MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI INOVARII GRUP SCOLAR INDUSTRIAL METALURGIC GALATI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR NIVEL 3 Specializarea:TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL

PROF. INDRUMATOR: Ing. MIHAELA CAPMARE CANDIDAT:DUMITRA LAZAR Clasa a-XII-a A

ANUL SCOLAR 2009-2010

1

TEMA PROIECT:

VIRUSII DE CALCULATOR

2

CUPRINS

ARGUMENT.......................................................................................pag.3 CAPITOLUL 1 ISTORIA VIRUSILOR1.1.

CE ESTE UN VIRUS DE CALCULATOR...........................pag.4 CAPITOLUL 2 VIRUSI INFORMATICI 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. CLASIFICAREA VIRUSILOR ............................................pag.6 CUM NE APARAM IMPOTRIVA VIRUSILORpag.10 CINE NE APARApag.13 PROGRAME ANTIVIRUS ...pag.13

MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA ..pag.15 BIBLIOGRAFIE ...pag.19

ARGUMENT

3

Virusii de calculator au produs pana in prezent pagube de ordinul zecilor miliarde de euro dar, in acelas timp, au dus la perfectionarea programelor software si antivirus din intreaga lume. Aparitia lor a fost semnalata cu 18 ani in urma, iar EVOLUTIA VIRUSILOR COINCIDE CU INSASI DEZVOLTAREA INDUSTRIEI SOFTWARE . Un virus de calculator este un program proiectat sa se replice si sa se imprastie, infectand cat mai multe calculatoare, fara ca utilizatori sa realizeze acest lucru . Virusi se imprastie atasandu-se de alte programe, fisiere de tipul EXE sau COM, documente WORD, EXCEL, chiar si HLP sau care pot sa infecteze sectorul de boot al discului. Cand se lanseaza in executie un fisier infectat sau cand porneste calculatorul de pe un disc sau o discheta virusata, se lanseaza si virusul in executie . Adesea, virusul ramane rezident in menoria calculatorului, pentru a putea infecta urmatorul program lansat in executie sau urmatoarea discheta accesata. Virusii periculosi au abilitatea de a executa actiuni in calculator . In timp ce unele din aceste actiuni sunt doar deranjante (cum ar fi afisarea unui mesaj la o anumita data sau ca raspuns la o anumita actiune a utilizatorului calculatorului), exista virusi care pot distruge fisiere de date, documnete sau chiar CALCULATORUL. Totul a inceput in 1986 . Atunci a avut loc prima atestare a unui virus . Doi frati pakistanezi, Basit si Amjad, au constatat ca sectorul boot al unei dischete contine un cod executabil si ca acesta este rulat de fiecare data cand se porneste calculatorul utilizand o discheta in drive-ul A . Ei au observat ca pot inlocui acest cod cu un program propriu, care poate fi un program rezident in memorie si care poate instala o copie a lui pe orice discheta ce este accesata in orice drive. Au nimit acest program virus . Inceputul era modest, deoarece virusul infecta doar dischetele de 360 kB . In 1987, programatorii de la Universitatea din Delaware au constatat ca au acest virus cand au vazut eticheta c Brain pe o discheta . Tot ce facea el era sa se autocopie si punea o eticheta de volum pe discheta. In anul 1986, un programator pe nume Ralf Burger a ajuns la concluzia ca un fisier putea fi conceput astfel incat sa se copie pe el insusi, prin atasarea unei copii a lui la un alt fisier . El a scris o demonstratie a acestui efect, pe care a numit-o VIRDEM (Virus Demonstration) si a distribuit-o la conferinta pe tema virusilor Chaos Computer Club, in luna decembrie a acelui an . VIRDEM ar fi infestat orice fisier COM . Din nou pagubele erau destu de nesemnificative . Acest fapt a atras totusi atata interes, incat Ralf Burger a fost rugat sa scrie o carte . Mark Washburn a analizat in 1990 virusul Viena si a creat pe baza lui primul virus polimorf . Ideea virusilor sai (numiti 1260, V2P1,V2P2,V2P6) era ca intreg virusul era criptat si ca exista un descriptor la inceputul sau . Dar descriptorul putea sa aiba o gama larga de forme si, in primi virusi, cel mai lung sir de cautare posibil era doar de doi octeti (V2P6 a caborat acest prag pana la octet ) . Pentru a detecta acest virus, era nevoie de scrierea unui algoritm care ar fi aplicat teste logice fisierului si ar fi decis daca octetii la care se uita erau unii dintre posibilii descriptori .4

Au aparut virusii Dark Avenger care au introdus doua idei noi . Prima idee era acea de infector rapid . In cazul acestora daca virusul era in memorie, atunci simpla deschidere a unui fisier pentru citire ducea la infectare . Hard disk-ul este infectat foarte repede . Cea de-a doua idee noua in acest virus a fost cea a efectelor sale subite : DarkAvenger . 1800 suprascrie ocazional un sector de pe hard disk . Daca nu se observa acest lucru intr-o anumita perioanda de timp, se face un back-up al fisierelor corupte si, cand este refacut back-up-ul, datele sunt de nefolosit. La sfarsitul anului 1990, cercetatorii antivirus au ajuns la concluzia ca trebuie sa fie mult mai organizati, asadar a luat nastere in Hamburg EICAR (European Institute for Computer Antivirus Research), in decembrie 1990 . La vremea cand a fost creat EICAR existau aproximativ 150 de virusi . In 1991 problema virusilor a atras marilor companii : Symantec a lansat Norton Anti Virus in decembrie 1990, iar Central Point a lansat CPAV in aprilie 1991 . Acesta a fost repede urmat de XTree, Fifth Generation si altii . In decebrie 1990 erau aproximativ 200-300 de virusi ; in decembrie 1991 erau 1000. In zilele noastre apar zilnic aproximativ 100 de virusi, deci milioane pe an . din 23 milioane pe an doar 2-3 virusi pot face probleme serioase in lume . De cand au aparut virusii companiile au pierdut miliarde de dolari . In 2001 pierderi de 12 miliarde , in 2002 pierderi de 25 de miliarde iar in 2003 55 miliarde . Pe 2004 se estimeaza o suma de 100 miliarde . In prezent cel mai titrate si cele mai bune antivirusuri sunt Norton Antivirus si Bit Defender .

CAPITOLUL 1ISTORIA VIRUILOR5

Istoria viruilor de calculatoare este lung i interesant. Dar ea a devenit cu adevrat palpitant abia din momentul n care a nceput s se dezvolte industria PC-urilor. Pe msur ce dezvoltarea acestor calculatoare noi progresa, a devenit posibil si accesarea a mai mult de un program ntr-un singur computer. n acelai timp, s-a manifestat i o reacie mpotriva a tot ceea ce nsemna computerul. Aceast tendin are rdcini mai vechi, dar impactul computerelor de tip PC a fost aa de mare, nct si reaciile mpotriva acestora au nceput s se fac mai evidente. n anul 1986, nite programatori de la Basic&Amjad au descoperit c un anumit sector dintr-un floppy disk conine un cod executabil care funciona de cte ori porneau computerul cu discheta montat n unitate. Acestora le-a venit ideea nlocuirii acestui cod executabil cu un program propriu. Acest program putea beneficia de memorie si putea fi astfel copiat n orice dischet si lansat de pe orice calculator de tip PC. Ei au numit acest program virus, ocupnd doar 360 KB dintr-un floppy disc. n acelai an, programatorul Ralf Burger a descoperit c un fiier poate fi fcut s se autocopieze, atand o copie ntr-un alt director. El a fcut si o demonstraie despre acest efect pe care l-a numit VirDem (Virus Demonstration). Acesta a reprezentat un prim exemplu de virus, autentic dar destul de nevinovat, ntruct nu putea infecta dect fiierele cu extensia .COM. La scurt timp au nceput s apar numeroi virui, fabricai peste tot n lume. Ei au evoluat rapid, lund diverse forme si nglobnd idei din ce n ce mai sofisticate. Iat o scurt dar spectaculoas evoluie a fabricrii n serie n toate colturile lumii si lansrii pe pia a viruilor: - n anul 1990 erau cunoscui si catalogai 300 de virui n anul 1991 existau peste 1000 de virui n anul 1994 erau nregistrai peste 4000 de virui n anul 1995 s-au nregistrat peste 7000 de virui Anul 1995 este cunoscut ca fiind si anul n care a nceput s apar conceptul de macrovirus, devenind n scurt timp o adevrat ameninare, deoarece erau mult mai uor de fabricat dect prinii lor viruii. Acetia nu erau adresai numai anumitor platforme specifice, precum Microsoft Word pentru Windows 3.x/95/NT si Macintosh, astfel nct ei puteau fi folosii pentru orice program, uurndu-se calea de apariie a cunoscuilor microvirusi care au infestat fiierele la acea vreme produsul Lotus AmiPro. Primul dintre macrovirui a fost cel folosit n Word si Word Basic. n luna iulie 1996 a aprut si primul microvirus cunoscut sub numele ZM.Laroux care era destinat distrugerii produsului Microsoft Excel.

1.1.

CE ESTE UN VIRUS DE CALCULATOR?

Un virus de calculator, sau virus informatic aa cum i se mai spune, nu este altceva dect un program de dimensiuni mici, construit cu scopul de a face o glum sau6

de a sabota pe cineva. Acest program are, de regul, proprietatea c se autoreproduce, atandu-se altor programe si executnd operaii nedorite si uneori de distrugere. Dimensiunile mici ale programului-virus reprezint o caracteristic important, ntruct autorii in foarte mult ca produsul lor cu intenii agresive s nu fie observat cu uurin. Viruii informatici nu afecteaz numai buna funcionare a calculatoarelor. Printro proiectare corespunztoare a prii distructive, cu ei pot fi realizate si delicte de spionaj sau fapte ilegale de antaj si constrngere. Aa cum am menionat deja, cnd un virus infecteaz un disc, de exemplu, el se autoreproduce, atandu-se la alte programe, inclusiv la programele vitale ale sistemului. Ca si n cazul unui virus real, efectele unui virus al calculatorului pot s nu fie detectate o perioad de mai multe zile sau sptmni, timp n care, orice disc introdus n sistem poate fi infectat cu o copie ascuns a virusului. Atunci cnd apar, efectele sunt diferite, variind de la mesaje glumee la erori n funcionarea programelor de sistem sau tergeri catastrofice a tuturor informaiilor de pe un hard disk. De aceea nu este indicat s se plece de la ipoteza c un virus nu nseamn ceva mai mult dect o glum. n general, cei care construiesc virui sunt programatori autentici, cu experien bogat si cu cunotine avansate n limbajul de programare pe care l folosesc. Elaborarea de virui este uneori si o activitate de grup, n care sunt selectai, antrenai si pltii cu sume uriae specialitii de nalt clas. Virusul informatic este, aadar, un program ru intenionat, introdus n memoria calculatorului, care la un moment dat devine activ, atacnd prin distrugere sau alterare fiiere sau autocopiindu-se n fiiere aflate pe diferite suporturi magnetice. Fiecare program infectat poate la rndul su s infecteze alte programe. Virusul este caracterizat de urmtoarele proprieti: - poate modifica fiiere si programe ale utilizatorilor, prin inserarea n acestea a ntregului cod sau numai a unei pri speciale din codul su - modificrile pot fi provocate nu numai programelor, ci si unor grupuri de programe - are nevoie si poate s recunoasc dac un program a fost deja infectat pentru a putea interzice o nou modificare a acestuia. Fiecare virus se autoidentific, n general pentru a evita s infecteze de mai multe ori acelai fiier. Identificatorul recunoscut de virus are sensul de "acest obiect este infectat, nu-l mai infectez". Controversata problem a viruilor de calculatoare a nscut ideea c orice virus poate fi combtut, adic depistat si anihilat. Cu toate acestea, exist programatori care susin c pot construi virui ce nu pot fi detectai si distrui. Este cazul unui grup de programatori polonezi care au anunat pe Internet, n urm cu civa ani, c pot construi astfel de "arme" imbatabile. Programul lor, bine pus la punct, coninea cteva idei interesante care, dac ar fi fost duse la capt, probabil c ar fi dat mult btaie de cap utilizatorilor de servicii Internet. Suprai de faptul c lumea a exagerat att de mult cu costurile pe care le-a provocat virusul cunoscut sub numele de "I Love You", aceti7

programatori intenionau s demonstreze ntregii lumi c nu acest mult prea mediat virus este cel mai "tare". Dup prerea lor, ar putea fi construii virui care pot distruge cu mult mai mult dect a fcut-o "I Love You", adic o pagub la scar planetar estimat atunci la circa 6 miliarde de dolari SUA. n plus, autorii au expus metode noi de reproducere a viruilor, fr posibiliti prea mari de a putea fi depistai si anihilai. Inteniile, fcute publice de aceti indivizi, preau dintre cele mai diabolice. Din fericire, se pare c acest plan diabolic nu a fost pn la urm dus la capt, ameninrile acestor indivizi oprindu-se doar la faza de proiect. Totui, aceste ameninri au putut avea mcar efectul unui adevrat semnal de alarm. A fost avertizat ntreaga omenire c pot exista si din acest punct de vedere ameninri dintre cele mai serioase care, desigur,nu ar trebui deloc neglijate.

CAPITOLUL 28

VIRUSII INFORMATICI 2.1. CLASIFICAREA VIRUILORn septembrie 1989 existau cam dou duzini de virui. Fiecare dintre acetia avea variante: mici modificri n codul viral sau schimbarea mesajelor afiate. De exemplu, virusul 17Y4 difer de virusul 1704 doar cu un octet. n mai 1998 existau aproximativ 20.000 de virui (zilnic apar 3 noi virui). Acetia se mpart n dou mari categorii: 1. virui de BOOT 2. virui de fiiere Exist i virui cu caracteristicile ambelor categorii (i de BOOT i de fiiere), dar acetia sunt n numr foarte mic. Viruii de BOOT au diferite reacii. Ei se ncarc n memorie naintea sistemului de operare, transfer coninutul de BOOT n alt sector, amestec datele. Infecteaz orice disc logic al hard discului i orice dischet care se introduce n unitatea de dischete. Tot n aceast categorie intra i viruii care infecteaz tabela de partiii a hard discului. Gsindu-se n tabela de partiii, ei se ncarc n memorie naintea sectorului de BOOT. Viruii de fiiere se fixeaz de regul pe fiierele cu extensia EXE sau COM. Cnd programul infectat este rulat, virusul se activeaz rmnnd de cele mai multe ori rezident n memorie pentru a infecta orice program se va lansa n execuie. Dac ar fi numai att, ar fi simplu ! Din pcate viruii de fiiere sunt de mai multe tipuri. Pn acum am descris tipul "clasic". Cei mai muli dintre viruii de fiiere actuali sunt poliformi (se mai numesc mutani sau evolutivi). Ei sunt codificai, coninnd doar o mic parte - modulul de decodificare - necodificat. n momentul activrii virusului, modulul de decodificare intr n aciune i decodific restul virusului. Corpul virusului mai conine - evident, vei zice - i un modul de codificare. Folosind un generator de numere pseudoaleatoare acest modul i schimb algoritmul de codificare la fiecare infectare a unui fiier, modificnd modulul de decodificare. Ca urmare, nu exist o secven comun mai mare de civa octei ntre dou contaminri succesive.

Complicat e mintea i bogat imaginaia omului, vei gndi! i nu ai aflat nc totul! Diabolicul bulgar care-i zice Dark Avenger (Rzboinicul ntunecat) a realizat un program numit MutaTion Engine (MtE) care poate transforma orice virus "clasic" ntrun virus poliform.9

Un tip aparte de virui de fiiere l constituie viruii Stealth (de furiare). Acetia sunt capabili s pcleasc programele antivirus, simulnd toate apelurile de sistem DOS care ar duce la detectarea lor i fcndu-le s ntoarc acele informaii care s-ar obine n lipsa atacului. Dac un virus Stealth este rezident n memorie, el va pcli un program antivirus care citete un fiier infectat cu acest tip de virus, deoarece virusul i ascunde propriul cod, artnd numai codul fiierului. Termenul Stealth provine de la aviaia "clandestin" a SUA care a reuit s evite detectarea prin radar n Razboiul din Golf. Aceast tehnic are o analogie biologic. Viruii macro fac parte dintr-o nou generaie de virui de fiiere. Viruii macro infecteaz documente, nu programe. Ei pot infecta numai documentele create cu programe care folosesc limbaje macro (Word, Excel). Un exemplu de limbaj macro este WordBasic, care este inclus n Microsoft Word 7.0. Pachetul Microsoft Office 97 folosete ca limbaj macro pentru programele componente (Word 97, Excel 97, Access 97) o versiune restrns de Visual Basic numit Visual Basic for Applications. Acesta este un limbaj puternic (permite chiar i apeluri de sistem) care a determinat apariia viruilor macro ce infecteaz i bazele de date Access 97 (.MDB). Deci acest tip de virui utilizeaz limbajul de programare macro al unei aplicaii, pentru a se distribui pe ei nii. De obicei fiierele document au ataate macro-uri care sunt executate automat la deschiderea lor. Unele dintre acestea pot fi de fapt secvene virale. Un virus macro odat activat poate redefini comenzi ale programului care a deschis documentul, cum ar fi salvarea sau tiprirea la imprimant. Cel mai des acesta modific comanda de salvare a fiierelor (Save As din meniul File), astfel nct fiierele vor fi salvate numai ca abloane (template-uri - de exemplu .DOT pentru Word), dar cu extensia specific documentelor (n exemplul nostru .DOC). n final virusul infecteaz fiierul sablon global (de exemplu template-ul NORMAL.DOT n cazul programului Microsoft Word), virusnd apoi prin intermediul acestuia orice document care se va deschide. Infeciile cu un virus macro se rspndesc mult mai rapid dect infeciile cu virui obinuii, deoarece documentele sunt des folosite i circul mai mult dect alte tipuri de fiiere. Programele Microsoft WordMail, saul Word Internet Assistant nu permit transmiterea virusului. Un document infectat ataat la un mesaj WordMail, poate fi ns transmis prim E-mail. Deci atenie la cutia potal (electronic) ! Deoarece se scriu uor, numrul viruilor macro a crescut de la 40 n ianuarie 1997, la peste 2000 n vara anului 1998. Muli virui macro sunt variante ale altora (de exemplu exist 86 de variante ale virusului macro Wazzu). Zilnic apar peste 10 virui macro. Viruii mai pot fi clasificai dup urmtoarele criterii: 1. dup modul de infectare:10

virui care infecteaz fiierele cnd un program infectat este rulat; virui care rmn rezideni n memorie cnd un program infectat este rulat i infecteaz apoi toate programele lansate n execuie. 2. dup poziia n cadrul fiierului infectat: virui care suprascriu fiierul, nemodificndu-i lungimea (anumii virui suprascriu numai zonele rezervate datelor pentru a nu mpiedica funcionarea programului acetia se numesc virui de cavitate); virui care i adaug codul la sfritul programului; virui care i adaug codul la nceputul programului. 3. dup viteza de infectare: virui rapizi (fast infector), care infecteaz toate fiierele care sunt descrise (chiar prin scanare fiierele pot fi infectate); virui leni, care infecteaz numai programele care sunt lansate n execuie. Exist virui "blindai", a cror dezasamblare este foarte dificil, ca urmare sunt aproape imposibil de studiat. De asemenea, exist urmtoarele tipuri de programe cu comportament asemntor cu al viruilor: caii troieni, care de fapt sunt programe ce au efecte secundare nedocumentate; viermi - programe care se reproduc dar pot sa nu aib efecte distructive (pot fi ns folosii la culegerea de informaii, aflarea de parole, etc.).ALTE EXEMPLE DE VIRUI

Prezentm mai jos pe scurt civa dintre cei mai cunoscui virui, mai vechi si mai noi: Brain - a aprut pentru prima dat la Universitatea din Maryland, fiind creat de doi frai din Lahore, Pakistan. Dup trei luni de la apariie s-au numrat peste 100.000 de copii rspndite n ntreaga lume. ntr-una din variantele sale virusul nlocuiete numele volumului de dischet cu numele su. Cascade produs n Germania. Charlie - creat n anul 1987 de Frany Swoboda, virus care fcea ca un program s se autocopieze de opt ori. Cyber-Tech-B - a fost programat s acioneze numai pe data de 13.12.1993. Dark Avenger - fabricat n Bulgaria n anul 1990, care coninea dou noi idei: a) infestarea programelor foarte rapid, b) producerea pagubelor s se fac foarte subtil, pentru a nu putea fi detectat o perioad de timp. Data Crime introduce o semntur de 1168 octei. Form - se instaleaz n sectorul de boot al discului infectat si cauzeaz generarea unui sunet, de fiecare dat cnd se apas o tast. Virusul se declaneaz numai pe data de 18 a fiecrei luni. Odat cu sunetul se afieaz pe ecran si un mesaj obscen la adresa unei persoane numite Corrinne, ca si cnd ar fi vorba de o rzbunare de natur erotic a unui bun informatician. Golden Gate - devine agresiv doar dup ce a infectat nu mai puin de 500 de11

programe. I Love You - a aprut pe Internet prin intermediul unui mesaj de e-mail, transmis prin Outlook sau MIRC, care coninea un fiier ataat cu titlul tentant: "LOVELETTER-FOR-YOU.txt.vbs". Dnd impresia c este un mesaj inofensiv (fiier cu extensia .TXT), la un dublu-clic sistemul l execut, deoarece, n realitate, el este un fiier de tip VBScript. Virusul acioneaz prin distrugerea registrelor sistemului, rescrierea fiierelor cu extensia .DLL, .VBS, .VBE, .JS, .JSE, .CSS, .WSH, .SCT, .HTA, .JPG, .JPEG, .MP3, .MP2 si scripturile MIRC (cel mai popular program dedicat Chat-urilor pe Internet). Muli s-au lsat pclii, astfel c mass-media a anunat o pagub la scar mondial de peste 6 miliarde dolari SUA. n Bucureti, un grup de studeni a reuit n timp util s capteze virusul si s-i anihileze efectele. Jerusalem - virusul are o origine care la vremea cnd a fost lansat a fost socotit ca fiind un atac terorist, datorit aciunii distructive ce programa distrugerea de proporii a datelor la data mplinirii a 40 de ani de la desfiinarea statului palestinian si faptului c a fost vzut pentru prima dat la Universitatea Evreiasc din Ierusalim. Virusul se reproduce n interiorul executabilelor binare ale sistemului de operare DOS, fr a verifica noile infestri. O alt variant a acestui virus, denumit "Jerusalem B", este mult mai mbuntit si timp de civa ani a reprezentat cel mai mare pericol n reelele de tip Novell. O alt variant a acestui virus se activeaz n fiecare zi de vineri pe 13 si terge fiierul n loc s l infesteze. KeyPress - afieaz pe ecran irul "AAAAA" atunci cnd se apas o tast. Lehigh - infecteaz fiierul de comenzi MS-DOS numit COMMAND.COM i se multiplic dintr-odat n patru copii. A aprut n toamna anului 1987, creat probabil de un student de la Universitatea Lehigh. Maltese Amoebae - de asemenea, virus de tip polimorf. Michelangelo - aprut n 1992, a fcut prpd n multe din calculatoare, cu toate c presa a reuit s informeze foarte repede despre apariia acestui virus. Se declaneaz n fiecare zi de 6 martie. Natas - citit invers nseamn Satan. A aprut n Statele Unite si n America Latin. Virusul poate infecta sectorul de boot, tabela de partiii, precum si toate fiierele care au extensiile .COM sau .EXE si care au fost executate cel puin odat. OneHalf produs n Cehoslovacia. Pathgen produs n Anglia. Stone - aprut n Noua Zeeland, fcea s apar pe monitor mesajul "PC-ul tu este de piatr". Suriv 01, 02, 03 citit invers, nseamn Virus. Tequila virus de tip polimorf, aprut n Elveia. Tip.2475 - este o rulet ruseasc foarte periculoas. A aprut n Rusia i s-a rspndit imediat si n tara noastr. Corupe memoria flash si suprascrie discul hard n Windows 9x. VBS BubbleBoy - virus de tip "vierme", infecteaz corpul unui mesaj e-mail.12

Originar din Argentina, are o mrime de 4992 octei si este scris n VBScript. El funcioneaz pe platforme Windows cu Internet Explorer 5.0 si Outlook 98/2000 sau Outlook Express. Vendredi 13 - mrete dimensiunea programelor infectate cu 512 octei. Vienna introduce o semntur de 648 octei. Yale - creat n SUA. Primul dintre macrovirui este cunoscut ca fiind cel folosit n Word si Word Basic. n iulie 1996 a aprut microvirusul ZM.Laroux care avea menirea de a da peste cap Microsoft Excel. 2.2. CUM NE APRM MPOTRIVA VIRUILOR Pornind de la conceptul bine experimentat c este mai puin costisitor s previi dect s tratezi, este necesar s se acorde o atenie deosebit problemei viruilor. ntr-o form simplist, lupta mpotriva viruilor s-ar putea rezuma la o singur fraz: trebuie mbuntite programele i curate dischetele naintea introducerii lor n unitatea central. Exist astzi mai multe organizaii internaionale care se ocup cu problemele viruilor pe calculator. Una dintre acestea se numete CARO - Computer Anti-virus Researcher Organisation, i este o organizaie constituit din cei mai reputai experi din lume care se ocup cu standardizarea si clasificarea viruilor. nc din anul 1990 a fost nfiinat o instituie specializat n acest domeniu, numit EICAR - Institutul European pentru Cercetarea Programelor Anti-Virus. Aceast organizaie s-a bucurat de un real succes, mai ales n ntlnirile cu vnztorii de programe. n decembrie 1990, firma Symantec a lansat produsul Norton Anti-Virus Software, astzi foarte la mod. Tot n acelai an, dar n luna aprilie, firma Central Point Anti-Virus a lansat produsul CPAV. Exist mai multe publicaii internaionale pe aceast tem, iar Internet-ul abund de materiale si informaii. Cea mai important revist internaional dedicat raportrii i analizei viruilor se numete Virus Bulletin. De la lansarea sa n iulie 1989, revista a monitorizat noile dezvoltri din domeniul programrii viruilor si a evaluat cele mai actualizate instrumente si tehnici pentru combaterea ameninrii reprezentate de virui. n lupta mpotriva viruilor este necesar s se cunoasc cele mai importante si eficiente mijloace, metode si tehnici care pot fi utilizate n acest scop. Pentru aceasta, este nevoie s ne familiarizm cu cteva noiuni si concepte specifice. Suma de control (Checksum) este o valoare numeric obinut din octeii individuali ai unui fiier. mpreun cu data crerii, mrimea i atributele DOS ale fiierului, suma de control este memorat n fiiere de tip list de control. De obicei, are lungimea de 32 sau 64 bii. Un alt termen des utilizat este CRC. Acronimul lui "Cycled Redundancy Check", n traducere - "Control Redundant Ciclic", el reprezint o metod matematic folosit13

pentru verificarea integritii datelor. Este o form de sum de control, care se bazeaz pe teoria polinoamelor de lungime maxim. Dei este mai sigur dect cea bazat pe o simpl sum de control, metoda CRC nu ofer totui o adevrat securitate criptografic. O secven de octei sau, mai general, o combinaie de secvene variabile, prin care programele antivirus ncearc s identifice viruii se numete semntura unui virus (virus signature). Operaia prin care se elimin un virus dintr-un fiier sau dintr-un sistem se numete dezinfecie (clean). Desigur, contaminarea unui calculator cu un virus informatic se numete infecie (infection). Tehnica prin care se adaug unui program executabil o poriune de cod, pentru a se asigura autoverificarea sa, n aa fel nct suma sa de control s fie verificat nainte ca programul propriu-zis s se execute, se numete imunizare (immunization). Orice modificare fcut programului poate fi deci verificat si execuia refuzat. Aceast tehnic poate provoca multe probleme deoarece ea interfera adesea cu programul pe care ncearc sa-l protejeze. Atunci cnd se genereaz o amprent (o informaie de control) pentru un fiier spunem c s-a efectuat o inoculare (inoculate). Este suficient apoi s se compare aceast amprent cu alta calculat ulterior pentru a detecta alterarea eventual a fiierului de ctre un virus. Un program antivirus care caut fiiere infectate, analiznd secvene identificabile ca aparinnd unor virui cunoscui (aa numitele "semnturi" de virus) se numete program de scanare (scanner). Programele de scanare au diverse limitri, printre care, cea mai important este faptul c ele nu pot cuta dect virui deja identificai sau cunoscui. Un software antivirus (anti-virus software) reprezint un produs program utilizat pentru a identifica si deseori pentru a furniza mijloacele necesare eliminrii viruilor de pe sistemele infectate. Acest proces este denumit frecvent "curare" sau "dezinfectare". Un software de dezinfecie (desinfection software) nu este altceva dect un program care ncearc s ndeprteze viruii de pe discurile infectate, astfel nct s restaureze elementele infectate la starea lor anterioar. Dat fiind faptul c adesea viruii sunt polimorfi (schimbai de o manier subtil), software-ul de dezinfectare poate s fac greeli cu consecine potenial catastrofale pentru integritatea datelor. Detecia viruilor sectorului de ncrcare este cu mult mai fezabil dect cea a fiierelor executabile, iar utilizarea programelor de sistem (DEL, SYS, FDISK si FORMAT) reprezint adesea o soluie preferabil. Vaccinul este un program pe calculator realizat pentru a oferi o protecie mpotriva viruilor de calculator. Adugnd un cod scurt la fiiere, de declaneaz o alarm atunci cnd un virus ncearc s modifice fiierul. Vaccinurile mai sunt numite si programe de imunizare. Autorii ruvoitori de virui ai calculatoarelor tiu de existenta programelor de14

vaccinare si antivirus si unii dintre ei se ocup cu crearea de noi virui care s le contracareze. Dac folosii calculatorul pentru afaceri sau aplicaii profesionale vitale, protejai datele introducnd n calculator numai copii noi, care nu au fost deschise, de programe obinute direct de la productori. Din activitatea programelor anti-virus pot rezulta si alarme false. O monitorizare a procesului de dezinfectare este deseori foarte util. O metod de detectare a fiierelor virusate const n compararea periodic a fiierului cu cel original, din dat, or si dimensiune. Aceste teste nu prezint total ncredere deoarece att data si ora, ct si dimensiunea fiierelor pot fi manipulate convenabil, fr a ne putea da seama dac s-a umblat n fiierul original si dac acesta a fost alterat. Exist si alte elemente care pot fi verificate, cum ar fi sumele de control (check sum), mai de ncredere, dar nu total, prin care datele dintr-un fiier sunt nsumate si trecute printr-un algoritm specific, rezultnd un fel de semntur pentru acel fiier. Sumele de control funcioneaz pentru verificarea integritii unui fiier n cazul transferului dintr-un punct n altul. Pentru protecie, lista sumelor de control este necesar a fi pstrat pe un server separat, chiar pe un mediu separat accesibil doar de root si de utilizatorii de ncredere. Totui aceast tehnic este insuficient cnd sunt atacuri sofisticate mpotriva integritii fiierelor, existnd pericolul ca la destinaie s ajung un fiier necorespunztor. Pe Internet se gsesc ns suficiente materiale referitoare la modul n care pot fi nvinse sistemele care folosesc sume de control, multe dintre ele chiar prin aciunea viruilor. Multe dintre utilitarele antivirus folosesc o analiz a cifrei de control pentru a identifica activiti de virusare. Exist tehnici satisfctoare bazate pe calcularea unei amprente digitale (digital fingerprint) sau semntur pentru fiiere. Algoritmii care realizeaz acest lucru fac parte din familia MD, cea mai cunoscut implementare fiind MD5. Aceasta este o funcie neinversabil (one-way) care genereaz semntura digital pentru un fiier prin intermediul unui algoritm de condensare a mesajului (message digest). Algoritmul preia la intrare un mesaj de o lungime arbitrar i produce un rezultat pe 128 bii denumit amprent (fingerprint) sau rezumat (message digest). Algoritmul se bazeaz pe un concept conform cruia este imposibil prin prelucrare s se produc dou mesaje cu acelai rezumat sau s se reconstituie un mesaj pornind de la un anumit rezumat. Algoritmul MD5 este proiectat pentru aplicaii bazate pe semnturi digitale, n care un fiier de dimensiuni mari trebuie comprimat ntr-un mod sigur nainte de a fi criptat cu o cheie privat (secret). Un produs care utilizeaz algoritmul MD5 este S/Key dezvoltat de Bell Laboratories pentru implementarea unei scheme de parole unic valabile (one-time), care sunt aproape imposibil de spart, dei parolele sunt transmise n clar, dar datorit faptului c parola fiind de unic valabilitate, nu mai este de nici un folos pentru un eventual intrus. O tehnic foarte interesant aplicat n combaterea viruilor se bazeaz pe15

utilizarea programelor automodificabile (self-modifying program). Acestea sunt programe care i schimb deliberat propriul lor cod, cu scopul de a se proteja mpotriva viruilor sau copierilor ilegale. n acest mod devine foarte dificil validarea prin mijloace convenionale.

2.3. CINE NE APR ? n final prezentm alte cteva sfaturi care ar putea fi foarte utile pentru a v proteja sistemul mpotriva viruilor calculatoarelor : - nu ncercai programe executabile de pe sistemele de buletine informative dac nu suntei sigur c ele sunt fr virui (eventual ai vzut pe altcineva folosind programul fr probleme). - nu preluai programe executabile vndute prin pot i care in de domeniul public sau n regim shareware, dac nu se precizeaz c se verific fiecare program vndut. - nu ncrcai niciodat un program transmis de curnd pe un sistem de buletine informative, pn cnd el nu a fost verificat de operatorul de sistem. Cnd ncrcai programul, facei-o pe un sistem cu dou uniti de dischet, astfel nct el s nu se apropie de hard disk. - nu copiai dischete pirat ale programelor comercializate, deoarece ele pot conine virui. - cumprai i folosii programe recunoscute de detectare a viruilor - instalai un program de detectare a viruilor, rezident n memorie, care s examineze fiierele pe care le copiai n calculator. 2.4. PROGRAME ANTIVIRUS In 1988 virusii au captat atentia mass-mediei, cativa dintre cei mai buni cercetatori antivirus de azi incepandu-si activitatea inainte de 1989. Astfel, 1988 a fost anul in care au aparut comerciantii de antivirusi, care au produs o mare agitatie in jurul a ceea ce, la acele timpuri, era doar o problema potentiala. Comerciantii erau firme mici, care-si vindeau software-ul la preturi foarte mici (cel mai adesea la 5 USD sau 10 USD); unele dintre programe erau shareware, iar unele freeware. Unele firme au incercat, ocazional, sa se propulseze, dar nimeni nu platea bani seriosi pentru o potentiala problema. Astfel s-a dat o sansa virusilor Stoned, Cascade si Jerusalem de a se raspandi fara a fi descoperiti si de a realiza un numar de obiecte infectate care sa le asigure mai departe existenta. Programele antivirus sunt programe create special pentru a efectua urmtoarele operaiuni: - sa detecteze viruii prin verificarea coninutului fiierelor si semnalarea prezentei semnturii unui virus cunoscut sau a unor secvene suspecte in interiorul lor - sa dezinfecteze sau sa stearga fiierele infestate de virui cunoscui16

- sa previn infectarea prin supravegherea aciunilor din memorie si semnalarea ntlnirii unor anumite aciuni ca ar putea fi generate de existenta in memorie a unui virus. Exista doua feluri de antivirui dup modul in care actioneaza: 1. Programe care dup ce au fost lansate ce raman in memoria calculatorului si supravegheaz fiecare aplicaie lansata in execuie. 2. Programe care sunt lansate de ctre utilizator numai atunci cnd el dorete sa verifice calculatorul In urmtoarele condiii are loc devirusarea: - Scanarea = citirea fiierelor si a memoriei si identificarea viruilor cunoscui de programul antivirus respectiv - Devirusare = extragerea virusului sau tergerea fiierului infectat - Monitorizare = este operaia prin care un antivirus existent in memorie verifica si semnaleaz sistematic eventuala apariie a unui virus. Unul dintre cele mai puternice instrumente existente la ora actuala pentru protectia mpotriva virusilor este Norton Antivirus Corporate Edition 7.0 produs de Symantec Corporation, unul dintre liderii acestui domeniu, cu o vast experienta n furnizarea de solutii complexe n asigurarea securitatii datelor informatice ale ntreprinderilor de orice dimensiune Metode de scanare Norton Antivirus Corporate Edition 7.0 foloseste mai multe tehnologii antivirus si metode de scanare pentru a furniza o solutie eficient de scanare a tuturor fisierelor prezente n reteaua informatic. Se poate folosi orice combinatie intre urmatoarele tehnici de scanare: 1. Scanri manuale sau la cerere. Se inspecteaz fisierele si directoarele selectate de pe computerele selectate. Scanrile manuale sunt ideale pentru a furniza rezultate imediate ale inspectrii unei portiuni reduse a retelei sau a harddiskurilor locale. 2. Scanri n timp real. Se inspecteaz fisierele comparndu-se cu definitii ale virusilor cunoscuti pe msura ce acestea sunt citite sau scrise pe un server sau client. De asemenea, pentru clientii pe 32 biti (Windows 95 si 98) se asigur si o scanare n timp real a email-ului. Acest tip de scanare asigur o protectie nentrerupt a clientilor si serverelor. 3. Scanri periodice programate. Se inspecteaz fisierele si directoarele selectate la momente de timp predeterminate. Scanrile regulate sunt ideale pentru portiuni mari ale retelei (chiar ntreaga retea) deoarece scanrile pot fi rulate n orele din afara activitatii productive cnd traficul de retea este sczut. De exemplu, o astfel de scanare poate fi programat pentru inspectarea tuturor fisierelor din retea de ndat ce a fost descrcat o noua versiune de definitii de virusi. 4. Scanri la conectare. Acestea sunt aplicabile numai pentru clientii DOS si Windows 3.1. Se inspecteaz calculatoarele client pe masura ce acestea se17

conecteaz la retea. Se pot configura aceleasi optiuni de scanare pentru toti clientii ce se conecteaz la un server Norton Antivirus Corporate Edition.

18

INSTRUCIUNI PENTRU UTILIZARE A INSTALAIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE SI INTERVENIA LA ACESTEA 1. Interveniile la instalaiile electrice se fac numai de ctre persoane calificate in meseria de electrician. Este strict Interzisa Intervenia, persoanelor neautorizate la instalaiile electrice. Autorizarea personalului pentru desfurarea activiti la instalaiile electrice In exploatare se face potrivit regulilor stabilite de furnizorul de energie electrica. 2. Prin instalaie electrica de joasa tensiune se intelege instalaia ia care tensiunea intre fiecare faza si pamant, in regim normal de funcionare, nu depete 250 V. 3. In cazul echipamentelor electrice mobile sau transportabile, respectiv acelea care sunt conectate la surse de curent prntr-un racord mobil (cablu, cordon de alimentare) se vor respecta urmtoarele reguli: alimentarea cu energie electrica a echipamentelor (aparatelor etc.) se va reaiiza numai prin racordurile,cablurile,cordoanele livrate de furpizorul (fabricantul) acestora, care trebuie sa se gseasc in perfecta stare de funcionare, fara tieturi, julituri, rosturi, cu fisele si techerul in buna stare (nesparte, nefisurate); in cazul in care se constata defeciuni ale prizelor, echipamentului sau coordonatelor si racordurilor, ce pot conduce la accidentare prin electrocutare se va scoate imediat de sub tensiune alimentarea, dup caz, de ia ntreruptorul care alimenteaz priza respectiva, iar echipamentul, aparatul, racordul, etc. va ti retras la magazie in vederea reparrii, astfel nct sa nu poat fi utilizat de persoane neavizate; pozarea cablurilor (cordoanelor) de alimentare trebuie fcuta astfel nct sa nu se deterioreze nveliurile exterioare prin frecare sau sa poat fi agate de persoane n trecere prin zona. In nici un caz pozarea nu se va face in locuri (de exemplu pe pardoseala) in care cablurile pot fi traversate, agate si rupte de mijloacele de transport. cablurile (cordoanele) de alimentare nu vor ti expuse in locurile de racordare (fise si echipamente) unor solicitri la traciune, forfecare, rsucire si/sau strivire ; la locurile de racordare a conductoarelor de protecie (acolo unde acestea exista) trebuie prevzuta o rezerva suficienta pentru ca in cazul smulgerii racordului, ele sa fie solicitate ultimele; in zonele de amplasare a prizelor, in fata peretelui sau pe pardoseala, dup caz, este necesar sa existe un spaiu liber, degajat pentru a nu se mpiedica manevrarea fiselor; este interzisa utilizarea prizelor si fiselor cu contacte ndoite, murdare sau corodate;19

este interzisa conectarea echipamentelor prin introducerea conductoarelor direct in priza, fara fise; utilizarea dispozitivelor de conectare cu capacele deteriorate sau lipsa, este interzisa. 4. In beciuri, subsoluri si alte spatii cu grad mare de umiditate si cu pericol crescut de electrocutare se vor utiliza numai echipamente electrice portabile special construite pentru astfel de medii se va face alimentarea cu tensiune redusa, nepericuloasa de 24-65 V, dup caz. Prizele montate pe circuitul cu tensiune redusa trebuie sa fir de forme diferite fata de cele cu tensiune mare. 5. In locurile de munca foarte periculoase nu se vor introduce dect echipamentele portabile si cablurile acestora prin care se alimenteaz cu tensiune redusa, sursele de alimentare (transformatorul de separare) fiind obligatoriu amplasate in afara zonei periculoase. 6. In caz de electrocutare a unei persoane se va proceda in felul urmtor: cea mai mare atenie se va acorda scoaterii de sub aciunea curentului efectric, astfel nct operaiunea de salvare sa nu conduc la electrocutarea salvatorului; pentru aceasta se va proceda ta scoaterea tensiunii in zona, de la ntreruptorul general; daca scoaterea de sub tensiune necesita timp, defavoriznd operativitatea interveniei (ceea ce pericliteaz viata electrocutatului) se va proceda la utilizarea oricror materiale sau echipamente electroizolante care sunt ia ndemna, astfel nct persoana accidentata sa fie ndeprtata de zona de pericol (operaiune admisa numai la joasa tensiune) cu mare atenie de a nu se atinge corpul salvatorului de ce! a! electrocutatului; succesul aciunii de prim ajutor in caz de electrocutare depinde de rapiditatea cu care se acioneaz si de competenta celor prezeni n acel moment; se procedeaz ta determinarea strii accidentatului; daca din circumstanele producerii accidentului nu au rezultat vtmri si leziuni care ar contraindica intr-un mod evident micarea si deplasarea accidentatului ( ca de exemplu cdere cu leziuni grave, fracturi sau hemoragii) se va proceda la respiraie artificial a sau reanimare cardio-respiratorie. Este preferabil ca anterior sa se desfac hainele la gat, piept si zona abdominala si sa se verifice starea respiraiei si existenta pulsului. orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior pot surveni tulburri de ritm cardiac.

INSTRUCTIUNI DE PROTECTIE N TIMPUL LUCRULUI LA CALCULATOR Exist unele msuri de prevedere care trebuie luate pentru a nu duna att calculatorului ct i utilizatorului. MSURI PENTRU BUNA FUNCIONARE A CALCULATORULUI20

Calculatorul trebuie conectat la reeaua de curent electric printr-o priz cu mpmntare. Cablurile de alimentare s fie bine legate i protejate Dac reeaua de curent electric prezint fluctuaii de tensiune i, n consecin, de frecven, se recomand utilizarea unei surse nentrerupte de curent electric care s asigure un timp minim de salvare a fiierelor i de nchidere corect a calculatorului (UPS). Fluctuaiile de tensiune pn la opriri i porniri brute pot duce la distrugerea hard-disk-ului, prin deteriorarea mecanicii braelor cu capete de citire / scriere. Acestea pot cdea pe sufrafaa discului i cum acesta se rotete, vor aciona ca nite pluguri, distrugndu-l. Nu se recomand nchiderea i deschiderea calculatorului n mod frecvent ntr-un interval scurt de timp, pentru a preveni eventualele ocuri electrice. Trebuie verificat periodic sistemul de rcire al microprocesorului (cooler) , deoarece microprocesorul este compus din componente care realizeaz emisii termice ce produc o nclzire a pastilei de siliciu i pot aprea dilatri. De asemenea, periculoas i rcirea sub un anume prag a mediului ambiant, putndu-se produce fisuri prin contractare. n concluzie, microprocesorul trebuie ferit de orice variaie de temperatur care ar putea aprea la pornirea acestuia. Nu trebuie puse n lucru dischete imediat ce au fost aduse dintr-un mediu rece. De asemenea, acestea nu se depoziteaz pe carcas, lng boxe sau n spatele monitorului. Mediul n care lucreaz calculatorul trebuie ferit de praf, care se poate strecura i nfunda cooler-ul sau filtrele hard-disk-urilor. n situaia n care se desface carcasa i se ating componentele din interior, trebuie ca persoana respectiv s fie descrcat electrostatic, pentru a nu produce scurtcircuite pe plcile interioare ale calculatorului . Pentru o protecie a monitorului este recomandabil setarea opiunii de a trece n starea stand by pe timpul ct nu lucreaz, n loc de a folosi un screen saver. MSURI DE PROTECIE PENTRU UTILIZATOR Un prim element cruia trebuie s i se acorde atenie este cmpul magnetic creat n jurul calculatorului, mai ales cel creat de monitor de tip CRT i de unitile de discuri magnetice. Cmpul creat de monitor are cca. 32 mG i are o arie mai mare n spatele acestuia. Astfel este duntoare aezarea monitoarelor pe sistemul clasei de elevi. De asemenea, n spatele monitorului nu se vor ine benzi sau discuri magnetice i nici nu va sta n mod obinuit vreo persoan. Amplasarea monitorului fa de sursa de lumin a ncperii n care se lucreaz este foarte important pentru ochi. O combatere defectuoas a luminii ncperii cu emisia luminoas a monitorului duce la tulburri de vedere. Monitorul trebuie s dispun de protecie la radiaii. De asemenea, este necesar utilizarea ecranelor de protecie pentru monitoarele tip CRT.21

Poziia pe scaun este dreapt, trunchiul fiind poziionat fa de picioare n unghi drept, cu spatele sprijinit de sptar. Este bine a se folosi scaune reglabile. Trebuie asigurate aerisirea bun a camerei de lucru i o temperatur moderat. ERGONOMIE In aceasta categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sanatos de lucru, si anume: pastrarea unei distante optime fata de monitor (recomandat 60 de cm), pentru a evita afectarea ochilor; pozitionarea adecvata a monitorului, mouse-ului si tastaturii; utilizarea unor scaune reglabile; distanta adecvata pentru genunchi si coapse de la birou la terminal ; tastatura ergonomica cu un design ce permite o pozitionare corecta a mainilor; luminozitate si aerisire buna a incaperii; pauze de 10 minute dupa fiecare 50 de minute in fata calculatorului ; antebratele si coapsele trebuie sa fie orizontale, coatele apropiate de corp astfel incat sa formeze un unghi de 90 cu antebratul. Spatele se tine drept si talpile sprijinite in intregime pe podea; degetele se tin usor curbate pe tastatura iar tastele se ating usor, fara brutalitate; ecranul monitorului se va curata eliminandu-se orice pata, reflexie sau stralucire. Contrastul si luminozitatea monitorului se vor regla convenabil. Se vor elimina sursele de zgomot. cablurile de alimentare sa fie bine reglate si protejate; dotarea ferestrelor cu jaluzele pentru a evita stralucirea sau reflexia luminii; asigurarea existentei unei surse de lumina pentru a evita oboseala ochilor; intreruperi frecvente ale lucrului la calculator (se recomanda privitul unei plante sau iesirea la aer curat).

22

BIBLIOGRAFIE1-ACOSTACHIOAIE DRAGOS - SECURITATEA SISTEMELOR ,EDITURA POLIROM ,2003 2-DUMITRU OPREA-PROTECTIA SI SECURITATEA INFORMATIILOR, POLIROM 2003 3-IOAN COSMIN MIHAI-SECURITATEA SISTEMULUI INFORMATIC, EDITURA FUNDATIEI UNUVERSITARE,DUNAREA DE JOS GALATI 2007 4-ION LUNGU, DANIEL MARIUS MARES, MIOARA UDRICA-BAZELE INFORMATICII, EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE, BUCURESTI, 1997 5-NASTY VLADOIU-PROTECTIA INFORMATIILOR, ED.COPYRINGT TRITONIC,BUCURESTI, 2005 6-PETER NORTON, JOHN COODMAN-PC -TOTUL DESPRE CALCULATOARE PERSONALE ,EDITURA TEORA, 2003 7-www.e-referate.ro/.../Virusii2005-03-18.html 7-www.intrebare.ro/virusi.html 9-www.siguranta.ro/full/noutati_317_7.html 10-www.primulpas.ro/protejare.htm 11-www.robintel.ro/.../virui-de-calculator.html

23

24