata e5ti animatorul" dar con-5tiinta mea ma impiedeca. Am simpatii pe care nu le reneg.Tin la un punct de drept pe care nu-I parasesc; oricelege se poate revizui,.orice om poate fi util la ceasul lui;dar chestia la care se gandesc ei nu e pentru azi, poatenid pentru mane, 5i eu nu bag sabia in tara (Buzdugan re-cunoa5te ca a5a am spus totdeauna).

Cer sa fiu scuzat c nlec, Vint la Bratianu a5teptandu-maacasa.

Explicaiile mele par fi produs impresie.

Aflu pe Vintila Bratianu sosit. Ii prezint condoleante.Incepe a vorbi, fAra pretentii, recunoscand c poate sa aihalipsuri 5i I se pot aduce critici. Spuindu-i ca nu pot sa co-laborez cu dansul, el declara ca nu urmare5te o colaboratie.

Din mandrie? Nu, dar nu e in planul mieu. Ce vreael, este intaiu. imbunatatirea raporturilor personale. Nusunt eu vinovat ca am ajuns aid. Sä rasa-in trecutul. Eueram un ministru- de resort; relatiile cu partidele erau insama 5efu1ui de guvern. Si, cum eu critic morga lui Duca, elzice: Duca s'a schimbat; acum el are raspunderea, atunci o

260 N. IORGA

avea seful lui. In al doilea rand Vintila Bratianu declardca doreste intelegerea asupra chestiilor mari. V'am dat-ola Iasi, doi ani de zile. El tace, pentru a trece apoi la ches-tia printului Carol, fata de care gaseste cuvinte aspre. Ii aratCa astfel de critici se puteau aduce i regelui Ferdinand. Def apt, ei, liberalii, s'au temut ca viitorul Rege va fi contra lor.El neaga. Eu observ ca. Hohenzollernii urmeaza totdeaunalinia lor i liberalii ar fi putut sa-I infhienteze pe Print, ba,chiar acum, ar avea mijlocul sa-I castige vorbindu-i clar siloaial. Vintil Bratianu revine i asupra imprejurailor dela Iasi: Orice suggestie pentru prezent ii infatisez, e in za-dar. Chiar parand a recunoaste Ca masurile de la 31 De-cembre, luate tara a instiinta pe nimeni, nu sunt perfectlegate, el staruie sä se pastreze situatia astfel creata, fiindcaasa cer interesele taril, fiindca asa e potrivit cu intelep-ciunea populara a poporului nostru, incqpand cu Stefan-cel-Mare, care nu e liberal" (nu se stie", observ eu). Ajun-gem Ia amintiri: la lunga bucata de vrerne care I-a dus pedansul la Prezidentia Consiiului, lasandu-ma pe mine pro-fesor parasit i sarac. I se pare ca n'am tinut mild derealitati. Pentru a ma umili?" Nu stiu ce-mi obiecteaza.Discutia deviaza in anecdote si predici.

Colaborarea e pentru dansul un lucru de viitor, dupaintelegerea in chestii mari.".

La plecare e amabil: crede cà deosebirile vor dispAreacu timpul i astfel vom putea lucra impreund.

Manoilescu pure dispus sa reia aventura". Ma asiguracä in jurul Printului nu exista un räu anturagiu.

26 Novembre.

Profesorul Victor Papacostea vine in numele lui Ave-

a

MEMORII 261

rescu, care imi cere sa ma pronunt intre dansul i Maniu.Raspund ca am dreptul sa astept räspunsul generalului laacuzärile $i restrictiile lui Mania, care a declarat cã, neincre-zator in Averescu, nu intelege sa of enseze pe nimeni sie gata sa negocieze cu partidul, dar cu oameni cari pot fibine primiti acolo. Cine? Nu eu am sa-i designez. Potadaugi ea la taranisti se dore$te ca Averescu, pastrand unloc cat de inalt, sa nu ramaie elementul determinant. Ar-bitru prin forta imprejurarilor, eu voiu fi acela care va facemai multe concesii ca sä se ajunga la scopul pe care-I ur-maresc. II asigur insa pe general, ca un prieten mai M.-nar", ea impresia culeasa de mine nu e cä liberalii r voisa-1 prezinte, nici ca RegentO e gata sa-1 accepte. Necesita-tea lucrurilor ne indreapta care taranisti.

Ieri seara, pentru o $edinta la Univefsitate. In public nue tristeta sau ingrijorare. Dar un imens sir de multime trecela Ateneu inaintea sicriului lui Bratianu.

Intreaga presa romaneasca i strainà se inchina inainteaamintirii celui disparut, trecand peste toate greselile lui.

Argetoianu si Stelian Popescu s'au inscris la liberali.

27 Novembre.Inmormantarea hi Ion Bratianu:Impresionanta ceremonie religioasa. Un ciudat amestec de

muzica apuseana intreruglaciuni.Trei noi aderenti ai partidu-Jut, Lupu, Stelian Popescu i Argetoianu, fac garda la sicriu.

Discurs rece al Mitropolitului &Alan, dupa care caldele ac-cente cu glas vibrant ale d-rului Angelescu. Solemn, gene-ralul Coanda, familiar, Vaida; curagios in osebirea adeva-ratelor merite si in subliniarea partii noastre in politica

262 N. IORGA

tarn, Tasca, ascultat intaiu cu antipatie. Apoi, pentru d-rurLupu, Borcia, pentru provincii" AI. Lapedatu, InculetNistor. Inginerii au crezut Ca trebuie sa vorbeasca deosebit.La sfarsit, Mosoiu si I. T. Florescu, Un student nu pastreazkdiscretia varstei sale. Pe strada multa lume, curioasarece.

29 Novembre.

Seara, la Ta5ca, reintalnese pe Maniu, care vorbeste deconversatia sa cu Vintila Bratianu, intru toate asemenea ciia mea. Se vorbeste 5i de Titulescu. Maniu intreabd cu in-sistenta, poate ea sa lamureasca banuieli ce are fatä de mine,,cine ar putea sa formeze un Ministeriu de coalitie. Vrea_sa-mi stie parerea: ce e preferabil, un Ministeriu al lui sauacela al unei coalitii. Ii arat ee intern ar fi acesta din urm'a5i cum n'ar putea raspunde la anume greutati de politica in-ternatkmala, care focmai pentru a-I incurca i s'ar pune-inainte.

El a refuzat, pentru a nu provoca incurcaturi", intelege-.rea de guvernare.

Intre altele imi spune cd, in Julie 1917, Prie ii spunea laBlaj, unde, in coneediu, el vorbia de apropiata ea's:fere

a Centralilor, ea in Regat toti au oedat si ea o spuneu in foaia mea. In 1914 el se intreba daca sa nu treacadincolo i pentru aceia a facut sa se intrebe Bratianu, Take.lonescu si Filipescu. Primul i-a zis: nu; eel de-al doilea:da; cel de-al treilea: faca datoria unde este, dar pen-tru acelasi scop.

In comitetul executiv averescan s'a votat sefia generalu-lui si, dupA o grea lupta, o motiune contra liberalilor.Dori Popovici se ardtase deosebit de pornit contra politi-cei nehotarate a lui Averescu.

sr_

5L

sa-si

si

MEMORII 263

2 Decembre.

Raducanu i Iunian yin sa-mi spuie ca liberalii au prezin-tat conditii de colaborare cu national-tarani5tii, care le ras-ping.

3 Decembre.

Regina Maria prime5te pe Maniu i pe Vaida pentru a li(la ni5te bronzuri ca amintiri despre Regele Ferdinand.

Dupa-amiaza se da in scris liberalilor rdspunsul partidu-lui lui Maniu. E fixarea pe scurt a unei atitudini de drept.

4 Decembre.

Ta5ca vorbe5te la intrunirea national-taranista.

6 Decembre.

De ziva mea, printul Carol imi trimete felicitari.

7 Decembre.

Cu ministrul Cehoslovaciei la arnica. In drum oprire laMarcuta: ce temnita pentru vagabonzi i pentru prosti-tuatele minore!"

8 Decembre.

Cateya ceasuri dupd o scrisoare amicala a lui Pavel Gore,aflu moartea lui, de inima.

9 Decembre.

La Oradea Mare 5i la Cluj congresi5tii studenti au savar-sit ne mai pomenite devastari, distrugand sinagoge i ra-mind pe proprietarul unui otel.

264 N. IORGA

La Camera si la Senat, unde interpeleaza curagios RomulBoilA, Duca &A explicatii care nu spun nimic. DeviazA ata-cand pa Vass, loctiitorul de prim-ministru la Pesta, care,in chestia hotarelor de la Trianon, s'a unit cu protestareaParlamentului maghiar.

10 Decembre.

Cu prilejul serbatorii studentilor" trupe strabat orasul.

Vass a repetat discursul sAu in Camera Magnatilor. L'In-dependance" ia tonul cel mai razboinic.

12 Decembre.

La Botosani, conferinta despre Ce este un oras".

13 Decembre.

La Roman. Pictura spälata de la biserica episcopala edin trei epoci: prima, jos in pronaos; o a doua, de pe la1620, sus, in boltile cu ciubuce; o a treia, relativ recent&dar foarte frumoasd, sus si in altar. Pacat c s'au introdusinovatii moderne. Regasesc in turn cartea, cIe mull cautata, alui Nicolae Milescu despre Mohammed. In tot orasul, bi-serici bine ingrijite, cu covoare frumoase.

In trenul de intors, generalul Ho than aruncd de ta el ba-nuielile ca ar Ii incercat miscarea ci ascista care i s'a pus in milkzdrobindu-i cariera. Ideia banchetului pentru Bacalbasa afost a unui tanar liberal, Marius Rosca. Cu Zavoianu n'aveanicio legatura. Mardarescu a avut o atitudine dusmanoasdfata de dansul.

17 Decembre.

Tulburdrile. de la Oradea au fost deosehit de grave:

MEMORII 265

tore stau intinse ca niste covoare la Caminul studentescdin Iasi, uncle se poarta in batjocura haine bisericesti aleEvreilor; brosuri de agitatii se vand prin trenuri. Lupu arvrea sa se retraga pe aceasta chestie.

S'a inchis, prin rezolutie ministerialä, inca de ieri, Uni-versitatea, dar eu continuu cursurile, oprite ilegal.

22 Decembre.

Un prieten al mieu a vazut pe Vintila Bratianu. Era au-torizat sa-i spuie ca n'aveam si nu am nichin pact cuniu, ci lucrez numai la claramarea unui regim care, supt im-pulsul lui I. Bratianu, a uzurpat puterea i m'a izgonit dinParlament, Ca intoarcerea Printului trebuie sa se faca inanumite conditiuni. Daca a prind puterea de la cineva, Warfi ca sä-1 tradez, dar as fi liber s'a plec cand n'as maiputea fi loaial cu dansul. Vintila Bratianu ar fi ascultattimp de un ceas, rabdator, cele ce i s'au spits. Dec lard cäpâmã acum el n'a facia deck sa execute o politica de carein liniile lui generale nu este raspunzator.

23 Decembre.

Vint% Bratianu vine la mine supt pretext de a-mi vorbidespre Adunarea nationala. Cand ii amintesc de Institutulde bizantinologie pe care-1 intelege ca o simpla anexa aUniversitatii din Bucuresti, si de ajutorul cuvenit Liget Cul-turale, el strecoara ca ar face multe daca intre mine siciansul n'ar fi nicio rezerva". Formula o repeta. F. pursimplu un ndjloc de a ma aduce la actul *de la 4 Ianuar".

explic care sunt relatiile mele cu Printul, ii repet ce mi-aspus prietenul mieu, ca sa ispravesc asa: eu nu fac deckdeclaratiile pe care mi le cere -tara mea i constiinta mea".

In cursul conversatiei el a spus ca nu cunoaste deck u-

si

Ii

Ma-

266 N. IORGA

tiitti incadrate" i ca va rezista pana la ultima tranpe.Ca $i fratele säu, vorbe5te singur, nu asculta, $i predica"

in numele principiilor eterne.26 Decembre.

fita$atul comercial din Sofia lauda munca Bulgarilor. Sa-tenii se a$aza de-a randul Cailor Ferate $i i$i zidesc case camai multe randuri. Se deschid buievarde. Functionarii Iifac datoria cu zel. Tribunalele sunt deschise toata ziva.Regele e un om de toata isprava. Dar stapani pe situa-tie sunt Macedonenii.

30 Decembre.

Si lui Davila, acum ministru la Var$ovia, i s'au trimescartea contra printului Carol, in traducere evreiasca. El arefuzat sa o imparta.

Se discuta aprins interviewul dat de Maniu, prin Lugo-$ianu ca interpret, lui Bourguès de la Petit Parisien. Spune-ca, daca Regenta nu-i face dreptate, e fiber sa se gandeasca.$i la Republica $i la printul Carol. E decis la lupta prin oricemiloace. Liberalii parandu-I, el sfar$e$te prin a desminti.

Ficeluia$i Bourgues i-am spus ca nu cred in autenticita-tea scrisorii Regelui pentru Print si, intrebat clack find che-mat la guvern, eu l-a$ rechema, i-am spus ca, in aceste mo-mente, nu.

Intrebat din partea Princesei daca sä divorteze, cum osfatuiesc liberalii $i ea crede ca trebuie sa intrebepe $efii de partid raspund cA ar pierde astfel prestigiufei, cA s'ar arata $i ea legata de liberali $i s'ar aduce iar4iinainte toata chestia dinastica.

7 9 2 8

1-iu lanuar.

An cu triste prevestiri in toate privintile.

Princesa Elena declarA cA, de V VintilA BrAtianu per-sonal a fost contra divortului, ea accepta aceastä solutie,dar numai peste Cateva hmi. Maniu a sfAtuit-o numai laamanare. Lungile mele silinti räman CU desAvarVre za-darnice.

11 lanuar.

D. Ghica, numit la Roma pentru a aranja puncte precise,imi spune cA Durazzo 'a prezintat un memorand pentruchestiile in litigiu, mai ales comerciale, aa incat tratatulde comert nu poate fi incheiat deocamdata. Vorbim de trans-portul de mitraliere pentru Ungaria: se intreabA cum s'aputut ridica de acolo controlul militar. Se teme de un con-flict italo-sarb.

/2 lanuar.

Cardenas imi spune Ca ar dont o catedra de spaniolä aicidoreVe sa Vie conditiile de realizare.

13 lanuar.

Durazzo sta sä piece in curfind §i, ajungand de inte-lege ziarele I cArtile romaneVi, ii pare sincer rail. Nu tie

si

270 N. IORGA

cinc 11 va inlocui. Regreta polemicile de presa intre celecloud tari. Admite si el ca sentimentul este un fapt, decare si calculele diplomatice trebuie sä tie sama.

Vdd i pe Manoilescu, care imi cid stiri despre atitudineafamiliei regale italiene in chestia Printului.

15 lanuar.

Maniu crede, dupd spusele lui Titulescu, ca UnguriiRusii 9-Mese un atac simultan contra noastra in Mart. Cumimi spune ca niciun sfert din mobilizati n'ar raspunde lachemare, eu protest: asa ceva nu se va intdrnpla in Ve-chiul Regat, orice ar fi. Toate acestea si le inchipuie el, \Ca-dit, din urd contra liberalilor. Nu.vrea ca acestia sa se e-ternizeze intr'un razboiu care ar izbucni. Imi arata unplan de intruniri si-mi cere concursul nostru. Pe urmd, a-dauge el, noi vorn avea sä crestem din afara prestigiulguvernarii sale.

22 lanuar.

24 lanuar.

Receptie le Legatia italianA pentru senatoruI Corradini,venit la reprezintarea piesei lui, Giulio Cesare.

Conferinta la Galati.

Argetoianu imi vorbeste de repararea casei GoIestilor sia bisericii din Vieross.

Mihalache la mine. Vorbim franc. Ii ardt ca mentin acor-dul, de si stiu hipsa de buna credintd a lui Maniu, cu care

çi

MEMORII 971

o adevarata discutie e imposibi1, i vechile sentimente alelui Madgearu. Dna' insa ar interveni imprejurari anormale,sunt liber pe actiunea mea, si chiar ei m'ar prefera pemine unei improvizatii. Mihalache o afirma. N'am cu dansiiniciun angajament de Guvern, pentru cd la momentul opor-tun nu mi s'a spus nimic, ba Inca, la intrebarea prieteni-lor miei, Ii s'a aratat, dupd ce candidatura mea la BA Iti afost inlaturata de dorinta lui Mirto, cd nu trebuie complicatachestia", iar Popovici a gäsit formula cd noi trebuie sagatim pläcinta ca sa o manance ei.

Mihalache imi declara cd el doreste participarea noastràla noul regim, care, din cauza Iipsei de omogeneitate, de

pretinde cä intre Ardeleni, tachisti i tärdnisti ar fi uninceput de armonizare", ar fi slab si nu s'ar putea sustinealuptand i u liberalii i cu intelectualii, mai ales ea toti ne-multamitii lor s'ar imbulzi la noi. El nu precizeaza, si nuprecizez nici eu. Ii spun doar ca un mare numar de natio-nalisti in Parlament, cum se crede el capabil a retinea zelulelectorilor sal, ar impiedeca 0 imediata intoarcere, pe cinestie cati ani, a liberalilor, cari s'ar prezinta ca o necesitatenationala.

I-am spus cã in ceilalti n'am incredere. Din parted Iui,explicat cd o stabilire a conditiilor de amanunte ar

aduce de la inceput conflictul. Recuriosc cä poate fi cevaadevarat in aceasta.

27 Ianuar.

Conferinta lui Corradini, a cdrui piesa, plina de idei si delungimi, a fost splendid reprezintatd.

28 Ianuar

La Facultatea de Litere discutii asupra excluderilor destudenti amestecati, dupa rapoarte confuze ale Politiei, inurata afacere de la Oradea.

mi-a

si

272 N. IORGA

29 Januar.

Intrunire national-tAranista la Iasi, cu multd lume adusaputintel de pretutindeni, dar tinuta in randuiala. Basara-benii aclama pe Stere, care i-a prelucrat d'inainte ceasuriintregi. Stere tine un discurs, in care cere sd se sMramezidurile inchisorilor. E purtat pe sus si batut cu flori.

In numele mieu vorbise Tasca. Maniu a strigat: TraiascaN. Iorga". Sala, care nu era a mea, i-a raspuns cu aclarmatii.

Guvernul nu se arata impresionat.4 Februar.

Mihalache ma intreaba daca e bine sa primeasca pe so-cialisti in tovarasie...Ei ar voi sa combata din punctul lorde vedere pe Rotherrnere i pe optantii unguri. RAspund:

Da, dar cu ochii deschisi.5 Februar.

Congresul nostru are un succes stralucit. Cea mai cal-duroasa asistenta. Dau lamuririle necesare, afirmand sidreptul partidului mieu de a exista i dreptul mien personalde a guverna. Banchet de 300 de persoane.

Lupta" tachista ataca i insinuiaza.13 Februar.

La Paris. '

Intalnire cu Rogues, care pleaca la Bucuresti. MA in-treaba de starea de spirit" de la noi. Niciuna, Atunciagonie? Nu tocmai. Dar lumea stie ce e in dosul acesteisimple lupte pentru putere. II arat cum as intelege unguvern de activitate creatoare. Pe vremuri, in numele luiAlbert Thomas, el a avut o conversatie cu Maniu: nu mi-aspus efectul.

Rici folle iau putintel la vale marile proiecte ale lui Ti-tulescu.

'

MEMORII 273

15 Fcbruar.

Deschiclerea cursului rnieu.

0 persoana oficiala, trimeasa de la Bucuresti, imi spuneLà, intreband pe Print, formal, daca vrea sa se intoarca, demai multe ori i s'a spus:

20 Februar.

Fac o conferinta despre Romania cu proiectiuni inainteaunui auditoriu de scolari.

Incercarea mi s'a pantt deosebit de interesanta.

21 Februar.

Diamandi imi propune, prin avqcatul Legatiei, la telefon,un dejun cu ziaritii Micii Intelegeri, prezidat de el. Refuz.

Near Ice ma asigura ea in cercurile financiare nu e niciodispozitie de imprumut pentru noi.

Lin Gatosky, secretarul printului Carol, ii recomand caPrintul sa caute a se semnala printeo calatorie, prin re-dactarea unei carti, prin amestecul viteaz intr'o luptä.

Din tail vesti de scandaluri parlamentare, urne rastur-nate, injurii, excluderea lui Vaida, retragerea Ardelenilordin Camera, condamnarea de atm Maniu a politicei bal-canice". a Guvernului.

ntL

18

274 N. IORGA

25 Februar.

Am ajuns la a patra lectie. Suflete bune din tara spun cdn'am decat trei ascuItatori si intreaba daca nu vorbescprin interpret.

2 Mart.

La Institut, comunicatie despre luctarile de la Voclita siPopauti.

*

Intrunirile continua in tar& La Cern4uti s'a vorbit in toatelimbile. A fost readus pe scena politica', si Grigorovici. Mo-tiunea votata de national-taranisti ne ignoreaza ca partid.

4 Mart.

In medii universitare franceze gasesc admiratie pentru Pa-nait Istrate.

5 Mart.

Conferinta despre raporturile de arta Orientului si Italieila Amicii Univei sitätii".

8 Mart.

Diamandi se declara fait alte legaturi de partid decat prie-tenia pentru I. Bratianu.

9 Mart.

11 Mart.

Conferinta despre rnanastirile Popauti si Hurezi la Le-gatie. Asista si infantele, sotul surorii Reginei.

La Madrid.

MEMORII 275

12-13 Mart.

Conferintä despre politica spaniold fatä de Turcia i detdrile noastre la Residencia studentilor. Asistä ducele deAlba, rectorul i multä lume intelectuald.

13 Mart.

La Regele, Asteptare in splendide saloane din secolul alcu doamne in toalete de bal i domni cu fete

grave, infäsurati in redingote i fraeuri solemne.Rândul mieu vine la amiazi. Regele, extrem de amabil,

incepe indatä a se informa. Imi multAmeste cd, odatd, findatacat de Blasco Ibanez, i-am luat apararea. Observ Capolitica poetilor n'are insemnatate. El citeazd proverbul spa-niol: gura care tace nu infra multe limbi inteinsa". I separe ca la noi acum e un adevArat haos. Ardt cd el puteafi inidturat daca, la un moment, Regele victorios ar fi luato hotarare. Despre printul Carol spune c I-a cunoscut acumvre-o cativa ani si i-a pärut inteligent si de o blind ti-nuta.

14. Mart.

La Lisabona. Cu consulul nostru Santos Bastos, vizitämfoasta manAstire Belem.

Este aici i o colonie romaneasca de vre-o douazeci depersoane, functionari". Au trecut si nenorocitii de emi-granti basarabeni in Brazilia.

15 Mart.

La Santos Bastos intalnim pe un tank profesor de laDrept, care a luat la Galati pe o d-rd Macri si ii place areveni 1n Ord. Cu ochii in lacrämi fostul consul portughezla Galati imi vorbia de prietenii lid, a caror moarte o afläprin mine: Caramfil, Carnabel, dall'Orso.

XVIII-lea,

276 N. IORGA

16 Mart.

La Evora, unde aflu o icoang bizantina si un nou por-tret al lui Mihai Viteazul.

17 Mart.

Conferinta mea despre calk de penetratie ale latinitatiiin Sud-Estul European.

La ministrul de Externe, medic format la Paris, in curentcu toate.

19 Mart.

La Coimbra, unde ma conduce tanarul profesor francezRaymond Bernard.

20 Mart.

Vizita la Universitate, unde vorbeste Millardet, care acost si la noi, dar i Germanii, Berlinezii Wec,hsel i Ga-milscheg, in orasul unde o Germana, Carolina de Vascon-cellos a inaugurat si cu cata stralucirel cursurile deromanistica.

21 Mart.

Cercetez orasul Porto. Aflu in suburbii, tinuti de filantro-pia portugheza, cei treizeci i cinci de nenorociti emigrantibasarabeni in Brazilia. Acasä sunt numai femeile. Una sin-gur vorbeste româneste. Toti se zic Romani i gäsesce mai bine acasA".

In trenul spre granita spaniola, un comerciant din Portovorbeste contra vechii alizte, Anglia, care ia tot si nu danimic in schimb. A cerut la inceputul razboiului artilerieportugheza i instructori

Pe frontul francez la Lille, ei au pärasit apoi sectorul

ca

kir,artileristL

MEMORII 277

lasand pe Portughezi singuri, cari, dupa o zi de lupta,au avut 2.000 de morti si multi prizonieri, toti raniti. Laofensiva Aliatilor, Portughezii formau grupuri de artilerie cuparitate de participare, dar cereau pentru ofiterii lor co-manda. Nu ne lasam comandati de elevii nostri englezi.Din cauza parasirii sectorului, Portughezii evitau legaturilepersonale cu Englezii.

Nu iubeste pe Spanioli, de i, in timpul razboiului,cestia lasau sa treaca spre Franta ofiteri portughezi in u-niforma, doar fara chipie. Pretinde ea' i trenul e mai prostin Spania.

22 Mart.

Ziarele anunta indarjite lupte politice la noi. Figura luiManiu apare ca a unui zeri pedepsitor.

23 M art.

Secolo" vorbeste de ce?e patru natii bolnave": Romania,Iugoslavia, Cehoslovacia i Polonia.

Seara, la Milano. Ninsese. Acum ploua.

25 Mart.

Conferinta la Circolo filologioo din Milano despre Pie-montul si Lombardia Romanilor".

26 Mart.

Titulescu nu pare a se bucura, dupa, ultirnele lui interventiidiplomatice, de o mare consideratie in Italia.

28 Mart.

In tara aflu lupta inviersunata pentru putere. Maniu aconsiderat intrunirea la Bucuresti ca o Adunare Nationata,

a-

278 N. IORGA

care, dupa sedinta ei plenara, s'a declarat disolvatä pentruapoi, adele ei i chestiunile constitutionale sã tread la

noua Adunare de la Alba-Iulia". 0 cale pe care n'o pot.aproba, si o spun deschis, Inca de la gara.

Se valideaza alegerea mea, fara a candida, la Ismail.Anunt ea' voiu veni mane la Camera, de si Adunarea"

m'a oprit de la aceasta.

Dupa aniiazi Mihalache cearca sa ma abath de la acestgand. Maniu a plecat, tocmai azi, in Arc leal, de undenu se mai intoarce [Ana la Alba-Iulia", pentru care s'arfi dat plicuri inchise, ca unor comandanti de unitati in raz-boiu. Mihalache se okra a negocia, dar in secret, lara ahada stirea la ziare, pentru a satisface dorintile prieteni-lor miei. Despre mine ii spun limpede: ca doresc sa guver-nez eu, cu metodele mele i potrivit cu conceptiile mele.

*.

Regina a plecat in Cipru, de unde are, intentia sa meargala lerusalim. Mihalache se plane Ca ea trimete i cia sfaturica un Rege. A chemat pe Stere, care a i fost de doua-ori la dansa, declarAndu-i ca-1 uraste de douazecicinci de ani i chiar pana in acest moment, dar totusi II

intelege; nu poate da insa de rostul Ardelenilor. S'a-prezin-tat ca aparatoarea indrituita a drepturilor Coroanei.

29 Mart.

La regentul Buzdugan. II arat cum vild eu situatia. Dinpartea lui, imi spune ca n'are legaturi de partid. CAnd aintrat in Regenta, a parasit tot ce era inainte. Intelege sa

ca,

si

MEMORII 279

iea $i tot riscul situatiei. A incercat, timp de doua ceasuri,sa aduca pe Maniu la o atitudine concilianta. In zadar: elvrea puterea pentru dansul, $i irnediat. Totu$i Vintila Bra-tianu i-a aratat cä ar fi dispus sa-i cedeze locul mai tarziu.In ce-1 priveste, Buzdugan nu va ceda inaintea strazii. SiPatriarhul e de aceasta. parere. Reginei nu i se recunoa$teniciun rol politic, $i i s'a lásat indestul s'o inteleaga. Maintreaba daca a$ putea lucra cu averescanii, De ee nu?

30 Mart.

Vorbesc la Camera. Dimineata, d-rul Angelescu m'a ru-gat sa nu atac pe Titulescu in chestia hotararii de la Ge-neva in afacerea optantilor unguri. Teri, Mihalache m'a ru-gat sa nu ma leg de national-tarani$fii Iui. Eu insa vorbescasa cum imi este datoria. Raspunsul lui Vintilä Bratianu epeste masura de stângaciu. Incepe spunand ca am facut unraspuns la Mesagiu intarziat, la care se va raspunde nu-mai la toamna. El nu vrea sa admita ce-i spun eu: cä Gu-vernul lui nu apuca toamna. Sfarse$te prin a recunoa$teel ca inaintea strazii nu va ceda.

2 April.

Dejun la Princesa Elena, iiind de lata princesa Olga alSerbiei i foasta Mare Ducesa Maria. Aeeasta da perfecte a-manunte despre asasinatul regelui Carol in Portugalia. Apare

micul Rege, care ispravia abia o gripa. E voinic i cu unoarecare aier de precOce demnitate regala.

Teatrul National e plin pentru prima conferinta despre-Poitugalia.

3 April.

Seara, Madgearu i Mihai Popovici vin amandoi la mine,.

280 N. IORGA

la ceasul la care, nu fait o intentie malitioasa, i-am poftitpe unul i pe altul. Par a fi dorit sa fie deosebit. Vorbesc

de atitudinea lor fata de mine in trecut. Dau vina pentrulucrurile neplacute pe d-rul Lupu. La plecare, PopoVici maasigura ca nu partidul", ci partidele" ar fi sa ieie moste-nirea. Eu ii amintesc ce se cuprinde in motiunile lor.

De altfel ei regreta hotararea lui Marlin de a scoate opozi--Oa din Camera. Asigura ca, la Alba-Iulia, nu va fi TiliC".

Atunci, de ce mai tin adunarea? Li spun cu hotarare carefuz absolut sa colaborez la ceva care este pentru mineo laptA rea.

4 April.Vorbesc Ia legea Cultelor.Inainte, Istrate Micescu ataca piezis pe Titulescu, care n'a

pus bine chestia optantilor, neconsultand pe specia1itii ro-mani. Argetoianu apara pe colegul sau cere Carnerei a-plause pentru dansul.

Conferinta a doug despre Portugalia, la care asista siprintuI Mcolae, care s'a anuntat el insusi prin aghiotantulsau. Aplauda la atacul contra monserocratiei", care e caldsubliniat de sala. E foarte bine ca infatisare, dar se sfiesteInca a vorbi.

5 April.

Azi Hans Otto Roth la mine. E hotarat contra politiceiliberale de imbulzire, dar si contra uneltirilor revolutionare.Maniu, care vrea un bloc ardelean", i-a chemat i peSasi la Alba-Iulia. Roth nu iea asupra-si acest pacat. AurelDobrescu I-a asigurat ca va dezarrna o divizie".

Sasii au convins cu greu pe Vintila Bratianu sa nu seztinga de cooperatia lor, la legea pe care o prezinta Lupu,dar e facuta de doi tineri liberali.

i

ai

MEMORII 281

7 April.

Aral la Camera intentia pe care o au unii exploatatoriprosti de a strica, printr'o cladire fara sens, frumoasa piata aMediasulul; allii vreau sa se instapaneasca pe Biserica Dom-neascA din Campulung. Argetoianu e si el indignat de ca-zul de la Medias, care, spune el, e complicat cu Ufl antaj_

Sesiunea se mantuie cu un cald mesagiu al Regentei. Vin-tila Bratianu ma asigura, ea o sa ramaie. Lupu ii proclarna.un sfant", Argetoianu un sef" respectat, ale carui ordinese executa de soldati".

8 April.

Si la ultima conferinta despre Portugalia foarte multa lume.

Vizita lui Marcel Pernot de la Débats. Are de gand sämearga si in provincie. Vine din Grecia, uncle l-a speriatetatizarea", pe care Zaimis o crede necesara pentru un a-riume stadiu al unor anume popoare. In ce priveste Romania,e rezervat asupra national-taranistilor. La Cluj va vedea peManu, care a adresat un adevarat mesagiu lui Halippa cuprivire la cei zece ani de stapanire romaneasca in Basa-rabia.

18 April.

26 April.

27 April.

Primirea lui Zavoral la Academie, cu un discurs al d-ruluiMarinescu. Abate le, care vorbeste romaneste, ni dA sfaturide a iubi limba noastra.

Mari cutremure in Bulgaria si Grecia.

Venirea abotelui Zavoral.

282 N. IORGA

La Fundatie, primirea solemnä a lui Zavoral, in asistentaPatriarhului. Nistor II saluta in numele Guvernului, primarulCostinescu in al Capita lei. Urmeaza cuvantarea mea, extra-ordinar de cald primita. Vasile Stoica vorbeste in numelelegionarilor ardeleni, relevand ajutorul dat revolutiei dinPraga. Se adauge i un student. Abate le se exprirna foartecored, spre uimirea auditorilor. Patriarhul ii saruta.

Seara pranz la ministrul cehoslovac. Hiotu ma face saxeiau relatiile at Duca. El imi anunta eh printul Carol seafla la Bruxelles.

28 April.

In drumul spre Chisinäu, generalul Istrate, care a coman-dat ca general de corp de armata la ocuparea Baswrafbiei,imi spune ch. nu face politica, fapt pentru care I-a felicitafxegele Ferdinand, al .carui aghiotant a lost.

29 April.

La Chisinau Regenta ajunge ceva mai tarziu. Bunä ti-nuth, la gara, a Printului Nicolae. Discursurilor de intam-pinare Ii raspunde Patriarhul.

La Sobor, impresionant cliscurs, foarte intelept, al Patriar-hului, care face apel la unire si regreta absenta national-laranistilor. Incunjurat de arnicii sai, general Averescu, ve.-nit inch de asearh, cauta sa se mentie vizibil in loculVorbesc cu generalul Coanda, cu care impart trásura,arat cã un Guvern al lor, la inceput, e imposibil. Ar fiun crancen razboiu cu national-tardnistii. Pe urma, ar fiun niijloc de a se intelege di mine. Si eu Goga? LaCulte; ce stiu eu! La Interne ar fi bun Mitilineu. Gene-ralul imi cere voie sa comunice sefului sau conversatia.

De ce nu? Dar sunt sigur ca nu va intelege astfel delucruri.

d'intainsi ii

MEMORII 283

La Sfatul TArii, clAdire in stil napoleonian, ca mai tot cea dat aid oficialitatea ruseascA. SalA strambA, urâtä. Vor-beste Printul. Apoi discursuri liberale: al lui Vint IA Bra-tianu, cu un intreg program ca pentru un lung viitor deguvernare, al lui Nicolescu, presedintele Senatului, fara co-loare, al lui SAveanu, mai nou ca stil. Averescu face alungA expunere a felului cum, lucrfind cu Puterile centrale",in trista vreme de la Buftea, ar fi putut sä uneascA Basa-rabia, care i se oferia. Amintind astfel de lucruri, el nu-sidä sama de deplorabilul elect pe care-I face la o serbarede demnitate i mandrie romaneasca. Nu stiu de ce Mihali,.de la Cluj, crede cä trebuie facA un fel de auto-biogr afie.

Dezvelirea, cu discursuri, al lui Buzdugan in frunte, careinsA nu se aud, a statuii lui Stefan-cel-Mare, rnAhAloaskcreatiime a Basarabeanului Plamadeala, care a luat chipulfixat de Costin Petrescu, acesta insusi urrnand pe Bucovi-neanul Epaminonda Bucevschi, de acurn trei sferturi deveac.

Supt aeroplanele numeroase se zvonise, fiecare &Andrdspunderea pe altul, eä vor veni avioane bolsevicevor bombarda statuia... se primeste defiarea, care esplendidd. Excelentä tined a scolilor, si a celor de fete.Evreii se prezintA numerosi, i ca socoli, cu steag zionist,purfAnd doar o panglicA romaneascA. Armata e ireprosa-bilA: soldati voinici, cai zdraveni, arme care par inoite.E o mAndrie s'o vezi. La urmA, pe cAlutii lor, tAranisupt d'arze cAciuli.

Masa de 400 de persoane. Averescu, incAntat, e la u-rechea Patriarhului. In fats& Prezan 11 priveste cu curiozitate.VintilA BrAtianu toasteazA pentru familia regalä. PrintulNieolae ceteste apAsat rAspunsul, in care se cuprinde o seri-soare a Reginei. Pomenind pe sotul ei, ea declard c mud

sa-si

5i

284 N. IORGA

politic care se poate stapani pe sine, acela castiga: aluziae evidenta. Senzatie.

Oficialii pleaca la 5. Eu raman pentru reprezentarea, cuo foarte buna artistä, a piesei mele Dorrrn pribeag". Ur-meaza o conferinta a mea, in care relevez rolul multimilorpentru pastrarea caracterului romanesc al Basarabiei.

30 April.

Cu Inculet, Pantea si Ciobanu $i cu doamnele lor, cerce-tez satele Goiana i Vadul-lui-Voda. Rare ori cate cevavechiu in bisericutele cu covoare splendide, pe care reco-mand sä le adune inteun Muzeu. In ultima localitate, fru-moasa catapeteasma, cu icoane de o inspiratie in parte oc-cidentala.

Apoi la scoli. La Facultatea de Teologie, foarte oerce-tat& refuz s fiu intampinat de scriitorul Gala Galaction,din cauza atitudinii lui din timpul razboiului.

La intoarcere trenul e intampinat cu muzica militara,urale, pentru d-rul Angelescu, care e inauntru.

1-iu Maiu.

La Bucuresti aflu rezultatul alegerilor franceze, cu tin maresucces al moderatilor, comunistii pierzand unsprezece locuri.

Societatea Urban Jarnik da un dejun lui ZavoraI. Intreasistenti, $i Madgearu, care staruie pe langa mine pentruIntelegerea inainte de 6 Maiu. -EI ar voi s, vorbesc la a-dunarea din Bucure$ti, unde promite 40.000 de oameni.La Alba-Iulla oficialii vor incerca sa-I impiedece. Madgearu.asigura Ca se va pasta lini$tea.

Aratasem lui Zavoral dorinta mea de a colabora cu so-

aeon,

MEMORII 285

cetaitea lor ceho-romana, stäruind sh se aleagh bine soliiculturali. El vorbe$te foarte cald de Urban Jarnik.

Universitatea nu e inchish de ziva munch".

2 Afaiu.

Dejun la Afacerile StrAine. Duca imi strecoard $tiri tristedespre Print, un om chruia i se oferia rezultatul a o miede ani de munch prin Coroana Romaniei Unite".

Lapedatu crede $i el ca legea electoralh se va schimba.Vintith Brätianu nu vrea insh: i se pare ea actuala legeinfrAneazA interesele locale in ifolosul celor generale. Dach econtra pana$agiului: ori un sistem, ori altul! Lapedatu re-cunoa$te ch sistemul de actuna da tara pe mana organizato-rilor de alegeri, fac de cap.

Seara, mash la Hiotu, cii Zavoral. Stirile vale comunicatede Duca m'au impresionat adanc, provocând un proces decon$binth, pe care admit sh-1 comunic feginei, färà capentru aceasta sh doresc o audienth.

Hiotu rnA asigurd cä vizitele lui Stere la Cale trei zile"se datoresc numai insistentei acestui om, care crede ch aghsit in sfar§it reabilitatea a$a de mult doritä.

3 Afaiu.

Cu abatele Zavoral si ministrul cehoslovac la Vhleni. LaPloie$ti abatele e primit de 500 de fete de $coalh in cos-tume nationale. Primarul ii anuntä cä o stradd va fi numitädupd oaspetele iubit.

Valeni aflu cä ministrul a fost aghiotant al Imparatu-lui Carol.

T.a

286 N. IORGA

Cineva din Ploiesti imi spune cã acolo se prind la teleforradevarate conversatii intre Stere i Stilted. Ar fi vorba caprimul s intre in Ministeriu.

4 Maiu.

In cursul unei cliscutii la Patriarhie, pentru noua cladire,intre mernbrii Comisiei Montunentelor Istorice i Patriarh,.aCesta imi spune ca s'ar putea ca eu sä fiu ministrul caresa ordonante cheltuiala.

5 Maiu.Alba-Iulia."Trimet lui Maniu o telegrama in care recunosc partidula

sau dreptul de a fi valorificat intr'un viitor guvern cum vaintelege Regenta". Maniu imi raspunde cu frazele vage pecare le asteptam.

In oras, unde manifestatia e condusa de Madgearu si degeneralul Holban, domneste o Iinite perfecta. La Sosea seimbulzeste lumea saraca, profitand de vremea buna.

7 Maiu.

Cetesc motiunea de la Alba-Iulia. Vechiu stil de ideologicrevolutionara ardeleneasca. Guvernul inimic al Patriei",indemn la neascultarea de legi, repudiarea imlprumutului, etc.;se vorbise de coloanele taranesti care merg pe jos... la Bu-curesti... Amestecul steagului rosu a fost evident, i tindeasa fie decisiv. Bine ca s'a afirmat macar caracterul inviolabilal unitatii nationale!

Un invatator din Muscel, care a fost de fata, imi spuneca a ramas scarbit de sentimentele de dusmanie f aid de Ve-chiul Regat. La lumina focurilor inalte, 100.000 de oameni,ca la 1784 sau la 1848, strigau: Azi sa se schimbe gu-vernul, .azil" Murim azi, i aici!" Trenurile au fost luatecu asalt.

MEMORII 287

Ziarul Sasilor declara cä pentru ai sai nu este nimic deasteptat de la acest partid, afarA doar cà pune problemade drept, ceia ce trebuie salutat.

10 Maiu.

Cu Suedezul Mohl, de la un ziar din Stockholm, si cuClinton Logio, la VA lent unde i Lapedatu.

La masa, acesta spune ea la Alba-kilia au venit mai multitarani din judetul Alba si muncitori. Putini din Cluj, vre-ocloud sute din Brasov. Trimes sa vada situatia in Ardeal ina-inte de intrunire, LApedatu s'a intors cu stiri asiguratoare.N'ar fi vorba de o succesiune a lor. Se lucreaza mai multin directia mea. Nationa1-taranistii fac imposibilul mai alespe langd Patriarh, ca sä impiedece guvernul mieu de des-tindere".. S'a prins o comunicatie a lui Stere catre Maniu,la intoarcerea mea din strainatate, in acest cuprins: spu-sesem ca va trAda in patruzeci si opt de oare; a facut-o indouazeci i patru". Observ cA acest om e cel mai bun ex-pert in materie de tradare.

Ziarele, informate de Guvern, sunt pline de stiri cu pri-vire la un complot in Anglia al printului Carol, care ar fifast sa se intoarca in momentul de la Alba-Iulia. Printul,bolnav, a trebuit sa paraseasca Anglia.

In Le Monde Slave din Paris un Rus, Adamov, e primitsa falsifice i sa injure si pe Poincare, in chestia Basarabiei.Intreb pe Eisenmann supt ce presiune s'a prima acest pam-flet.

15 Maiu.

Beza doseste din Londra, aducAndu-mi stiri linistitoarecu privire la afacerea din Londra, care mi-a rAscolit totsufletul.

288 N. IORGA

21 Maiu.

La Afumati cercetez biserica lui Constantin CantacuzinoStolnicul.

Seara, la Legatia Italian& cu profesorul Maragliano dinGeneva, descoperitorul serului anti-tunerculos, i noulnistru al Belgiei Guilaume, al carui tata pregatise o bibiin-grafie a Istoriei Romani lor, pe care fiul spune ca ar fidispus sa o continue.

Noul ministru al Ita liei, Preziosi, ginerele lui Tittoni, aratao mare admiratie pentru Averescu.

La o intrunire din Dobrogea, V. Sasu a dat ca sigur unviitor guvern Averescu.

28 Maiu.

Princesa Elena, la care dejunez, a primit pe Maniu, carei-a facut limp de doua ceasuri un expozeu" fara s'o lase saadauge un cuvant.

29 Maiu.

Mi se acorda in unanimitate premiul de proza de 100.000de lei.

30 Maiu.

Sedinta de comemorare a Regelui Ferdinand la Acade-mie. Cum a§ fi trebuit sä vorbesc de politica unui Suverancare nu mi-a ingaduit nicio participare la conducereaam refuzat. Sarcina i s'a dat lui Mehedinti, fost ministru.

Sunt de fata Printul Nicolae, care a raspuns bine saIu-tarii pre§edintelui Racovita, i ceilalti doi membri ai Regen-teii, precum si regina Maria, care s'a apropiat de mine,observand ca e mull de cand nu ne-am vazut. Bianu a

mi-

tart,

MEMORII 289

vorbit, miscat, despre legaturile raposatului Rege ca Aca-demia.

2 lunie.La Academie sedinta pentru Alecsandri, in prezenta Re-

ginei,, a princesei Elena si a printului Nicolae: Discursul luiGoga a fost bine cladit i ferm.

3 lunie.

La Targoviste, pentru Congresul Ligei Culturale.Seara, un deputat liberal imi spune cat de aclânc simtia I.

Bratianu criticele mele. Era rau informat i adesea atitatde oameni interesati sa produca i sa mentie. &mania.JVä credea inviersunat contra lui personal, cautand sä-rlscad.

4 lunie.

Dupa-amiazi, la Dealu. Mormântul lui Mihai Viteazul eacoperit de un praf gros. Colonelul comandant al scoliivorbeste frumos membrilor Ligii in fata celor 500 de elevi,cad defileaza. Pang ajungem la poarta ei se coboara ,pecarari ca sa ni dea o Wilma buna-ziva.

Seara, festival foarte reusit, cu corul din Targoviste, incare intra earbati i femei din toate clasele, avand dreptconducator un contabil i un bacan ca solo. Iti face lard-cere. Corul din Saliste e condus de insusi Timoteiu Popo-

Studentii prezinta frumoase danturi.5 lunie.

La Cobia, ging* cladire de la 1572, invesmantata incedmizi srnaltulte. Apoi la Butoiu, cu resturile unei ma-nastiri din veacul al XIV-lea, refacuta supt Matei Basa-

19

viol.

290 N. IORGA

rab, apoi stricata de negligenta egumenilor greeL Mergemsi !Ana la Ludesti, uncle piatra sotiei liii Stoica, logofdtul

cronicarul cantacuzinesc, e oribil maculata de ceara lu-marfarilor proaste.

7 tunic.

La telegrama trimeasA in numele Ligii Culture le Reginarkspunde sec prin d-na Mavrodi, princesa Elena," direct,foarte eälduros, Regenta, convenabil.

9 lunie.

La Vâleni cu d-na Quensel, sotia unui profesor universitarin Suedia, care a fost in Rusia sovietick despre care a scris-doua volume, si a mai .trecut prin Romania pentru studii.E foerte rezervata in tot ce priveste Basarabia.

12 lunie.

Duca-mi arata telegrama prin care printul Carol arata laParis-Midi ca el se va apara in procesul de divort i ea afost silit s piece de conruplia regimului romanesc.

13 lunie

La d-na Novian, capitanul de aviatie francez pe care 1-amchemat ca sfAtuitor imi spune ca accklentele dese yin dinlipsa unor buni mecanici i, in genere, a unei baze san.a.-toase. Printul Carol organizase o mare aviatie, careia dupaplecarea Jul i s'au luat mijloacele. 0 midi aviatie bunapoate produce aproape instantaneu, in caz de razboiu, unade proportiile cerute.

Averescu raspunde articolului mieu despre Guvernul de no-

MEMORII 291

tabilitati nationale cu altul in care cere colaborarea de par-tide, adaugand ca, de altfel, el n'are nevoie de niciun aju-tor ca sa vie la putere.

14. lunie.

LApedatu imi spune c ar trebui sa ma misc", sa expunRegentei drepturile mele. Regenta s'ar teme sa dea tara-nistilor, gata de razbunare, Guvernul, iar Averescu ar fi

facut, i acum in urma la Marasti, o rea impresie.

17 lunie.

Cu Lapedatu la Cluj, pentru inauvrarea, AdecA trecereade la Fundatia Regelui Mihai" la Stat a Muzeului, atat debine, si de greu, alcatuit de Romul Vuia, pre m'a invitatin cuvinte miscatoare. Si in cuvAntarea.lui el spune ca pre-zenta mea acolo face pentru clausal mai mult deo& toatediscursurile i distinctiile. In discursul s'au Racovita räs-pinge conchiziile istoricilor i asigurA ca toata civilizatiaromarleascA era gata Inca din epoca pietrei.

In tren, LApedatu, si la intors, Franasovici, spun multelucruri interesante. Lapedatu imi arata cA infrangerea inprocesul Manoilescu a fost .pentru I. Bratianu cea maigrea lovitura. In Consiliul de ministri a fost o uimire cAndTAtarescu a adus ceia oe el numia probele. Si Duca indem-nase la proces. BrAtianu ma privia ca omul in stare sAdeslAntuiasca o miscare carlista. S'a crezut ca. Regina lu-creaza la un Ministeriu Stirbei, care ar deschide calea ta-rAnistilor. Printul Nicolae a vorbit liber, bine, la Timisoara.Amandoi minitrll iau in usor pretentiile de succesiune alelui Lupu.

Lapedatu Imi spune in ce conditii s'a format guvernuI

202 N. TORGA

Stirbei. Brbtianu 1-a chemat pe L'apedatu i i-a spus cepregäteste; 1-a rugat sä nu plebe din Bucuresti. Lui C.Dimitriu i-a vorbit mai vag. Noii ministri au fost instiintatinoaptea. Stirbei era cu Nicoleanu, cu comandantul Bucures-tilor i directorul Poste lor. Intentia lui Averescu de a da olovituth ii pare evidentA. Stirbei n'avea nicio autoritate: sesilia sä park impartial. Lui Brktianu i-a parut räu pe urmäcã n,'a pornit de-a dreptul.

20 lunie.

La Belgrad, un Muntenegrean, insultat de opozitie, ucidepe Pavel Radici si inca un opozant i rãneste gray peStefan Radici.

21 lunie.

bejun la Legatia sdrbeascä pentru conferinta Micii In-telegeri.

Benes recunoaste ca a vorbit Diminetei" de factori per-manenti i factori schimbktori in politica nationald, dar cu-vintele lui au *lost complectate, si el n'a dat autorizatiade publicare. Spune câ e obosit de cdnd, tot pe drumuri,reprezinth tara lui.

Marincovici asigurti Ca in luptele politice de la (lama emai ales dorinta lui Pribicevici cte a reveni la guvern.constatat caracterul superficial al luptelor de la noi, dar instrainätate zgomotul lor ni face mult rau.

Seara, prânz la Externe. Stirbei se inchide o jum8tate decea cu Duca. Hiotu ii laudd ca pe un bin cu scam lacap".

Curtea de Apel a pronuntat divortul Printului.

a

MEMORII 293

28 lunie

Titulescu cerceteazd pe 5efii de partide pentru a Ii da oa-recare informatii in chestia optantior.

29 lunie.

La Brbi la, conferinta despre Bazele Romaniei nor.

Mi se da asigurarea ca imprumutul nu se face.

1-iu lulie.

Prefectul de Prahova ma asigura, din potriva, ca de azidimineata s'a trimis in5tiintarea iscalirii imprumutuIui.

Deschiderea cursurilor in prezenta princesei Elena 5i averelor ei, fiicele printului Andrei, Margareta i Teodora,care traiesc la Paris.

Asista i d-rul Angelescu, care gäse5te cuvinte bune pen-tru mine 5i opera mea.

7 lunie.

Manoilescu ma asigura ca intriga guvernului Stirbei inain-teaza.

Acuma catva timp a avut loc o intrevedere intre VintilaBratianu 5i Maniu. Cel d'intaiu a inceput prin a declaraca nu 5tie pentru ce e pus in fata celuilalt, ca poate gu-verna i ca ar admite succesiunea national-taranistilor nu-mai in anume condiii, intre altele respectarea comerciali-zarilor. Ii inchipuie cineva capul lui Maniu!

9 lulie.

La Sinaia pentru un 5ir de conferinti despre literatura5i arta' la noi.

294 N. IORGA

N. Georgescu imi spune ca presiunea asupra Regentei emai mare. Buzdugan insä n'ar voi sa ma jigneasca.

14 15 lulie.

La Brasov. Ce strain pare orasul! Ai nostri abia cuteazaa vorbi pe strada si se semnaleaza prin negligenta imbrA-camintii si incetineala mersului...

Ark unui grup de Unguri din Fagaras lucruri de artadin Sinaia. Perfecta intelegere. Invitati la conferinta mea,ei vin cu placere. Vorbesc curat romaneste.

28 Julie.

Congresistii invatamantului secundar vin la Valeni, cuClaviOre si Rey in frunte. Multi Cehoslovaci i Poloni, darnu vad niciun Sarb. Un interesant Bulgar, Catarov. DoiEnglezi si patru Americani. Vre-o doi Greci.

24 Julie.

Tatarescu vine sa-mi explice ce s'a petrecut in Ardeal.De fapt a existat o conspiratie cu lucratorii din mine, inmare parte straini. Un Consiliu instituit pentru a trata cufabricantii a functionat; inginerii au fost bdtuti, jandarmiiatacati cu pietre, etc. El, Tataresai, a dat ordin sa nu setraga; oamenii au fost speriati numai cu mitraliera, tra-gand in eier. Jandarmii si-au razbunat batand pentru Cate le.indurasera. Tatarescu, imbracat ca Wan, a fost el insusila Alba-Iulia. A cunoscut deci psihoza. Cum se vede si dindepuneri, lumea taraneasca era convinsa ca. Maniu vinecu alta. Constitutie, ale legi si alti functionari.

Ii invederez lipsa de autoritate a regimului, imposibilitateade a se.mentinea. ca i aceia de a aduce pe Averescu ori,

MEMORII 905

cum insusi o recunoaste, de a se juca de-a Titulescu oride-a Prezan. 0 guvernare a mea ar atrage ce g mai bunla taranisti. Ar insufleti tara. Pe unnd, inainte de alegeri,partidele de autoritate s'ar putea lega intr'o Uniune na-tionald, precum cere programul. Fiecare cu organizatia sa,dar cu o repartitie a rolurilor in Parlament si in Guvern. Artinea, cu putinta de revizuire, dacA imprejurArile ar schimbaproportfile, cinci ani, zece. Pana la majotitatea Rege-lui. Pana la majoritate! Tatarescu crede c, dacA asaceva cum ii arat ca a fost cu putintA de patru ori panaacum nu s'a fAcut, era parerea fermA a lui I. BrAtianuca nu se poate Guvern de coalitie. Dar sistemul lui, sIAbitprin.reaua stare fizica din ultimul an, nu se poate mentinea

dupA dansul, lipsind i sprijinul unui rege totdeauna ladispozitie. Va fi deci ceva nou", i in curand o voiu ye-dea in Septembre, la intoareerea mea din Oslo.

26 Julie.

La Bucuresti pentru Camera. Deschidere cu entuziasmul decomanda. Toed' lumea in picioare la eetirea, de Vinti IABrAtianu, a Mesagiului.

DupA-amiaza, cetesc dedaratia noastra. Vintila BrAtianuia cuvantul ca sa se &Ate consecvent. MA sileste sa-i do-vedesc contrariul. Sant adus a vorbi de Iegalitatea contes-tata" a unora si de popularitatea nemeritate a celor-lalti.

27 Julie.

Sosirea studentilor italieni adusi de Isopescu. Ii conducepKofesorul Bartoli de la Turin si geograful Riccardi. La Bu-dapesta intraserd cu tricolorul nostru langd lor. Uimire.Dupà sfatul lui Isopescu au scos pe cel romanesc,

si

al

296 N. IORGA

9 August.

Berlinul apare cam murdar la margerie, cu oarecare de-cadenta in infatisarea oamenilor, mult mai politicosi, bachiar foarte serviabili. In centru, perfecta ordine i o ex-ceptionalä mtmca. Pärasitul, melancolicul Potsdam, plin de

Lucreaza aici delegatia financiara romaneasca, infrunte cu Oromolu.

10 August:

Plimbari prin cartierele muncitoresti, admirabil organizate.

11 August.

La Oslo n'a sosit inca mai nimeni dintre congresisti.

14 August.

Deschiderea congresului, cu 1.500 de participanti, intrecari multi sovietici i destul diletanti. Presedintii nationaline expunem pe estrada. In sala, Regele, pe un simplu scaunintre banchetele pline; langa el un aghiotant. Trebuie saasculte lungimea discursuril'or si a comunicatelor. Muzica I-aprimit cu o bucata straina oarecare.

Koht, presedintele norvegian, vorbeste, mi prea lung, cuhumor, in englezeste, frantuzeste i nemteste, regretand canu cunoeste i frumoasa limba italiana". Urmeaza discursulenglez al rectorului Universitatii, in aula caruia ni tinem se-dintele. Koht insusi trateaza despre ideia nationala in e-poca moderna. Monseniorul Bauclrillart se ocupa de in-fluenta d-nei de Maintenon asupra batranului Ludovic alXIV-lea. In fata Regele protestant nu zimbeste. Elegantaexpunere cu orizont 'a Germanului Brandi de la Gottingen,despre Carol Quintul. Apoi, expansiv, tumultuos, agresiv,

socialist.

MEMORII 297

ofensiv, elocvent i pitoresc, Belgianul Pirenne; care face caRegele; cu toath oboseala lui, sa rada. El dateaza evul me-diu de la intreruperea de circulatie maritima pe care ar fiprovocat-o invazia arabd. La urtna, scurt, Americanul Kid-der.

Seara, receptia primariei la Ankershus, cu o bogatie debufet ca in ospetele medievale.

15 August.

Receptie la Pa lat. Suntem insirati cafe doi du* hazardulsosirii. Regele si Regina, printul Olav asteapta in dosulSuntem prezentati, fara nume, dupa natiune, ceia ce face caPuig e ham,ii,t a fi Roman. Regele gaseste ca'teva cuvinte:stie cä eu erarn, dimineata, acolo sus". Obiceiul cere sase stranga infirm i aghiotantului si domnisoarelor de o-noare, care pazesc alta us.a. Se trece la bufet. Regina,cu Curtea ei, iea ceaiul la o mesutd deosebita, uncle stintchemati Englezii. Regele trece la intamplare printre con-gresisti.

Doi& banchete. Until e oficial, cu discurs al presedinteluiConsiliului. Guvernul e liberal-socialist. Deci mult pacifismspus pe englezeste. Rdspunsul lui Pirenne in aceiasi notaStan Fang un German din Riga si langa un Elvetian. Infata, Vulici e obosit si foarte plictisit de opozitia croatä, carese afirma si aici.

Dupa masa, in salon, plimbare ostentativä a d-nei Kol-lontag, ambasadoarea Sovietelor, in cautare de conversatii.Femeie grasa, trecuth, cu mers greoiu; sprincene mari negrepe ochii suri obositi. Asigura pe Fedele, uriasul fost mi-nistru de Instructie italian, ca. pe cai deosebite cele douanatii lucreaza pentru acelasi scop". Un moment a captat pebunul Puig. Alti amatori nu se gasesc. Profesorul finlandez.Nlikkola ma incleamna sa vin in iarna la clansii.

doilea banchet al intregului Congres reprezinta o for-Al.

usii.

298 N. IORGA

midabila imbulzealä. Ain iarasi vecinatatea lui Vulici si acatorva Francezi i doamne francezi. Oficial ni se cer dis-cursuri nationale, pronuntate pe o estrada dupd ce au fostanuntate cu gongul, de un secretar norvegian. M supun cugreu la acest ridicul colectiv" i ma multämesc sa arkrecunostinta pentru buna primire.

16 August.

Dejun dat de dekgatia polontt. Sunt intre ministrul Polo-niei de aici i cel din Madrid, oameni tineri amand0i, sifoarte afabili.

Dupa-amiazi, in urma prezintdrilor arheologice ale luiRostovtev, despre Dura, i unui Berlinez, despre Milet, tinlocul lui Diehl, prezintand raportul sau asupra influentelorbizantine in Occident. Pe urma Ping face o interesantdcomunicare despre vechea arta romana. Se ceteste un me-moriu al lui Bals, despre goticul in Muntenia. Am atins,nu Vara aprobdri, chestia comorilor noastre de arta detinutela Moscova.

17 August.

Dimineata, Gh. Bratianu vorbeste despre razboiul din1877, prezintand pe bunicul säu ca intransigent in chestiaBasarabiei, pe cand Kogalniceanu ar fifost dispus la transactii,ceia ce ma face sd rectific, aratand ca de fapt aveau a-mandoi aceiasi politica. Se amesteca i o profesoara polondcu lamuriri utile. Putintel inainte Francezul Pa 9es ridicasechestia atitudinii rusesti fata. de Sud-Estul european pevremea lui Napoleon al III-lea. Urmeaza o comunicatie alui Temper 1e9, delegat englez, profesor la Cambridge, lostatasat militar in Serbia i, ca expert la conferinta de pace,decorat cu Coroana Romaniei, a carii rozeta O poarta.

Dejun la Italieni. Fedele e intre vice-presedintii Dopsch

MEMORII 999

Pirenne. La capetele potcoavei, Dembinski, seful delega-tiei polone, si eu; IângA mine, Italienii Gallavresibertini, un tAnAr bizantinolog. In cele cateva cuvinte ale luiFedele, el atinge fascismul. Dopsch rAspunde rezervat, a-rAtAnd ca n'are nicio sarcind din partea Guvernului sAti,

C. Marinescu trateaza despre Catalani in Mediterana o-rientala. Bêmont aflä cuvinte calde pentru participarea Ro-mânilor la luminarea post-cruciatelor in secolul al XIV-lea.

Seara, serbare etnografidi la Skansen. Frumoase coruri,cu note cunoscute nouä. Danturi, dintre care unele amintescpe ale noastre; &tele sunt de o delicatA poezie i politetA,occideritalà.

8 August.

doua sedintA generald. Calisse, care trebuia sä vor-beasca despre unitatea italiana, lipseste i e inlocuit cuVolpe, care prezintA personagii mai putin cunoscute aleRisorgimentului. Dopsch castigA atentia Cu observatiile sale,spuse cu bonomie, despre economia in bani si in naturA,cu multe exemple de pretitundeni. Antipatic, cu figura-i urn-Hata, cu ochii morti supt ochelarii de dupA urechi, cu bar-bisonul de colonel in rezervA de la 1877, Pocrovschi, se-ful sovieticilor, Se luptd cu istoricii i autorii burghezi", cucapitalismul, pronuntat chepichelism, pentru a dovedi" ca.Tarif au lost sthpAnitori pasnici, purtAnd totusi räzboaie,iiindcA le cereau cupetii" rusi, evident chepichelisti". For-midabile aplause ale tovaräsilor", in frunte cu d-na amba-sadoare, pe care o ajutd un blond secretar. Frumoasä fi-gura de bAtrAn erudit englez. J. Holland Rose vorbestenervos despre politica lui Bonaparte in Egipt si in restulOrientului. In locul lui Zakrzewski, care trebuia sä tratezedespre Rolul Slavilor in evul mediu", Zelinski, care neintretine, distrAnd auditoriul i prin intorsAturi de spirit

i Al,

A1

300 N. IORGA

inteo foarte bunä francezk despre curajul grec i cel mo-dern, cu citatii din Hamlet" 5i. din Gustave le Bon. Lacapkt, foarte stthmtorat de lungimea predecesorului mieu,amintesc de vechii no5tri Domni, asupra throra cadeau da-toriile inainta5ilor, i th.5tig astfel lumea, loarte redusä, pen-tru comunicatia mea despre Interpenetratia Occidentului cuOrientul in .evul mediu".

La adunarea pre5edintilor, cum se discutd voturile" (lesvoeux), atrag atentia cã unele flu sunt scrise, din lipsa se-cretarglui sau distractia pre5edintelui. Astfel acela despreobiectele noastre de artA de la Moscova: giinta ar ca5tigadath s'ar scoate din pivnitile Cremlinului pentru ca AcademiaRomania s'a. le tie la dispozitia cercetätorilor. Nu exista"relajii diplomatice intre cele douà tari", riposteazä Po-crovschi. De aceia ma i adresez aid; Academia Romândnu face polilith de Stat." Nu se face proces-verbaI, dar,trimetandu-se toate voturile" la Comitetul istoric, pre5e-dintele, Glotz, inseamnA ea' pot fi i cele verbale, iar alt-cineva imi arata ca s'ar putea face propunerea in numeleintregii delegatii. Rarnane deci pentru adunarea Comitetuluila Venetia, in Maiu.

19 August.

o ultimä adunare a Comitetului a hotärk viitorul Con-gres la Var5ov1a 5i a ales ca vice-pre5edinte, deci viitorpre5edinte, pe Dembinski. Pirenne i5i cedase locul, fiindprea ocupat, dar declarase th nu demisioneaza", cum nuiiprezintA nici candidatura. Brandi propune ca nou membruin comitet pe Cehoslovacul Susta.

20 August:

Acddent u5or de automobil al lui Rosetti, MarinescuOh. Brätianu.

ai

KEMORII 301

Vizite lq Muzeul de arts decorativd g la cimitirul dinAkershus, cu mormintele lui Bjoermson §i

22 August.

La Stockholm. Vizitând Nordisk Muzeum, gSsesc o sa-bie a Iui Brâncoveanu.

Seara, o conferinta in limbA germana la o Societate defernei.

23 August.

Dejun dat de ministrul Penescu profesorilor,etc. Langa mine oameni ca directorul de Muzeu Curman,Hildebrand, directorul datoriei publice, Isac Collin, directo-rul Bibliotecii Nationale, Wigman, creatorul curentelor depresS suedeza. Räspunzand, arat legaturile dintre noiSuedia, vechi i nouS, cu toatä departarea.

24 August.

Vizita la Hildebrand, care imi vorbe§te de viata po-litica* suedeza, apoi la Curman. Dejun cu d-na Quensel

sotul ei, profesor de geologie.26 August.

Vizita la mormintele regale, unde intdlnesc pe d. i d-naHauser, intor§i de la Oslo. Excursie la Drottningsholm.

28 August.

la Berlin, Oromolu i I. Lapedatu, delegatii no§tri, imispun cA Germanii ofern pentru recuno4terea unei datoriide, 500.000.000 de lei, scaritatd pe multi ani, reprezintând

Ibsen.

§i

$i

302 N. IORGA

tenta br, pe care n'am recunoscut-o, un imprumut de60.000.000 de lei, acum. M intreabd ce cred. Mi se pare

e bine sd facem locul liber i clar; ce-o mai fi vom ve-dea.

Dejun cu ministrul Poloniei, inca un tanar, care a fost5i. la Roma §i la Angora, cu al Serbiei, Balugcici, cuStein, diredorul lui Nord und Sfid"...

29 August.

Af lu moartea, intr'un accident de automobil, a lui M.Cantacuzino.

30 August.La Bucure5ti.\TM pe Argetoianu, care md asigur cä recolta de po-

rumb nu e chiar 4a de dezastroasd cum pare. Pentru aface pe exploatatori sä scadd preturile, i-a speriat cu unimport din straindtate. II felicit pentru notd demnd cu carea rdspuns Ungurilor, cari se tin invierpnati 'in chestia optan-

Ilion Se vorbe5te de Ministeriul Stirbei.

4 Septembre.

D-rul Lupu Ii inchipuie ca poate moteni peOricum, sortii lui Stirbei ar fi scazut.

La inmormântarea lui M. Cantacuzino vorbesc, in cloudsensuri deosebite, Maniu i Grigore Filipescu. Pentru tA-rdniVii puri, RAducanu.

5 Septembre.

Ludwig, atwtul militar polon, vine din partea mare-

cd

hberali.

MEMORII 303

salului Pilsudski ca sA-mi cearA lämuriri asupra rostuluiin Ardeal al lui Stefan Bathory, marele rege polon. Lud-wig auk cA printul Carol are 'Inca multi aderenti, si orepeta.

7 Septembre.

Grigore Filipescu intrevede un Ministeriu Stirbei. Ar dorica eu sA-1 intreb pe Maniu dacA-1 accepta. Ii raspund cA eunu pot discuta intrigi, ci nurnai situatii. Averescu n'ar intraintr'un asemenea Ministeriu. Primind de la Regina darul inamintirea Regelui, care 1-a iubit asa de rnult", el rAs-punde: Stiu, dar nu m'au iubit i cei cari-I incunjurau".. Fi-lipescu e sigur cä, i dacA ar fi format Averescu Ministe-riul National, tot venia BrAtianu: liberalii o spun fAtis.

12 Septembre.

Cihodariu, care a vAzut la Paris pe Papacostea, intimullui Averescu, a cules de la acesta o conversatie cu regeleFerdinand, care i-a spus ca putin a fost sA nu capete gene-ralul puterea in 1926: DacA Iorga mi-ar fi prezintat oIistA i cu tArdnistii, cu clAnsul in frunte, imi era imposibilsA refuz, date fiMd sentimentele pe care le am pentru dAnsulsi tot ce ni-a fAcut noub, mie i Reginei, fail a mai socoticA are dreptul, la vrAsta liii, sA fie tinut in soma".

Giurculescu, de la CAmpulung, a vAzut pe Patriarh, carei-a lAudat articolele din Neamul Românesc" si tinuta meaf atA de RegentA. Era indignat de hotiile de la petrol si stA-ruia in pArerea cA pedeapsa trebuie sä fie deplina si necru-tAtoare. Si-a exprimat pArerea cA, fiMd eu suprema rezervAmorala a terii, trebuie sA mi se dea putinta de a lucra pen-tru &Ansa.

304 N. IORGA

16 Septembre.

Mi se aduce din partea lui Goga i lui Averescu o ofertdde colaborare. N'au nirnic contra unui Guvern al mieu,pe care 1-ar sprijini; imi oferd, in cazul and ei ar fi che-mati, vice-prezidentia Consiliului cii un sub-secretar de le-gaturA, cloud, trei locuri de ministri, cdteva de sub-secretari,un numAr mare, care ar putea fi crescut, de deputati si se-natori. Rdspund ca n'am nimic contra venirii lor, dud asacrede de cuviintä. Regenta; personal, avdnd idei de realizat,nu pot impiedeca actiunea in alt sens a altuia. DacA mi se

c.eva in scris, voiu convoca pe ai miei, a caror parti-cipare la Guvern o admit.

Dupa-amiazi, Lapedatu ca sa mA sondeze dacd a lucracdteva luni cu actualele Camere. De ce nu, dar fireste tri-metandu-le necontenit in vacanta pdsa la posibilitatea unoralegeri normale. Amandoi credem cä legea electorald tre-buie schimbatd. E foarte nesigur de soarta Guvernului.

19 Septembre.

Trimesul mieu a fost ia general si a stat acolo vre-o dou,aceasuri. Averescu i-a vorbit de vechile negocieri intrerupte,de lipsa mea de dispozitie de a-I primi, de si se oferise.Imi aduce in scris ca generalul, clorind fuziunea, pe care,deprins cu astfel de actiuni, ar face-o rApede si insistandsd reluArn disthtiile, imi cere o solidarizare in opozitie si laguvern.

Ii amintesc, in scris, ca 1-am sustinut si in ceasurile celemai grele si-i spun cd, dacd Regenta 1-ar vrea, II voiu sus-tinea cu ai miei, dar eu insumi nu pot, ca unul care amun program integral de realizat, deck sã rarridn la lo-cal mieu de deputat.

da

IAEMORI1 805

23 Septembre.

Intr'o scrisoare calda generalul promite ace1a5i lucru.

24 Septembre.

Un inspector al administratiei pretinde ca Duca ar clod unMinisteriu national-tArAnist, dar cu. patru pazitori, i anume:I. Lapedatu, CrAsnaru, Ratescu i generalul Olteanti, ca Ma-niu acceptA aceasta, ca sa-i rastoarne, 5i. ca Mihalache singurcere totul pentru partidul

30 Septembre.

Receplie la Legatia polona pentru mare5alu1 Pilsudski.1mi vorbe5te de portretele 5i iscaliturile lid Stefan Bathorg:iscJfturiie ca5tiga tot mai multä amploare i complicatiide la Voevodatul Ardealului la Coroana regala 5i de acolola biruinta asupra Muscalilor. Necontenit i se aduc in Odaievizitatori. Apare 5i Stere, mi se pare cu un cordon dat deregele Ferdinand. MA ridic: Scuzati-ma, domnuie Mare-5a1", i plec. A5a face 5i generalul Cihoschi. Explic minis-trului Poloniei ea nu pot sta alaturi de cine at fi trebuitsa fie impu5cat pentru tradare.

1-iu Octombre.

Alegerea mea ca decan -al Facultatii de Litere.

Cate searA la Averescu. Situatia i se pare foarte rea.Bilantul comertului cu strainatatea e deficitar, pe cand supt

el era cu profit, Incasarile sunt proaste: va ajurige sa nuse mai poata plati lefile ori sa se faca o noua ernisiune,care ar descredita leul. El insa are legaturi eli strainatatea.

In Maiu 1927 Germania era gata sa-i dea un imprurnutde 17.000.000 lei; i se pare -curios ca I. Lapedatu nu

20

sAu.

306 N. IORGA

s'a grafi. Franta, careia ii arAtase cä, daca 1106 i se daucomenzi, ea cla mai mult si deci Franta ar putea da macarpe jumatate, era dispusa, a o face: cu doua zile inainte de acadea, generalul primise marele cordon al Legiunii. Arepretioase legaturi cu Mussolini si Stresemann. Acestuia i-aspus ea in razboiu ne-am gasit fata'n Ida; acum situatiae alta si relatiile trebuie sa fie reluate. Stresemann erade aceiasi parere. Cum ministrul german la Bucuresti, Mu-tius, s'a aratat foarte inbumbat", Averescu a trimis pe co-lonelul Anastasescu, fost atasat la Berlin, pentru a cereexplicatii. Imediat Mutius s'a scuzat. A primi prezidentia deConsiliu acum ar fi pentru dansul o povara: n'ar cre§te cunimic. I-ar fi fost fried sa nu trebuiasca a se retrage dincauza neizbAnzii MO de greutatile tArii. Dar din ceia cespune anume ca sa-si afirme dreptul, reiese ca ar putea-oface. Nu-1 contrazic, §i nu.-1 aprob. A strecurat i ideiaca acum suntem intelesi. Am lasat-o sä treaca.

Apoi aduce vorba de fuziune. El e obosit. Eu a§ puteaprinde radacini la ai lui, i s'ar putea ajunge la o sefie_

Ii arAt ca si eu doresc, intre liberalismul epuizat i la-ranismul care anunta lupta pentru pane", un partid aICentruhii. Am facut pe ei miei cari tineau cu taranistii sa-5ischimbe orientarea. Intre noi i dansii e acuma un sant,peste care nu se poate trece. Dar eu nu dispun de amiciirniei ca el de ai lui. Ei e general 5i malt mai batran, avandoameni pe cari el i-a ridicat; eu lucrez cu oameni din ge-neratia mea, cari mi-au sacrificat viata br. Orice presiunepoate aduce desertiuni la tarAnisti i acestia, mandri desuccesul de la NAsaud, pe care li I-a provocat i stupidi-tatea furarii" parintelui Man 5i Averescu recunoaste

e.o stupiditate, s'ar prevala de orice dezertiune catredansii. SA 1Asam luerurile a merge de la sine. 0 putem facecu atat mai usor, cu cat inse5i profesiunile noastre ne-aupregatit pentru aceasta: el, general, deprins a consolida

ci

MEMORII 807

orice. chilometru; ,e11, istorit, invatat sa nu primesc nimicdecat dupd indehmgate socoteli, nu ca avocatii, cari credc'est arrive". Generalul surade.

Seara, masa la Externe pentru Pilsudski. Discursul lui Ar-getoianu e sobru: seful guvernului polon, foarte rezervat.

Opozitia nu e reprezintata. Averescu a oprit p ai lui.

12 Octombre.

Printul de Hohenzollern, oaspetele Reginei, a venit sã mavada ca sef de partid". 1Tam avut un tren la indemana.

Oclornbre.

Inculet vine, in aparenta, intamplator. Vorbeste de a-propiata retragere a Guvernului. A spus Regentei ca nupot fi chemati national-taranistii, periculosi prin lipsa decoheziune i autoritate. Desfacerea tuturor legaturilor inStat i societate s'ar face tot asa de rapede ca in Rusia. Re-gentul Buzdugan a raspuns c i el a atm atentia asupraunor asemenea posibilitati.

17 Octombre.

Goga face sa-mi comunice c Averescu a lost la Regenti,-carora amintit ca, atunci ,cand ei flu jucau niciun rol,el facea dinteo militie o armata". Li-a vorbit o oarajumatate. Ca raspuns, acela Ca Guvernul are de 'facut sta-bilizarea, iar pe urma se va vedea; Regenta doreste unAlinisteriu national.

18 Octombre.Guvernul se crede acuma asigurat.

Goga vorbeste de audienta lui Averescu. Regentii nudat sama in de ajuns ce este stabilizarea.

ca

li-asi

§i-au

308 N. IORGA,

Intrebat la Banca Nationala, de Stirbei, ce plan are, ge-neralul a raspuns: Jumatate din planul mieu I-am spus.Regentei, jumAtate il tin pentru mine".

Goga, acuzand pe Vaida ca ar fi aprobat in timpul raz-boiului pe Stere, e pentru o campanie de intruniri care arcrea o noua opinie publica. Eu n'am incredere in asemeneaapeluri. /Akar la Ora., lumea e asa de zapacita...

21 Octombre.

Dupa stiri serioae, unii averescani ar voi dictatura pentrua absorbi" pe Ardeleni si a ingrozi pe taranist. Ni s'arcere noua numai o actiune concordanta" in opozitie.

25 Octombre.

Averescu, cu Goga, la Valeni. Generalul ni arata cä intreprogramul i intele noastre nu e nicio deosebire intre noi,ca el doreste ca la banchetul intrunirii noastre de la 4Novembre sa fie invitati i amici de-ai lui, dintre cariunul sa. i vorbeasca. Atunci cand vor tinea ei o intrunirein Ardeal, pentru a combate ura contra regatenilor, ar fide dorit sa yin i eu; ceia ce admit.

Matte amintiri i constatari recente, de mare interes. Neu-tralitatea a demoralizat pe ofiterii de rezervA, lasandu-si fa-milia in suferinta, fara tot ce poate da supt raportul moralrazboiul. Czernin i-a trimes pe un agent consular roman dinBucovina, Timciuc, sa,-1 intrebe cum e situatia. I-a raspuns:Din moment ce razboiul cu Serbia a fost deschis pe temainterzicerii unui ideal national si Aliaiii il pun pe steagurilelar, noi nu avem decat o singura linie". Czernin spune:Generalul are dreptate". De mai multe cr1 s'a interesatpe tang& Bratianu cu privire la intrarea in actiune. BratianucAuta momentul". Cand au fost atacati &Arbil, era va-

MEMORI1 809

dita intentia de a aproviziona pe Bulgari, de a reaprovizionape Turd, cari sfarsisera munitiile. Puteam da o loviturä.S'a zabovit din nou. In 1915 Regele spunea ca se va faceceva in primavara, dar a ataca in acea clipa chiar, ar fifolie ftnieuse".

Cand razboiul a inceput, s'au aranjat generali chiar in lo-curile unde nu se pricepeau, in regiunile necunoscute lor.Pe de alta parte, s'a schimbat, dupa dorinta lui lliescu, toataalcatuirea armatei. Cristescu, chemat sa vada intariturile dela Turtucaia, le-a declarat insuficiente; Zotu i-a trecut ra-portul la dosar".

Inaintea armistitiu1ui era vorba de trecerea noastra in Ru-sia. El, Averescu, a aratat imposibilitatea: lipsa de tinta;-imposibilitate de aprovizionare pe drumuri rele, cu obli-gatia de a rasfira soldatii prin sate departate i bolsevizate.El se punea la dispozitie pentru rezistenta, dar voiaraspunderea politica a celorlalti. Brgianu a terminat spuind.in fata Regelui ca armata noastra nu poate fi distrusa pecal de exil. Lui Averescu i-a spus ca in sfarsit se intalnesc

ei doi asupra ace1eiasi Oran.Banuieste chiar si in acordarea puterii intentia de a

se strica popuiaritatea. Fiu incercat sa-1 seduca la o lovituräpentru putere, la Baca'', si el a refuzat.

In ce priveste actiunea lui Maniu, Goga afirrna ca, intimpul razboiului, un avocat al Mitropoliei din Blaj n'aveadatoria de a intra la scoda militar pentru a deveni ofi-ter. Opera lui de organizare militarä s'a facut dupa ceComitetde Nationale se alcatuisera pe baze wilsonienefunctionau pana si in Ungaria. $i Vaida a vorbit dupa a-ceia. Cehoslovacii ispravisera inca din Octombre, pe candAlba-Iulia" a noastra e numai din Decembre. Actiunea lui&Ilan si a lui Dragomir n'a avut nicio legaturä cu aceia apartidului national.

§i

i

§i

0.

si

:810 N. IORGA

Stirberar voi sa conduca partidul täranesc. In guvernulsat' national" ar lua Interne le si Razboiul.

Averescu voià ,sä trimeata pe Regele in Sicilia. Tumoareaera inofensiva: se putea extrage, dar corpul nu trebuiaslâbit printr'o boala. In schimh, a fost dus la teatru, la cine-matograf. Calatoria i-a fost refuzata, doctorii, si Belgianul,fiind siliti sa spuie asa. Pe chestia calatorlei generalulvoia sa demisioneze. De fapt, moartea i-a venit Regeluidin bronho-pneumonie.,Cand a ajuns la putere in 1920, Regele ii ceruse sa lu-

creze cu Parlementul mieu. Dar Bratianu I-a compromis ac-.ceptandu-1. DiscursurEe lui Manhi, -care totusi ii vorbiseconciliant, si mai ales aprinsul discurs al lui Mihalache auprecipitat hotararea.

28 Octombre.

Serbärile comemorative de la Constanta.Goga imi vorbeste cu aprehensiune de Stirbei, care se pre-

gateste. E contra participArii la orice Ministeriu national",prin care liberalii caitä ,sa uzeze pe celelalte partide, pentru

reveni ei dupa ce vor face dovada incapacitatii celorlalte.VintiI Bratiami, din partea lui, ma pofteste in automobil,

in drumul spre biserica. Pun de la inceput in discutie so-lutia Stirbei, arAtand cat de färä valoare ar 'fi; cu valurileridicate de demagogic, nu mana acestui om se cerc; ar ff

o nedreptate sä se lase la o parte oameni cari au luptatsi au suferit, pentru a rasplati pe acest diletant. VintiläBratianu imi obiedeaza ca nu e singurul factor", ca sa-ivorbesc Regentei. Mana tare" nu i se pare potrivith. Grija

spune el, il preocupa singura.Vinti la Bratianu imi spune, despre printul ca,

Inteo chestie . de _famine, a vorbit cuminte ca tatal sauIn momentele cele mai bune".

Nicoiae,

.a

si

MEAWRII 311

Episcopul de Constanta vorbeste carturareste". Foartenine Patriarhul.

La sala festiva, discursul regentului Buzdugan, cam lungdifuz. Urmeaza presedintii Camerilor. Cuvintele lui Vintila

Bratianu abia se aud.Si aici defilarea e splendida. Intre altii, 800 de veterani,

profund emotionanti, intre cari i ut1 biet talugar Cu cosarcain mana, 60 de ofiteri, unii cu uniforma epocii for (ungeneral doctor, alb, palid, dar plirt de stapânire de sine);alegoriile asa si-asa. Armata inSii mai presus de once-laudä.

un i expozitia etnografica, artistic i istorica. La a-miaza se retrage Curtea in semn de doliu pentru oribila ca-tastrofa de cale ferata de la Recea.

Täranistii au serbat deosebit la Club. Madgearu se bucura.ci nu s'a realizat imprumutul.

Cihodariu a vazut pe d-rul Dumitrescu-Bräila, lost ta-chist, acum liberal. Dupà moartea sefului lor voiau sa vie lamine. Au intrebat insa pe Rege, -care la numele mieu ar fipufnit de ras. forga om politic! La Averescu si-a aratatnemultamirea, iar la Mania a aprobat din toata inima

1-iu Novembre.

La Bucuresti gasesc plina criza ministerialä. Sunt asiguratde Lapedatu c Regenta a Mat angajamente fata de taranistisi nu le mai poate retrage. Vintila Bratianu va demisionainainte de semnarea imprumutului. Ar admite ins& Ministe-riul de coalitie, pe care Regenta ii saboteaza.

si

-212 N. IORGA

3 Novembre.

Dejun la Legatia franceza pentru, Foci lion. Dupa-amiazavorbesc la Camera despre cele doua partide mesianice"Majoritatea starneste o aspra critica in contra ei, cu tot.nacazul evident al lui Duca.

2 Novembre.

Minitrii se aduna in conferinta la Externe. Seara se aflaVintila Bratianu a §i prezintat dernisia. Stere trece trium-

lator pe Ca lea Victoriei. Duca s'ar fi plans cä izgonirea li-berator o §tia §i servitorul de la poarta Palatului.

Seara, frumoasa lectia a lui Focillon,, la Universitate,despre peisagiul in evul mediu.

Averescu vine la mine. E sigur ca Regenta are angaja-mente fata de taran4ti. Imi cere sa adaug la dorinta Mi-nisteriului de cOalitie rezerva ca acela care n'ar voi sa intreinteinsul se exclude astfel de la sine din succesiune. Re-genta vrea coalitia. doar nurnai pentru imprumut; apoiva fi un guvern de partid".

4 Novembre.

Stralucita adunare a noastra la sala Dacia". Patru tribunepentru oratori; la 5.000 de oameni. Si e vorba numai detrei judete...

Foarte potrivit vorbe§te sateanul Cretu, de la Suceava, instil fie Creanga, zguduitor parintele Campeanu de la Tar-gul Mura§ului, care aminte§te datoria Ardealului fata demine. A fost preot militar la noi in timpul razboiului, cupatru fii pe front.

ca,

a

MEMORIT 313

Apoi lunga defilare, ingaduita de Politie, pana la clu-bul pe care-1 inauguram. Preotul binecuvinteaza multimea,care asteapta supt feresti.

Dejun de patru sute de persoane. Averescu e reprezintatprin generalul Coanda, Goga, Anibal Teodorescu, Manoi-lescu, Trancu-Iasi si alti cinci. Tasca n-i saluta, i dupadansul Batzaria. Apoi Petrovici. Anibal. Teodorescu faceun foarte bun discurs intre altele spune c e auto-rizat sa-mi arate Ca Partidul Poporului e la clispozitia mea.Din partea mea doresc sa se apropie cele cloud partide.

La plecare, se infatiseaza, din partea lui Maniu, nepotuIsau Bona pentra a-rni oferi ce locuri de ministri parla-mentari a vrea. Raspund ca nu pentru avantagii materialede ultimul moment pot sa rup angajamente abia contractate;daca este sa fie Ministeriul Maniu, Regenta sa-mi spuie cevrea de 1a mine.

La Regenta. Ii cetesc memoriul prin care arat rostulpartidului mien, servicille pe care le-a adus Coroaneiterii, recomandand un /1/1inisteriu de coalitie i arätand pri-mejthile guvernarii taraniste, supt aripile unuia din martitradator1 ai razboiului, sinistruj Stere".

Sunt ascultat cu atentie. Buzdugan aproba cand spuncä n'am amenintat pe Regele chiar cand ni se facea ne-clreptate. Ma arat gata de .16muriri. Si, cand li pre-zint slabiciunea in guvernare a Ardeleni1or, singurii in-teresati indrituiti, nu cei cativa tachisti i Ora-ranisti din Vechiul Regat, pe jumatate plecati de la mine,cand vorloesc de Consfille .de ministri chemate pentru cafratele Aurica" Vlad cerea satisfactie contra coloneluluiAntonescu de la statul-major, de cererea lai Cicio Pop casa propun Regelui prorogarea Parlamentului pana la venirea,tra termen, a Jul Vaida; de atitudinea fata de Printul Ca-rol, e un räs general. Pe rand toti.imi spun ce indaratnice Maniu in refuzarea oricarii -propuneri ,de conciliatie, ce

i

politic:

.si

14 N. IORGA

teribil e orhul care de nimic nu se induioeaz i care sa-crificd tot ambitiei sale. Printul aratä cA in zadar i-a vor-bit si in parabole. II felicit pentru claritatea interventieilui.

Aflu indirect ca Mania a fost tramant: dupa ce a ascultattot, a ripostat cä el isi iea rAspunderea situatiei i ca nu.discutà alta solutie.

Ziarele liberale, supt influenta lui Duca, sunt pentru gu--vernul lui Maniu.

Novembre.

RAdulescu-Motru se inscrie la tarAni§ti.

Läpedatu imi spune c2.A Vintilá Bratianu a hotärdt orectificare a notei din ViitoruP.

Bratianu se plânge de indärAtnicia lui Maniu.A vorbit in viata lui cu un Filipescu, cu un Take Ionescu,cu uri Marghiloman, dar n'a intAlnit niciodatä un sufleta§a de incapabil de a vibra. A fost la Patriarhul azi, pen-tru a se inform. A aflat buna impresie lAsatä de Averescu.A arätat Regentei amenintarea de moarte contra celor ce se

-opun curentului popular", a invederat nevoia de a se päzicu Guveme de dreapta granita de cAtre bol§evici, carealtfel s'ar muta la Tisa, a vorbit de in§elarea lui de cAtre4-ege1e Ferdinand. A Lisat o impresie foarte bunä. Lui Ma-niu i s'a pus in vedere cd nu se pot läsa la o parte oa-meni cArora li se datoreste atAta. In zklar. Aseard numaiel a oferit sä ia parte la noi discutii, care ar fi sä aihA locazi. Läpedatu crede cä Regenta trebuie sustinutà. Dupä alteinformatii, din tabard lui Maniu, printul Nicolae a pArasitsala dud Maniu §i-a afirmat nedintita hotArdre, dar Buz-dugan ar fi aprobat gestul lui Maniu. Certele sunt in toiula cei cari sconteaza puterea. Genera lul ar fi dat lectii de

6

a

MEMORII 316

constitutionalism. Lui Buzdugan, care, vorbia de Parlamen-tul ilegal, VintilA BrAtianu i-ar fi obiectat cd e Parlamentulinaintea cAruia Regenta a jurat.

Duca ar lucra si mai departe pentru taranisti.

8 Novembre.

La amiazi, Titulescu capAtA misiunea de a incerca unMinisteriu national.

Seara vine la mine, care ii promit tot concursul, i foartesincer, afarA de participarea mea personal& pentru carebunt prea bAtrAn". Nici n'as indrAzni". La Vintild BrA-tianu a gAsit conditia de a !Astra Parlamentul, la Maniuaceia de a-I disolva. El crede th s'ar putea guverna dupAdisolvare fArA Parlament pentru a incheia convent* finart-ciare i ee se leagd de dansele, dacA setii de particle si-arlua in scris angajamentul de a le pAstra.

9 Novembre.

Intre cloud indAratnicii, Titulescu Ii depune mandatul..Regenta cid puterea Iuii Maniu, si prima lista- de ministriapare: cu el, f.Ara portofoliu, ceia ce era de asteptat, si unsir de Ardeleni necunoscuti. Inaintea Palatului poporul a-

amA.

Seara, chem pe amicii mei. Multi, cu Toni in frunte, para-mi reprosa acest rezultat. Cei ee. aplaudau Dumineca deeke oH se rostia numele lui Averescu, imi fac azi un actde acuzare pentru acordul cu dansul. Ar vrea sa nu luptein alegeri. Li arAt limpede i hotArdt CA nu pot fi omul ho-tarArilor calcate indata dupd incheierea lor si cine vrea

plece, o poate face.sa

-316 N. IORGA

Sunt anuntat ea' liberalii vor lupta in alegeri.

10 Novembre.

Sunt nu mai putin de dortazeci i unu' de ministri: Costa-chescu la Instructie, Mironescu la Externe, Vaida la Interne.

apoi Sever Dan, Dobrescu, Boat, panä la ultirnul tre-Wits zgomotos.

Goga imi spune cä era inteles din Iunie cu Patriarhul,.care ii daduse i o formula secreta pentru chernarea la Bu-curesti. Apoi s'a schimbat subit. Când Goga se plange,Patriarhul ii taspunde cA el nu-si uita.

In Ardeal, ca in 1918, se sfintiau steaguri contra dus-manului"

Vorn lupta in alegeri alaturi de averescani.

Pe sträzi tipuri patibulare, cu flori in mana pentru Maniu...Toni imi declatä cä se retrage din viata

11 Novembre.

Dupd conferinta mea la Teatrul National, despre SuediaNorvegia, un ofiter de Politie imi spune ed, studentii

pregaindu-nii o manifestatie de simpatie, el este trimes s'o.opreascA. Din ordinal cui? Nu pot sa spun. Arät ,pu-blicului acest intaiu semn de libertate". Curtea Teatrului eplinä de landarmi.

La generalul Averescu. E adänc mahnit cA Regenta I-ainselat. Parià la sfarsitul audientei I-a asigurat cà e vorba

-Si

politica.

.prietenii.

pi

MEMORII 317

un Guvern national. La plecare, printul Nicolae 1-a felici-tat pentru patriotismul lui. Nu e intaia oara. Aratandu-niimanseta Dreptatii", care ameninta cu moartea pe asupritori,el spune Ca i pe campul de lupta a at-Mat cat de putinse teme de moarte. Venirea la puterea a taranistilor -erezultatul unei intrigi melodramatice. Vineri, in chiliile Mi-tropoliei, Madgearu se intalnia cu cloud persoane necunos-cute" si cu aghiotantul Patriarhului, in civil.

Pand in noapte bandele de tigani ale amicilor guvernului.danteazd pe pietele publice.

Bocu statea la Capsa, suparat ca are numai MinisteriulBanatului, critica sefii, in loc sh mearga la jurhrnant.D. R. Ioanitescu, biet sub-secretar, vorbeste de cei 2[000.de saraci, cu cari poate cuceri Bucurestii.

15 Novembre

La masa la Averescu.Povesteste din razboiu. N'a existat victoria de la Jiiu.

Divizia bavareza distrusä e tocmai aceia care a dat loviturala Arges. Un detasament de avangarda nenorocos, i atata,cativa morti i vre-o suta de prizonieri. Se dadea masa cusampanie pentru victorie" si se servia o caprioara, ucisatrecand liniile noastre, ca dovada ea nicio caprioara nu lepoate strabate.

Pe Arges lovitura noastth era imposibilä. 0 singura di-vizie intreaga; restul bucati asortate. Germaiiii veniau tito preciziune stiintifica absoluta ca la manevre , pert-tru a face cerc in jurul Bueurestilor. Socec n'a avut niciovina, Lambru singur avea trupe utiizabile. Era si o divizietie militieni. Un masacru inutil. AverescUl-a prevazut intr'oeonversatie cu M. Cantacuzino, care 1-a acuzat de liPsa

de

§i-§i

318 N. IORGA

de patriotism. Rpoi, dupa tristul rezultat, s'a scuzat inscris.

Imi arata o corespondenta bucuresteanä din Le Matin",care, in April 1927, anunta tot ceia ce trebuia sa se in-tampie contra lui. Si acuma lucreazd tot asa, acelea5i per-soane.

Goga-mi arata ce fricos e Stere. Pe vremea averescanilor,dupa ce a propus impärtirea electorala a Basarabiei, elcerea sa i se dea un pa5aport fata de prefect, de care aveagroaza. E adevarat cit prefectul era dispus sa-1 tread. pesteNistru. A trebuit opunerea ministrului.

Rr fi vorba sa se faca din el un pre5edinte aI Camerei.Pentru acordul nostru rasar dificultati. Goga pune in

vedere perspective de o mai mare apropiere.In cursul mesei apare, un moment, Titulescu. Discutii

constitutionale cu dansul. Generalul ii acuza ca, dupd rãs-punsul lui Vintilit Bratianu, n'a mai incercat. El atirma Incaodata ca nu putea sa primeasca un guvern cu disolvareaimediata 5i WEI dreptul de a face alegerile.

Dimineata, generalul Nicoleanu ma 1arnure5te Ca' ofiterulde la Teatru n'a fost autorizat. Vaida prezinta regrete.Raspund cu regretele mele Ca a venit el la guvern.

17 Novembre.

Preotul Tincoca i alti doi nationa1i5ti demisioneaza, dinneputinta morale de a merge cu averescanii. Dau acestorprofifori politici raspunsul pe Scare.-I merita: Tot a5a ban-cherului Manitiu de la Galati,. venit in numele altui grup derevoltati.

Liste comune se stabilesc.

e

MEMORII 319

20 Novembre.

Generalul Com& imi spune cd la Roman soviete Ord-nesti impart pämanturile.

22 Novembre.

Mare multime la o conferinta despre Eminescu. NichiforCrainic ceteste o foarte frumoasa inchinare celui din toatelocurile si din toate timpurile".

25 Novembre.

Ciocnire intre Politie i demonstrantii comunisti, cdtevacapete sparte.

26 Novembne.

Scriitorul Iov, sef de organizatie averescand la Soroca,imi dã dovada tipdrita cd Stere organizeaza libertatea po-porului", cá adund mii de tArani ca sä ocupe orasele, cdlumea fuge de groazd inaintea bandelor, ca la 1917".

In Ardeal goand pe regAteni. Teranii sdraci din Vestar porni asupra domnilor", fdrd deosebire.

29 Novembre.

Gr. Filipescu imi spune c teal sdu, indemnat sà luptepentru rdsturnarea 1ibera1i1or, in epoca rdzboiului, a rdspunscä e necesar ca ei sä fie la putere, cdci, altfel, din opo-zitie, 1-ar impiedeca.

La iesirea din Targoviste cu prietenii si aliatii nostri,teranii scot autornobilul din noroiu i ne primesc in cd-

320 N. IORGA

rutele lor fAta a voi sa primeasca un ban. Unul spune: 5iomul rnic e bun la ceva".

30 NoueMbre.

Prin satele Doljului, pe linia Jiiului. Mai multi averescani,cari ne primesc foarte bine. Inaintam pana la Bechet. Infata or4elului inecat in noroiu 5i. a noului grup de case, aciror gospodarie e intreruptà de lipsa de bani, scantekin lumina electricä Rahova bulgäreascA.

1-iu Decembre.

Comemorare a unirii Ardealului la Universitate. Putinistudenti.'teilalti serbeaza deosebit. Slajbä la Patriarhie.Patriarhul s'ar fi mirat cd partidul mieu nu e reprezintat;reprezintantul liii Rverescu e Coandä.

DupA-amiazi Mania merge sä se faca aclamat la Teatru. Siserbarea de la Ateneu e mdsluitä de interesul de partid.Rt.& datoria ce avem de a consolida unirea 5i relevezrolul hotärfitor al Vechiultii Regat.

2 Decembre.

Nistor a tiparit Istoria alipirii Romaniei chtre regele Fer-dinand, cu- discursul scris de mine, fArA a o spune insL.

3 Decembre.

Laurentiu Oanea, pentru a fi reprimit in partidul lui Ma-niu, imi adreseafa o scrisoare deschise prin care ma' acuzd

n'am fAcut panegirical celor cari sunt azi la guvern. Peurmh, in ziare independente", uttimele din injurii.cA

MEMORII. 321

5 Decembre.

Un redactor de la Universal" imi spune ca in trenurilede lux se lipesc articole electorale comuniste.

La Ministeriul de Interne e o invazie salbateca de postu-!anti si de. agenti, ctirora li. se tin discursuri. Vaida e acolomai mutt de forma.

6 Decembre.

Intre oaspetii de Sf. Nicolae", si generalul Averescu.E sigur ca inch din varA Regenta pregatise intriga pentruaducerea .national-taranistilor. Vizitand in taina pe Buzdu-gan pentru a-i da numai informatii, a doua zi M. Popovicii-a spas ca a venit pe urmele lui". Averescu ii oferise laIai un Ministeriu lui Buzdugan, care a refuzat.

Printul Nicolae imi telegrafiaza: VA urez sAnatate i viatalunga, pentru ca multa vreme tineretul roman sa se bucurede lumina invataturilor d-voastrA".

12 Decembre.Alegeri Vara nicio insufletire.

13-14 Decembre.Cartelul nostru iese in patru Teleorman (Ghi-

tescu), Vasluiu (generalul Rascanu), Braila si Do lj (locuriCastigate de mine). Lupu, cu titlul lui de taranist, cu semnullui de cloud cercuri, cu ce este in capul natiei, ne intrece.Liberalii se mentin uimitor de bine.

15 Decembre.Alegeri cu total moarte pentru Senat.

Stere a refuzat orice candidatura nebasarabeana in pro-21

322 N. IORGA

vincia lui: ar fi o compensatie pentru cA Basarebia arenumai tm loc in Ministeriu. El ar vrea prezidentia Came-rei sau Finantele.

Alegerile au provocat crime: parintele Datanu e calcatin picioare, ca i lupistul Brudariu si Basarabeanul Cristi.

Averescanii par siguri ca grupul Garoflid ii paräseste.

17 Decembre.

Lupistul Floarea vine cu capul plin de rani: Taranii Ii

trimeteau acme' cu batele pe regatean". Un protopop iistriga ca nu-i nimic cat se tine pe picioare: asa Ii trebuiecui nu tine cu Maniu".

21 Decembre.

Lupa, la Academie, imi spune ca a auzit tarani ardeleniregretand ea, in loc sa curnpere porcul, si-au Oath

Vorbindu-li de Romania, a auzit un glas: da-o dra-cului de Romãnia, di e numai talhari".

22 Decembre.

Deschiderea Camerelor, la care nu asist. Mi se spune caprintul Niko lae ar fi cetit bine, dar rece. Entuziasmul ce seputea astepta al majoritatilor.

Dupa-orniazi vin la Camera. Se alege ca presedinte devrasta generalul Holban. Goga, caruia i eu ii recornandasernalaltaieri sa nu ceteasca nicio declaratie, vine cu &Ansa;din nou 11 sfatuiesc sa nu o fa& Rascanu i Ghitescu stintde aceiasi parere. Duca apare ca sa proteste contra vio-lenter alegerilor. Ameninta i sfideaza, des intrerupt. Ieaucuvfintul ca sa spun ca n'am..: calitatea morala de a pro-testa si eu. Cetirea lui Goga e intrerupta des. Duna plecarecearta intre Ardeleni: Goga cu Vaida i Dobrescu. Cum semai urlsc oamenii

aid-

istia...

MEMORII 323

23 Decembre

Adunarea Comitetului executiv al partidului nostru. Tascae pentru atacarea Guvernului i crutarea liberalilor. Un altulcritica violent cartelul. Li arat Ca numai o caIe e posibila:impiedecarea succesiunii liberalior, dusmani permanenti. In-tr'o atmosfera destul de buna se ajunge la o raliare inacest punct de vedere.

La Camera, Cicio Pop a fost ales contra lui Stere, ca pre-sedinte. II felicit pentru credinta lui statornica fata de natie

amintesc sprijinul pe care i 1-am dat in Guvernul Vaida.Cand el raspunde in cuvinte de prietenie, Camera, in pi-cioare, ovationeaza.

La Club, indemn la munca i condarnn pe aceia cari, inloc de a munci, se tin de intrigi i raspandesc bänuieli.

29 Decembre.Cuvantarea mea la Mesagia e primita" cu atentie in par-

tea prima, care constata punctele de asamanare cu ideilemele a Raspunsului.

Dimineata, am luat cuvantul la proiectele financiare.30 Decembre.

Un majoritar, Horia Maniu, se ridica pentru a spune camajoritatea e dispusd a-mi urma suggestiile.

M. Popovici, raspunzand criticilor, afirma ca raman le-gaturile noastre de tendinti i cä Guvernul vrea ajutorul

coIabOratia mea.

Vacanta Camerelor.31 Decernbre.

ai

ai

I 9 2 9

5 Januar.

Prima mea lectie la Paris despre Armenia Mica.

7 Januar.

Vestea loviturii de Stat in Iugoslavia. Regele inlAturàConstitutia i inaugureaza un regim de absolutism.

8 Januar.Mi se raporteazA un cuvant al lui Titulescu, când s'a

desfAcut de liberali: Ei vreau nutnai oameni de aceia cansa li care apa i nisip, ei singuri fiind maestri"...

13 Januar.

Viitorul" m prezintä pe de o parte mergand la Sor-bona, iar pe de alta cersind la Banca Blank, pe rangd ceam extorcat de la Ministeriu. La cursul mieu doi tined vor-besc despre nesatul rnieu, care trec de la liberali la Costa-chescu, fard a uita vre-odatä pe Blank.

Printul Carol mi-a scris o scrisoare de urdri i i-am ras-puns dorindu-i tot ce i-au dorit parintii i ara, care me-rita atâta de mult".

*

228 N. IORGA

17 lanuar.

La un dejun, FOrster, Germanul care a lost contra rdzboiu-lui german. Trdia in Elvetia; de vre-o doi ath e in Paris. Im.punAtoare figura severa i tristA. Trebuie sä auda considera-title oaspetelui sau francez asupra posibilitatilor de flamAnzire a Germaniei... 0, Nemesis, care se tine si de acela cal(a sacriacat adevAruhd patria sa!

18 lanuar.

M. Popovici la mine. imprumutul ii ingrijoreaza. Azi-mane" se decide. Lugosianu imi spune cu cdte sacrificii setine stabilizarea de fapt. Titulescu, la Londra, lucreaza pen-tru un imprumut la Societatea Natiunilor.

19 lanuar.

M. Popovici se plAnge ca din cinci in cinci minute ii rd-sar noi dificultdti pentru imprumut.

23 lanuar.

Ceaiu in splendida casa ddruita de Nubar-Pasa natieisale armenesti: sapte etaje, biblioteca de 30.000 de volumefranceze, admirabil legate. Iea cuvantul i Arsag Cioba-nian. Find figura de Occidental, aproape de Francez. Li_vorbese despre legaturile Armenilor cu noi. Unele Armencepomenesc cu induiosare de addpostul ce au gash la Bu-curesti.

24 Ianuar.

Conferinta la Lille, despre Ce poate interesa in Ro-mania".

25 lanuar.Conferinta la Amicii Universitatii" despre Castele cc-

1

MEMORfl 329

cidentale in Romania. Asista $i ministrul sarb Spalaicovici,foarte mi$cat ca am vorbit $i de castelele din tara sa. Aratao mare ura contra politicianilor i o mare incredere in regi-mul instaurat de regele

26 lanuar.

La Facultatea de Teologie protestanta, despre Protestan-tismul in Romania.

27 lanuar.

La Societatea de Istorie moderna despre Memoriile luiBarnreither i o noua metoda de a studia Mamie Razboiu.

28 lanuar.

La Venetia, prin Italia-de-Nord, acoperitd de un 9rosstrat de *pada. In Piata Sfantului Marcu abia se mântuiecuratitul. Prin piazzete inca mormanele albe, care vor dis-pärea a doua zi. 6 grade supt zero.

29 lanhar.

Semnez contractul pentru intaiul apartament al Casei Ro-mhne$ti din Venetia.

I-iu Februar.Sosire la Bucuresti peste campiile inghetate $i maturate

de vantul salbatec; 24 de grade supt zero.

Dupä-amiaza, la Camera, Goga prezinta obrazniciile zia-relor ruse$ti din Chisinau, care proslavesc pe Lenin, ne a-cuza ca, .impreuna cu Polonia, voim sã atacam Rusiacerand, plehiscitul, ne considera ca un regim de ocupatie:Din nenorocire se ajunge la hartuieli de partid, zgomotoase

triviale. Buzdugan voia sa ridice chestia uciderii unuia din

sail.

si,

si

830 N. IORGA

membrii Sfatului TArii cari au votat pentru Unire; n'aretimp. Madgearu raspunde vehement, pe aceiasi baza a ud-lor de partid. In urletele Basarabenilor i taranistilor elasigura ca numai gradul de penetratie face periculoasa opropaganda. Relevez greseala teoriei: nu trebuie sa damimpresia ca Romania este un sat fart cani.

Am anuntat i o interpelare cu privire la despoporareaterii i alta la Teatrul National, wide, dupa un raport aflui Kiritescu, Costachescu a oprit pe elevi de a veni la scan-daloasa piesa a lui Minulescu, pe care superiorul lui, Vlad,ministru al Artelor, 11 apart in scris.

2-3 Februar.

Un ziar semnaleaza declaratia lui Vorosilov, ministrufde externe al Sovietelor, ca are tot ce-i trebuie pentxu a in-vada Romania cu Cazacii

Iniprumutul s'a semnat. Vom avea controlor la Banca Na-tionala pe Rist, ginerele lui Monod.

6 Februar.

Discutii la Camera aSupra imprumutului i asupra contrac-tului cu Suedezii pentru chibrituri. Duca declarA cA liheraliise abtin pentru motive constitutionale". Nervos, el pro-voaca o scena penibila cu mine. Majoritatile arata Sa-sii mai discret dorinta revalorizarli despagubirilor deexpropriere.

Ieri, d-rul Gheorghian, scos din Comisia interimara, infolosul lui Dobrescu, imi ofera lupta impreuna la alegerileconmnale, contra listei Guvernului.

sal.

e

MEMORII 33 I

7 Februar.

Discutii cu privire la ingrijirea orfanilor si la conflictul de laTeatrul National, unde Costachescu sustine ca a .gasit jaf.

9 Februar.

Se discuta la Camera modificarile lui Madgearu la legeaCamerelor de Comert.

10 Februar.

Cumplit ger: doar la Botosani in copilaria mea sa mai fisimtit unul ca acesta.

11 Februar.

La Camera legea lui Madgearu pentru comercializAti. Dis-cutie cu Duca daca rechinii" sunt numai la liberali saula national-taranisti.

12 Februar.

Cuvantarea mea la legea comercializarilor.

14 Februar.

Mironescu prezinta protocolul cu Sovietele, pe care ildeapana domol. Si el si Duca par a crede ca totul e a-ranjat, dar ziarele publica un articol din Pravda", care men-tine punctul de vedere rusesc asupra Basarabiei.

Blocuri": basarabean, moldovenesc, muntean se ridicain fata guvernuliti.

16 Februar.

Mi se spune in tainA cA, fata de demisiile ce se ingra-madiau, Averescu a asigurat pe partizatiii sAi ca va veni laguvern, Wand, provizoria, un loc lui Stirbei...

Cea mai cumplita zi de vant la Bucuresti.

si

332 N. IORGA

18 Februar-

Davi Ila imi spune ce s'a petrecut la Moscova dupa kern-narea protocolului. Cand a pomenit ,de Romfinii prizonieri derazboiu retinuti inca acolo, cererea i-a fost bine primita.S'a ajuns la chestia Basarabiei. Litvinov i-a obiectat eaSovietele au in doctrina lor plebiscitul. Ministrul roman i-aobiectat ea' pentru a crea un nou titlu de drept trebuiesä-I fi avut ei, dar actul de la 1812 nu are valoare le-gala, cad Turcia nu era indrituita sà eedeze ce nu era aIei. Apoi de ce se eere plebiscitul pentru Bucovina, caren'a fost niciodata a Tarilor? Raspunsui a frost evasiv: ches-tie de slavism. Dar, obieeteaza Davi lla, daca Po Ionia, caresi ea poate sa se prezinte ca Stat slay, ar cere Ucraina, carei-a i apartinut? Si, dacai e vorba de un plebiscit basarabean,i7'ar primi Sovietele rezultatul daca ar fi defavorabil? Arfi de vazut. Cei de la Moscova par dispu§i, sä restituieunele hartii privitoare la Mine. Ii cer lui Davi lla sa incercepentru documentele i obiectele de arta, direct ori prin Po-Ionia; aceasta pentru a evita zgOmotul in jurul acesteichestiuni, cu j3rileju1 adunärii la Venetia a Comitetului in-ternational de istorie.

Ca situatie, Moseova reprezinta, cii ordine, o civilizatieredusd la cele mai rudimentare forme.

Prima conferinta despre Armenia.19 Februar.

La Camera, Madgearu, aparandu-si legea, pune adesein foarte rea postura pe. Duca.

20 Februar.

Interpelez cu privire la nevoia de a se publica Memoriile

e

MEMORII 333

Regelui Carol, din care Diamandi publica un extras., capa-tat de sigur de. la I. Bratianu, in Revue des deux mondes.Duca, fara niciun rost, declara ca am profitat de generozi-tatea lui. Intervin si in ciudata discutie dintre ArdeleanulDionisie Roman si ministrul Voicu Nitescu, cu privire lanecesitatea" de a da pasapoarte Ardelenilor, cari vreau saeniigreze in America. De asta avem noi nevoie? Cu biciultrebuie sa fie readusi" i agentiile de emigrare inchise. SiMadgearu intervenise, spuind ca pana la April n'au bani.

trebuit sa Ii amintesc ca sunt taranisti.

22 Februar.

Camera, fara lucru, inca de pe acum, iea vacanta pe treizile.

27 Februar.

Cu toate silintile desperate ale politicianilor sunt alesrector cu 59 de voturi.

La Camera, un deputat liberal tanär imi spune ca. oschimbare trebuie sa intervina, ca Vintila Bratianu e corn-plect descurajat si are nevoie de rnangaiere, cA tineril vorttn sef.

Un altul e de Were ca s'ar putea face ceva cu muncitorii:un nationalism social, pentru care ar voi sd intocmeascaun program.

Fundatia Ferdinand cu aprobarea Reginei, Ifni o-fera premiul cultural de 300.000 lei. II trec Universitatiipentru publicare de cursuri.

A

1-iu",

334 N. IORGA

Filipescu s'a despärtit de Averescu, care ii ceruse crutarefata de Stirbei, dar veneralul i-a scris amabil, amintindu-iceasurile de convietuire in razboiu.

Era vorba de o gazeta a lui Goga cu nuanta antisemita.

2 Mart*

La Cluj conferintA intr'o salA a Universitätii despre O-rient i Occident in sinteza romaneasca".

3 Mart.

Conferinta la Teatrul National, despre Ce nu se cunon5tein Romania".

Episcopul Nicolae Ivan imi arata lucrarile de la catedtard.Fost preot de sat, cruta de taxe pe ai sai. A strans o a-vere pentru biserica.

4 Mart.

Conferinta la Universitate despre Romanii. Decanul 5irectorul imi cetesc hotararea Facultatii 5i a Senatului de amA face profesor onorar.

Af lu ca Ungurii se tin tot de o parte, despretuitori.Si abuzurile noastre ii intaresc 4n aceasta atitudine. Co-

piii urineaza la Pesta 5i la Paris, unde afla conationalidin Ungaria.

6 Mart.

Maniti imi raspunde la intrebarea despre Memoriile Rege-lui Carol. Ele sunt ale Reginei, dar 5i ale teril; se vorpublica in intelegere cu Guvernul. Carol I-iu nu e, cum am

MEMORII 335

spus eu, cel uitat". Se va pune la serbarile din Maiu piatramonurnentului sau (si al acelui al urmasului). Cer graba inpublicare. Bine ca nu mai e Carol cel uitat".

Averescu a facut, ieri, la Senat, un discurs de destainuiri,care a tinut cinci ceasuri.

7 Mart.

La Camera imensa lame ca sa asculte interpelarea luiLupu despre data Pastilor. Urmeaza Basarabeanul Betianu,diaconul Gaspar, profesorul Andrei de la Iasi, taranul Vasiescu.Trist spectacol. Din partea mea arat ca forul nu poate fidecal congresul bisericesc. Si ministrii par sa aprobe, darau, de la Regenta, o declaratie scrisa, pe care sunt datoria o ceii. Duca e in conversatie particulard cu Stere; decla-ratia lui e rezervata. Goga arata a fi cam de parerea mea.Si Vlad se amesteca. Deputatul Spineanu striga, andvoiam interim, cä sunt tolerat in Camera". Silescpe Maniu sa-1 dezaprobe. Maniu sprijind Sinodul, darda voie oricui sa nu tie sama de hotathile Iui. Aratca astfel nu se rezolva nimic.

La masa, d-na Quensel, Popovici i Tasca.Popovici n'are bani: sunt datorii uitate, de miliarde. II

intreb ce fac cu Liga i Universitatea. El propune sa ni sedea o parte din Lotaria de Stat.

8 Mart:

Cea d'intaiu sedinta a Senatului universitar a mers foartebine. Meitani a spus cateva cuvinte amabile pentru mine,cerand sa se treaca la proces-verbal, i Coculescu a regretatca au mai -lost candidaturi.

sa

336 N. IORGII

Seara, vorbesc presedintilor SocietAtilor studentesti. In-thiu rezervd, apoi o cAlduroasä dovadd de simpatie.

9 Mart.

Sedinta Comitetului pentru serbArile Ardealului. PropunIVIuzeele celor nouà Biserici, publicatii documentare, etc

10 Mart.

Sonferinta d-nei Quensel la Academia Comerciald, despreSuedia. Asistd Regina, princesa Elena si princesa Ileana.

14 Mart.

La Patriarh, pentru data Pastilor. Imi aratd cd prima de-ciziune s'a luat in lipsa lui, ca el a dorit ImpAcarea, dar aintAmpirrat rezistentd. E holardt Ca in anul viitor sd se re-vie la traditie, pAnd la o hotardre ecumenicd. Patriarhuldin Constantinopol e pentru refortnd. Cel din lerusalimnu poate serbdtori odatä ell latinii. Ar clod ca situatia lui caPatriarh MIA de Sinod sd fie alta decdt a MitropolituluiPrimat de odinioard. Ii arat cele trei solutii la craa: reve-riirea din partea Sinodului, pe care si eu o cred grea; res-trAngerea calendarului nou la Ardeal si Bucovina, cu in-dreptatirea cd acolo aunt si locuitori de altd confesiune;o declaratie a lui, cuprinzdnd unele indulciri. Patriarhul pro-mite cd va incerca sã vadd pe episcopi, dar pmede re-zistentA ddrzd a lui Man.

li spun cd am intAlnit pe acesta azi dimineatd la IVIinisteriulde Culte i s'a ardtat ireductibil. Patriarhul se teme, daedar face o declaratie, sd nu stdrneascd dezavudri. Obiectezca, in calitatea lui de regent, nu mai merge la Sinod. Tre-cand la alte subiecte, spune ca ar voi sd scoatà Camera din

AktMORI1 337

Dealul Mitropoliei. Catedrala ar dori-o insd la ParculItni afirmä ca abia s'a putut inlAtura. guvernul Stirbei.

La Camera cetesc scrisoarea episcopului de Roman, care,foarte ingrijorat, va reveni Inca odatä, seam. Voicu Ni-tescu crede cA poate raspunde, afirmand ch s'a luat o ho-tarare. Preotul Draghici i aIii strigA, fArd sä Ii pese deautoritatea lui Cicio Pop, care, incetul pe incetul, se Vara-miteaza.

Banu intrebase in chestia exportului de Romani, care seconstatä i prin adresa cdtre prefecti. RAducanu ii crede ne-cesar. E sustinut de majoritate, de un MaramurAsean, de unsocialist. E deplorabil.,.

15 Mart:

Vorbesc la Camera' despre situatia UniversitAtii. RAspundeCostachescu, recunoseandu-mi dreptatea. Va evacua Seriatul.

16 Mart.

Costachescu irni telefoneazd cA evacuarea Senatului laTeatrul Popular se va face. SA prezint numal cererea ofi-ciald lui Maniu.

17 Mart.

La Prezidentia Consiliului mi se confirmd promisiunea luiCostachescu.

Vorbim si de altele. Maniu imi confirma cd de fapt a exis-tat primejdia guvernului Stirbei, pe care el a inlAturat-o prinintransigenta lui. A arAtat ca pentru prestigiul dinastiei nuse poate. Caut sd invederez ideia de a nu alterna cu li-beralii.

22

Ca-rol.

338 N. IORGA

19 Mart.

Vorbesc la legea cooperatiei. Basarabenii si a-plaudd ideia ca ea sä fie liberd.

20 Mart.La Legatia Belgiei, pentru egiptologul Capart.

21 Mart.Instalarea mea ca rector.Lumea merge de acolo la Legatia Franciei pentru doliul

maresalului Foch.22 Mart.

Pranz la Legatia Ita liei, i cu Davi lla, care schimbA cuCreteanu de la Washington..

Dimineata, am vorbit la legea minelor, de la care s'auretras liberalii si au disparut averescanii. DupA discursul pa-sionat al lui Madgearu se inchide sesiunea.

23 'Mart.

La rectorat intalnire a printului de Rohan cu eativa in-telectuali. Printul, sef al und inicäri padfiste, crede cà ti-nerii Unguri nu mai sunt iredentisti.

Regina a piecat in Spania.24 Mart.

Grigore Filipescu denuntd in Epoca" noi masinatii deCurte.

27 Mart.

Ministrul Franciei vine sa-mi multAmeasca pentru ma-nifestatia studentilor.

socialistii

MEMORII 339

31 Mart.

Pastile au trecut linistite. Doar in Basarabia Mitropolitula impiedecat pe militari de a serba la data lor in biseri-cite lui.

10 April.

Rist se aratg speriat de dezordinea pe care a vgzut-o insocotelile noastre. Nicio mgsurg de prevedere. 8.000 de creantenumai la Instructie. Incasgri mizerabile pentru luna lui Mart.Temere cg moneda nu s'ar putea sustinea. 11 intoväräseste siLeverve, care indeplineste de fapt lunctiunea de controlorla Caile Ferate. Aicea am ajuns.

13 April

Diehl a vorbit, ziva, la Fundatie, inaintea unui publicenorm. Seara, conferinta lui Brunot, cu care cercetAm o-rasul. Decanul francez gäseste ca totul e absolut deosebitde ce a intalnit pang acuma.

15 April.

Excursie la Arges cu Brunot, Diehl, d-na Guillaume, sotiaministrului Belgiei, cu sora ei, rnarchiza Imperiale, i unvgr, cu Co llas ministrul Greciei, cu secretarul Legatiei ce-hoslovace si spaniole, cu Jindra Flajshansova. Mergem pdnäla Valea Danului. Bung primire si la tgrant.

16 April.

Cu aceiasi, färd Co llas, la Valenii-de-Munte si la Drajna-de-jos.

Seara aduce ploaie, \rant si frig. Ili doua zi va fulgui si la

340 N. IORGA

Bucure5ti, wide e o adevärata furtunä ca in cea mai te-ribild zi de iarn6.

17 April.

treia conferinfa a lui Brunot, la care asistä 5i princesaElena. La a doua, Brunot a recitat admirabil versuri fran-ceze.

18 April.Printul Pavel al Greciei cu princesa Elena 5i Marea Du-

cesk Maria mk cerceteaza acasä.

Seara, plecarea lui Brunot, cdruia i-am arktat 5i manas-tirile Pantelimon 5i Cernica.

22 April.

Cu episcopul Nicolae Ivan la Galda i Misentea, unde s'arestaurat barbar biserica. E acolo un mediu ca in 1750.Prin astfel de locuri nu s'a schimbat nimic din viata deodinio ark

23 April.

Cercetare la Caminurile studente5ti. Unele samand ciiaziluri de cer5etori, altele cu case de intAlnire. Inteun coltcativa Bucovineni ii tin casuta ca in satul bor.

26 April.

La comunicatia mea la Academie asista" printul Pavel 5iprincesa Olga, care vAd apoi colectiile.

28 Aprl.

Deschiderea Consiliului eparhial, putin cercetat. Atrag a-tentia asupra primejdiei anchilozarii in rapoart i egula-

A

ME,MORII 341

mente. Dupà certele politicianilor in jurul serbärii Pastilor,afirm inca odata nevoia oe era de a se aduce in acest forchestiunea, care nu e numai de canoane, ci si de acceptarepopulara. Cer sä se aprobe scoala de zugravi i cea dede cantari la Valenii-de-lVlunte.

30 April.

Redeschiderea Camerei. Lupu, des intrerupt, cere ca inacelasi sat sa se face i o a doua Inviere. Atacuri impotrivalui Reducanu.

trecut pe la mine profesorul Labbé de la Paris. Mic,fin, foarte cored in tinuta i vorba, se intereseaza -de arta,execrand pe cea noua". I se pare ca romancierul Mau-rois, prima ca un zeu la Mena, e o figura reprezentativaintre cei vechi" i intre cei noi", cari nu-1 recunosc. Faimai-ar fi inceput cu cele cloud romane din timpul razboiuluL

Diehl si d-na Diehl pleaca la Be lgrad.Maiu.

La Venetia. Casesc casa noastra mobilata cochet defoasta mea eleva Lucia Caracostea.

5 Afaiu.

Deschiderea .sedintelor. Vorbeste italieneste presedinteleKoht. apoi primarul, Icontele Orsi, i Fedele. De la inceputse simte lipsa de prietenie intre Francezi i Italieni.

6 Maiu.

In sectiuni discutii prea lungi asupra unor subiecte de 0.insemnatate secundara.

4

A

1342 N. IORGA

7 Maiu.

In plen discutii mai ales asupra raportului, atacat de Ita-lieni, al lui Glotz, despre spiritul invAtAmAntului. Unii nuvor niciun amestec in procese nationale, ale cAror piese nise prezintA totusi. Curios discurs lung al fostului presedintedin Chile, Alexandri, foarte umanitarist", de i mi se.spune cA a fost un feroce dictator. Nu lipseste nici tAnArulsovietist Friedmann, care, fireste, da." lupta cu burghezii.

Dupa amiazi, frumoasA reoeptie la Padova, unde ni se a-rata% in bazilica lui, dintii i lirnba, legati in aur, ai SfAntuluiAnton. Rev Ad pe directorul Muzeului, Moschetti.

8 Maim

ContinuA discutia asupra raportului lui Glotz. Friedmanna atacat pe Italieni i pe toti ceilalti capitalise, cari con-tint& sa fie arnabili cu dansul.

Am prezintat biuroului cererea cAtre Comitetul nationalsovietic de a ni se restitui documentele, manuscripteleobiectele de Muzeu. Lheritier, secretarul, a fost de pAreresh nu ridic verbal chestia pentru a nu-mi atrage de odatAun ref uz.

9 Maiu.La Roma.

10 Maiu.La biserica unitA pentru serbare.Apoi, la Legatie, decorez pe Gentile, del Vecchio, Cardi-

nail, Rossi, Rieardi, Levi, Bertoni; Bartoli e absent. Parfoarte miscati de cuvintele mele i rdspunde cald Gentile.

12 Maiu.

D. Ghilta, in drumul spre tarA, imi spune cd Mussolini

MEMORII 343,

1-a asigurat Ca in relatiile cu Ungurii acestia au fost in-stiintati ca nu e vorba de nido palma de pamant ro-manesc". El oliservase efectul asupra opiniei publice a unordedaratii ca aceia a lui Grandi, de curand intors de laPesta.

13 Maiu.

Serbarea de Zece Maiu a fost, la Bucuresti, de un caldcaracter popular, evitandR-se sedinta solemna a Camerelorferindu-Se de orice decorari. Guvernul ar fi insa slab. Re-colta e In cea mai mare parte foarte rea. Contributiile sestrang gteu. Nu e afluenta la Caile Ferate care opresc lu-crari ineepute.

18 Maiu.

La princesa Elena, pentru alcatuirea unui Comitet de pa-ttonagiu a Monumentelor Istorice.

Ier s'a hotarat la Academie sa nu se puna iscalituripentit cartea de aur" a unitatii nationale pe care ni-o pre-zinta o doanmä. Atata at mai ramanea sa iscalim alaturi cucei coMpromisi in razboiu!

0 ploaie de decoratii, incepand cu cordonul Carol I-hipentru presedintele -de Consiliu.

Vintil Bratianu reclamä public puterea.19 Maiu.

In drumul spre Alba-Iulia o- doamn a. in legáturi loartestranse cu. Curtea spune ca d-rul Hartmann, care ingrijise

a

a

a

344 N. TORGA

pe Rege, i-a spus formal: de re a murit regele .d-voastrA?N'a murit de cancer". Princesa Elisabeta fusese instiintataCu putin mai inainte cA starea Regelui nu-i atat de gravA.Hotardt el se gAndise la fiul sdu cel mai mare. Când a-ceasta doamnA ii läuda acestuia, el a izbucnit inlacrAmi: Asa e ca avea insusfri?".

23 Main.

Serbarea jubilarA, Imensa mutitne cAptuseste toate dealu-rile, dar e venita mai mull din imprejurimi. Matte ti-nuturi stint total nereprezentate. Si ceva Secui, darji, aple-cati spre bAuturA, cari nu vor defila. Toli studentii din Cluj,perfect echipati. Destui de la CernAuti, in costume populare.De loc cei de la Iasi. Ai nostri, cativa, cu steagul ce li-amdat. DestulA lume oficial. Cativa liberali, fArA sefi. De laaverescani au venit, cu caracter personal, Mitilineu si gene-ralul Iancovescu. La biserica, reparata, burfaslujba. LipsesteMitropolitul Pimen, care pedepsise in Sinod pe preolii arde-leni, de la Alba-Iulia cea revolutionarA. Lung discurs bunal Patriarhului. RAspunde Maniu, slab, cu nesigurante.

Trecem la sala Unirii. DisCurs solemn al regentului Buz-dugan, cu nuante politice, cam bätdios cu Ungurii. La bi-serica reformatA, loanitescu, reprezintând guvernul, n'a gAsitpe nimeni; dar, de la catolici, asista Majlath i Pacha. Nicionuanta polemicA; apel la unirea partidelor.

Masa in douA Ott: Vaida i unii ministri 'la sala Cara-giale, uncle se vorbeste liber i cald,.si de tin ofiter sarborbit in luptele din Dobrogea. Sant la masa regalA dinSala Unirii. Stirbei rAmâne izolat. Infläcarat, cu strigAteman i unele greseli de fapt, discursul lui St. C. Pop.

Cu inipistril Angliei, Poloniei, Belgiei, la vechea bisericAcatolica. Pe Majlath 11 gAsim in mich tinutA, dezorientat

jenat, in usa palatului saw Un bAtrAn canonic ne con-duce in interiorul cradirii bisericesti, a cdrii.reparatie nu 'e

insuakile

ai

MEMORII 345

terminata. Mormintele familiei Zapolga sunt in trista stareArmata pazeste biserica de taranime.

Urili säteni ma recunosc i ma aplauda.

Vorbesc la Camera pentru Universitate, Liga Culturalaarcul de triumf. Maniu nu se poate hotara, afara de Uni-versitate. Liga o respectd, dar nu-i promite nimic; asupraarcului de -Hurd se va vedea. Allihalache e pus sa explicece s'a discutat in comisiunea aleasa de Argetoianu.

Vorbesc la legea bacalaureatului, sustinut numai de mino-ritari i socialisti.

25 Maiu.

Batranul Arbure a vazut aici, la .Bucuresti, pe batranulsef socialist rus Burley, care crede ca neaparat vine Ia.

outere Miliucov. Intrebat asupra Basarabiei, el spune cãviitoarea Rusie nu s'ar gandi la dansa decal daca i s'arprezinta plangeri,

2-6 Maiu.

Drum spre calarasi, cu oprire la Urziceni,Ia Grindu, undeaflu profanat mormantul ctitorului bisericii, Ispas Fagara-seanu, la Slobozia, cu puternica biserica a lui Matei Basarab,refacuta de Greci in 1844. La Calarasi vorbesc despre sen-sul vietii ialomitene. Intoarcerea in splendoarea de apus aBäräganului.

27 Maiu.

La Camera Costachescu ii parä domol bacalaureatul.

Maiu.

La Academie au votat membru de onoare pe Stirbei, ca

pi

346 N. IORGA

auxiliar al Fundatiei Elias, si, ea aeoperire, i pe avocatulPantazi. Printul Nieolae i regentul Buzdugan sunt aela-mati in aceiasi califate. Se atege in unaniiiiitate Safint-Aulaire

in calitate de membru corespondent, Glotz.Contra lui Stirbei au fost numai patru voturi.

La Camera legea Cailor Ferate.

29 Maiu.

La Academie, discursul de ilitrare al lui Silviu Dragomir,scare tem prea usor, i oaretum sec, asupra lui Parvan.Emotioneaza sfArsitul, despre martiriul unui luptator arde-lean de la 1848, Constantin Roman. RasPunsul lui Lupase sters. Asista, si ea ruda cu Roman, Patriarhul, putin je-mat, Iola de ceilalti episcopi, .cand ocupa locul de regent.Demonstratie ardeleneasea, ortodoxa si mai ales a-verescana. Si locurile din incinta stint invadate.

La Camera, Concordatul: prind sfarsitul, cAnd Vlad reco-mndA A vorbit Duca si reprezentantii minorita-Won Preotii ortodocsi, continuAnd atitudinea lor lArA sens,nu voteazd.

31 Maiu.

Prezint raportul Fundatiei Carol I-iu regentilor, Patriar-hul i Buzdugan, intre cad imi pare ca zaresc o umbia derivalitate. Patriarhul e si el suparat de atitudinea Mitropo-litului Man, pentru ca a invitat" pe sefii de partid cari s'auJeclarat contra calendarului nou sa nu mai serveasca suptmasca Bisericii altor scopuri.

votarea.

si,

tripla:

MEMORII 347

Atnbii regenti sant contra dreptutifor politice ale fe-meilor.

La Camera, legea Cailor Ferate.

M. Popovici ma asigura ca situatia financiara nu e asa dedesperatd. Se cauta anulari de credite ca sä se poata ajutaUniversitatile.

1-iu lunie

Alegerea lui Bianu ca presedinte al Academiei. Candida-tura mea, ca reprezintant al sectiei istorice, a cazut.

La Camera .discutia legilor lui Madgearu.2 lunie.

Mangalia, in prezenta princesei Elena, se sfintesteserica noith. Rasplatirea cu medalia pentru biserica a ctito-rilor, cuviincioi arani, e impresionanta.

Vizita la moschee, uncle gei Cativa Turd saraci Ii facrugadunile, intrerupte de aminuri" suspinate.

La Tatlageac slujba in camp pentru o manästire ce ar-

avea sa se ridice. In fata, Marea admirabilä, in stanga,lacul. Malul inalt inainteaza asupra apelor sarate.

Vorhesc la legea Cailor Ferate.3 lunie.

4. Julie.

Leget continua a se discuta inaintea 13ancilor goale.

Patriarhul e bolnav, dar starea liii n'ar fi ingrijitoare.

bi-Lp

348 N:IORGA

6 lunie.

Vizita la VAlenii-de-Munte a marelui fizician francez Per-rin, minte deschiia pentru orice problerna.

7 Julie.

La Sibiiu, pentru congresul profesorilor de istorie. In-tampinare solemnä, prea solemna pentru cati suntetn:Arre-opatruzeci fr Ardeleni i fall Moldoveni. In sala Prefec-turii, frurnoase discursuri. Mitropolitul Bälan vorbestedivergente pe trecatoare puncte de detaliu intre dansulmine. E foarte amabil i doritor de impaciuire. Apoi episco-pul Teutsth, cu oarecare rezerve. D-rul Pre,cia vorbestepentru Asociatie. Inspectorul Teposu aminte5te vr4ea candSamanätorul" era in Ardeal hrana tineretului. Masa im-preunä, färä discursuri. Mitropolitul se apara de paterni-tatea indemnului catre 5efii de particle" de a nu agita inchestii ibiserice5ti: mäsura, luata in absenta lui, a fost cerutade Gurie pentru Basarabia.

Dupa-amiaza, in cursul discutiilor, tinerii profesori Giu-rescu i Panaitescu, cerand o noud revista istorica; prezintaactivitatea mea 5i a generatiei mele ca patatä de sublecti-vism i preocupatii nationale: Adevarata opera balcankä"Li raspund ea metoda noastra, ba OM 5i a lui Tocilescu,a fost tot occidentale icá, Wand parte dinteun poporatacat din toate partile, avert' datoria de a a-i apâra 5i caistofici drepturile. Unuia dintre dan5ii ii spun in treacat:deosebirea nu e de generati2, ci de iriteligenta"

Am vizitat i coala de fete a Asociatiei: langä splendidazidire notta a Sa5i1or, ce stafie de trecut, fard lumina, cupiane prin dormitorif 5i refectorii, cu tablduri de "Miinkacsg

madone catolice pe pareti....La plecare, muzica tineretului sasesc, laugh cercetasii no5-

inaintea trenului.

desi

si

AIEMORTI 349

8 Julie,

9 lulie.

Conferinta fizicianului Perrin.

Desvelirea in Parcul Carol a monumentului Iui I. Laho-varg. Discurs biografic al lui Mrazek,scuvinte tare articulateale lui Ntihalache; cateva fraze de ocazie ale lui Mironescu.

10 lunie.

Masa data de Facultatea de Stiinte lui Perrin. Läudandu-i,ca rector, bunAtateai modestia, larga curiozipteel ra'spunde vorbind de, misterele rasei. Aici el se simte caacasa: pared i s'ar fi largit patria". Aminteste zicala:laudele, i nemeritate, tot le primesti bucuros". Hurmu-zescu evoca zilele lor de tineretA, cu incercarea primelor-descoperiri.

La Legatia Italiei bal pentru aviatorii italieni, veniti cuministrul br, Italo Balbo. Acesta, tanar, gras, cu bar-b*, in albul costum faiat de banda albastrA de general,care se confundA cu cordonul Coroanei.Romaniei", pe care-)are de mult, primeste salutul adresat escadrei. Vine de laOdesa, unde a intampinat o bunA primire. Bolsevicii aucel mai puternic chiurasat din Marea NeagrA; garda ro-

e excelentA; pretutindeni disciplinA i autoritate. In-treabA ironic pe M. Popovici cum merg lucrurile la noi.

Acesta irni spune ea incasarile merg bine, de i nu eacoperit tot deficitul; ca are bani".

Inaintea lui $tirbei, care troneaza pe o canapea, cei maimulti vin de se inchinA profund.

stiintifica,

350 N. IORGA

Vaida imi vorbeste de agitatii noud ale grupului de stu-denti liberali, cari vreau sä mearga la congresul din Pesta.Ii arät cat:A rAspundere are el insusi in aceastà atitudine.

Spun lui Popovici cä optimismul lui Madgearu, care credecA partidul va fi la putere panA in 1931, e gresit, ca.' aupierdut prieteni utile, intre care si a mea. Popovici asigurdcA" se pot indrepta raporturile dintre noi; eu o tägAduiesc.

11 Julie.

La mine scriitoarea norvegiand Nina Alkina, de ,origineruseascA, poate EvreicA. A fost si in Africa. Scrie.descrieride calAtorie. AdmirA pe Masargk, tAnär, frumos, cAlà-rind douA ceLuri pe zi".

La Camera cearta intre tArAnisti i liberali. E vorba si depotlogari". Teribilii adversari se impaca in culise.

Generalul Prezan imi aduce, seara, scrisoarea de rAspunscAtre Vintilä Brätianu, a .carui foaie ii intreba jignitorde oe nu s'a unit la protestul lui Mosoiu, contra unui ve-chiu articol al lui Bocu, reprodus mai ieri, in care spunecA unirea n'a facut-o nici I. BrAtianu, nici regele Ferdinand,ci poporul romAnesc i Dumnezeu. Vint Id BrAtianu n'a pu-blicat-o si nu i-a rAspuns. Imi aratA, cã liberalii au vrutsA-1 *lige i prin particip6ri la societAti 'anonime.

Someri unguri trec pe bulevard spre casa lui Lugosianu,unde a stat Maniu. Intrebati ce vor, rdspund brusc, unei

MEMORII 351

doamne: Lasa-ne, cocoanä"... 0 femeie striga cä morde foarne".

In Ialomita, un primar, cu fratii säi, sparge capul capita-nului de jandarmi i catA sa ucidA pe procuror.

Nu e autoritate.

Banchet, dat de vre-o saptezeci de profesori fostului rec-tor Pangratti.

D-rul Angelescu arata situatia politica in colori negre.E mai rAu decat in 1914. -MA' intreabA de ce n'as lucracu Averescu. Si el stie c Buzdugan vrea pe Titulescu, ceiaceam observat i eu cu pcilejul mesei la care regentul ma in-vitase.

15 lunie.

Vorbesc la legea pescariilor. Camera, ca de obiceiu, goalä.

16 lulie.

Fostul comandor Dan Zaharia, luptand la CamerA culiberal% terminA vorbind, literal, de iahnia pe care o mA-

nâncA acestia". Preziclentia late.

In acest timp Vintila BrAtianu si Duca strAbat ArdealutAverescu se anunta, in repetate intruniri publice, ca sal-

vator.

17 lulie.

Evenirnentul zilei e discursul, de la Senat, al lui Ave-

352 N. IORGA

rescu la legea lui Madgearu. Se astepta un scandal, caren'a avut loc.

18 Julie.

Inmormantarea profesorului Lalescu.. Vintilä Bratianu vor-beste duios de fostul sau colaborator. Pangratti ii infatiseazdclar frumoasä cariera. Asista multi studenti.

19 lunie.

Mihalache explica legea lui, cii aceiasi emfaza apasata deinvatator. Alaturi, Madgearu ii priveste cum nu mi-ar placeasa fiu privit de prietenul i asociatul mieu.

Lupu imi face aprinse demonstratii de- eel mai pur fas-cism, fireste pentru dansul.

20 lunie.

Pentru imbunatatirea raporturilor, d-rul Popovici ma in-vita seara la o masa cu fratele sau, Maniu i Vaida.

21 lune.

Refuz pe d-rul Costinescu care ar voi ca amicii miel safie pe lista lui pentru Primarie.

Dupa-amiaza, la 'Camera, Duca ataca pe primui-ministruungar Beth len, pentru rodomontadele lui, riscand afirmatiaca noi am promis sa plätim optantilor in credinta cã suntoameni de treaba, iar acum, ffindca se poarta prost, sänu li se dea nimic. Goga, inteles cu Duca, se intinde a-supra emotiei pe care ar fi provocat-o la noi campania luiBeth len. leau cuvantul ca sa spun ea avem a face, nu cu

MEMORII 353

o manifestatie nationala, ci numai cu zvacniriie farä scop aleunei clase exploatatoare.

Preziosi, multamit de primirea aviatoriior italieni, vinefa mine pentru oarele de italiand, pe care le vrea in inv.--tamantul secundar.

22 Iunie.

La Cluj, pentru Congresul Ligii. La gar& ceva scoli i cer-cetasi. Vorbesc profesorul Ghidionesca si batranul ihali.

La 6, mi se impune la Teatru o conferintd pe care n'odorisem. Cineva a avut bunatatea sa anunte cu cateva mo-mente inainte ca nu voiu vorbi, asa ca lumea s'a dus pejurnatate; de altfel studentii au examen" si scolile totasa; nici directorul, un domn Pavel, nu e acolo. Intampi-nare lanceda in Patria". Mani, vor fi injurii in ziarulunguresc Ellenzek".

23 lunie.

Obisnuitele discursuri de beneventare", unele foarte fru-moose. Vorbeste bine adianu, e foarte aplaudat generaluIPap, pe care il cooptam in Comitet. Asista vechii nostri

unii foarte atinsi de varsta. Batzaria are accentemiscate pentru Macedoneni. Foasta misionara Ileana Zaraarata cum, in Secuime, desfiintandu-se scolile de Stat, ampierdut, in ultimii ani, terenul.

Congresul viitor va fi la Braila.Seara foarte bunä i calma conferinta a lui Teodor Mi-

hali despre procesul Memorandului in sala chiar unde aulost desbaterile.

24 lunie

La Feleac. Vechea biserica e adausa i stricath. Totul e28

ligisti,

354 N. IORGA

sdrAcAcios i ridieol, dar ce splendide danturi vechi si ccpopor intelegAtor in sArAcia i ignoranta lui!

Si ce ocazie de solidarA manifestatie romAneased au pien,dut Clujenii prin atitudinea lor fatA de Congresul Ligii!

26 Iunie.

Mironescu saduce nota cAtre Bethlen i rAspunsul, foartemolcom, al acestuia, dar cu afirmarea c Ungaria a lostnedreptAtitA prin tratatul de la Trianon. Discursul lui Ducae de purA retoricA. Intervin, amintind i de discursurile dela Oradea ale contelui Bethlen i lui Guarfas, care, dupSUniversul", ar fi cerut granita Carpatilor. RAspunde un Se-cuiu, tagAduind. Recomand deputatilor unguri sA urmAreascAin justitie pe calomniator, dacA este unul, i Ii atrag atentiaasupra insultelor din Ellenzek".

$edintS bunS.D. R. Ioanitescu tine un foarte bun discurs in apAmrea

legii jandarmeriei. Cum Franasovici intrerupe, preotul Manii spune ed se obrAzniceste"....

Grigore Filipescu organizeazA o lig Vlad Tepee.

27 lunie.

Goga iea cuvAntul in aceiasi chestie a declaratiilor de laPesta. UrmeazA socialistul i sociologul Lotar RAdAceanu,care ataca Italia fascists. Ceia ce mA face sd protest, in-trebAnd pe presedinte dacA n'are nimic de spus. De untimp, Cicio Pop e absolut pasiv.

MEMORII 355

Seara, d-rul Angelescu imi cere sa ma retrag i eu dinCamera odata cu liberalii, cu Lupu i cu Goga, ca pro-testare impotriva legii administrative elaborate de Stere.

Mironescu relevA atacul contra Italiei si adauge cele maimari laude pentru genialitatea lui Mussolini.

Discutandu-se avantagiile acordate Fundatiei Carol, cersia se reglementeze raporturile ei cu Universitatea.

Impartirea premiilor la Universitate.29 lunie.

1-10 lulie.

La Camera, pentru voinicii" ardeleni, ataca Duca si Goga.Maniu raspunde curagios i clibaciu. Incepe a se forma.LATTA dansul Stere II aplauda si-I intrerupe.

Liga Vlad Tepes" tine intruniri Ia Dacia" si Ia Ploiesti.

Guvernul descopere complotul colonelului Stoica. Se fac58 de arestari.

11 Julie.

Ieri a fost o zi grea pentru govern. Printul Nicolae ar fivrut sA demisioneze la iscalirea reformei administrative; cugreu a fost adus d ela Sinaia, colegii lui nevoind sa-si ieasinguri rAspiinderea. Se vorbia de un guvern Titulescu-Stirbei, cu Titulescu in frunte. Cand intriga a cAzut, Stir-bei a plecat din tara. Imicii miei ar voi o intelegere cu Gu-vernul, amenintat la toamna, pentru o prezidentie a Camereiatunci, sau o intelegere cu Titulescu, eu avand prezidentiaConsiliului. Li spun ca eu recunosc numai doua imposibilitati:liberalii i Stirbei.

Legea administrativA s'a depus ieri. Lupistii observA ca

356 N. IORGA

discutia se incepe prea curand, contra regulamentului. Li-beralii asteapta momentul plecarii, dar 'Dana atunci sunt Ii-nistiti, amabili cu majoritatea, primind calm atacurile lui Do,brescu cu privire la unele acte neoneste supt guvernareafor.

Declar, la inceputul sedintei, ca tin sa s tie inca deMITE ca vreau satul si regiunea, dar nu cea straina, si nusovietele in locul prefectilor. Intaiu calde aplause, apoi dezi-luzie.

Lipsä de bani. Am impresia Ca se zaboveste intentionatorice plata. Nu capät nici rnilionul atribuit Ligii. Si celeciouazeci i cinci de milioane ale Universitatii, promise dePopovici, intampina greutati de forma".

14 Julie.

La deschiderea cursurilor de vara vine si Vaida, cu boa-nitescu. Asista la luarea juramantului mieu in calitate deconsilier comunal la Valenii-de-Munte. La cuvantarea meaciin sala de cursuri raspunde amabii si, se pare, si miscat.

Dupa masa imi povesteste complotul lui Stoica. A fost des-tainuit lui Maniu de un cunoscut, lui Vaida, cred, de unmuncitor. Se inscrisesera, si de silä, maiestri de la Arsenal.S'au verificat datele cand trebuiau sä se adune inarmati,si la Cismigiu. S'au gasit proclamatiile. Stoica, locuind laOdobesti, e un fost coleg de clasa a lui Cihoski, caruia Iioferia conducerea. Ar fi fost amestecat generalul Brosteanusi altii. Le Matin dadea i portretul generalului Anghelescu.S'a vorbit si de Petala, de generalul Nicoleanu. Colonelulde la aviatie Sturdza a fost retinut, n'a marturisit, si i s'adat drumul. Planul ar fi lost ca aviatia s ocupe cele douaPoste, unde s'au asezat jandarmi cu granate, cum, de altfel,ei au fost concentrati toti, impreuna cu trupele credincioase,

AtIEMORII 357

s'a intArit paza la Regenta. Cutare ar fi venit din Olte-nita cu automobilul. Ar fi fost vorba de trei zile ale dicta-turii Brosteanu, i apoi de rechemarea printului Carol.Vaida pune in legAturä anumite detalii din viata Familieiregale in ultimul timp. Regina vrea regenta, chiargurk in acest sens se pregätise lucrul cand cu boala Pa-triarhului.

Vaida se orange de Iunian, care nu inlaturA, ci inainteazApe hotii de urne", mutând de la Arad la Caransebes pecutare judecator bun; ministrul de Justitie si procurorii luirefuzA ajutorul necesar pentru a descoperi pe complotistipentru a-i aresta.

Vaida nu se increde in VintilA Bralianu, Duca si Goga.Stie ce primejdii ii stau imprejur. Nu afld insä nicio caie.Cand ii spun de nedreptatea ce ni s'a fAcut nouA la venirealor la putere, cauta- sA scape.

Cu dansul la Interne, ce putem astepta? Unde e ochiulclar, vointa neinfrantA i libertatea de a lucra?

16 Julie.Vorbesc la legea administrativä.Conte le Beth len ceteste o declaratie in care sunA cuvan-

tul de autonomie pentru tara unde sunt mai multe natiiManiu reactioneaza energic, amintind suferintile romanestide ieri i relevand spiritul de tolerantA al Vechiului Regat,cand eu prezidam Camera. Räspunde Willer, care cere catrecutul sa. fie uitat: de ce acuzatii asa de dure?

19 lulie.

Se proclaind senator de drept Stere. Prezan, la aparitiacäruia senatorii s'au ridicat in picioare crezand c va vorbide comemorarea regelui Ferdinand, declarA cA nu poate staVanga un astfel de om. Iunian obiecteazA ca admitereas'a facut in chip legal.

si

§i sin-

si

358 N. IORGA

20 lulie.Dupa ce Stere s'a laudat la Camera ca autor al legii

administrative, atacand Regenta, Mirto i Vaida vorbescla lege fara a-I pomeni cu wi singur cuvant.

Si generalii Popovici i Vaitoianu iese din Senat.

La Valenii-de-Munte adunarea amicilor miei. Li arattuatia. Nu putem ajuta pe liberal! i deci nu vom exploatagreselile Guvernultd. Mi se aduce inainte Ca Iinguiri1e gu-vernantilor ma dezarmeaza. Li arat ca, de vreme ce einu-mi dau un partid, nu pot face alta decat sa intrebuin-tez imprejurari pe care nu eu le creez.

25 Julie.

Discut la Camera chestia absolventilor Institutului Electro-tehnic. Costachescu spune ca, daca i se pun piedeci, va re-trage reforma invatarnantului superior.

Lupu, care cauta un teren de agitatie, promite un proiectde lege contra cametei i intampina, o rezistentã dura, si dinpartea presedintelui. Cand aduce inainte haiul manastirilorBistrita din Moldova si Neamt trebuie sa recunosc, darcat e de saraca si de rau servitA Comisiunea Monumente-lor Istorice!

Dupa plecarea mea se ceteste scrisoarea lui Stere, caredeclara ca opteaza pentru Camera.

La plecare laud legea .contabilitatii a Jul Popovici, ceiace face ca majoritatea sa se ridice in picioare, dar apas a-supra nerecunostintii guvernantilor fata de mine.

si-

MEMORII :159

29 Julie.

Excursie la Stari-Chojd, unde se face Impresionanta in-mormantare a oaselor de ostasi culese in munte, unde suntcu carutele", apoi 'Ana la frumoasä biserica din CalviniiShseni sau Basca Rasenilor.

30 lutie.

La parastasul pentru regele Ferdinand, din opozitie, a fostnumai Mitilineu. Familia a cerut sa fie läsata singura Ca-teva minute.

Se face greseala de a se cere urmadrea lu Gr. Fili-pescu pentru articolele lui din Epoca"

5 August.

Vizita la Välenii-de-Munte a princesei Elena.

6 August.

Deputatii din deosebite parti ale terii i preoti din Ba-sarabia se prezinta la regina Maria.

7 August.

Conflict de munca la Lupeni. Luctatorii .au ocupat uzinaelectrica. Au atacat armata, care a tras. Multi morti.

18 August.La Venetia.

20 August.

Impart cateva decoratii notabilitatilor venetiene.

2 August.

La Colegiul Armenesc din Palatul Zenobio, productie de

360 N. IORGA

muzica si dant a scolii din Valenii-de Munte, cu ajutorultenorului Vulpescu. Publicul, foarte ales, se arata incantat.Armenii imi prezinta diploma de membru al Academiei bor.

25 August.

Serviciul religios la San-Giorgio de Greci, cu trei preotide-ai nostri si corul de la Valenii-de-Munte. Episcopulde Constanta imparte anafora si da, seara, o masa arhi-mandritului grec si secretarului comunitatiii.

Dupa-amiaza, calda primire la San-Lazzaro.

30 August.

\Tad pe Maniu. El nu pare a crede ca intrigile tesute a-supra lui cazanul Satanei" pe care-I denunt intr'un ar-ticol 1-ar putea rasturna.

5 Septembre.

Profesorul rus Petrov de la Universitatea din Petrograd,&cum pribeag la Praga, vine la Valenii-de-Munte ca sädiscute asupra Istoriei Romani lor si Rusilor in Podcarpatca"Cehoslovaciei. E bolnav de inima si de picioare: nevasta,fiii, fiica au ramas acasa: isi scriu. Crede fn influentaRomani lor asupra Rutenilor din Maramuras. La saptezeci deani, uriasul. bolnav are tot entuziasmul pentru stiinta.

7 Septembre.

Primesc numarul din Europa Orientale", in care ce-lebrul prigonitor al nostru, Jancso Benedek, in Iegatura cutraducerea carpi rnele de Istoria Romani lor in italieneste,ne insulta, tagaduindu-ni si drepturile in Vechiul Regat.

*

MEMORII 361.

La Bucuresti procesul contra complotistilor cte desfasurdstupid, in mjlocul iindiferentei generale.

25 Septembre.

Valeriu Moldovan ma pofteste la Turda, unde i AsociatiaIA tine adunarea, pentru desvelirea statuii lui Ion Ratiu.

Raspund ca, din nenorocire, nu mai avem atrnosfera su-fleteasca a serbdtoririlor.

26 Septembre.

Mirto ma cauta pentru a ma intreba daca ai miei intelegsa faca parte din .Comisia interimara a Bucurestilor, cres-cuta dupd noua lege. II raspund cd nu s'ar putea face cuo lista de partil Ii ardt i Iui ce nedreptati au lost cu mine siamicii miei: si la alegerile pentru Parlament i dupa, candputeau corecta. Imi raspunde cd au de gand sa o facd a-cuma, cand unii parlamentari vor trece la Directorate. Ainostri ar candida oficial. Refuz.

Universitatea se area nemultamita dc rezolvirea anuluipreparator" prin decizie ministeriala". Am scris oficial ini-nistrului cA planul lui e nerealizabil. Borzea, secretarul ge-neral, imi spume ca n'are nicio raspundere intr'un act pecare vddit II dezaprobd.

29 Septembre.

Cu arhitectul Teodoru, vine la mine istoricul Grabar, Rus,profesor la Strasbourg. A terminat, pentru Comisia Monu-nientelor Istorice, o lungä calatorie prin tara, si e foartemultamit. A gdsit la Harlau fresce splendide, capete fiecare

cu. alta expresie. Pretutindeni a väzut lucrandu-se la mo-numente.

3(1.2 N. I OR G A

2 Octombre.

Grava board a regentului Buzdugan. Mi se spune ca epierdut.

3 Octombre.

La Legatia germana se arboreaza steagul negru: a murit,subit, noaptea, Stresemann.

Lui Buzdugan i s'a facut o operatic: e mai bine, de sislab. MA inscriu acasa la el: fiul lui imi spune ca s'a deschisbolnavului un ahces la prostata, dar rinichii sunt foartebuni, inima tine, i ei cred c va putea lupta. Liberalii,in cazul disparifei regentului, ar voi pe Regina, care achemat pe Maniu la Baleic, unde s'au dus cu hidro-avionul,pe Oscar Niculescu i pe TituIescu. AIt lista: Regina, prin-cesa Elena si Titulescu. Nici intr'un chip liberalii nu admitpe Prezan.

5 Octombre.

Gazeta lui Tancred Constantinescu pune fatis candidaturala Regenta a Reginei Maria.

6 Octombre.

Moartea lui Buzdugan.Intrebat de cineva din familia regala ce cred despre re-

gena Reginei Maria, &At ea nu pot fi pentru aceasta so-Iufie. Regina, femeie atat de inzestrata, n'ar putea stapaniimprejurarile.

Maniu vine la mine. Fac asa ca sa ni revizuim legAturile.Incep spuindu-i ca ar trebui sa scape de discreditul pe care-Iarunca asupra lui i asupra politicii lui, Stere. D-ta,care esti un om dibaciu, de ce nu-1 operezi? Doar 1-ai operatpe Lupu, i m'ai operat i pe mine. D-voastra m'ati

MEMORII 263

operat. Cum?, ramanand d-ta cu partiduI i eu cunirnic? Imi arata ingrijorarea Iu. I se pretinde sa primeascape Regina: nu la prima intalnire cu cei doi regenti ramasi,ci la a cloua, cand i s'a vorbit asa: Se spune ca am fi contracandidaturd Reginii; nu suntem contra ei, ci o dorim. Exami-nez cu dansul candidatii posibili. Vorbesc de Prezan, pe careunii ii cred prea hatran. Maniu area ca, in ce privestecandidatura lui Mironescu, el e om de partid i nu poatetrece de-a dreptul de la Ministeriu la Regenta. Cu parere deran arnintim pe cei morti: Flondor, Gore de care vor-beste Maniu Parteniu Cosma, I. Mihu, Ungureanu, M.Cantacuzino. II rog sa nu sustie candidatura Reginei, pentruca n'ar fi bine pentru tara. Il conduc OM jos: doaresti si d-ta rege pe o zi!".

Candidatii la Regenta sunt multi: un coleg de Universi-tate, until de Academie, asa de tineri! Maniu a vazut decloud ori pe Buzdugan. Odata i-a vOrbit de agitatia unortineri coloneli, pe caH ii dezaprobA regenta, care vrea sasa ramaie constitutionala; alta data vorbia vag despre de-crete de iscalit: ii pierduse cunostinta.

Stere lupta de moarte, cu Stirbei, cu Hiotu, pentru regentaReginei.

8 Octombre.Adunarea Nationala e chemata pentru oarele 10. La 11 si

jurnatate Maniu n'a venit inca. In fata, la Mitropolie, Pa-triarhul se plimba, vizibil, in lungul coridorului. Se cla luptasuprema.

Usa din fata Camerei se deschide; impinsa de un griploarte grAbit i aprins: Sarateanu! Sarateanu!".

Maniu irni lamureste cum s'au desvoltat lucrurile. Niciinteun chip, Regina; Regentii, cari amenintau cu demisia,n'au vrut pe Prezan. S'a cautat, alaturi, un magistrat. Euobserv cà Sarateanu e cumnatul lui M. Popovici.

Sedinta se deschide. Elogiul lui Buzdugan e facut con-

304 N. IORGA

venabil de Cicio Pop. Amp lu i distins de Maniu, care e, ingeneral, foarte bine. Dupa mine vorbeste Hans Otto Roth,loaial, ca i reprezentantii Ungurilor. Vine apoi $i al E-vreilor. Lupu face politica de partid: Maniu se rea$eaza.Inainte . de consfatuirea majoritatilor, cer cuvantul pentrua combate candidaturile dinastice: generalul Racovita, NaeIonescu, Nichifor Crainic sunt pentru printul Carol. Avemde ales intre un magistrat i omul tare" (Prezan).

Rezultatul: douazed de voturi pentru Prezan, noted pentruprintul Carol, restul, pentru Sarateanu.

Acesta vine, foarte jenat, Cicio Pop a uitat sa-1 salute.Striga: Träiasca dinastia romana". Un sfar$it aproape co-mic. Si era odata aid Regele Carol Hu._

Dupa-amiaza, serviciul la Ateneu pentru Buzdugan. Princolturi liberalii, cad s'au abtinut de la intaptuirea a ceiace numesc ci lovitura de Stat". Incerc o conversatie cuVintita Bratianu, care imi raspimde bruse si fait sens.Averescu lipse$te: i acuma-$i aduce aminte de 1928.

Pompos cortegiu. Imensa lume indiferenta. In trenul careduce pe mort la Faraoani, mo$ia lui: se glurheste, se ma-nanca. Oficialii, $i ministrul Palatului, se intorc inapoi.

10 Octombre.

De Martonne, venit din Serbia, a gasit Belgradul ifi deplinatransformare. Cand era acolo, Regele schimba titlul Orliin: Iugoslavia. Armata i se pare admiraba

Gorschi imi spune la Camera ca regeie Alexandru i s'aplans lui Mironescu ca.' nu vom putea satisface conditiile con-ventiei (Gorschi recuno4te ca, din vre-o 250 de avioane,cum s'a vazut la ultimele manevre, abia 24 sunt utiliza-bile; promit a cere in sedinta secreta lamuriri Guvernului).Acelasi lucru ii spune i Pilsudski la Var$ovia.

MEMORII 3G5

11 Octombre

Vizita la Valenii-de-Munte a generalului Prezan si ad-nei, pentru a-mi multami. EI spune: Regina razboiuluisprijinita de tradatorul Razboiului".

12 Octombre.

Insultele liberalilor la adresa mea continua. Ordinea"ma aseaza mai jos ca ultima taratoare". Indreptarea"Fara rusine, tine hangul.

15 Octombre.

Taranistii, indemnati de Iunian, care n'a fost consultat laalegerea regentului, fac o declaratie, prin care cer de-misia rudelor lui Sarateanu, M. Popovici i Vaida. Pri-mul si demisioneazd, i Mania ii adreseaza o caida seri-soare de prietenie. Aparenta intelegere intre cele cloudnuante ale ,guvernamentalilor e ruptd pentru totdeaunaOrbii cari chiama pe liberali! Se vorbeste de un guverntaranist-averescan-liberal... Lumea a inebunit.

Prin Universul" Regina spune ea voia, ca i printul Nico-lae, si ea sa conduca tam, care trebuia s o roage pentruaceasta, ca asa ar fi fost mai bine, ca ea nu sufere altadinastie.

16 Octombre.

Averescu crede ca se cuvine sa ma califice de mercenar"grosolan" i caraghios".

17 Octombre..

Prin Hiotu, trimes anume la Balcic, regina Maria declaraca n'a dat interview" 5i ca persoana apropiata de gu-

1

366 N. IORGA

vern" nu i-a fAcut nicio propunere. Printr'un numar specialSte lion Popescu, care publicase un articol cu titlul Mona-mur pro regina nostra Maria", declara cA sunt absolut au-tentice cuvintele Reginei, ea are dovezi" si face apel lasAngele" ei ca sa confirme.

20 Octombre.

Spre Giurgiu pentru o conferintA de comemorare. La CA-lugareni ruinA si murdArie. 1830 era asa de superior lui1930,.. In oras aflu cd arhiva a ars in 1916.

Regina doreste sA mA vadA.23 Octombre.

1-ia Novernbre.

Ieri la Senatul Universitar Gusti a relevat ca implinesctreized si cinci de ani la Universitate si intru in aI patruze-ceolea de invdtAmânt. Bazilescu audauge cuvinte amabile. E-poca", Curentul", chiar Dimineata" au articole de sirn-pate.

4 Novembre.

Dejun la Gatencu, secretarul general de la Externe. Ieauparte: Madgearu, foarte satisfAcut de incasdri si de desco-perirea unor fonduri ascunse, f,:i. Iunian.

7 Novembre.

Inaugurarea palatului Ligei. Vorbeste clar, tare si frumos.Scraba, caruia; i se datoreste splendida clAdire. DupA mineprimarul Dobrescu, distins si bine. Apoi, emotionant, BAi-colanu de la Banca Nationalff, profesorul St. Pop, innumele Asociatier, sincer si cald. Regina, care anuntase ca.

MEMORII 367

va veni, lipseste. Sunt de fata: princesa Elena, regentulSarateanu, Maniu, Voicu Nitescu.

9 Novembre.

La Brosteni, unde printul Nicolae invitat un numar depersoane pentru inaugurarea fundatiilor lui industriale si acaminului pentru scriitori. Vintiiá Bratianu i Averescu aurefuzat Goga'e bolnav. A venit d-rul Lupu, care, acum unan, spunea lui Argetoianu: peste un an voiu fi, sau dicta-torul Terii Române§ti sau calugär la muntele Athos".

Slujba de tarA, discordanta, ca IVUnisteriui national",zic eu. Modest cor de coala. Casuta cu ferestile albastrein fata marelui pod care duce la moara- l fierdstrau. Asistaregina Maria si fiica ei, Elisabeta. Printul Nicolae imi ceresä vorbesc la mash'. Se viziteaza laptaria.

Seara, la masa, in vagon, Madgearu imi vorbeste de felulcum trebuie sa biruie greutatile financiare i greselile pe carele-a descoperit. Nu se vor mai numi functionari noi inlocul celor pensionati, se va face un Oficiu al licitatiitor.A .gasit un haos: ordonantari Vara prevedere de fonduri,mai ales la Räzboiu, unde s'a construit in aier imensul lo-cal. E mult schimbat in bine. Spune ca-i pare tau de a-tacurile violente impotriva lui Vintila Bratianu.

Seara la Cercul studentesc, clespre viata studenteascain stralnatate. Un student imi raspunde, asigurandu-maCA, atunci cand ma voiu crede mai izolat, mii de tineri vor fiin jurul mieu.

10 Nouembre.

Mi se spune ca. Regina vrea sä vie la ultima mea conferinta

a

368 N. IORGA

despre Venetia, dna. i-o cer in audienta. Fac cererea carector, pentru a o ruga sã ocroteasca pe studente.

Seara vorbesc la radio pentru armistitiu. Dupa mine gene-ralul Mardarescu, calm si hotarat, cu un indemn catre u-nirea sufleteascä.

13 Novembre.

Audienta la Regina. Ii vorbesc despre Universitate, des-pre mizeria materiala i morala a studentilor. Si Reginadezaproba caminurile mixte, läudând caminul d-nei Ave-rescu i pe aceasta. Laud initiativele de la Brosteni a12printului Nicolae. Ating apropiata mea caratorie in America.

Duna-amiaza, venin la conferinta princesa Elena, cuprincesa Ileana, e aplaudata de public.

14 Novembre.

Dejun la princesa Elena. Cand vorbesc de casa din Ve-netia, uncle sunt i apartamente pentru membrii familiei re-gale, regina Elisabeta spune: ma mai socot ca fäcandparte din familia regalä?". N'ati incetat niciodaffi de a faceparte. Din stangdcie, nu din rea vointa nit vi se spune".

16 Novembre.

17 Novembre.

18 Novembre.La Barcelona unde aflu pe consulul nostru Benet, pe

inginerul Ioanitiu si Sebastian. Palatul romanesc de IaExpozitie e foarte frimios. Comparat cu al Ungariei, areun raspicat sens national, p1M de arta i poezie. Seara,la amicul Puig, unde intalnesc pe istoricii Nicolau d'Olwer

La Venetia.

La Genova.

MEMORII 369

0 Valls, care a lost in Rusia dupA congresul de la Oslo.Petrogradul e o ruina. Pretutindeni Sovietele sunt detes-tate. Femei din aristocratie vand pe furls chibrituri si seplang strainului. Moscova singurA e credincloasa noii re-

Fata de straini, multa politetà.

19 Novembre.

Sedinta preparatoare a Congresului International, de Is-toria Spaniei. Cunosc pe Finke, batran de saptezeci i cincide ani, dar voinic si plin de viata. Se plange de diletan-tismul pretentios al tinerilor. Viata lui Frederic al II-leade Suabia a lost scrisa recent, cu stralucire, dar.cu despre-tul izvoarelor, de unul din ei, elev al Iui Stephan Georg.Af lu -si pe venerabilul Mager-Lfibke, care vrea sa vie laCernauti si la Cluj: il invit si la Bucuresti. Este si Brandisi Paul Paris. Catalanii refuz a. orice participare.

Prezideaza cenzorul" Academiei din Madrid.Seara, la 6, sedinta solemnA de inaugurare. Duce le de

Alba, fina figura, in chiurasa de decoratii. Ministrul deJustitie, un general rotungior, ia presidentia. Alti doi ge-nerali, un al treilea, intr'o mareata mantie alba, apoi epis-copul, rectorul, cu blana de iepure a rectoratului. Profesorii,in mantalute de colori deosebite, cu vechi plãrii curioase.SuperbA sala moderna, cu portretele intregii istorii a Spa-niei. Muzica militara, public de doamne i studenti.

Duce le vorbeste, dupa Ballesteros, frumos i clar. Cereca Istoria sa fie reara, subiectiva si in legdtura cu viataomeneasca. Discursul se traduce, in frantuzeste, in engle-zeste. Nu in nemteste, ceia ce provoacA oarecare protestari.Apoi yin la rand natiile: Finke, scurt, in limba spaniola, a-mintind toata opera istorica facuta de Germani pe acestteren, mai pe larg, retoric, Paul Paris, Italia lipseste. En-glezul vorbeste foarte bine spanioleste si continua in limba

24

ligii.

370 N. IORGA

lui. 0 intreaga expunere in numele Americei meridionale adelegatului din Peru: invedereaza ce au dat Castilla; Ara-gonul acestor tinuturi unde azi sunt fii legitimi" ai rasei:misca i provoaca. aplause. Inainte de aceasta, reprezentantuICehoslovaciei, care e insusi ministrul la Madrid, expusese,intr'o foarte bunk spaniola, dar foarte pe larg, ce legaturide cultura a avut tara sa cu Spania. Zic cateva vorbefranceze precedate de aceasta formula: Se las paroles faltan,habla el corazon". Apoi Norvegianul i reprezintantul Sue-diei, care e cunostinta mea de la Stockholm, Curman. Ur-meazA marele discurs cu gesturi largi al ministrului.

20 Noembre.

Vorbesc despre Orient i Occident, un pretendent romanla Madrid". Dimineata, am vizitat cu Puig frumosui muzeaepiscopal din Vich.

22 Novembre.

La Rubio i Lluch. Frumoasa figura a invatatului aproapeorb, care n'a parasit o clipA ocupatiile ce fac onoareagloria vietii sale. Imi da carti pentru regele Gheorghe alGreciei i pentru mine. Imi area figura lui Lambros.tanar:tip de Macedonean, rotund, gras, cu ochii man i pArul cret.Era un om tAcut i rece. A facut o mare opera; nu i-aingrijit totdeauna detaliile".

Seara, la o sedinta a congresului, uncle un cleric irlandezafirma legaturile alor sai, catolici, cu Spania si le voiestemai stranse. Un Iezuit spaniol vorbeste despre Loyola si a-rata cata istorie spaniolA se afla in Ada societatis Ihesu.

23 Novembre.

Conferinta despre arta romaneased la pavilionul nostru.

si

MEMORII 371

24 Novembre.

La Taragona cu Puig i Cadafalch, care mh asigurä ch re-gele este impopular, cä lucrAtorii ca i intelectualii se in-reapth spre republica.

Greu drum spre cash.27-30 Novembre.

1-6 Decembre.

Ministrul de Instructie vrea sh deie in sama mea purta--rea unui Congres al studentilor crestini care e sa se tind laCraiova, fr sä fi fost consultat.. Rdspunde inthiu Iu-nian, apoi, peste cloud zile, CostAchescu. E dispus i laschimbarea proiectului de lege pentru Universitati.

Camera pare descurajatd.7 Decembre.

Congres al corpului didactic, foarte cercetat.

8 Decembre.

Conferinta la Iasi, despre Arta dupd Bizant, pentru so-cietatea studenteasca Moldova Intregita".

9 Decembre.

Vorbesc la Mesagiu. Cuvhntarea mea e intrerupth de Ma-niu, ca sh-mi spuie ch arrnata e bunk dar, bine inteles, de-fensiva, de Madgearu, de Mihalache, care ma invata ce eo pärloagh. Camera stä ca intepenita. Se vor da instructiila ziare pentru uciderea prin thcere. Dar cea mai mareparte din presa, cu foile liberale in frunte, ma" atach pentrudeclaratiile de Vineri. Viitorul" ma califich pur i simplucle morisca".

372 N. IORGA

10 Decembre.

Afara de o loj francmasonica devastata, serbarea stu-dentilor se face in liniste.

11 Decembre.

D-rul Lupu vorbeste 'la Mesagiu. Menajeaza pe liberaliaverescani. Aminteste legaturile cit täranistii, dar lo-

veste din cand in cand, cu o vehementa voila, in ei. Ca-mera face haz. Ii spun hd Maniu Ca, purtandu-se cum s'aupurtat cu mine, asa merita.

12 Decembre.

Uberalii s'au declarat contra Creditului agricol cu capitalstrain si au indemnat pe capitalistii din afara sa nu ras-panda la apelul Guvernului. Deci Madgearu, provocat deinterpelari aranjate, fulmineaza: liberalii, criminali", suntin afara de lege". /Mintz iea cuvantul ca sa declare ehva preserva pe aceiasi cale si natia ii va sprijini; c1arä eprovOcat, va rasa altuia puterea. Brno-tie in public. Se scon-teaza lovituri contra guvernului.

13 Decembre.

Conferinta la Teatru despre expozitia din Barcelona.

.15 Decembre.

La Braila pentru eentenariu. Buna slujba la catedrala,dupa, care un discurs cuminte si bine informat al primaruluiOräseanu, altul al generalului Cihoski. Pentru Guvern vor-beste Mihalache, cu indreptari economice taräniste. Epis-copul de Buzau se pierde in consideratii filosofice-crestine.Armata defileaza bine. Scolile de fete se prezinta convenabil,

5i

MEMORII 373:

bAietii ca o turmä; studentii salutä fascist. La revista va-selor, echipagiile au o perfectA tinutA". Inainte de confe-rinta festiv6, oercetez biserica Sf. Spiridon, uncle aflu notiteimportante.

La dejun generalul Macri vorbeste entuziast despre prin-tul Carol, pe care de curand l-a vazut i Bocu. TrAiesteretras la tarä.

19 Decembre.

Vorbesc la budget, intrerupt, violent si necuviincios, deMadgearu, care face un alt discurs alaturi. Sunt silitvun lucruri dezagreabile. Maniu e de fatb, si-i amintesc deindatoririle ce i-am %cut l'ArA niciun interes. Fitunci, Mad-gearu face.

21 Decembre.

V. V. Hanes asigura' ca, Guvernul cedând fat'A' de acerere de spor la salariu din partea corpului didactic, a-cesta a cApAtat incredere in regim. Cum eu reactionez, Mad-gearu are prilejul de a-si afirma dreptul de egalitate cu ori-cine; forma e cea obisnuita. Cum i se rbspunde, el sesupära cä majoritatea nu striga' contra adversarilor sAl. SevoteazA legi cu nemiluita.

Princesa Elena viziteala un camin de studente.

26 Decembre.

N. Miclescu imi raporteaza aceste cuvinte ale Patriarhu-hului: tara nu merge pentru cA n'are cap, Printul ii fu-meazi tigrile, Särateanu oerceteazd cfirtiie, eu, un preot,.nu pot deck sä inoerc a impaca".

sä-f

*

1 9 3 0

La Paris.

Intaia lectie despre istoria Ragusei.

1-iu lanuar.

lanuar.

5 lanuar.

Un om de dreapta imi spune ea salariile au crescut asade mult, incat actionarilor de la mine din Lens nu li rA-mane mai nimic; daca mai vine si legea pensiilor, oprita.Inca la Senat, e insuportabil.

6 1anuar:

Dejun la rectorul Charletg. Vorbeste de anil sai de stu-dent, cari sunt i ai miei. Sta intr'o strAdutà in fata cu CoI-lege de France. Vedea enormul cap al lui Renan plecatpand tarziu seara asupra lucrului (Daudet zicea de acestcap ca este une cathedrale desaffectee"); doamna Renantrecea cu lumânarea in dosul ferestrelor pentru a-I chemala masa'. El rezista intAiu, apoi trupul greoiu se desfäcea dela masa de lucru. Era un exemplu pentru noi."

Seara, la Neculce, pictorul Stoenescu, care face in likart oexpozitie la New-York.

7 lanuarie.

Cuvantul" ii rfide de apostolul" care, dup4 ce a chematla sfat corporatiile, fuge in America.

4

78 N. IORGA

8 lanuar.

Vendrgès spune ca, la sosirea lui in Budapesta, i s'aprezintat imediat profesorul Alexandru Eckhardt, formatla Paris, si i-a vorbit la otel de suferinfile Ungariei, de ne-voia unei catedre de ungureste la Sorbona. El a rspuns: Da,când vom avea un Franoez pregatit pentra aceasta. 11 si auacum.

9 lanuar.

La Lille, vizita scolii de Be1e-Arte i conferinfa despre,,Liniile noi ale istoriei", dupd care se prezinta probe deveche artã romaneasca.

10 lanuar.

Tasca imi scrie ea a dat Patriarhului scrisoarea mea. A-esta arata ca s'au confirmat puterile Guvernului, ca si eldoreste colaborarea fruntasilor, dar tara rezultat pand a-cum. In alt domeniu spune ea' ar voi un. episcopat roma-nese in America. Tasca,' a fost rugat de .Maniu sa primeascaLegafia de la Berlin sir mai ales", cea de la Haga, caunul pe care un alt Guvern n'ar indtazni" sd-1 inläture.Imi cere aprobarea. Ii raspund c inaltele lui insusiri" arface oriunde onoare fedi i ca d. Maniu stie sa-si aleagäcolaboratori".

Intr'un discurs °Ate ai si, Maniu a vorbit de pulveri-zarea" partidelor, afara de liberali, cu cari trateaza un at-

11 lanuar.

Prima lecfie despre Aventurierii orientali in Franfa.

mistifiu.

MEMORII 3.79

12 lanuar.

La Societatea de Istorie modenia comunicatie despre con-ceptia turceasca a tratatelor i. situatia Wilor vasale.

Seara la Ancel, cu Mirchin-Gutchievici, care vorbeste des-pre Racovschi. Acesta se exprima rau ruseste la Chiev, darimpresiona prin fanatism. Acuma e intr'un sat siberian, suptgarantia taranilor.

16 lanuar.

La Genova sunt intampinat de studenti catolici din Ro-mania, in foarte bune cuvinte romanesti, de si ei, sunt Un-gun i Germani.

Seara, conferinta despre Penetratia economica italianain Romania.

17 lanuar.

Imbarcare pentru America, pe vasul Roma".Zecg zile de drum greu, ultimele cu furtunä.

lanuar.

La New-York. Reporteri la gara. Frumoase discursuri deintampinare ale coloniei. Davi lla ma intampinä foarte a-micaI.

Si Evreii au vorbit cald i frumos româneste.

28 lanuar.

La un grup de Evrei cari vreau sa she ceva despre tara.Seful lor, Wolfsohn, se intereseaza cu de-am4nuntul deimprejurarile de acasa.

,27

:3 8 0 N. IORGA

29 lanuar.

Receptie la Nelson Cromwell, darnicul ocrotitor al Ro-rndnilor. Foarte mult public american.

La clejun, la Ochs, proprietar iii lui New-York Times. In-treabA pe fiecare din oaspeti despre impresiile lor. Sub-guvernatorul Insulelor Filipine ii face o conferinta desprestarea de spirit la indigenii de nolo. Vrând s tie ce m'alovit mai mult pe mine aici, ii räspurid cä puterea mo-ralä, care miscä aceastä enormä masind.

30 lanuar.

La rectorul Universitatii Columbia, Murray .Butler, omde primul ordin. Sotia vorbeste bine frantuzeste. De -MOprofesorii Garridge, romanist, i Shotwell, .istoric.

2 Februar.

La Washington, unde sunt gazduit la Legatia romdneascd.

3 Februar.

Receptie, seara, cu multi diplomaci i altä lume amen--acanA. Mi se cere o conferinta cu proiectiuni despre România,

frantuzeste, cu eiplicatii in englezeste, pe care vklit ledoreste publicul.

La Mount Vernon casa lui Washington.

4 Februar.

6 Februar.

C9nferinta la Universitatea de Stat, in englezeste, despre.sinteza româneascd; Intâie incercare, destul de siabd.

MEMORII 381

7 Februar.

La Chicago. Seara la profesorul Craigie din Oxford, au-torul Dictionariului englez, care.da cursuri aici o parte din an

e foarte multamit de tinerii sai colaboratori americani.

9-10 Februar.

La Indiana Harbour. MiscAtoare manifestatie nationala.La =laza, receptie la Prirnarie, cu ministrul Romaniei. LaHigh School sunt rugat sa vorbesc copiiior despre satulromanesc, cu proiectiuni, iar, spre seara, explic coloniei ro-manesti imprejurarile de la noi.

In jurul steaguriior romanesti s'au adunat acelea ale co-loniilor prietene.

11 Februar.

Receptie la consulatul nostru din Chicago, Morris, lost tri-mis in Suedia pe timpul razboiului.

12 Februar.

Cu o delegatie romaneasca, duc, de ziva lui Lincoln, co-roana de rigoare ,la statuia presedintelui.

Conferinta la Camera de Comert, despre caiie comercialedin Estill Europei.

Vad marea fabrica de mobile pentru copii a lui Feldman,Evreu din Romania, si marea rasa, a Evreilor romani.

La masa data, seara, de aceiqi, rabinul, care nu e Roman,doreste intelegerea intreurmasii Romanilor siaceia ai prole-

Admirabil vorbeste profesorul Shrager (Saraga), ara-land superioritatea invatamantului romanesc fata de celamerican inainte de razboiu. Bun discurs si al aitui Evreuroman, insarcinat cu inalte functiuni politienesti, Landesth.

si

tilor".

382 N. IORGA

13 Februar,

Masa oferita de Romanii banateni. Oarecare dezordine-prea mare familiaritate intre fete §i baieti.

Ca §i. la Indiana Harbour, Wopicka, fostul ministru al

State lor-Unite in Romania, vorbe0e deosebit de sincercald. Spune ca m'a cunoscut ca pe un om simplu, acela§ecu cei mari §i. cu poporul.

14 Februar.

La Gairy, pentru colonia de acolo, care imi oferd o masa.Masarul" G. Toma ma pofte0e la dansul ca sa-mi arateadmirabile luctari din sute de bucati de lemn deosebite pecare le pregatqte pentru o .expozitie.

La grupul romanesc din Aurora.15 Februar.

16 Febr

La Cleveland. Vizitez intaiu bisericile romaneti, apoi,dupa dorinta muncitorilor romani, li vorbesc despre Ceceteasca.

17 Februar.

Vizita gazetei centrale a Romani lor din America. Dejunla University Club.

Apoi conferinta la Universitate despre The backgroundof Roumanian history".

Seara, la Akron, unde adunarea poporului e mi5catoare.

18 Februar.

Masa la Clubul Universitar. Vorbesc trei intelectuali a-

§i

sa

si

MEMORII 381

mericani, cu intelegere. Unul cere ca natiile sa-si pAstrezenota lor specialA pentru viitoarea sintezA americana.

Conferinta la Scoala NormalA despre democratia ruraldin Apus si la noi.

Seara la Youngstown, unde e un grup important de Ro-mâni.

19 Februar.

La Champbell, Românii au un hall" al lor, unde mi se pre-zinta, a§a de duios, mici daruri. Cercetez i ferma, binerandultd, a negustorului SArbu., Masa, de trei sute de per-soane, e stralucitA. ParticipA un reprezintant al PrimAriei,un judecator, inspectorul invAtAmantului. Preoti romAni spunamintiri din rAzboiu. Un Evreu din Burdujeni, fost soldat,salad steagul romanesc.

Dupd-amiazA, la Newcastle aceiasi miscAtoare primire.Punem Boni la mormAntul unui din primii indrumAtoriai Romanilor de aici, PAcuraniu.

Seara, conferinta despre 'Inima RomAniei". Inspectorulprezideaza. Corul, costumele stint de toatA frumuseta.

20 Februar.

La colonia romaneasca. Farren. MasA ca in tarA la pA-rintele Ilie Pop; una din fiice, absolventa de High School",intoarce drotul" la o fabrica de lArtipi;. haiatul nu vrea sdvorbeasca romAne0e. Seara la Sharron si Witland. Maremultime, foarte cAlduroasa; cântece de copii.

21 Februar.

La Pittsburgh. Profesorii de istorie de la Universitate ma

384 N. IORGA

primesc foarte amabil, ate until amintindu-si de Congre-gresul de la Oslo.Un arhitect roman a invatat la Cerchez, laPangratti, la hatranul Socolescu, pe care ii crede, pe totitrei, vii. Gasesc i pe fiul generalului Gardescu, casatorit cuo Americana, care vorbeste i romaneste: studiaza. Ia Koalade mine. Vedem, condusi de un tartar Rus, Avinov, care alost intrebuintat odinioara la biroul ceremoniilor din Petro-grad, Muzeul, splendida donatie a lui Carnegie. Scolide copii mici asculta explicatiile. Intoarcere, printr'oregiune de ferme razlete si de paduri.

Aflam la otel ca radical-socialistii francezi, cii necunoscu-tul Chautemps, au luat mostenirea lui Tardieu.

22 Februar.

Spre Canton. La biserica mi se pare ca observ o oarecareraceala. Aid a fost un vechiu centru socialist. Dar, seara,la banchet, e o lume bunä i prietenoasä. Cativa Americani,cu judecatorii in frunte, vorbesc bine. Unul, cu numele ger-man, laucla rasa noastra, a carii generatie a doua, inca mailbunk o cere el pentru America. Apoi, intr'o sala de Koala',vorbesc despre actuala stare a Ardealului.

23 Februar.

La Detroit. Cercetez toate cinci bisericile, pline, in carepreotii vorbesc miscator, fäcand rugacitmi i pentru mine.La Romanii baptisti, Nina muzica. D-rul Loichita, care vinemini in tara, are aici o situatie stiintifica Malta.

3 Mart.

La Los-Angeles. La gara apare o familie de Bucovineni,trei generatii, fetele in costurn romanesc, aducand flori: ar

§i

MEMORII 385

voi sa se intoarca in tarA. La Universitatea de aid sunt doiRomani, Comarnescu §i Costin.

Trecem cu automobilul solidului Salägean Alexandru Popla Claremont, unde ne asteapta prolesorul Maro Jones. LaUniversitatea Pomona este §i o studenta romanca, d-raParaschivescu, nepoata pictorului Stefan Popescu, si ea bur-sierA a d-nei Stuart din Chicago. Fac o prima lectie despreLiteratura franceza in Sud-Estul Europei.

Dupa o vizita la Muzeul din Los Angeles, petrecere searala Jones, care arata cu mandrie cartile lui romanesti, ce-

versuri. Apoi sunt prezintat catorva profesori,intre cari un foarte inteligent Catalan, autor al unei IstoriiUniversale, care face lectii despre Istoria Artei: se intereseazade razboiul nostru. Dormim in pa§nicul inn de aici.

4. Mart.

Fac in frantuzeste la clasa lui Jones o lectie despre Ro-mania Ora latina". Apoi vad Colegiul Scripps. Dejun larestaurantul servit de studenti i studente. La 3, lectie despreSeparatia Bisericii de Rasarit de cea de Apus.

Lit LOS Angeles, seara, intalnire cu doi profesori ai Uni-versitatii, dintre cari unul, Graham, vrea sä vie ia noi.

Prin San Diego, la hotarul Mexicului.

5 Mart.

6 Mart.

Lectie la Los Angeles, despre Problemele artei biiantine,la Universitate. Asista §i batranul filosof Karr si sotia sa.

Plecare pe linia Cangoanelor".10 Mart.

Din nou la Chimp.25

tindu-ni si

386 N. 1ORGA

11 Mart.

Simp la ingropare a fostului presedinte Taft.

12 Mart.

La ãettgssburgh, campul de lupta al räzboiului civil in1863.

13 Mart.

Conferinth in frantuzeste la Universitatea Georgetown des-pre Rusia. Enorm public, foarte distins.

1'i Mart.

La Baltimore. Miscatoare primire la gara: sotii Olinescu,d-rul Silverberg, o Francezd care a fost in Romania. LaUniversitatea Hopkins, uncle ma duce profesorul Lancaster,conferinta despre democralia in Balcani (Ragusa) si in sa-tele noastre. Masa cu Clubul Universithth, prezidat deWelsh, medic bacteriolog, de cunostinti extraordinare, carea auzit vorbind pe Regina, foarte bine, aduce amintede cuvintele amabile ale princesei Ileana, de pasiunea pen-1ru automobile a printului Nicolae. Un fost elev al mieuface aici lectii de romaneste. Inca o pareche de Romanidupa conferinta.

La 9 conferinta pentru Club despre Probleme in Balcanisi in Romania.

In tara tulburäri antisemite. Cu exagerarile obisnuite, setelegrafiaza ca la Cluj studentii s'au baricadat in Primarie.

15 Mart.

La Philadelphia, uncle ne conduce consulul Romaniei, Ma-

ai-si

MEMORII as 7

rian. Cuvantare la hall", unde s'au adunat Romanii. Pranzla Marian, intr'o atmosfera bänateana.

16 Mart.

La Roebling si la Trenton, uncle se eerceteaza biseri-cile. Vorbesc Romani lor despre lesaturile lor cu America.Profesorii americani prezenti par a se fi ofuscat de indemnulmieu la intoarcere. La discursuri, inspectorul vorbeste des-pre ce face scoala lor pentru a pregati cetateni" i de ceice ar piitea sa se intoarca, aducand cu dânii darurileacestui invätamant.

Seara, cu preotul Bungardean, la mareata cetate uni-versitard Princeton.

17 Mart.

La New-York. Dejun cu doi profesori americani si unCehoslovac, si el profesor in America: vreau sa vie cu totiiin Romania.

Receptie organizata de pictorul CristoIoveanu. NelsonCromwell e furios ca Evreii se cearta intre ei, si de aceianu va veni la masa lor.

Masa Evreilor si a societätilor romanesti (Sons of Rou-munia", Ardeleni, Macedoneni, studenti). Presedintele E-vreilor, Wolfsohn, se plane de excesele din Universitatilenoastre. li spun ch e si multa exagerare, i, oricum, pro-cesul nu se judeca aid, ci in lark in fata constiintii popo-rului romanesc. Un muncitor ardelean, Ovesea, se arataconvins de necesitatea intoarcerii.

Ziva Sfantului Patrick, cu defilari irlandeze pe strazi.

18 Mart.

Seara, conferinta Ia Universitatea Columbia despre Is.

38S N. IORGA

torie 5i istorici din vremea noastra". Profesorul Garridge maprezinta in cuvintele cele mai amabile. Asista 5i profesorulfrancez Millet, care e aici pentru trei luni.

19 Mart

La Boston. Prima de profesorul Andrews, vizitez Mu-zeal, caruia ii dau cloud covoare romane5ti.

Dejun cu Cornish, 5ef al unitarienilor, care se intereseazade lucrurile romane5ti.

Vizita la Universitatea Harvard. Profesorul Merriman, 5iel elev al lui Bemont. La masa de sear& ata5atul corner-cial Boncescu e rugat a vorbi despre finantele romanesti,eu despre pericolul bol5evic.

20 Mart.Plecare pe vasul Aquitania".

27 Mart.

La Cherbourg, unde sunt intampinat de prieteni, intrecari secretarul printului Carol, care-mi aduce o scrisoare.Secretarul imi spune ea' Printul ar dori sa-1 vad. Ii ras-pund a doua zi.

Seara la Fontenag-aux-Roses.

Primesc raspimsul Printului Carol.28 Mart.

30 Mart.

La Turin. Primire de Bartoli 5i de foarte multi studentiromani. Mi se arata parcul ofiterilor cazuti in razboiu, cusplendida statuie luminoasa.

Dupa amiaza, la Saluzzo.Masa la Bartoli.Seara vorbesc studentilor no5tri despre America.

MEMORII 389

31 Mart.

Vizita la Superga §i la Chieri. Seara, conferinta, Un capi-tol inedit din arta romaneasca". Tot Turinul intelectual ede fatä, in dauna conferintei despre Ungaria a profesoruluiMosca de la Pavia.

1-iu April.

La Venetia conferinta despre Venetia i Orient in salaAteneului.

2 April.

Seara, stralucita inaugurare a Casei Romane5ti. Discursu-lui mieu ii raspunde ministrul Summonte §i. primarul.

4 April,

5 April.

PAironescu vine sa-mi spuie ca lucrurile merg rau; e pro-babila o rectificare a bugetului.

La Bucure§ti.

8 April.

La Camera, Costachescu ma intampina multarnindu-mipublic pentru ce am facut in America.

Politicianii sunt in plind criza din cauza demisiei" luiStere. Se cetesc declaratiile Basarabenilor lui §i ale celor-lalti.

9 April.Inca douà demisii basarabene.

Prima mea conferinta despre America.

390 N. IO.RGA

10 April.

Viata politicA e prinsä toata de chestia Stere". Cu-rentul" are mila de dansul. Basarabenii se cearta douanopti ca sa stie daca merg cu vraja lui sau cu banii gu-vernului. Mo§ Codreanu", vice-presedinte al Camerei, ho-loncaneste acolo pana ce, de la tribuna, menindu-i trA,datorulid" Halippa sa mantuie pe craca", isi arunca bi-blica apostrota de demisie. Fireste, se trece peste supara-rea importantului barbat. Basarabenii steri§ti nu iese dinpartid, dar fac grup separat de control. A doua zi, Ii vadla iesle cu ceilalti. Asupra demisiei" lui Stere se intindecomplezant Maniu, Stere declara solemn Ca n'a murit, cti

va chema Sfatul basarabean, ca va face un adevarat"partid taranesc, c va rästurna guvernul, tara i lumea. Deo-camdata trimite o epistolie a mosului" sail in care des-tdinuieste" ca toate in partid el le-a facut.

Primire amicala si la Academie si la Senatul Universitar.

12 April.

IeH invalizii, cad cereau revenirea asupra unor masuri re-cente, anuntand, supt conducerea vrednicului general Mara-sescu, dar si a unui Zavoianu si a unui Teiseanu, ca se voraseza in stracta, in fata Palatului Regal, sunt udati cu apa§i pe urina batuti cu patul pustii. Multi studenti s'au ra-raliat. De cloud ori li spun sa nu serveasca luptele pentruputere. Seara ii intalnesc pe bulevard, defiland in monom.cu strigatul: Dreptul invalizilor!".

MEMORII :391

La Camera, Lupu incepe un lung discurs savant, pe care-1terrnina cu denuntarea celor ascunse in budgetul PrezidentieiConsiliului. Madgearu ii arunca in cap budgetul, iar el i-1restituie cu piciorul.

Vad grupe in fata Societatii studentilor in Medicina, blo-cati proste$te ca sa nu faca manifestatie. Se arunca de pefereastä calimari, lighene, scaune in capul soldatilor, cariard sa se rasbune, cu ofiterii in frunte. Si aici salbatecalupta pentru putere cu ajutorul onegilor, calduro$ilor naivi.Presa spumega contra ucigasilor". Si ea care laudasem pestudenti pentru buna lor tinuta... E adevarat ca pre$edintiisocietatilor au stat

13 April.

De la Valenii-de-Munte telegrafiez, dimineata, lui Maniuca sa-i. spun Ca, daca-si aducea aminte ci Universitateaare an rector, se taia de la inceput un confiict pornit dinconfuzie $i desvoltat in brutalitate".

Cate seara Vaida vine la mine, la tara. El n'are in-doieli in nicio privinta. Imi vorbeste de lucrurile cele maivariate $i mai indepartate. De ce .a venit, nu ma pot du-meri.

16 April.

In viata politica, potolire. Regenta pastreaza Ministe-riul. Liberalii sunt furiosi, averescanii, in lipsa generalului,au criza de nervi. E atacat Prezan pentru ca a votat lc-gea armatei $i a laudat pe Maniu. Insuitele ploua, $i Pa-triarhul i$i are $i eI partea lui. Eu, pentru Indreptarea"imi fac datoria", servind Guvernul.

Nurnarul $omerilor cre$te.

linistiti.

392 N. IORGA

Ceaiu la princess Elena.

*

Regina s'a intors din Egipt.

Plecare in Anglia.

22 April.

23 April.

26 April.

La Paris. Titulescu, ocupat cu negocierile datoriilor in-ternationale, ma cerceteaza pentru vizita in Anglia. Imispune ca a castigat 300.000.000 partea de renta pentru tre-cut pe care au reclarnat-o Ungurii. Nu vorbim nimic de po-litica.

27 April.

Primire oficiala la Londra. Aspectul Angliei imi pare cutotul schimbat: e ca recladita din nou. Fete de Dumineca,multamite, ale lucratorilor.

*

Cu C. Marinescu si Ciotori, in automobilul lui Titulescu.la Cambridge.

28 April.

Gazduire la profesorul J. Holland Rose, care ma primesteca pe o veche cunostinta.

MEMORII 393

29 April.

Deschidere solemna a sedintilor cu un discurs latin al

vice-presedintelui. Bun raspuns al presedintelui Koht.In prima sedinta se admite adaugirea la Comisia Arhivelor

a unui delegat al Sovietelor, cu nurnele ridicul de Adoratchi.Olotz imi suggereaza cä as putea cere si eu un delegatroman pentru a discuta cu dansii chestia depozitului nostrustiintific in Rusia. Koht ma taie scull; nu vede necesitatea:daca este sa se discute ceva care ne priveste, putem fichemati. Ca de obiceiu, nu se mai consulta adunarea. Lh-ritier, ca sa scape de bucluc, ma face sa tree cererea catrePrezidentie la Comisia arhivelor, prezidata de un Belgian.

Sovieticii spun lui Marinescu ca ar dori informatii, ne-stiind de ce e vorba.

La amiaza primirea ca doctori de onoare a sase dintredelegatii nationali, cu Koht in frunte. Foarte impunatorSpaniolul Altamira, ca care fac cunostinta.

Seara, receptie in marile cladiri vechi de piatra. Curioasa5i pitoreasca &Mare, intre rochiile moderne ale femeilor, acostumelor rosii 5i negre medievale.

30 April.

Defun oferit de Legatie prin Ciotori. East, tanär pro-fesor, autor al Chestiei rurale in Romania care vorbestetoate limbile i romaneste perfect, cu citatii din slujbabisericeasca" 5i Dembinski, viitorul presedinte de la Var-5ovia. Aflu, cà la anal, ne adunarn la Budapesta.

Seara, marele pranz la Trinity College. Vorbeste fru-mos, raspicat, Trevelyan, nepotul lui Macaulay.

Facand lauda noilor doctori, ca 5i a lui Colenbrand Olan-dezul, a lui Leland Americanul, atinge 5i numele mieu langaal lui Dembinski ca al unuia care asociaza politica 5i stiinta.Raspunsul ii da in englezeste Dembinski.

S

394 N. IORGA

Aflu ca in tam se vorbeste de o intalnire a mea cu prin-tul Carol.

Presedintele Institutului pentru Mitteleuropa din Dresdama felicita pentru doctoratul din Oxford. Ii raspund pome-nind pe Lamprecht i doctoratul mieu de la Leipzig.

Vizita Catedralei din Ely.

1-iu Maiu.

2 Maia.

La un dejun of erit de Titulescu cu participarea rectoruluide la Kings College, batranul Gaster imi spune cat e derecunoscator pentru felul cum am tratat pe ai lui din Ame-rica. Te asigur ca, oriunde vei merge in viata d-tale sivei gasi pe unul dintre ei, el iti va fi recunoscator."

Discutii lungi la Comitet. Biroul vrea sà pastreze si su-pravegherea Congresului din Varsovia, ceia ce aduce impotri-virea, de altfel amabilä, a lui Handelsman. Totusi presedin-tele, secretarul norvegian al fostului congres vor fi reuniti cuComitetul national polon. Invitatii personale nu se vor maiface. Biroul ar dori sa fie mai ales rapoarte i discatii injurul unor chestiuni de mai inainte alese. Pentru dreptulpersonalitätilor se ridica Brandi si Pirenne.

Helen Murgoci ne chiama la expozitia colectiei de artapopulara a tatalui ei.

Ceaiu la Societatea regala Istorica".

Seara, masa guvernului. Vorbeste Thomson ministrul aie-rului", acum lord, odata autorul romanului Smaranda. 0cuvfintare adevarat englezeasca, tesuta numai din glume.

MEMORII 395

Koht raspunde la fel. Atmosfera unei intalniri intamplatoarede prieteni veseli.

Conferinta lui Beza despre Shakespeare si Romania".

La Oxford cu automobilul. Dejun la profesorul de istorie u-niversala, cu Koht i profesori englezi. Colegul mieu a fostla Haudes etudes, urmand pe Bemont aproape in acelasitimp cu mine.

Ceremonia conferirii doctoratulin pentru Dembinski, Dopschsi mine e atat de impresionanta: Profesorul Poynter, pub-lic orator", are bunatatea sa vorbeasca de opera rnea inpatru limbi, atingand domenii turcesti, bizantine, neld-sand la o parte nimic din ce este uman",de Philippede Mezieres" i cartea mea despre cruciate si de potrivireaintre acest obiect al statornieelor mele studii j ziva Ina Itarii

cand ca pelerin" si eu yin aici.

Titulescu e de MO i imi ofera o copie dupa rosia rochiedoctor ala.

Un grup de siudente in costume romanesti si de studentiveniti de la Londra.

Masa la un Colegiu cu Koht.Seara, receptie. Vorbeste un profesor din Oxford si ràs-

punde scurt, inteo englezeasca bunä, Dopsch.

La Fontenay-aux-Roses.4 Maui.

5 6 Maiu

La Paris.Printul Carol imi trimete felicitäri pentru Oxford. La ple-

care, secretarul lui vine la gait in momentul cand ziarul

Crucii,

396 N. IORGA

Paris-Midi publica un articol despre Print. Mi se cere unsfat, si il dau. El tine sama de situatia facuta in tara .

7 Maiu.

La Berna. Conferinta despre Sempach si Posada".Seara, receptie la Legatie.Am vazut la amiaza pe foarte amabilul ministru de Ex

terne Motta. La conferinta a lost si presedintele Confedera--tiei.

8 Maiu.

Aflu moartea bunului mieu prieten Cihodariu.

*

La Zurich, invitat de Studentenschait".Seara, vorbesc de hotarele dreptului national".

12 Maiu.

Atmosfera deprimanta in Camera. In iata unui discurs anti,semit majoritatea, cand striga, and rade.

13 Maiu.La Bucuresti.,Reel* spectacol in Camera. Lumea se teme de revolutie.

Liberalii fac apel la printul Nicolae. Regina a plecat la Balcic.

14 Maiu.

St. C. Pop la mine. Nici el nu pare sigur de viitorul Gu-vernului. Pretextul vizitei e o invitatie la adunarea interpar-lamentara. Ii arat ca nu ma pot duce.

MEMORII 397

16 Maiu.

Lectiile la Fundatie ale economistului francez Ripert.

Conferinta la Teatrul National despre Anglia 5i Amerita.Afara, jandarmii pazesc strazile, impiedecandu-mi publicul:e lupta cu ziarele de opozitie, Epoca" i Viitorul", inchestia inchisa". La conferinta mea asista i regentul Sa-räteanu.

La Academie e primit futuristul" Marinetti. Ma sustragde la prezenta.

Ordinea" continua injuriile contra mea, pe care Ie-a por-nit Viitorul".

21 Main.Congresul Ligei culturale", la Braila, cu participarea stu-

dentilor.22 Maim

Pe Dunare, la Chilia, Valcov 5i Ismail.27 Main.

Primirea lui Loucheur la Camera. E intovArA5it de Titu-lescu, pe care Cicio Pop II omagiaza ca fiind cel mai i-lustru barbat roman". Pre5edintele nostru incearca sa vor-beasca frantuze5te cu Loucheur. Mi se ofera sa vorbesc, darrefuz. cel d'intaiu care vorbe5te e Lupu.

Foarte bun discurs al lui Mironescu.

La Academie, Gaga ma intreabA ce cred despre printulCarol. EI e pentru imediata lui intoarcere ca regent, pentruCa Regenta nu functioneazA".

308 N. IORGA

La Camera reintrarea lid Ioanitescu, care anunta, in parti-cular cä nu va mai imprumuta popularitatea sa Guvermilui".

29 Maiu.

Academia RomAnA constatA ca are o daiorie de cinci mi-lioane.

30 Maiu.

Sainte-Aulaire la CamerA. Vorbeste presedintele, apoi Ave-rescu, care, adresandu-se cAtre Camera, ii scuzA politica0.6 separate si nu pomeneste pe Berthelot. Dupä mineLupu. Splendidd cuvAntare a fostului ambasador, care a-rata cA lipsa lui Sarrail ne indreptAtia sA rupem anga-jamentul cu Aliatii.

Tot asa de frumoasA cuvAntarea lui Sainte-Aulaire la A-cademie.

Seara cei de la Iasi" vin la Legatia francezd.Sainte-Aulaire aratA cAt de putin crede in pacifismul cu care

incAntä4 lunie.

Scandaluri la Camera. Lupu, confundAnd pe un Ardeleancu altul, ii intituleazA canalie ungureascd"; alt deputat ee calificat de porc bAtrAn".

5 lunie.Manoilescu la mine. Crede in posibilitatea intoarcerii prin-

cipelui Carol.7 lunie.

Sunt trezit la ceasurile cinci de Puiu Dimitrescu, secretarulPrintului si de CAdere, secretarul de la Justitie. Imi anuntasosirea cu avionul a Printului.

invinsii.

Tiparal

TIPOGRAFIA ,CARAGIALE"

Strada .Felari, 4Bacareqii