Pe 28 iunie, la București se in-augurează noul sediu Groupe

Renault România. Un sediu spec-taculos, pentru 3.200 angajați, afl at chiar la intrarea în Capitală, așadar foarte convenabil și pentru cei care vin din Pitești. Pe 2 iulie se împli-nesc 20 de ani de la privatizarea de succes a Dacia. Două „borne” spe-ciale pentru Dacia, cea mai mare și de succes companie din România. După 20 de ani, ca să îl parafrazez pe Dumas, Dacia e un actor-cheie al economiei românești. Un actor ce asigură, direct și indirect, prin fur-nizorii săi, locuri de muncă pentru peste 200.000 de oameni. Iar dacă Argeșul este la ora actuală unul din-tre județele de top ale țării, acest lu-cru se datorează în procent covârșitor Dacia și angajaților săi. Și se mai datorează cuiva, unei persoane care de mai bine de doi ani și jumătate nu mai este printre noi, regretatul Constantin Stroe. Fără eforturile uriașe și insistențele lui Constantin Stroe pe tot parcursul procesului

de privatizare a Dacia, nu știu ce s-ar fi ales de uzina de la Mioveni și de toată zona. Foarte probabil, Argeșul ar fi fost Valea Jiului 2, un județ înapoiat economic și cu o rată a șomajului înfi orătoare. Pentru că - să recunoaștem - Dacia și investițiile de miliarde de euro ale Renault au schimbat confi gurația orașului Mio-veni și a Argeșului și la propriu și la fi gurat. Au dinamizat totul, au atras zeci de furnizori de top cu alte investiții de multe sute de milioane de euro. Într-un județ în care parla-mentarii, politicienii locali și șefi i de instituții publice sunt interesați doar de sinecure și nu au făcut nimic pen-tru atragerea de investitori majori în Argeș, Dacia e un exemplu fericit și ce trebuie urmat și de alții. Pentru că - haideți să fi m sinceri! - mediul politic și administrativ din Argeș nu are nici cel mai mic merit în succesul spectaculos al Dacia.

Grație uzinei de la Mioveni, Argeșul e un fel de Dacia Fe-

lix. Pentru că Dacia e un brand internațional, mașinile produse la noi în județ se vând cu succes în zeci de țări. Și mai e ceva: salariile la Dacia sunt cu mult peste medie, sunt salarii normale, salarii mult mai mari decât salariile de mizerie (în ge-neral minimum pe economie) oferite de sute și sute de companii private din Argeș. De ce? Pentru că manage-rii de la Dacia și, implicit, Renault au înțeles că nu poți avea performanță și rezultate dacă oamenii nu sunt plătiți bine. Și rezultatele se văd.

Și dacă Dacia merge ca pe roate la ora actuală, meritul prioritar

îl au angajații de acolo. Cei peste 18.000 de angajați ai Dacia și Rena-ult România, care în cele mai multe cazuri se trezesc cu noaptea în cap, fac naveta, sunt profesioniști impe-cabili și trec peste orice oboseală și necaz pentru a fi mai buni zi de zi.

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Fără Dacia, Argeşul ar fi fost Valea Jiului 2

pag. 20

Şi Dică vrea să îşi facă bloc în Piteşti

NR. 1300FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

26 iunie - 2 iulie 201920 pagini 1 leu

pag. 2 Plouă cu divorţuri în rândul popilor. Calinic e copleşit

Preot Nicolae Grecu, de la biserica din Expo Parc

Preot Ovidiu Vlăsceanu,de la Arhiepiscopie

PREOTEASA DĂ CU NUCLEARA ÎN FOSTUL SOŢ:

DUPĂ PAROHUL GRECU, ACUZAT DE ADULTER, ŞI PĂRINTELE VLĂSCEANU DE LA ARHIEPISCOPIE DIVORŢEAZĂ

„Martora mea în instanţă a fost cea cu care preotul Grecu a trăit în adulter 6 ani”

pag. 10

pag. 11

Scandalul blocului de 10 etaje bubuie în presa centrală şi loveşte în plex Ministerul Culturii În spatele magazinului Zara va „răsări” un nou bloc

Vecinii blocului Titidan din centrul Piteştiului se tem că va cădea macaraua peste imobilul lor

Zona este una dintre cele mai aglomerate din Pitești, iar imobilul va fi ridicat lângă două case monumente istorice

pag. 4-5

pag. 3

pag. 5

Măturătorii din Piteşti se plâng că nu sunt plătiţi de sărbătorile legale

Criză la Salpitfl or: acuzaţii de discriminare salarială

pag. 6

O altă nebunie la CâmpulungLocuinţe sociale în valoarede 80.000 de euroPovestea lui „Nea Puiu Salvamont”, la 50 de ani de la înfi inţarea primei unităţi din ţară, la Câmpulung

Exclusiv. Detaliile tranzacţiei prin care Primăria Ştefăneşti va cumpăra baza sportivă Dacia de la Renault pag. 7

pag. 7

pag. 19

„Oamenii își doresc două trico-uri la schimb”, spune viceliderul sindical Liliana Țârcomnicu (foto)

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

„Lista Mariei”- un fi lm epic în care administratorul județului, domnișoara Dinu, ar avea cu ce, dar n-are cu cine.

Din Din

Culise...Culise...

Primarul Ion Georgescu și deputata Simona Bucura Oprescu, doi adepți ai teoriei că situațiile de criză din partid se rezolvă numai cu ajutor medical de specialitate.

Am preluat împreună cu Simona departamen-tul Situațiilor de Urgență din PSD. Că nu se știe când trebuie să confi scăm mitraliera lui

Cătălin Rădulescu...

Viorica Dăncilă, prim ministru, fos-tă „accident al democrației” - în gura lui Iohannis, îl felicită pe acesta pentru co-rectitudine: „Contribuţia lui Iohannis la Președinţia Consiliului UE, foarte mică; l-aș lăsa corigent”. Marius Nicolaescu, consilier local

PSD, propune, cu logică superioară, re-locarea urșilor în țările unde pădurile sunt întregi: „Să nu aud comentarii de la ecologiști proști precum că urșii au năvălit peste noi din cauza tăierii pădurilor”. Adriana Stoicescu, judecătoare, nu

crede că pactul lui Iohannis va declanșa pacea națională: „Niciun pact nu va spă-la rușinea dosarelor încropite cu pistolul la cingătoare și cătușele atârnate la geam”. Comisia de la Veneţia, certifi că

Forța de Reacție Lentă a secției pentru infracțiunile din Justiție: „Până ajung ei

la un fl agrant, mita e dată, e luată și e și cheltuită”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD, în-

dreaptă mitraliera spre ochiul lui drept, să vadă dacă are glonț pe țeavă: „Fac par-te din PSD de 22 de ani”. Gheorghe Pascu, 69 de ani, tâmplar

de meserie, acum pensionar din vina lui și împotriva statului, visează: „Merităm respect și o pensie omenească”. Bogdan Ivan, lider ProRomânia

Argeș, vrea mai mult decât vede: „Săp-tămânal vin oameni în partidul nostru”. Traian Băsescu, europarlamentar

PMP, profund în problemele de lichelism politic: „Licheaua politică nu are limite”. Donald Trump, președinte SUA, se

dezvinovățește de acuzele de viol cu cea mai limpede dovadă: „Nu era genul meu de femeie”.

Febra investițiilor imobiliare la Pitești l-a atins și pe Nico-lae Dică, antrenorul FC Argeș. Mai nou, acesta vrea să ridice un bloc de locuințe pe strada Gârlei, aproape de terenul unde și omul de afaceri Ion Brănescu vrea să construiască un imobil. Problema legată de investiția lui Dică este că terenul pe care se dorește a fi construit blocul este

unul foarte mic, de mai puțin de 300 metri pătrați. Motiv pentru care sunt consilieri locali care se opun proiectului, în timp ce alții fac lobby ca să treacă, motivând că e vorba de... Dică, un nume cunoscut în fotbalul românesc. Însă ce legătură are faima fotba-listică cu respectarea normelor legale privind investițiile imobi-liare?

Şi Dică vrea să îşi facă bloc în Piteşti

Două la Primărie, unu la Prefectură, trei bucăți la Consiliul Județean, o sută în direcțiile deconcentrate... Deja am prea multe nume pe listă, la câte ce-reri de sinecuri am în noul PSD, care e tot vechiul...

Mulți mi-au cântat prohodul, dar acum s-a întors roata! Le-am făcut și harta...

La cât sunt de inodor și fără gust, nici urșii nu m-ar mânca dacă m-ar găsi pe lângă

vreun container pe la Vidraru...

Primarul Ionică, deschizând un nou șantier cu dușmanii din PSD și din afara lui ce-l voiau terminat.

Prefectul Emilian Dragnea, s-a zbătut ca prefect până l-a ajuns ca valoare pe țărănistul Țuțu,

zis și Aurel Teodorescu.

ELECTRO-CUTARE

Vânt la pupa în procesele lui Chiriloiu cu ziariștii. Sora adjunctului său a ajuns președinta Judecătoriei Pitești

Consiliul Superior al Magistra-turii a făcut publice rezultatele fi nale ale concursului organizat pentru ocuparea funcțiilor de conducere în cadrul celor mai importante instanțe argeșene. Nicio surpriză la Judecătoria Pitești, unde judecătoarea Elena Simona Podea a candidat singu-ră și a câștigat funcția cu o notă fi nală de 8,43. Putem lesne ghi-ci că succesul șefului peste pă-durile Argeșului este garantat la această instanță, nu așa cum s-a întâmplat în trecut la Judecătoria Curtea de Argeș, acolo unde nu a avut nicio șansă. Spunem asta în cunoștință de cauză și ne re-ferim la procesele afl ate în acest an pe rolul instanței piteștene, în care Chiriloiu și-a adus ca mar-tor în procesele cu ziariștii, pe cine credeți? Pe adjunctul său, Ionuț Cătălin Podea, ați ghicit, fratele judecătoarei ajunse acum președinte. Cu o așa rețetă de succes, nu e de mirare ca Armand Chiriloiu să aibă vânt în pupa în sala pașilor pierduți. Rețetă im-batabilă, mai tare decât avocații

și juriștii din bătătura Direcției Silvice!

A trecut o lună de la concurs și Spitalul Câmpulung încă nu are manager

După contestaţii peste contes-taţii, după declararea de două ori drept câștigător a lui Nicolaie Alexe, concursul pentru ocuparea postului de manager al Spitalului Municipal Câmpulung nu are o fi nalitate normală. Nici până marți, 25 iunie, rezultatul con-cursului susţinut pe 23 mai nu a fost validat, iar problema pare să ţină de urzeala... tronurilor, în condiţiile în care mai lipsește doar semnătura primarului Liviu Ţâroiu pe contractul de manage-ment. A apărut astfel o întârziere deloc benefi că activităţii unităţii medicale din Câmpulung, mai ales că a expirat și numirea în funcţie a managerului interimar care a asigurat conducerea după demisia fostului director. Dar o întârziere specifi că mersului lu-crurilor în administraţia locală, obișnuită să accepte sau să pro-voace amânări inclusiv la realiza-rea unor investiţii cum este cazul amenajării Pieţei Primăriei.

Pentru a-și mai spăla din păcate, preotul Grecu umblă la... portofel

Este gata și pisania care va ve-ghea intrarea paraclisului afl at în lucru la Universitatea Pitești. Interesant este că, în afara nu-melor ctitorilor care apar, în mod normal, cu caractere chirilice pe orice pisanie, în rândul celor care au contribuit la realizarea lăcașului este menționat și cel al preotului Nicoale Grecu, cel ju-decat de Consistoriul Eparhial pentru adulter și comportament violent. Râvna slujitorului bise-ricii care a făcut donații pentru paraclisul studențesc se poate tra-duce prin încercarea acestuia de a-și spăla păcatele în fața justiției divine, după ce justiția umană l-a găsit vinovat de preacurvie și rele tratamente aplicate soției. Așa că părințelul s-a văzut nevoit să um-ble la portofel. Să fi e primit!

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Terapie de cuplu la Arhiepiscopie, cu Înalt Prea Pârlitul Calinic și Prea Cuviosul Macho-Caliopie.

Se deșteaptă clerul, fi ule, tot mai mulți popi își lasă ne-vestele sau nevestele pe ei. Înfi ințez „Sectorul Divorțuri” la Arhie-piscopie și responsabil tu fi -vei. Cei pățiți știu de ce...

Șeful Învățământului, Titi Tudosoiu, făcând tumbe între cele două adjuncte, Mihaela Crișan (dreapta) și

Eugenia Jianu (gauche- caviar).Doctorul Dan Manu, autopsiind în direct și la o oră de

vârf șansele PSD la pierderea Primăriei Pitești.

Te-au schimbat colegii tăi de la ALDE, Mihaelo, nu eu! Că mie îmi convenea să-ți torn în pahar, ca să nu observi ce licitații mai combin cu

cealaltă adjunctă, Jianu...

Am citit pe „Lista Mariei” că viitorul primar PSD al Piteștiului va fi Titi Tumbe... Deși

Apostoliceanu s-a înscris deja ca moștenitor al lui Ionică…

Mihai PopescuS-au împlinit, primăvara aceasta, 14 ani

de când la Spitalul Județean Argeș există secția Neurochirurgie. Iar coordonatorul secției, reputatul doctor Mihai Popescu, a depășit cifra de 6.000 de intervenții chi-rurgicale efectuate numai la Pitești. Pen-tru performanțele sale medicale deosebi-te și pentru că a reușit să facă din secția Neurochirurgie a Spitalului Județean una de top la nivel național, Jurnalul de Argeș îl declară pe medicul Mihai Popescu - Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Prelungirea prelungirii în Piaţa Primăriei Câmpulung

Se împlinește un an de la începerea lucrări-lor de amenajare a Pieţei Primăriei din Câm-pulung, iar lucrările nu sunt prea aproape de fi nalizare. Prin bunăvoinţa primarului Liviu Ţâroiu, constructorul constituit prin asoci-erea de familie a fi rmelor Ratelen și Group Concif a benefi ciat în ianuarie de o prelungi-re a termenului de fi nalizare până la sfârșitul lunii iunie 2019, iar recent a mai primit un adaos de o lună, urmând să se ajungă la 31 iulie. Dacă se va respecta noul termen, ceea ce era stabilit prin contract va avea o prelungire de o jumătate de an.

Cu fi nanţarea nu a fost nicio problemă în acest caz, deși este vorba de peste șase mili-oane de lei, întârzierea fi ind trecută în con-tul executantului, cu care câmpulungenii vor avea de a face și când vor începe lucrările de reabilitare a Bulevardului „Pardon”. A contat în prelungirea deranjului provocat de lucrări și atitudinea conducerii Primăriei, îngăduinţa acesteia manifestându-se nu doar prin acor-darea de noi termene fără penalizare, ci și prin acceptarea întârzierii demarării acţiunii de reabilitare a bulevardului, contractul fi ind semnat, iar ordinul de începere a lucrărilor, dat. Cel puţin așa susţine primarul Liviu Ţâ-roiu. C.I.B

Ce spune omul de afaceri Sorin Văcaru: „Nu e un proiect imobiliar care să se umple de oameni care vor sta acolo”

Sorin Văcaru spune că „se va respecta necesarul de spații verzi, vor fi , probabil, niște terase cu multă verdeață, e posibil să fi e și o variantă cu vegetație pe fațadă, asemenea unor blocuri ridicate la Mila-no”. Legat de viitoarele locuri de parcare ale imobilului, Sorin Văcaru ne-a decla-rat că vor fi 27 de locuri la 2 subsoluri, plus alte 15 afară. „Locuințele nu vor fi pentru vânzare, ci de închiriat. Parterul va fi comercial. E puțin probabil să fi e

mașini la toate locuințele. Nu e un pro-iect imobiliar care să se umple de oameni care vor sta acolo”, precizează Sorin Vă-caru.

Cu privire la problema aglomerației mari din zonă, omul de afaceri consideră că „e o problemă subiectivă. Acel teren este al meu și, atât timp cât legea îmi per-mite să fac ceva cu acel teren, o să fac. În același timp, parcarea de la Trivale este cam goală. Până la urmă, nu e problema mea”.

Iată ce spune Sorin Văcaru legat de pro-blema accesului pompierilor la viitorul bloc: „Mașina de pompieri poate intra pe latura dinspre Alcadibo. Se vor găsi soluții, sunt probleme la care se lucrează”.

Cornel Ionică: „Proiectul a fost avizat, cu condiția să facă modifi cări privind accesul”

Legat de viitorul bloc, primarul Cornel Ionică (acesta este și președintele Comi-siei Tehnice) spune că „proiectul a fost avizat, cu condiția să facă niște modifi -cări privind accesul la viitorul imobil. Și ar mai fi și un spațiu verde între copaci ce nu trebuie afectat”.

L-am întrebat pe primarul Piteștiului și cum comentează faptul că noua investiție ar putea aglomera și mai mult zona, iar răspunsul acestuia a fost unul... plastic: „Dacă omul are 1000 și ceva de metri pătrați, crezi că pune arpagic acolo?”.

După votul din Comisia Tehnică a Pri-măriei Pitești, proiectul imobiliar va fi introdus în comisiile Consiliului Local și apoi în plen.

Am vorbit cu Cristian Cocea, direc-torul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, legat de blocul ce va fi ridicat în spatele magazinului Zara. „Sunt două case monumente istorice aproape de locul unde se dorește realiza-rea investiției. Este vorba de Casa Măr-toiu și Casa Panțurescu. Acestea nu vor fi incomodate de viitoarea investiție. Pro-blema acolo este legată și de fl uxul mare de mașini. Până acum a fost avizată doar propunerea PUD, discutăm doar de vo-lumetrii”, spune Cristian Cocea.

Denis Grigorescu

În spatele magazinului Zara va „răsări” un nou bloc Zona este una dintre cele mai aglomerate din Pitești, iar imobilul va fi ridicat lângă două case monu-mente istorice În Consiliul Local Pitești sunt voci potrivit cărora investiția va face să crească aglomerația în zonă „Atât timp cât legea îmi permite să fac ceva cu acel teren, o să fac”, spune omul de afaceri Sorin Văcaru, dezvoltatorul investiției

Recent a primit avizul Comisiei Tehnice din cadrul Primăriei Pitești o nouă investiție imobiliară. O investiție ce a stârnit mai multe comentarii până acum în rândul consilierilor locali, având în vedere că va fi realizată într-una dintre cele mai aglomerate zone din oraș, în speță parcarea din spatele magazinului Zara. Este vorba de un bloc (cu 5-6 etaje) cu locuințe de închiriat (în sistem aparthotel) ce va fi realizat de omul de afaceri Sorin Văcaru. Au fost voci în cadrul Comisiei Tehnice care au spus, printre altele, că nu este asigurat accesul pentru mașinile pompierilor, că nu se respectă necesarul de spații verzi și că trafi cul va fi și mai aglomerat în zonă după fi nalizarea investiției, asta și deoarece vor fi câteva zeci de locuri de parcare noi. În cele din urmă, proiectul imobiliar a primit avizul Comisiei Tehnice cu majoritate covârșitoare de voturi, inclusiv din partea repre-zentantului ISU Argeș, care, deși inițial îi spusese unui consilier local că nu are pe unde intra o mașină de pompieri, ulterior s-a răzgândit. Am stat de vorbă legat de acest proiect cu omul de afaceri Sorin Văcaru, cu pri-marul Cornel Ionică și cu Cristian Cocea, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș.

Viitorul bloc va fi ridicat între trei clădiri de patrimoniu - magazinul Zara, Casa Panţurescu și Casa Mărtoiu

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Primăria Oarja urează tuturor

sărbătoriților de Sf. Apostoli Petru și

Pavel multă sănătate și fericire alături de

cei dragi!LA MULȚI ANI!

Primar, Constantin Bîlea

Primăria Bogați urează tuturor

sărbătoriților din localitate de Sf. Apostoli Petru și Pavel multă

sănătate! LA MULȚI ANI!

Primar, Ion Gârleanu

De Sf. Apostoli Petru și Pavel, Primăria

Dârmănești urează tuturor

sărbătoriților din localitate multă

sănătate!LA MULȚI ANI!

Primar, Emilian Ciolan

Cu ocazia zilei Sf. Apostoli Petru și Pavel, urez tuturor

sărbătoriților multă sănătate și fericire alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!Dănuț Bica, deputat PNL

Sub titlul „Cultură, imobiliare, complicități și mușamalizări. O poveste cu Ministerul Culturii și dezvoltatorii cu mușchi de culturiști”, jurna-listul Alexandru Cristorian scrie: „Cândva, în centrul Piteștiului, pe str. I.C. Brătianu nr. 54 exista o clădire. O clădire de patrimoniu, dacă e să ne luăm după ce zice Institutul Național al Patrimoniului. Sau o simplă clădire, dacă e să ne luăm după cum ar vrea ministerul condus de Daniel Breaz să dreagă busuiocul. Iar acum, în locul acelei clădiri răsare un ditamai blocul, în ceea ce este o investiție de vreo zece milioane, făcută - după cum veți vedea mai jos - cu mi-robolanta complicitate a instituțiilor statului. Clădirea respectivă din centrul Piteștiului fusese a celor de la Petrom. Adică a statului. Era o clă-dire de birouri pe care, după ce Petrom-ul a fost cumpărat de austrieci, noii proprietari - băieți deștepți - au vândut-o unei fi rme, SC Titidan SRL. Cei de la OMV știau prea bine că acea clă-dire e cum e și că nu poate fi demolată, iar o eventuală renovare ar costa un purcoi de bani. Oricum, treaba e că au vândut-o acestui inves-titor strategic Titidan SRL, în spatele căruia se afl ă niște bănet cu legături în Elveția”.

„Niște oameni de la minister încep să sape...”

Cei de la „Cațavencii” mai spun în articol că, înainte să vândă clădirea respectivă, ofi cialii de la OMV au mers la Direcția Județeană de Cultură Argeș. De unde „obțin o hârtie cum că respectiva clădire nu e de patrimoniu și apoi vând. Noul cumpărător întreabă și el la Direcția Județeană de Cultură dacă e de patrimoniu clă-direa, că ar vrea să facă niște mici modifi cări/lucrări. Primește același răspuns, cum că nu e, după care demolează clădirea”.

Ulterior, fi rma Titidan a obținut toate aprobă-rile de la Primăria Pitești. Numai că, atunci când încep lucrările la bloc, „îi afectează puțin pe niște vecini. Care vecini - niște bătrânei - se apu-că de scris depeșe pe la Primărie, pe la Direcția Județeană de Patrimoniu și chiar la minister. Evident, nimeni nu-i prea bagă în seamă. Că, vorba aia, ei sunt doar niște bătrânei, în timp ce de partea cealaltă stau un super-investitor - chiar dacă e o fi rmă cu nume ales în glumă parcă -, o primărie, o direcție de cultură și, practic, tot statul român. Ei însă știu că acea clădire, vecină cu ei și care a fost dărâmată, a fost clădire de patrimoniu. Căci și clădirea lor, cea afectată de noua construcție, e clădire de patrimoniu. Și uite așa, se ajunge în instanță. De unde începe ade-vărata poveste mișto de tot. Instanța se adresează ministerului și cere o poziție clară cu privire la respectiva clădire. E sau nu de patrimoniu? Niște oameni din minister încep să sape. Un domn de acolo, Ștefan Emilian Gămureac, care-i director la Departamentul Patrimoniu, face o notă în care zice că stați așa, nu e de patrimoniu și că e o eroare materială. Și-i bagă hârtia asta sub nas lui Daniel Breaz, să semneze”.

„Ambasadorul Elveției i-ar fi făcut o vizită ministrului Culturii pe tema blocului”

Între timp au ieșit la iveală mai multe docu-mente de la INP. Iar șeful Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, a transmis o adresă către minister în care precizează că în lista monumentelor, cea întocmită în baza Legii 422, clădirea respectivă, dărâmată între timp, fi gura ca o clădire de patrimoniu. „Se fac iar referate și Breaz e chemat să dea iar cu subsemnatul. Treaba se complică însă, căci există un proces pe rol, in-tentat de acei vecini și, iată, din cele trei instituții cu atribuții în domeniu - minister, direcția de cultură și INP - una zice că acea clădire era de patrimoniu. Și că, sub nicio formă, nu ar fi tre-buit eliberate avize și acte astfel ca ea să poată fi demolată. Prin minister se plimbă depeșe, hârtii și se caută o soluție de remediere. Niște surse de prin minister ne zic cum că însuși ambasadorul Elveției i-ar fi făcut o vizită lui Breaz pe tema asta, căci în spatele lui Titi Dan SRL stau niște bani din țara cantoanelor. Consilierul onorifi c al lui Breaz, un domn avocat despre ale cărui aven-turi și relații fi nanciare cu ministerul o să vorbim noi altă dată, consiliază și el. Se merge până la punctul în care s-ar vrea ca, prin ordin de minis-tru, să fi e „reparată” eroarea materială. Adică să fi e scos imobilul din respectiva listă. Ce-i drept, când a intrat în vigoare Legea 422, în 2001, trea-ba asta cu clasarea și declasarea intra în sarcina ministrului. Însă și atunci clasarea sau declasa-rea se putea face după o expertiză și nu era un instrument la discreția ministrului. Acum, trea-ba e puțin schimbată, căci clasarea și declasarea trebuie să treacă printr-un proces, în baza legii contenciosului administrativ”, mai precizează jurnaliștii de la „Cațavencii” în articol. „Oamenii ministrului Breaz încearcă să spele putina”

Și tot cei de la „Cațavencii” mai scriu că „cei de la INP caută prin arhive, îi găsesc pe oamenii de la SC Proiect Pitești, fosta fi rmă cu arhitecți de pe vremea lui Ceașcă, la care au rămas arhi-vele, și găsesc studiul în baza căruia clădirea a fost clasată drept clădire de patrimoniu. După care trimit studiul la minister. Jucăria se strică de tot. Aoleu, ce ne facem cu investitorul? Clădi-rea nu mai există, a fost dărâmată. Însă, cu toate datele astea noi, cu studiul ce dovedește că era o clădire de patrimoniu, fi x în centrul orașului, trebuie să existe niște vinovați. Și-apoi, trebuie oprită lucrarea aia care se face acum. Primăria a dat avize nașpa, chiar dacă au avut hârtie de la Direcția Județeană de Cultură. Ar mai fi , însă, o soluție: să fi e declasată, totuși, acum. O de-clasare post-mortem, dacă vreți, căci clădirea e dărâmată. Oamenii din jurul lui Daniel Breaz încearcă să spele putina, cumva. Să facă să fi e bine. Și pentru investitor, dar în punctul ăsta e deja mai important să facă să fi e bine pentru ei. Căci s-au semnat deja niște hîrtii, niște rapoarte și treaba nu-i deloc roz”.

Scandalul blocului de 10 etaje bubuie în presa centrală şi loveşte în plex Ministerul Culturii

Primăria Piteşti are motive de îngrijorare: Caţavencii alocă o pagină blocului ridicat de fi rma Titidan

După ce „Jurnalul de Argeș” a dezvăluit în repetate rânduri contro-versele din jurul blocului de 10 etaje ce se ridică în centrul Piteștiului de către fi rma Titidan SRL, dezvoltatorul imobiliar a dat în judecată ziarul nostru, cerând daune de 500.000 lei. Nu ne lăsăm intimidați și continuăm să scriem despre acest subiect de interes public și în jurul căruia se țese un păienjeniș de complicități, cu atât mai mult cu cât săptămâna trecută jurnaliștii de la „Cațavencii” au alocat și ei o pagi-nă semnelor de întrebare privind viitorul bloc și modul în care au fost date autorizațiile de către diferitele autorități.

După ce Jurnalul de Argeș” a dezvăluit în repetate rânduri contro-

Sub titlul „Cultură, imobiliare, complicități și

mușamalizări. O poveste cu Ministerul Culturii și dezvolta-

torii cu mușchi de culturiști”, săptămânalul „Cațavencii” a

acordat o pagină semnelor de întrebare din jurul ridicării

acestui bloc al dezvoltatorului imobiliar SC Titidan SRL.

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Constantin Săndoiu (foto), unul dintre pensionarii care locuiesc în blocul 56 din b-dul I.C. Bră-tianu, imobil afl at în imediata vecinătatea a noii construcţii cu 10 etaje ridicate de dezvoltato-rul imobiliar Titidan în centrul Piteștiului, s-a prezentat la redacţia „Jurnalului de Argeș” cu mai multe sesizări formulate în decurs de mai bine de un an de către locatarii blocului în cauză către Instituția Avoca-tul Poporului, către primarul municipiului și Consiliul Local Pitești, în care oamenii își exprimă indignarea cu privire la mai multe aspecte: de la modul în care municipalitatea a autorizat noua construcţie fără să-i consulte și felul în care mastodontul afectează însorirea imobilului în care ei locuiesc, până la consecinţele neplăcute deja resimţite după amenajarea șantierului. Îngri-jorarea lor imediată este legată de macaraua care se învârte deasupra imobilului ]n care locuiesc, pentru că oamenii se tem ca nu cumva să nu le cadă vreo bucată de beton în cap în timp ce se afl ă pe alee sau, și mai rău, ca mastodontul să nu se prăbușească peste ei la o viitoare vijelie.

După ce spaţiul din faţa blocului, pe care-l foloseau de zeci de ani ca parcare, a fost transformat de pri-mărie în șantier pentru dezvoltato-rul Titidan SRL, după ce amplasa-rea wc-urilor muncitorilor s-a făcut supărător de aproape de ferestrele blocului, după ce au trecut prin tot tămbălăul aferent organizării perimetrului în cauză, macaraua gigantică instalată lângă blocul lor încă de anul trecut îi face să stea cu frica-n sân.

Temerile lor, pe care vor să le adu-că și la cunoștinţa Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Insta-laţiilor de Ridicat (ISCIR), au fost deja exprimate într-o precedentă sesizare adresată Instituţiei Avoca-tul Poporului.

„Executarea unui drum prin spa-tele macaralei, dar mai ales a unei parcări în spatele blocului 56 con-travine normelor privind igiena și

sănătatea publică, art. 4, alin. (c) din Ordinul 119/04 febr. 2010 al Ministerului Sănătății. Amplasa-rea macaralei în apropierea blo-cului nostru putea fi făcută și pe partea cealaltă a noului bloc, însă s-a crezut că este mai simplu și mai ieftin să punem în pericol viața și sănătatea locatarilor. Cerem avizul Inspectoratului pentru Instalații de Ridicat pentru funcționarea maca-ralei pe această poziție și delimitare a accesului în jurul macaralei pe toată raza de acţiune a macaralei (vezi drumul din spatele Inspecto-ratului de Stat în Construcții)”, au arătat petenţii în sesizarea înaintată către Avocatul Poporului.

Locatarii spun că se simt “izolați de viața normală, torturați de zgomotul utila-jelor”

În același document oamenii ară-tau că „macaraua are raza de acţi-une deasupra drumului din spatele clădirii ISC și rămâne un pericol pentru locatarii din bloc”, dar și că „terenul pe care se amplasează ma-caraua este deasupra unor utilități (apă, canalizare, gaze, telefonie etc.) și este un teren de umplutură rămas după terminarea blocului 56”. Cele 8 familii care locuiesc în vechiul bloc au mai semnalat Avocatului Poporului (așa cum au specifi cat și în adresele înaintate Primăriei și CL Pitești, puse, de asemenea, la dispoziţia redacţiei noastre) îngră-direa blocului cu garduri de tablă, amplasarea grupurilor sanitare ale șantierului chiar lângă ferestrele blocului, amplasarea unor platfor-me pentru confecționarea armătu-rilor, dar mai ales a unei macara-le foarte mari la intrarea în bloc, toate îi fac să se simtă „izolați de viața normală, torturați de zgomo-tul utilajelor, praful și impuritățile emanate”.

Spicuim câteva paragrafe și din sesizările făcute de aceiași locatari către primarul Cornel Ionică și CL Pitești:

„Construcţia nu are acordul veci-nilor și va umbri toate proprietăţile locatarilor din zonă, mai ales blo-cul nostru, fi ind situat la o mică distanţă (...)”, se arată în adresa înaintată primarului în data de 14 iunie 2018.

„Amplasarea unei macarale de mari dimensiuni în apropierea blo-cului pune în pericol permanent se-curitatea persoanelor care intră sau ies din bloc, a celor care vin la pu-belele de gunoi, dar și a circulației pe drumul din spatele ISC”, se ara-tă în adresa înaintată Consiliului Local Pitești pe 15 iunie 2019.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Vecinii blocului Titidan din centrul Piteştiului se tem că va cădea macaraua peste imobilul lor Oamenii traversează cu teamă calea de acces către blocul lor şi ameninţă că se vor adresa ISCIR

Legat de articolul din „Cațavencii” și de dezvăluirile de acolo, am stat de vorbă și cu Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș.

Iată ce spune Cristian Cocea legat de statutul clădirii ce a aparținut Petrom și care ulterior a fost cumpărată de către SC Titidan și demolată: „Conform listei monumentelor istorice, imobilul respectiv apărea în situl urban B-dul Republicii. Investitorul și-a pus problema de ce apare acel imobil în situl urban, când el vede în PUZ-ul Piteștiului că imobilul nu e acolo și drept urmare a cerut lămuriri. Din toate răspunsurile venite până acum de la INP rezultă că nu se justifi că cum apare acel imobil în lista monumentelor istorice. Firesc, ne punem întrebarea: orice clă-dire ce apare pe lista monumentelor istorice e monument? Evident că nu tot ce e acolo e mo-nument. Le-am spus într-o adresă celor de la OMV-Petrom că statul nu își exercită dreptul de preempțiune pentru că acea clădire nu e mo-nument, cu o istorie, ci era o clădire de birouri construită în 1979”.

Cocea: „Firma respectivă va trebui să intre în legalitate”

Tot directorul Cristian Cocea ne-a mai decla-rat că „în 2015 Direcția pentru Cultură Argeș a analizat situația de la fața locului și a constatat că în 2015 cumpărătorul Titidan a intervenit asu-pra imobilului fără aviz de la mine. S-a făcut un proces-verbal de constatare, acesta fi ind ulterior înaintat Inspectoratului de Stat în Construcții. Așteptăm să vedem ce va spune instanța de la Vâlcea, că e sau nu în sit urban acel imobil de-molat ulterior. Instanța poate să considere și că a fost eroare materială introducerea acestui imobil în situl urban.

Avem o intervenție neautorizată într-un sit ur-ban asupra unor imobile ce nu au statut de mo-nument istoric, dar sunt protejate. Va trebui să intre în legalitatea fi rma respectivă, să i se elibe-reze un nou certifi cat de urbanism, să se dea o amendă chiar Primăriei... Eu am notifi cat Pri-măria anul trecut, nu mi s-a răspuns. În cel mai rău caz se vor da amenzi și se va relua procesul de avizare”.

Și tot Cristian Cocea mai spune că „peste stra-dă de viitorul bloc, la numărul 51, este Casa Bo-bancu, iar aceasta este monument istoric, trebuie să vedem dacă este în zona de protecție”.

CRISTIAN COCEA, ŞEFUL DE LA CULTURĂ, SE ANTEPRONUNŢĂ: „ÎN CEL MAI RĂU CAZ SE VOR DA AMENZI”

ADMINISTRATORUL TITIDAN NE-A

CERUT SĂ NU PUBLICĂM ARTICOLULLegat de informațiile apărute în ”Cațavencii” i-am solicitat un punct de vedere și doamnei Dana

Ionescu, administratorul Titidan. ”Pe rolul instanțelor judecătorești există un dosar având ca

obiect pretențiile subscrisei pentru depășirea limitelor libertății de exprimare de Jurnalul C&G

S.R.L. în legătură cu litigiile în care subscrisa suntem parte privind autorizația de construcție nr.

191/20.03.2018. În aceste condiții, publicarea de articole de presă menite să infl uențeze într-un

sens sau altul instanțele judecătorești reprezintă o depășire a limitelor libertății de exprimare și deci

o faptă ilicită. Având în vedere conținutul «materialului jurnalistic» cu privire la care ne solicitați

clarifi cări, vă solicităm să luați act de faptul că publicarea acestuia aduce atingere imparțialității

puterii judecătorești, instanțele fi ind evident infl uențate de conținutul textului. În același sens,

precizăm că Jurnalul C&G S.R.L. nu este instituție publică cu atribuții în soluționarea petițiilor,

astfel încât primirea la redacție a sesizărilor care sunt în competența unor autorități sau instituții

publice nu poate conferi vreun drept de publicare a conținutului acestora, în special având în ve-

dere că aspectele respective formează obiectul analizei instanțelor judecătorești. În aceste condiții,

vă solicităm să luați act de poziția noastră în sensul că libertatea de exprimare nu permite pu-

blicarea de «materiale jurnalistice» care să aducă atingere autorității și imparțialității instanțelor

judecătorești”, spune Dana Ionescu într-un e-mail transmis Jurnalului de Argeș.

Material realizat de Denis Grigorescu

Propunerile în acest scop sunt simple, ca idee, și au atașate și termene de înde-plinire. Astfel, până la fi na-lul acestui an trebuie să se ajungă la un procent de 80% din populaţie informată și conștientizată de obligaţia colectării selective în urma campaniilor de informare și a acţiunilor de ecologizare la care să participe elevii câm-pulungeni.

Al doilea obiectiv vizează creșterea cu 50% a gradului de colectare selectivă, tot cu

implicarea elevilor, dar și prin distribuirea în gospodă-rii a sacilor pentru colectarea deșeurilor reciclabile.

Termenul este fi nalul lui 2020, la fel ca și în cazul ce-lui de-al treilea obiectiv, acela constând în devierea cantită-ţii de compost din gospodă-riile individuale și din deșe-urile stradale provenite de la spaţii verzi prin depozitare la sursă, în procent de 50%, faţă de 15% în prezent.

Cătălin Ioan Butoiu

În această săptămână intră în rândul lumii și municipiul Câmpulung, aleșii locali fi ind chemaţi să aprobe un plan de măsuri pentru colec-tarea selectivă a deșeurilor reciclabile. O problemă de care se va ocupa Compartimentul de protecţie a mediului din cadrul Poliţiei locale și care este conformă, ca rezolvare, cerinţelor Uniunii Europene.

Plan de selectare a deşeurilor la Câmpulung

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Sindicaliștii angajați la Salpitfl or cheamă în jude-cată societatea comercială din subordinea CL Pitești, pe care o acuză de abuzuri asupra salariaților

Sindicatul Liber Flora al angajaților SC Salpitfl or Green, societate comer-cială afl ată în subordinea Consiliului Local Pitești, s-a reunit joi, 21 iunie, într-o ședință extraordinară, în care membrii au reclamat, pentru a doua oară în acest an, abuzuri ale condu-cerii și condiții proaste de muncă. Liderii de sindicat contestă noul regulament intern prin care, printre altele, șefi i de echipe sunt obligaţi să-i determine pe subalterni să vină la lucru în zilele de weekend împo-triva voinței lor. Sindicaliștii recla-mă discriminări în ceea ce privește salarizarea și se plâng și de faptul că nu sunt plătiți suplimentar atunci când sunt chemați să muncească în zilele de sărbătoare legală. Din punctul lor de vedere, conducerea societății încalcă atât codul muncii, cât și negocierile anterioare, motiv pentru care Sindicatul Salpitfl or a dat în judecată societatea comercială. Conducerea societății comerciale spune că acuzațiile sindicaliștilor nu sunt fondate.

Săptămâna trecută, sindicaliștii Sal-pitfl or au izbucnit din nou. Salariații de la salubritate, spre exemplu, vor norma-rea muncii și pentru zilele de weekend, invocând faptul că sunt prea puţini pen-tru cât li se dă de lucru.

„Cei de la salubritate stradală au so-licitat normarea muncii, atât în cursul săptămânii, cât și sâmbăta și duminica. Dacă vor activitate mai mare, să măreas-că grupele de oameni sâmbăta și dumi-nica, pentru că nu mai facem față. Se depășește norma normală a activității pe care poate să o facă zilnic un angajat. Oa-menii sunt epuizați”, spune viceliderul de sindicat Liliana Țârcomnicu.

„De-aia plec de acasă, să muncesc, ca să mă plătiți, nu să-mi dați libere!”

O altă nemulțumire semnalată este aceea că oamenii sunt chemați la mun-că în zilele de sărbători legale fără să fi e plătiți pentru asta. În plus, sindicaliștii spun că ultimele creșteri salariale s-au fă-cut preferențial.

„S-a făcut diferența între noi, care mun-cim pe ploaie, pe frig, luăm grămezi de pe jos, și șoferii și șefi i de echipă. Lor le-au mărit salariile, nouă, la încărcă-tori, măturători, nu ne-au pus nici 10 lei la salariu. S-a făcut discriminarea asta. Ne cheamă sâmbăta și duminica la lu-cru, dar ce am înțeles eu, n-ar trebui să fi e obligatoriu. Directorul ne-a spus că e obligatoriu să muncim și în aceste zile. De la sindicat am afl at că în contract nu scrie că suntem obligați. Apoi e problema sărbătorilor legale. Vine Sfânta Maria... Cum facem? Eu am lucrat pe 25, 26 de-cembrie, de Crăciun, și 1, 2 decembrie. Nu m-au plătit, mi-au dat liber pentru zi-lele alea. I-am zis directorului: „Eu n-am nevoie de liber, am venit la muncă, trebu-ie să mă plătiți! Nu mă interesează că mi-ați dat 3 zile libere. Eu vreau să ies bine la bani, că de-aia plec de acasă, să muncesc, ca să mă plătiți, nu să-mi dați libere!””, a declarat, pentru „Jurnalul de Argeș”, Aurel Vlăsceanu, încărcător la Salpitfl or.

Și nu e singurul salariat care a ridicat aceste probleme. „Au pus în aplicare o creștere salarială discriminatorie. Fără negocieri, fără nimic, s-au hotărât să facă ei niște creșteri la o parte din salariați, unii cu studii superioare și la câțiva me-canici de utilaje. Avem mai mulți meca-nici utilaj, dar numai o parte din ei pri-mesc această majorare. Din moment ce toți efectuează aceeași muncă, nu înțeleg de ce nu s-au gândit să le dea la toți la fel. La prestări servicii sunt diferențe de 400 de lei între oameni care fac aceeași acti-vitate. Nu s-au raportat nici la funcții,

nici la studii. Nu știu la ce s-au raportat! Este o grilă de salarizare făcută abuziv, fără să discute cu sindicatul, cu toate că noi, înainte de asta, am soliciatat con-tinuarea negocierilor. Abia după ce au aplicat această grilă m-au chemat la niște negocieri de salarizare”, spune Liliana Țârcomnicu, vicelider Sindicatul Liber Flora al angajaților .

„Este abuziv să-l chemi pe om la muncă ori de câte ori vrea angajatorul”

De altfel, cea mai mare supărare a sindicaliștilor este intrarea în vigoare, din luna mai a acestui an, a noului regu-lament intern, potrivit căruia coordona-torii de activitate și șefi i de formație sunt puși să întocmească, la sfârșitul lunii, un grafi c de lucru pentru luna următoa-re cu salariații care vor lucra în zilele de sâmbătă și duminică, respectiv în zilele de sărbători legale, cu precizarea că ne-respectarea obligației de a întocmi aceste grafi ce constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit dispozițiilor le-gale și regulamentului intern.

„Salpitfl or a dat spre consultare sindi-catului un regulament intern, iar din 2 mai 2019, a pus în aplicare altul. De două luni, unitatea funcționează după un nou regulament. Noi, automat, i-am acționat în instanță. Cerem atât anularea actua-lului regulament intern (vă dați seama că este abuziv să-l chemi pe om la mun-că ori de câte ori vrea angajatorul, din moment ce Codul muncii și negocierea anterioară cu sindicatul arată foarte clar că în timpul liber omul vine la muncă doar cu acordul lui. Ei vor să-și dea omul acordul... obligat) și contestăm inclusiv modul de aplicare a acestei grile de sala-rizare”, mai spune viceliderul de sindicat.

Acțiunea în instanță a fost făcută în luna mai, deocamdată în numele sindica-tului. „Acum vom veni cu o completare la dosar cu cei care au dat semnături și vor rămâne în acțiune (...). Am întrebat membrii de sindicat dacă sunt de acord cu această acțiune la instanță, că ne tre-buiau semnăturile lor. Cei prezenți în sală și-au dat acordul și o să continuăm să ne întâlnim și cu ceilalți, care n-au pu-tut să vină din motive de navetă”, adaugă Liliana Țârcomnicu.

Măturătorii din Piteşti se plâng că nu sunt plătiţi de sărbătorile legale

Criză la Salpitfl or: acuzaţii de discriminare salarială

Ce spune conducerea Salpitfl or Green

Am cerut un punct de vedere și de la conducerea Salpitfl or Green. Directorul societății comerciale a transmis un răs-puns pe nu mai puțin de cinci pagini (pe care îl puteți citi integral pe site-ul ziaru-lui nostru jurnaluldearges.ro, începând de joi, 27 iunie), în care neagă acuzațiile aduse conducerii societății comerciale.

Directorul George Daniel Dumitrache (foto) spune că societatea Salpitfl or Green a înaintat Sindicatului Liber Flora spre con-sultare Regulamentul Intern al Societății, dar că liderii sindicali ar fi luat documentul fără să-și exprime un punct de vedere legal și argumentat cu privire la acesta, făcând afi rmația „mergem la instanţă și anulăm tot”.

În plus, spune conducerea societăţii, sindi-catul nu a dat curs invitaţiei de a participa la consultare și „regulamentul respectă preve-derile legislaţiei în vigoare și, de asemenea, la aprobare s-a ţinut cont de menţiunile Sindi-catului Liber Flora, în măsura în care acestea respectau prevederile legislaţiei în vigoare”.

Daniel Dumitrache mai spune că Salpitfl or Green SA „respectă prevederile legislaţiei în vigoare și permanent solicită Sindicatului Liber Flora să apere drepturile salariaţilor și să promoveze interesele profesionale, econo-mice și sociale ale acestora”.

Referitor la munca în zilele de repaos, direc-torul spune că societatea desfășoară activități specifi ce serviciului de utilitate publică și serviciului public de administrare a dome-niului public și privat de interes local, iar ac-tivitatea nu poate fi întreruptă, dar că totul se defășoară în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii și că, așa cum spun prevederile legale, „salariaților li se asigură compensarea cu timp liber, iar în cazul în care, din motive justifi cate, nu se asigură liber, salariaţii benefi ciază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază”.

„Referitor la normarea muncii, precizăm că aceasta se aplică tuturor categoriilor de salariați și se exprimă sub formă de norme de timp, norme de producţie, norme de per-sonal, sferă de atribuţii sau sub alte forme corespunzătoare specifi cului fi ecărei activi-tăţi (...)”.

Dumitrache mai spune că echipamentele de protecţie sunt adecvate și că acestea „se acordă în baza unor tabele în care se specifi -că de către salariat măsurile și, de asemenea, salariatul semnează de primire, confi rmând măsurile”, dar și că salariații benefi ciază lu-nar de alimentație de protecție.

Material realizat de Izabela Moiceanu

„Oamenii își doresc două tricouri la schimb”, spune viceliderul sindical Liliana Țârcomnicu

019)

„Ce căutaţi la sindicat? Ce vă face sindicatul?”

Viceliderul de sindicat mai spune și că asupra sindicaliștilor se fac constant presi-uni pentru părăsirea organizației.

„Băieții de la coloana auto mi-au confi r-mat că li se spune: «Ce căutați la sindicat? Ce vă face sindicatul? Mai bine plecați, vă mănâncă banii! Mergeți și vă faceți alte tre-buri. Mai bine vă retrageți!». Fac presiuni să se retragă din organizația sindicală, un lu-cru foarte urât. Vă dați seama că sindicatul le stă ca un cui în coastă, dar, atât cât pu-tem și ne permite legea, încercăm să apărăm aceste drepturi ale oamenilor, că, vă dați seama, îi tratează ca pe sclavi. Așa suntem considerați, sclavi, din moment ce încearcă să ne impună acese lucruri, încălcând legea (...). Tot trimit comisii pe teren să-i contro-leze cu fi ola. Nu este de criticat, dar așa, în mod repetat, mi se pare aiurea, dacă tot ai niște șefi de activități, care au niște fi șe ale postului pe care trebuie să și le îndeplineas-că”, mai spune Liliana Țârcomnicu.

„Celor care lucrează la decolmatări canale le-au dat cizme nepotrivite”

Trebuie amintit și faptul că salariații reclamă și faptul că nu au echipamente de lucru adecvate. „Oamenii își doresc măcar două tricouri la schimb. Celor care lu-crează la decolmatări canale le-au dat niște cizme nepotrivite cel pu-ţin: „Doamnă, nu ne intră picio-rul, că suntem groși la pulpă! Dacă le spunem, se supără!”. Dacă omul nu poate să îmbrace acel echipa-ment de protecție, nu poate să facă nicio activitate de calitate. Intră cu ce au, niște bocanci pe care-i au de la unitate și cred că mai vin și cu cizmele lor de acasă”, încheie vice-liderul de sindicat.

Fac presi-uni să se retragă din

organizația sin-dicală, un lucru foarte urât. Vă dați seama că sindica-tul le stă ca un cui în coastă, dar, atât cât putem și ne permite legea, în-cercăm să apărăm aceste drepturi ale oamenilor, că, vă dați seama, îi tra-tează ca pe sclavi.

Liliana Ţârcomnicu, vicelider sindical

Fur

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Pe 23 iunie, în cadrul manifestărilor organizate cu ocazia Zilei Comunei Mozăceni, tinerii care în ultimii trei ani au spus "DA" în fața primarului Cori-na Liana Dună, dar și cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie au fost premiați. Un eveniment la care din partea conducerii Consiliului Județean Argeș a participat vicepreședintele Ion Mînzînă, vecepreședinte PSD Argeș. De altfel, în discursul de deschidere pri-marul Corina Liana Dună de la PNL a punctat faptul că, din 2016 până în pre-zent, Consiliul Județean Argeș a alocat fonduri importante pentru dezvoltarea localității, bani investiți atât în infra-structura școlară, cât și în infrastructura de apă și canalizare.

La rândul său, vicepreședintele Ion Mînzînă a precizat că administrația județului va fi în continuare alături de cetățenii din Mozăceni și a punctat faptul că administrația locală a avut, în același timp, și sprijin guvernamental. Prin PNDL II, localitatea Mozăceni și-a extins și dezvoltat rețeaua de apă și canalizare. În plus, săptămâna trecută, Ministerul Educației, prin Inspectora-tul Școlar Argeș, a alocat bani pentru realizarea unor noi investiții la liceul din localitate.

La eveniment au mai participat: pre-fectul Emilian Dragnea, fi u al comunei, Cristina Stocheci, senator, Dănuț Bica, deputat, primari, consilieri județeni.

Silviu Răuţă

Un primar PNL recunoaşte sprijinul primit pentru comuna sa de la Consiliul Judeţean Argeş

Autoritatea Națională de Reglemen-tare în Energie a decis luni, 24 iunie, ieftinirea gazelor în medie cu peste 5% pentru toți consumatorii în regim regle-mentat.

Prețurile pentru furnizarea reglemen-tată a gazelor naturale către clienții casnici vor scădea cu un procent cu-prins între 3,71 și 7,89% începând cu 1 iulie, ca urmare a plafonării prețurilor de achiziție de la producători la 68 lei/MWh. Până în prezent, în pofi da pla-fonării prețului de vânzare al produ-cătorilor, prețul gazelor din facturile

populației nu s-a modifi cat, ANRE in-vocând recuperarea de către furnizori a unor pierderi din trecut, a unor costuri nerecunoscute sau amânate de către au-toritate. Astfel, acum, prețurile pentru furnizarea reglementată a gazelor na-turale pentru peste 3 milioane clienți casnici cu un consum anual mai mic de 280 MWh, calculate în conformitate cu prevederile metodologiilor în vigoa-re, vor înregistra o scădere de peste 5% pentru întreaga piață de furnizare regle-mentată, susține ANRE.

Silviu Răuţă

Preţul reglementat al gazelor scade cu peste 5% de la 1 iulie

Anul 2019 este anul implementării proiectelor. Asta după ce, din 2016 și până în prezent, Consiliul Județean Argeș a alocat fonduri pentru reali-zarea de investiții în cele trei domenii prioritare: sănătate, educație și infra-structură.

Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu - vicepreședinte PSD Argeș - vicepreședintele Ion Mînzînă și adminis-tratorul public al județului Argeș, Maria Dinu, au continuat seria de deplasări în teritoriu pentru a verifi ca stadiul imple-mentării proiectelor de dezvoltare locală.

Astfel, în comuna Nucșoara, Consiliul Județean Argeș a investit în:

• Alimentare cu apă sat Slatina• Modernizare drum comunal Plaiului • Modernizare drum comunal Rozelor • Modernizarea școlilor și grădinițelor

din satele Slatina, Sboghițești, Nucșoara• Înlocuire acoperiș și amenajare Dispen-

sar uman Nucșoara• Modernizare și extindere Cămin Cul-

tural Nucșoara

• Reabilitare și modernizare Școala cu clasele I-VIII „Toma Arnăuțoiu” - Corp A și Corp B, Nucșoara

• Modernizare drumuri comunale Valea Seacă și Slatina.

„Drumuri comunale asfaltate, extinde-rea alimentării cu apă în toată comuna, dispensar în reabilitare, extinderea și mo-dernizarea Căminului Cultural Nucșoara, școli conforme, cu toalete în interior, sunt doar câteva lucruri pentru care nu putem decât să îi mulțumim și să îl felicităm pe domnul primar Ion Cojocaru. Facem to-tul împreună, dezvoltăm satul argeșean, inclusiv satele comunei Nucșoara, astfel încât să devină de nivel european. De ase-menea, salutăm inițiativa de a promova comuna, de a atrage cât mai mulți turiști, prin amenajarea zonei lacului Învârtita, un punct de atracție unic în județul Argeș, cel mai mare lac carstic format pe ghips din România”, a declarat președintele Consi-liului Județean Argeș, Dan Manu.

Adriana Pantazi

Consiliul Judeţean Argeş contribuie la dezvoltarea satului argeşean

După aproape un an de negocieri și blocaje, Primăria Ștefănești va cumpăra de la Dacia baza sportivă din oraș și fosta creșă, după cum ne-a confi rmat primărița Jenica Dumitru. Discuțiile au început în vara lui 2018.

După ce au făcut o evaluare a celor două obiective, cei de la Dacia-Re-nault au cerut Primăriei 1,45 mili-oane euro pentru baza sportivă de la Ștefănești și 250.000 euro pentru fos-ta creșă. În decembrie 2018, primărița Jenica Dumitru a făcut o contraofertă, propunându-le celor de la Dacia 1,36 milioane euro pentru baza sportivă și 128.000 euro pentru creșă. Aces-tea au rămas, de altfel, și prețurile fi -nale. „Jurnalul de Argeș” vă prezintă în premieră detalii privind viitoarea tranzacție.

Primăria a vrut să plătească în 5 rate, Dacia s-a opus, cerând ca plata să fi e în 3 rate

Viitoarea tranzacție va fi aprobată printr-o Hotărâre de Consiliu Local. Iar singurul impediment ce ar pu-tea să apară ar putea fi reprezentat de absența consilierilor locali de la viitoa-rea ședință, având în vedere disensiu-nile dintre aceștia și primărița Jenica Dumitru.

În expunerea de motive privind viitoarea achiziție, primărița de la Ștefănești a scris, printre altele, că „cetățenii localității și-au manifestat în repetate rânduri dorința de a «recu-pera» stadionul, pe care ei îl percep ca

aparținând de drept localității. Consi-der că, dacă nu din sentiment de mân-drie civică, măcar pentru sănătatea generației viitoare, efortul fi nanciar de a achiziționa și moderniza baza sporti-vă trebuie făcut”.

Mai trebuie spus că plata pentru sta-dion va fi făcută în lei și nu va varia în funcție de data plății, pe întreaga perioadă de plată, indiferent de cursul de schimb valutar.

Inițial, la începutul lunii iunie, Pri-măria Ștefănești a cerut Daciei ca

plata sumei de 1,36 milioane de euro pentru stadion să fi e făcută în cinci tranșe. Numai că reprezentanții uzinei s-au opus, plata urmând a fi făcută în trei rate egale. Prima rată va fi plătită în termen de 30 de zile de la data sem-nării contractului, a doua - în ianuarie 2020 și a treia - cel mai târziu în ianu-arie 2021.

În ceea ce privește creșa, suma de 128.000 euro va fi plătită într-o sin-gură tranșă.

Denis Grigorescu

Exclusiv. Detaliile tranzacţiei prin care Primăria Ştefăneşti va cumpăra baza sportivă Dacia de la Renault

O altă nebunie la Câmpulung

Locuinţe sociale de 80.000 de euro

Joi, 27 iunie, va avea loc ședinţa pe luna iunie a Consiliului Local Câmpulung, iar o propunere de hotărâre constituie o surpriză. Primarul Liviu Ţâroiu a aruncat la înaintare, pentru a doua oară, proiectul vizând cofi nanţarea din bugetul local a obiectivului de investiţii „Bloc de locu-inţe sociale - 50 de apartamente în municipiul Câmpulung”. O idee care a provocat anterioare dezbateri și păreri negative, dar asupra căreia se insistă, cu riscul apariţiei unor suspiciuni.

Investiție de 17 milioane lei, fără TVATotul ar urma să coste circa 17 milioane de lei, fără

TVA, bani proveniţi de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice și de la bugetul local al municipiului Câmpulung. Valoarea contri-buţiei locale ar trebui să fi e de 3,6 milioane de lei, fără TVA, adică vreo 4,3 milioane de lei, aproape un milion de euro. De principiu, aceste valori, dar și restul indicatorilor tehnico-economici au fost apro-baţi deja de consilierii locali într-o ședinţă din sep-tembrie 2018, dar sub rezerva faptului că pot apărea modifi cări. Asta după ce mai mulţi aleși locali i-au semnalat primarului Ţâroiu dimensiunea mare a va-lorii investiţiei. Altfel spus, dacă s-ar pune în practi-că propunerea, la Câmpulung s-ar realiza un bloc de locuinţe sociale care va costa peste patru milioane de euro, fi ecare apartament urmând să valoreze, în medie, 80.000 de euro. Adică peste trei miliarde și jumătate în bani vechi! O imensitate pentru eventu-ali benefi ciari de genul celor care în februarie acest an au provocat un incendiu într-un bloc din cartie-rul Vișoi.

Propunerea acestei investiţii a fost pusă pe masa consilierilor și în ședinţa din aprilie, atunci când pri-marul a lipsit, iar aleșii locali au amânat luarea unei hotărâri.

Blocul ar urma să aibă 50 de apartamente, dintre care 6 cu o cameră, 25 cu două camere și 19 cu trei camere. La ora actuală Primăria Câmpulung deţine 436 de locuinţe în blocuri și case, o mare parte a fon-dului locativ fi ind reprezentată de locuinţele sociale, 78 fi ind cu regim ANL.

Cătălin Ioan Butoiu

Primăriţa spune că totul depinde de votul consilierilor locali, dacă vor vota proiectul ei de hotă-râre sau nu

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesDacii au bătut monede cu chipul regelui Macedoniei

În secolul IV înainte de Hristos, datorită expansiunii militare a lui Filip al II-lea, regele Macedoni-ei, relaţiile economice cu Nordul Dunării au determinat intensifi ca-rea circulaţiei monedelor emise de importante cetăţi elene. Ulterior, în secolul III î.Hr., dacii vor bate monede tip Filip II, găsite izolat ori tezaurizate la Pitești și în împreju-rimi.

30.000 de ostaşi transilvăneni au poposit la Piteşti

În anul 1522, în cadrul alianţei militare dintre Ioan Zapolya, vo-ievod al Transilvaniei, și Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româ-nești, aproximativ 30.000 de ostași transilvăneni, conduși de Ianoș, au ajuns la Pitești. De asemenea, un an mai târziu, domnitorul Radu de la Afumaţi a dat două mori Mânăsti-rii Curtea de Argeș.

Simion Movilă îi scrie din Pitești regelui Poloniei

La 1 noiembrie 1601, domnul Ţă-rii Românești, Simion Movilă, a expediat o scrisoare din Pitești prin care îl anunţă pe regele Poloniei, Sigismund III, că, ajutat de trupele polone, conduse de generalul Ioan Potocki, i-a înfrânt pe susţinătorii domnului Radu Șerban.

Un locaş sfânt închinat unei mânăstiri de pe Muntele Athos

Radu Mihnea, domn al Ţării Ro-mânești, a dăruit, în anul 1616, ma-relui comis Bratu „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”, viile lui Leca spătarul situate în dealul Pitești-lor. În anul 1626, voievodul Ţării Românești, Alexandru Coconul, a predat, în semn de supunere, lă-cașul de cult din Pitești existent pe locul unde se afl ă astăzi Biserica „Sfânta Treime” Mânăstirii Simo-petra, de la Muntele Athos.

Ţigănimea din Pitești este scutită de taxe

Pe 7 aprilie 1673, domnul Ţării Românești, Grigore Ghica, scutea, printr-un hrisov, metohul și ţigăni-mea din Pitești, ce aparţineau Mâ-năstirii Cotmeana, de anumite taxe ale orașului, așa cum făcuse anteri-or și voievodul Matei Basarab.

În Harta Ţării Româneşti de la 1700 sunt consemnate 15 dealuri din Pitești

Stolnicul Constantin Cantacuzi-no, realizează în anul 1700, la Pa-dova, Harta Ţării Românești. În ea sunt consemnate 15 dealuri unde se făceau cele mai bune vinuri, dealu-rile din Pitești ocupând locul doi, după Râmnicu Sărat.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” Zorile se afl ă în imediata apropiere a râului Teleormănelul Verde în cartierul Zorile (vechea comună Băseni). Numele vechi al așezării Băseni provine de la în-temeietorul acesteia, un oier, Băseanu, originar din Corbii Muscelului. Locali-tatea avea, în anul 1810, 48 de case și 203 poporeni, fi ind servită de doi preoți: Toma sin d. Ion și Vasile sin popa Amzăr, de doi dascăli: Costandin sin popa Călin și Staico sin popa Dinu, de un paracliser.

Marius Ionel

Se individualizează prin forma dreptunghiulară cu absida decroșată asimetric

Biserica de lemn din Zorile se individuali-zează prin forma dreptunghiulară cu absida decroșată asimetric, prezentând, pe latura nordică, un spațiu suplimentar pentru pros-comidie, absida poligonală având patru la-turi și muchia pe axul construcției. Biserica a fost înălțată pe un soclu masiv realizat din cărămizi cu dimensiunile de 26x13x5 cm, care, prin dispunere alternantă (pe lungime sau în unghi, spre exterior), oferă remarcabi-le efecte decorative. Procedeul tehnic utili-zat constă din suprapunerea a șapte rânduri de cărămidă fi xate pe lungime, peste care sunt dispuse alte două rânduri, căramizile având un colț spre exterior; deasupra aces-tora se înalță alte patru rânduri de cărămizi ordonate linear, apoi un rând de cărămizi pe colț. La limita superioară, soclul prezintă un plan înclinat realizat din cărămizi ală-turate așezate oblic pe pereți. Sub raportul înălțimii, soclul amplu dezvoltat (circa 1,20 m) conferă construcției o notă individuală în raport cu bisericile de lemn zonale. Pe soclu se înalță cununi de bârne orizontale încheia-te la extremitățile pereților în “coadă de rân-dunică”, iar la mijlocul acestora, în montanți verticali fi xați în “talpă” și în “cosoroabe” pe care se sprijină rama acoperișului. În pereți sunt practicate, prin decupaj în bârne, des-chideri pentru iluminat (cu dimensiunile de 26×35 cm) prevăzute cu drugi de metal. Pie-sele componente ale șarpantei acoperișului în patru ape sunt asamblate prin interme-diul cuielor din lemn de stejar. Lănteții au perforații circulare indicând existența ante-rioară a unui înveliș din șindrilă lungă de stejar. Învelișul actual este făcut din șiță de brad, fapt care a impus, datorită dimensiu-nilor reduse ale șiței, “îndesirea” lănteților șarpantei. La capetele coamei acoperișului se afl ă crucile originare din fi er formate din două bare paralele, placate central și la extremități. Crucile sunt fi xate printr-un lanț, în cârlige.

Nu s-a mai păstrat în condiții bune decât icoana „Schimbarea la față a lui Hristos”

Pridvorul deschis, fără pălimar, se sprijină pe patru stâlpi masivi de secțiune rectan-gulară, marcați de linii paralele incizate cu scoaba la limitele muchiilor. “Fruntariul” are capetele rotunjite și teșituri pronunțate în spațiul dintre stâlpi, reliefându-se, astfel, printr-un fals capitel, fi ecare stâlp al pridvo-rului.

Ușa de la intrarea în pronaos a fost dublată cu scânduri înguste de brad dispuse paralel pe înălțimea acesteia, fi xate în cuie de fi er țigănești. Între pronaos și naos s-a construit un perete plin din bârne de stejar, străpuns de o deschidere marcată printr-o arcadă, stâlpii laterali ai intrării fi ind placați cu scânduri de brad. Naosul se desparte de al-tar printr-un iconostas a cărui structură de rezistență este formată din stâlpi subțiri de stejar cu secțiune pătrată, evazați în partea superioară, la locul de fi xare în grinda trans-versală (“fruntariul altarului”). În partea inferioară, sunt prinși în “talpa” altarului, pe care se înalță, în afara spațiilor destina-te ușilor împărătești și diaconești, un zid plin, tencuit, de cărămidă. Între o scându-ră masivă din stejar (dimensiuni: 374x28x6 cm), pe care sunt reprezentați, în medalion circular, într-o pictură de factură populară, 13 evangheliști și apostoli, și “fruntariul” altarului, au fost fi xate icoane detașabile, dintre care nu s-a mai păstrat în condiții satisfăcătoare de conservare decât cea ima-ginând “Schimbarea la față a lui Hristos”. Sub aspectul elevației, biserica prezintă un

tavan drept la pridvor și altar și o boltă semi-cilindrică longitudinală la naos și pronaos, realizată din scânduri de brad, susținută de arce-dublou, ale căror capete se sprijină pe grinzi de stejar transversale.

A fost construită în primul deceniu al secolului al XIX-lea

Mobilierul existent se reduce la masa al-tarului și câteva strane incomplete. Masa este formată dintr-un blat masiv de stejar de formă rectangulară (78×82 cm), cu gro-simea de 8 cm, prins în “cepi” de lemn pe un picior tronconic prevăzut spre baza mică cu un inel monobloc canelat pe circumferință. Stranele au spătarul marcat de decupaje în acoladă și borduri subliniate printr-un ornament simplu din puncte ștanțate. În pridvor, pe peretele exterior al pronaosu-lui, încadrând ușa de intrare, sunt fi xate în cuie de stejar trei cruci de lemn, suplinind, prin ampla lor ornamentație geometrică, lipsa decorației pridvorului. Realizate din-tr-un blat cu decupeuri marcând capitelul și brațele transversale, crucile conțin referiri la clericii Bisericii de lemn “Cuvioasa Pa-raschiva” din Băseni înainte de edifi carea locașului de cult actual. Astfel, pe crucea fi xată spre latura sudică a pridvorului este incizat textul: “A(i)ce să hod(i)c(ne)ște robu lu D(u)mnez(e)u, go(ospo)d Căl(i)nu ere(i); 7316”. Întrucât inscripția incizată prezintă unele inadvertențe de grafi e, relevând tran-scrierea incorectă de către crucer a textului dat, este foarte probabil ca această cruce de pomenire, datând din 1808-1809, să fi fost a preotului Călin menționat în Catagrafi a din anul 1810, în care, printre slujitorii Bisericii de lemn “Cuvioasa Paraschiva” din Băseni, se consemna numele unui “d. Costandin sin popa Călin, 30 ani, hirotonisit la 1804 dec. 1”.

Alăturată acesteia, o altă cruce de pome-nire din 1807-1808 prezintă incizat textul următor: ”A(i)ci să hodicnește robu lu D(u)mneze(u), g(ospo)d(in) Radu er(eu); 7316”. Sursa documentară menționată atestă, în Băseni, un preot Radu în referirea la “dască-lu Bâlea sin popa Radu, 18 ani, învață psal-tirea, holtei”.

Crucea dinspre latura nordică a pridvoru-lui, imitând morfologic vestitele pristolnice din zonă, conține textul: “Aci să hodicnește robi(i) lui D(u)mn(e)zeu ere(i) Radu, ere(i)ța Mara, Pană, Stana, eremonaho Athanasie, ere(i)ța Rada; l(ea)t 7314”.

O altă inscripție este incizată pe blatul stra-nei dascălului fi xate în peretele sudic al na-osului, la limitele altarului: “Ioanu lo(gofat) Saftu, 1809”. Însemnarea de pe o icoană re-prezentând pe “Maica Domnului cu Prun-cul” realizată în manieră naivă: ”Stan ereu, Floarea ereița, Ioanu jugrav, Ioanu, Ioana, Ilinc(a), Dumi(tra)șcu; 1822” poate fi core-lată cu datele consemnate în catagrafi e pri-vind pe Stan paracliserul, care avea, în 1810, vârsta de 23 de ani și era “învățat”. Corelarea datelor menționate facilitează stabilirea peri-oadei de construcție a bisericii: primul dece-niu al secolului al XIX-lea. O renovare este atestată documentar în anul 1868.

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Zorile din oraşul Costeşti

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită, în fi ecare săptămână, într-o scurtă incursiune în lumea fascinantă a cărților, încer-când să vă pună la dispoziţie cele mai recente și mai repre-zentative titluri.

În domeniul militar vă re-comandăm: Marius Oprea, „Moștenitorii Securității” (Iași,

Editura Polirom, 2018); Ron Evans; Paul Ewis, „Sub acoperi-re: Povestea adevărată a poliției secrete din Marea Britanie” (București, Editua All, 2018); Iacob Altman, „Regionalizarea” (Cluj-Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2016): În domeniul politic, trei lu-

crări extrem de interesante pen-tru cei care vor să afl e cât mai multe amănunte senzaţionale din

politica internaţională: Daniel Estulin, „Transevoluția: Apropi-ata epocă a deconstrucției uma-ne” (București, Editura Meteor, 2018); Radu Carp, „Mai are po-litica vreun sens? Instrumentele democrației și povara populismu-lui” (București, Editura Huma-nitas, 2018); Cătălin Avramescu, „Cum alegem? Un portret paralel al democrației pe înțelesul tutu-ror” (București, Editura Huma-nitas, 2018). Iubitorilor de literatură româ-

nă le recomandăm următoarele

titluri: Ioana Chicet-Macovei-cius, „O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă” (București, Editura Univers Publishing Hou-se, 2015); Doina Ruști, „Fantoma din moară” (Iași, Editura Poli-rom, 2017); Maria Cristiana Tu-dose, „Eu sunt femeie” (Chișinău, Editura Bestseller, 2016). În cadrul secţiei „Colecţii

Speciale” veți regăsi carte rară, carte veche românească și străină, cărţi cu autografe și însemnări particulare manuscrise. Dintre acestea vă enumerăm câteva ti-

tluri: Florian Aaron, „Elemente de istoria lumii” (București, Edi-tura Colegiului Sf. Sava, 1847); Mihail Kogălniceanu, „Letopi-seţile Ţeris Moldavii publicate pentru întîiași dată ” (Iași, 1852); I.D. Negulici, „Vocabularu ro-mânu de toate vorbele străbune reprimite pînă acumu în limba română” (București, Editura Ti-pografi a Colegiului Naţional, 1848).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Simpozionul Naţional „Actualitatea lui Eminescu la 130 de ani de la moarte”

Centrul Cultural Pitești organi-zează Simpozionul Național “Ac-tualitatea lui Eminescu la 130 de ani de la moarte” joi, 27 iunie, de la ora 10,00, în Sala Simpozion de la Casa Cărții. Evenimentul, coordonat de redactorul-șef al re-vistei „Argeș”, scriitorul Dumitru Augustin Doman, va cuprinde prelegeri tematice, susținute de eminescologi, critici și istorici literari: Nicolae Georgescu, Ca-linic Argeșeanul, Mircea Bârsilă, Mircea Coloșenco, Lucian Cos-tache, George Ene. La manifes-tare vor susține recitaluri lirice dedicate Luceafărului poeziei românești actrița Luminița Borta și cantautorul Tiberiu Hărăguș.

D.G.

Un călugăr tibetan susţine un colocviu la Piteşti

Vineri, 28 iunie, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, colocviul cu tema „Renunțarea la suferință”, susținut de călu-gărul tibetan Geshe Jampa Ge-lek (foto), în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Întâlnire cu spiritualitatea tibe-tană”, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu, manifestare organizată în colabo-rare cu Grupul de Studiu Budist „Tara Albă” al Fundației pentru Păstrarea Tradiției Mahayana.

M.S.

Dezbatere interactivă la Centrul Cultural Piteşti

Joi, 27 iunie, de la ora 16,30, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, dezbaterea interactivă cu tema „Orizonturi în spațiu și timp”, susținută de prof. univ. dr. ing. Alexandru Boroiu, eveniment care se înscrie în proiectul de dez-voltare personală, sub genericul „Viața merge înainte”, coordonat de poeta Simona Vasilescu.

M.S.

Evenimentul anului, organi-zat de Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, sub egida Anului Cărții în Româ-nia, este Festivalul de C*ARTE - Triunghiul cunoașterii: carte, lectură, bibliotecă, ediția a III-a, desfășurat în perioada 13-16 iunie 2019.

Festivalul de C*ARTE a fost organizat împreună cu Consiliul Județean Argeș, în colaborare cu Primăria Pitești și s-a derulat sub auspiciile proiectului „Res-pect pentru valorile naționale”, proiect realizat de Consiliul Județean Argeș.

Festivalul a cuprins, în premi-eră, Târgul de carte în aer liber, unde, în zona pietonală din fața bibliotecii, și-au expus oferta de carte zece edituri importante din România: editurile Curtea Veche Publishing, Niculescu și

Nemira din București, Editura Polirom (Iași), editurile Ecou Transilvan și Eikon din Cluj-Napoca, editurile Diana, Trend și Usborne din Pitești, standul Uniunii Scriitorilor din Româ-nia - Filiala Pitești.

Încă de la deschidere, piteștenii și-au arătat interesul pentru car-te și lectură, prin prezența nu-meroasă la standurile cu carte.

Deschiderea ofi cială a Festiva-lului de C*ARTE a avut loc joi, 13 iunie, în holul principal al Bibliotecii Județene Argeș. Au participat și au luat cuvântul la eveniment oaspeți deosebiți: subprefectul Adrian Bughiu, Roxana Stoenescu, reprezentan-ta Consiliului Județean Argeș, viceprimarul municipiului Pitești, Laurențiu Zidaru, rec-torul Universității din Pitești, Dumitru Chirleșan, inspec-torul școlar general, Dumitru

Tudosoiu, directorul Centrului Cultural Județean Argeș, Araxy Negoșanu, directorul Muzeului Județean Argeș, Cornel Popes-cu, Cristian Cocea de la Direcția Județeană pentru Cultură Argeș și jurnalistul Mihai Golescu.

Concerte de neuitat cu Trenul de Noapte, Mike Godoroja și Heartbeat

Gazda și organizatorul acestui eveniment a fost Octavian Mi-hail Sachelarie, directorul Bibli-otecii Județene Argeș, alături de care au mai fost prezenți scrii-tori, ziariști, profesori, oameni de cultură, care au transmis me-sajele lor de felicitări și aprecieri pentru acest eveniment cultural deosebit.

Întreg parcursul celor patru zile ale Festivalului de C*ARTE a fost un periplu în lumea culturii

autentice, cu numeroase lansări de carte, conferințe tematice, se-rate muzicale și activități interac-tive dedicate copiilor, donații de cărți, dar și de materiale infor-mative pe teme europene.

Au concertat, pentru argeșeni, Ducu Bertzi, Marcian Petrescu și trupa Trenul de noapte, Mike Godoroja&Blue Spirit, trupa Heartbeat (Adrian și Andrei Tase).

Festivalul de C*ARTE a fost un eveniment de anvergură, de-osebit de important la nivelul județului Argeș, cu o frumoasă infl uență în rândul populației.

„Iubiți cartea! Asta înseamnă că vă iubiți pe dumneavoastră înșivă”, acesta este un mesaj sem-nifi cativ desprins din discursul domnului Mihai Golescu, direc-torul ziarului „Argeșul”.

Cristina Baciu

Festivalul de C*ARTE

Triunghiul cunoaşterii: carte, lectură, bibliotecă

41 de titluri publicate reprezintă un succes deloc de neglijat pentru un autor. Colonelul (r) Ion Bratu se poate mândri cu o carieră de invidiat și cu o bogată viață culturală. A scris lucrări de specialitate, istorie, memorialistică, fi losofi e, proză și poezie.

Tablourile, concentrate în cicluri tema-tice, fac obiectul unui album care va apă-rea la Editura „Ecou Transilvan” până la sfârșitul anului acesta. Aceeași editură, prezentă în perioada 13-16 iunie la Târgul de C*Arte de la Pitești, a făcut să apară, pentru a patra oară, lucrarea-document „Transfăgărășanul, așa cum a fost”.

În perioada construirii drumului nos-tru fanion, care face legătura între comu-na Cârțișoara, din județul Sibiu, locul de baștină al lui Badea Cârțan, și Lacul Vidra-ru, dl. col. Ion Bratu era tânăr locotenent și comanda Detașamentul Ineu, cu care a

participat la realizarea acestui drum mag-nifi c.

Cartea, sârguincios documentată, face re-ferire la motivele care au dus la construirea Transfăgărășanului, la provocările tehnice inerente unei asemenea lucrări, la oamenii care au dus o luptă eroică într-adevăr cu na-tura, pentru ca România să aibă o cale de acces de o mare spectaculozitate între sudul țării și Transilvania.

Fotografi i de epocă și mărturii ale participanților vin să întregească informațiile generale despre desfășurarea impresionantă de forțe și încleștarea cu na-tura, pentru ca această minune a tehnicii să fi e realizată, efectiv, în treizeci de luni.

Interesul pentru acest gen de carte și pentru evenimentul editorial în sine ne sporește tuturor încrederea în capacitățile native ale românilor.

Simona Nagîţ

Transfăgărăşanul, aşa cum a fost

Despre viitorul Europei, la Rucăr

Centrul Europe Direct, din cadrul Bibliote-cii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș, a lansat o nouă serie de dezbateri cu cetățenii argeșeni despre viitorul Europei.

Prima dezbatere, organizată în luna iunie a acestui an, a avut loc în comuna Rucăr, în co-laborare cu Biblioteca Comunală Rucăr, și s-a concentrat asupra modalităților în care Europa își poate modela viitorul, cu noi orientări de po-litică și noi priorități: o Europă care protejează, o Europă competitivă, o Europă echitabilă, o Eu-ropă durabilă, o Europă infl uentă. Participanții, cadre didactice, reprezentanți ai administrației publice locale, asistenți sociali, pensionari, și-au exprimat preocupările, speranțele și așteptările, completând chiar și consultarea online despre viitorul Europei, direct din aplicația de mobil edarges.ro. Ionela Panait

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

PLOUĂ CU DIVORŢURI ÎN LUMEA PREOŢEASCĂ. ÎPS CALINIC ESTE COPLEŞIT

„Sentința unei instanțe e mai presus decât o comisie formată din preoți” Cum comentaţi susţinerea celor de la Arhiepi-

scopie că adulterul și violenţa fizică a soţului nu s-au confirmat deoarece martorii dumneavoastră din instanţa civilă, la care aţi câștigat divorţul, nu s-au prezentat și la ședinţa lor de judecată bisericească?

- În primul rând că eu nu am fost de acord cu che-marea martorilor în fața preoților, pentru că ei au fost deja prezenți în fața instanței statului român, care a luat o decizie. Din punctul meu de vedere, sentința dată de o instanță juridică e mai presus decât o comi-sie formată din preoți. Acea comisie a preoților trebu-ia doar să pună în aplicare canoanele BOR pe baza

sentinței defi nitive din instanța civilă, unde au fost prezenți acei martori. De ce trebuiau martorii să vină în fața lor, atâta timp cât juraseră pe Biblie

în fața instanței? Era nevoie să mai jure încă o dată pe Biblie și în fața lor? Eu am pus la

dispoziția comisiei bisericești declarațiile legalizate ale martorilor din instanță. Cine sunt și ce au declarat în con-cret despre adulter și violenţa fizică a preotului Nicolae Grecu martorii

propuși de dv. în instanţa civilă? - Martora mea, de fapt unul dintre cei doi martori ai mei în instanță, a fost chiar persoana cu care preotul Grecu Nicolae, în timp ce noi eram căsătoriți, a trăit în adulter vreme de 6 ani. Iar acest lucru se poate verifi ca în sentința jude-cătorească. Iar al doilea martor este o persoa-nă care era apropiată familiei și știa ce se întâmplă între mine și fostul soț la acel moment. Nu vreau să detaliez ce au declarat, pentru că acest lucru se poate vedea dacă veți consul-ta sentințele. Și, din mo-tive pentru care vă rog să mă

înțelegeți, nici nu doresc să fac publice numele celor două persoane. Repet, cine vrea să verifi ce adevărul poate consulta sentințele, nu am nimic de ascuns.

„Cred că orice om trebuie să se supună prima dată legii statului român și apoi legii bisericești” Totuși, aţi spus într-o intervenţie anterioară că o

altă femeie cu care a făcut adulter soţul dv. și au fost surprinși este chiar învăţătoarea băiatului dv. Cum s-a întâmplat?

- Îmi pare rău și vă rog să mă înțelegeți că nu vreau să mai comentez această problemă, deoarece încerc să uit lucrurile urâte din viața mea. Dar aș vrea să revin puțin la Arhiepiscopie. Reprezentanții acesteia au spus că nu sunt probe împotriva preotului Grecu Nicolae. Aș dori să-i întreb: dacă o instanță a statului român ia o decizie defi nitivă pe baza mărturiilor unor oameni care au jurat pe Biblie și pe baza unor investigații, re-prezintă asta pentru ei o probă? Eu cred că orice om trebuie să se supună prima dată legii statului român și apoi legii bisericești. Și o ultimă întrebare pentru domniile lor de la Arhiepiscopie, referitor la legea sta-tului român: ce scrie în Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale BOR?

Interviu realizat de Gabriel Grigore

Cazul preotului Grecu de la Bi-serica „Izvorul Tămăduirii”, dar și alte cazuri similare din ograda Ar-hiepiscopiei Argeșului și Muscelu-lui sunt foarte clar reglementate de BOR. Le găsim în Regulamentul Autorităților Canonice Disciplinare și al Instanțelor de Judecată ale Bi-sericii Ortodoxe Române. Astfel, la articolul 19 se precizează: „Clericul care, în afară de motivul de adul-ter al soției, dovedit prin anchetă dispusă de chiriarh, divorțează din vina sa ori din proprie inițiativă sau de comun acord se oprește to-tal de la săvârșirea celor sfi nte pe o perioadă de un an, pentru refacerea căsătoriei; în caz de neîndreptare, se destituie din slujirea clericală sau se caterisește”.

Situația în care soția este vinovată prevede, la rândul său, sancțiuni față de preot, la punctul 2: „Clericul care divorțează din vina soției, dovedită prin anchetă dispusă de chiriarh, pierde defi nitiv posibilitatea de a promova, iar soția care s-a făcut vi-novată de divorț nu va mai putea fi angajată în activități ce se desfășoară cu binecuvântarea Bisericii; dacă acest caz produce sminteală, clericul va fi mutat într-o altă parohie”.

De asemenea, potrivit aceluiași regulament, „clericul divorțat sau văduv care se recăsătorește se sancționează cu destituirea din sluji-rea clericală sau caterisirea”. Adulte-rul (preadesfrânarea), vină care i s-a atribuit chiar de către Consistoriul Eparhial preotului Grecu, curvia

(desfrânarea), incestul, sodomia și alte păcate trupești contra fi rii, do-vedite prin anchetă dispusă de chiri-arh, se sancționează astfel: „În cazul clericilor, cu împlinirea unui canon de post și de pocăință la mânăstire, cu oprirea de la sâvârșirea unor lu-crări sfi nte, cu oprirea totală de la săvârșirea lucrărilor sfi nte, cu des-tituirea din slujirea clericală sau ca-terisirea, după gravitatea faptei”. De asemenea, comportamentul violent sau lovirea se sancționează, în cazul clericilor, „cu dojană arhierească, apoi canonisire (oprirea de la Sfân-ta Împărtășanie), canon de post și de pocăință la mănăstire 30 de zile, destituirea din slujirea clericală sau caterisirea, după caz”.

A.C.

De citit! Cum sancţionează BOR adulterul, comportamentul violent şi divorţul clericilor

„Martora mea în instanţă a fost cea cu care preotul Grecu a trăit în adulter 6 ani”

ŢPreoteasa dă cu nucleara în fostul soţ:

Monica Corbescu, fostă Grecu:„De ce trebuiau martorii să vinăîn fața lor, atâta timp cât juraseră pe Biblie în fațainstanței? Era nevoie să mai jure încă o dată pe Biblie și în fața lor?

Declaraţia de martor din instanţă

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

DE SITUAŢIA FĂRĂ PRECEDENT...

Un alt divorţ tulbură Arhiepiscopia

Şi consilierul lui Calinic a cerut separarea de nevastă Părintele Vlăsceanu confi rmă acțiunea în instanță, iar preoteasa spune că acesta s-ar fi cuplat cu o doamnă din Curtea de Argeș

După preotul Nicolae Grecu de la Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Pitești, care a divorțat cu mare tam-tam, fi ind învinuit de adulter și comportament violent în familie, și consilierul eparhial pe probleme de cultură și preot la Parohia „Sfi nții Voievozi” din Curtea de Argeș, Marian Ovidiu Vlăsceanu, s-a adresat Jude-cătoriei Curtea de Argeș. Înaltul sfetnic de la Arhiepiscopie o cheamă în judecată pe soție, Adriana, și primul termen e programat în luna iulie. Se anunță un proces răsunător, din care nu lipsesc, din nou, iată, acuzații de adulter. L-am contactat pe preotul consilier în legătu-ră cu acest divorț, încercând să afl ăm ce s-a întâmplat, mai ales că e vorba de o persoană publică.

Preotul Vlăsceanu: „Fiecare are problemele lui, are viața lui” Bună ziua, părinte, am văzut că aţi intentat

proces împotriva soţiei...- O să fi e la Judecătorie. De unde știți? Sunt niște

probleme personale, bănuiesc că așa este normal, nu? Fiecare are problemele lui, are viața lui. Dumneavoastră sunteţi cel care a intentat

procesul, ne puteţi spune de ce? Nu mai puteţi să mergeţi mai departe în această căsnicie?

- Păi, am încercat în ultimii zece ani, dar, la un moment dat, na... Dar de ce o acuzaţi pe doamna preoteasă?- Am spus că astea sunt lucruri personale, instanța

va decide, nu cred că ar fi cazul să scrieți. Să lăsăm ca instanța să își urmeze cursul. Eu nu pot să ofer informațiile pe care le am acum, cât timp este un caz pe rol. Da, probabil ţine de strategia dumneavoastră.

Dar există o decizie a BOR care spune că preoţii care au funcţii administrative la nivelul eparhiei, cum este cazul dumneavoastră, dacă divorţează, își pierd privilegiile. Aţi luat în calcul și acest lu-cru?

- Astea sunt lucruri care se vor discuta ulterior, nu sunt eu cel care decide. Sunt informaţii că locuiţi cu altă doamnă... - Nu, este o presupunere greșită. Este o presupu-

nere greșită, eu locuiesc acasă, cu copiii. Și, repet, punctul meu de vedere va fi dat după ce se va ter-mina procesul.p

Preoteasa: „Este cineva, o doamnă din Curtea de Argeş, părintele a fost văzut des acolo, avea cheia...”

Am vorbit și cu Adriana Vlăsceanu, soția preo-tului, pe care am abordat-o și care ne-a spus despre soț: „Ocazional, pleacă în weekend-uri. Este cine-va... o doamnă din Curtea de Argeș, stă pe strada Despina Doamna. Părintele a fost văzut des acolo, avea chiar și cheia de la intrare, cartela de la sca-ră, era ca la el acasă, vecinii l-au văzut... Cam toa-tă lumea știa... Și oamenii de la biserică și vecinii... Spunea de un an de zile că vrea să bage divorț, să nu îl mai aștept, că îl aștept degeaba, că e hotărât. Nu mi-a venit deocamdată citația acasă. Nu știu ce să vă zic. Dacă dânsul dorește divorțul, vedem ce decide instanța. Mai grav este că vrea să îmi ia și co-piii. Am trei copii minori. Am vorbit cu Înaltul, am avut o discuție vara trecută, mi-a zis să am răbdare, să încerc să comunic cu el, dar i-am spus că refuză să comunice cu mine. Nu am reușit să ajungem la nicio înțelegere”.

Material realizat de Alina Crângeanu

Martora R.A.I.: „În timpul căsătoriei părţilor, când mergeam acasă la ei, la Teiu, am întreţinut relaţii intime cu pârâtul”

Declaraţii incendiare din dosarul de divorţ al preotului de la biserica din Expo Parc

Prima martoră: „Această relație a mea cu pârâtul a durat câțiva ani...”

Iată ce a declarat în instanță pe 7 septembrie 2017 martora R.A.I., veci-nă, la Teiu, cu familia Grecu: “Mer-geam des în casa părților, pentru că eram moașa băiețelului. Menționez că asta este o tradiție la țară. Dacă aveam timp, mergeam și de mai multe ori pe zi, dacă nu, odată pe săptămână sau cum aveam timp. Mergeam la domi-ciliul reclamantei și când aceasta nu era acasă. Între mine și pârât (preotul Grecu, n.red.) au fost și relații apropi-ate. În timpul căsătoriei părților, când mergeam acasă la ei, la Teiu, așa cum am arătat, am întreținut relații inti-me cu pârâtul. Această relație a durat câțiva ani, nu știu exact să vă spun cât. Eu mi-am văzut de viața mea, din 2011 nu mai am nicio legătură cu pârâtul. I-am spus reclamantei despre relația pe care am avut-o cu pârâtul, deoarece am considerat că este mai bine să știe adevărul. Prin 2011-2012 i-am mărturisit despre această relație. Am văzut atunci când pârâtul se com-porta urât, o bătea și îi vorbea urât re-clamantei. Am auzit cum acesta o în-jura. Am văzut mai multe episoade în care pârâtul se comporta urât față de reclamantă. Pur și simplu, din lucruri mărunte, pârâtul devenea recalcitrant. Am văzut cum pârâtul a lovit-o pe re-clamantă cu palma peste față. Nu îmi amintesc în concret de ce a procedat în acest fel. Despre episodul cu furca

știu doar că reclamanta mi-a povestit că soțul a înțepat-o cu furca. Știu că reclamanta a fost internată din cauza acelei lovituri, familia și vecinii știau că ar fi căzut, pentru că așa au spus re-clamanta și pârâtul. Ulterior însă, am afl at adevărul povestit de reclamantă. Am putut vedea că reclamantei îi este frică de pârât, deoarece aceasta tremu-ra și plângea. După ce părțile s-au mu-tat la oraș, i-am vizitat mai rar. Din câte știu, și după această mutare pâ-râtul și-a menținut comportamentul, fi ind la fel de agresiv. În urmă cu 2-3 ani, am fost în vizită la reclamantă și pârât împreună cu actualul meu soț, era de Sf. Ion. În concret, sunt 3 ani de atunci. De față erau și prieteni ai pârâ-tului. Țin minte că pârâtul s-a enervat și a aruncat cu paharul de țuică spre reclamantă. Din câte îmi amintesc eu, reclamanta venea cu ceva de la bucă-tărie ca să servească și nu a făcut nimic ca să genereze un astfel de comporta-ment. Știu că episoadele violente aveau loc și de față cu copiii. La aceste epi-soade violente se întâmpla să mai fi e și copiii de față...”

A doua martoră: „Copilul mi-a confi rmat că pârâtul a lovit-o pe reclamantă cu crucea în cap”

Iată și declarația celei de-a doua martore, B.A.M., în ședința publică din data de 5 octombrie 2017, la Jude-cătoria Pitești: „Cam acum un an sau un an și jumătate, am mers să îi duc reclamantei niște haine. Am observat

că aceasta era foarte reticentă cu pri-vire la vizita mea, însă i-am explicat că nu pot să merg la altă dată. Când am ajuns la locuința părților, am constatat că hainele reclamantei erau împrăștiate în toată casa, iar la intrare am văzut că peste niște haine erau re-sturi de fursecuri care păreau zdrobite. De asemenea, unul din copii, băiatul, era foarte agitat. Reclamanta mi-a po-vestit că a avut un episod urât cu pâ-râtul cu o seară înainte, ocazie cu care acesta a lovit-o cu crucea în cap și a tras-o de păr. Menționez că acest lucru mi-a fost confi rmat și de către minor”.

Declarație comună de împăcare și pentru stoparea bătăilor

La un moment dat, soții Grecu au semnat o declarație prin care Monica, de dragul copiilor, dar și la rugămințile soțului, pentru a nu-i fi distrusă carie-ra acestuia, se angaja să conviețuiască formal alături de el. În documentul scris de mână și semnat de cei doi soți în prezența notarului Irina Crăciun, care a semnat și ea, este zugrăvit cli-matul conjugal violent. Preoteasa a impus următoarele condiții, pe care, cu timpul, soțul nu le-a mai respectat:

„Să mă respecte, având un limbaj civilizat, conform meseriei pe care o exercită, nemaifolosind injurii și lim-bajul suburban cu care este obișnuit.

Să nu mai ridice mâna asupra mea, să nu mai exercite niciun fel de violență fi zică, psihică sau de limbaj.

Sunt excluse orice fel de atingeri, intimități și orice ar avea legătură cu dragostea unor persoane care se res-pectă și se ajută reciproc. Nu este ca-zul aici.

Va dormi în cameră separată, nicio-dată cu mine.

Se va ocupa de problemele fi nan-ciare, rate, bănci, cheltuielile casei și întreținerea copiilor.

Voi avea, cum este și normal, o viață socială, fără a fi trasă la răspundere”.

Alina Crângeanu

În 2016, preoteasa Monica Grecu a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a preotului Nicolae Grecu. Iar Judecătoria Pitești a dispus un an mai târziu acest lucru, pe 12 octombrie 2017. Anume desfacerea căsăto-riei, revenirea la numele purtat de soție anterior căsătoriei (Corbescu) și stabilirea domiciliului pentru cei doi copii la mamă. În plus, preotul de la biserica din Expo Parc Pitești a fost obligat și la plata pensiei alimentare pentru minorii rezultați din căsătorie. Deși preotul Grecu a făcut apel la Tribunalul Argeș, acesta a deliberat în iunie 2018, menținând sentința Judecătoriei Pitești conform căreia divorțul a fost pronunțat din culpa ex-clusivă a parohului. În sentință se mai subliniază și că preotul a refuzat să răspundă la interogatoriul dispus de instanță. Că tot a susținut Arhiepisco-pia, în ediția trecută a ziarului nostru, că fosta preoteasă n-a putut proba acuzațiile de adulter și violență conjugală, vă prezentăm în continuare două declarații incendiare de martori (mai precis, martore) din proces.

Arhiepiscopia susţine că nu sunt probe

pentru adulterul preotului Grecu (stânga)

Poftim probe, mai jos!

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

România are 280 de paturi pentru arşi, dintre care 10 sunt la Piteşti

România are 280 de paturi pentru arși, 68 dintre acestea se afl ă în spitalele din Capitală. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, Dan Dumitrescu, a enumerat, într-un răspuns la o interpe-lare, spitalele care au paturi de arși și mari arși din ţară.

În spitalele din București există 68 de paturi pentru arși, cele mai multe fi ind la

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Gr. Alexandrescu” București - 26 paturi și la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirur-gie Plastică, Reparatorie și Arsuri Bucu-rești - 28 paturi. În clasamentul național urmează Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Brașov, cu 14 paturi, și Spitalul Județean Argeș, cu 10 paturi pentru arși. De altfel, Spitalul Județean este singurul din Argeș cu paturi pentru arși.

De asemenea, Dan Dumitrescu, secre-tar de stat în cadrul Ministerului Sănă-tăţii, precizează unde pot găsi românii paturi pentru marii arși: „Spitalul Clinic de Urgenţă București - șase pacienţi cu arsuri majore; Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București - cinci pacienţi cu arsuri majo-re; Spitalul Clinic de Urgenţă «Bagdasar Arseni» București - trei pacienţi cu arsuri majore; Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu» București - zece pacienţi, copii cu arsuri majore în cadrul unităţii de mari arși și pe cele 16 paturi destinate tot pentru arși - 16 cazuri cu arsuri medii, respectiv sechele post-combustionale”, conform declaraţiei lui Dumitrescu. M.S.

Indexul contorului de apă poate fi transmis prin WhatsApp

SC Apă Canal 2000 SA, operator re-gional al serviciilor de apă și de canali-zare în judeţul Argeș, reamintește că de la data de 01.04.2019 este disponibilă o nouă modalitate de transmitere a inde-xului autocitit, respectiv prin utilizarea aplicaţiei WhatsApp, la nr. de telefon: 0755.147368.

Transmiterea indexului autocitit prin această modalitate se poate face în inter-valul 20-30 ale lunii în curs, caz în care se impune atașarea unei fotografi i a in-dexului de pe apometru și transmiterea următoarelor informaţii: codul de client, adresa punctului de consum și indexul apometrului.

Reamintim utilizatorilor că pentru transmiterea indexului autocitit se pot utiliza în continuare și următoarele mo-dalităţi:

- pe site-ul www.apacanal2000.ro, prin crearea în prealabil a unui cont online;

- prin e-mail pe adresa operatorului: contact@apa-canal2000.ro;

- prin adresă depusă la Ghișeul unic al societăţii.

SC Apă Canal 2000 SA își rezervă drep-tul de a nu utiliza indexul transmis dacă acesta ar indica variaţii mari de consum faţă de medie sau dacă se constată că este necesară efectuarea unei citiri de către re-prezentantul societăţii. Asigurarea acce-sului la contor este singura cale de a oferi un serviciu corect facturat și posibilitatea de a avea un control asupra consumatori-lor și a funcţionalităţii instalaţiilor interi-oare. Este important ca indexul transmis să fi e cel vizualizat pe contor!

A.C.

Vineri, 28 iunie, de la ora 10, la București va avea loc inaugurarea noului sediu al Renault România. În clădirea Renault Bucharest Connected vor lucra toți cei 3.200 de angajați din Capitală care până acum erau împărțiți în cinci locuri diferite. Noul sediu este situat chiar în fața stației de metrou Preciziei, iar la inaugurare vor fi prezenți premierul Viorica Dăncilă și Thierry Bollore - CEO Renault. Este pentru prima oară de la venirea Grou-pe Renault în România când compa-nia reunește toate activităţile de la București (design, inginerie, servicii de business, comerţ și alte funcţii suport) într-un singur spaţiu.

Noul sediu Renault este situat aproape de stația de metrou Preciziei și va fi fi nalizat în primul trimestru în 2019. Spațiul con-struit va avea o suprafață de peste 47.000 de metri pătrați, iar Renault a semnat cu Globalworth, liderul pieței de clădiri de birouri din Europa Centrală și de Est, un contract de închiriere pe cel puțin 11 ani.

Clădirea are de la amfi teatru până la sală de sport

Clădirea Renault Bucharest Connected are 7 etaje, este încadrată în Clasa A și respectă normele de calitate de top pentru acest tip de construcţie. RBC are în do-tare showroom pentru vehiculele Groupe Renault, 1.000 de locuri de parcare, un amfi teatru cu capacitate de 350 de locuri, destinat evenimentelor interne și externe, restaurant, cabinet medical, infrastructură informatică și sală de sport.

Globalworth a fi nalizat construcția pro-iectului Renault Bucharest Connected (RBC) la doar un an și jumătate de la de-mararea lucrărilor pe șantierul din zona de vest a Bucureștiului.

Cei aproape 58.000 de metri pătrați de spații de birouri, facilități și de centru de design au fost construiți în 561 de zile.

Construcția Renault Bucharest Connec-

ted a început în august 2017, iar lucrările au fost fi nalizate în luna februarie a aces-tui an. Proiectul include 40.000 de metri pătrați de birouri de Clasa A, deserviți de un etaj subteran de 10.000 mp ce include aproximativ 240 locuri de parcare, la care se adaugă cele 760 afl ate la suprafață. De asemenea, proiectul înglobează și un cen-tru de design de 8.000 de mp, iar angajații care vor lucra aici vor benefi cia și de un amfi teatru cu o capacitate de 350 de locuri destinat evenimentelor. La toate acestea se adaugă și alte facilități, precum un restau-rant, sală de sport și un cabinet medical.

Proiectul înglobează cele mai înalte stan-darde în materie de efi ciență energetică și urmează să fi e certifi cat verde BREEAM, cu gradul Excellence. Mai mult, Renault Bucharest Connected va fi prima clădire din portofoliul Globalworth certifi cată EDGE (“Excellence in Design for Gre-

ater Effi ciencies”), oferit de IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale. O clădire care primește această certifi care utilizează cu 20% mai puțină energie și apă, ceea ce are un impact pozitiv asupra costurilor de întreținere.

Renault Bucharest Connected are un consum redus de energie electrică și o efi ciență maximă în ceea ce privește în-călzirea, răcirea și ventilarea spațiilor. Un element distinct al proiectului îl reprezintă cele două atriumuri generoase, care oferă un plus de lumină naturală în spațiile de birouri, reprezentând atât un benefi ciu pentru starea de bine a angajaților, cât și pentru reducerea costurilor de întreținere. Mai mult, acest lucru este amplifi cat și de fațada de sticlă a clădirii, proiectată astfel încât să minimizeze și pierderea de căldură pe timpul iernii.

Denis Grigorescu

Premierul Dăncilă vine la inaugurarea noului sediu al Renault România

În deschiderea evenimentului, Consiliul Județean Argeș, Camera de Comerț, Industrie și Agricultu-ră Argeș și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului au prezentat potențialul turistic al județului Argeș, respectiv cele mai importante obiective turisti-ce ale județului și modalitățile de valorifi care ale acestora. De asemenea, primarii localităților din nordul județului, respectiv din Dâmbovicioara, Rucăr, Lerești, Nucșoara, Arefu și Corbeni, au prezentat situația turismului la nivel local și au venit cu propuneri și doleanțe pentru dezvoltarea acestui sector.

„Nu discutăm și nu negociem siguranța turistului”

Fără nicio excepție, fi ecare dintre cei care au luat cuvântul a subliniat pericolul reprezentat de înmulțirea excesivă a urșilor, binecunoscută fi ind prezența acestora în zona Transfăgărășan - Ce-tatea Poenari - Vidraru. Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a făcut cu acest pri-lej un apel, atât la turiști, cât și la reprezentanții agențiilor de turism, hoteluri, pensiuni, de a nu mai include în pachetele de servicii vizitarea

Cetății Poenari până la normalizarea situației: ”În contextul creșterii numărului de urși în zona Are-fu - Cetatea Poenari - Vidraru, pentru a nu fi puse în pericol viețile turiștilor care doresc să viziteze Cetatea Poenari, Consiliul Județean Argeș, prin Muzeul Județean Argeș, a decis închiderea cetății. Din păcate, sunt semnale că turiștii și anumiți agenți economici ignoră pericolul reprezentat de prezența animalelor sălbatice, riscurile la care se expun astfel putând fi extrem de mari, chiar cu prețul vieții. Măsura închiderii cetății nu a fost ușoară, Consiliul Județean Argeș, prin Muzeul Județean Argeș, punând mai presus de orice inte-gritatea și siguranța turiștilor, asumându-și pierde-rile materiale, de aproape 2 miliarde de lei, precum și de imagine cauzate de această măsură radicală. Nu discutăm și nu negociem siguranța turistului!”.

Concluzia unanimă a fost că sunt necesare mă-suri concrete privind gestionarea urșilor din zona montană a județului, precum și alocarea fonduri-lor necesare reabilitării infrastructurii rutiere, în prezent subfi nanțată, din acestea accentul fi ind pus pe Transfăgărășan, DN 73 și DN 73C.

Marian Staicu

Dan Manu, preşedinte CJ Argeş:

„Turiştii şi anumiţi agenţi economici ignoră pericolul reprezentat de prezenţa animalelor sălbatice în zona Cetăţii Poenari”

Miercuri, 19 iunie, sala de ședințe a Consiliului Județean Argeș a găzduit o consfătuire cu tema ”Turismul argeșean - prezent și perspective”. Întâl-nirea, organizată de Consiliul Județean Argeș și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, a reunit reprezentanții administrației publice și locale, respectiv primari din zona de nord a județului Argeș și di-rectori ai instituțiilor publice argeșene, reprezentanți ai agențiilor de turism și din industria ospitali-eră din Argeș, precum și reprezentanții Arhi-episcopiei Argeșului și Muscelului.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Doi fotbaliști de la echipa din Lunca Corbului l-au „bumbăcit” bine pe arbitrul unui meci, confundând

probabil gazonul cu un meci nelegal de K1.

Băi arbitre, vezi că sunt și fotbalist și mai ales băiatul primarului, așa că, dacă faci fente, te pun să mănânci

toate cartonașele galbene fără garnitură!

Interesul ofi cialilor AJF a fost unul maxim pentru barajul de promovare în Liga a III-a. Nu putem vorbi de interesul celor de la Argeș, ci de cel al celor de la Vâlcea, care au ținut să fi e alături de echipa Dăiești în barajul cu Bradu. Nimeni, așadar, dintre ofi cialitățile argeșene nu a onorat cu prezența un meci destul de important pentru fotbalul județean.

Zvonul săptămânii!

Nebuniile din fotbalul judeţean!Fiul primarului de la Lunca Corbului a bătut arbitrul, iar la Stolnici meciul s-a disputat cu doi arbitri

Fotbalul județean „administrat” de AJF Argeș continuă să pro-ducă adevărate nebunii! Arbitrii sunt bătuți pe terenul de fotbal, meci disputat cu un arbitru principal și doar unul de linie și schimbări ului-toare de decizii privind sancțiunile unor jucători la comisiile de specialita-te din cadrul AJF Argeș sunt doar câteva din in-gredientele unui fotbal de “cascadorii râsului”.

La începutul acestei luni, la meciul dintre Viitorul Lunca Corbului și CS Albota, jucătorul Alexandru Drăgan de la Lunca Corbului, nimeni altul decât fi ul primaru-lui din localitate, l-a lovit cu palma peste față și l-a înjurat ca la ușa cortului pe arbitru. Pentru asta fotbalistul a fost suspen-dat cu 18 etape și amen-dat cu 500 lei. De ase-menea, la același meci, jucătorul Sergiu Tănase l-a lovit pe arbitru peste gleznă și genunchi, iar la terminarea meciului l-a înjurat pe arbitru și a aruncat cu apă spre el.

Sancțiunea a constat în suspendare de 20 de eta-pe și amendă de 500 lei. Evident că meciul a fost pierdut la masa verde.

Incredibilul s-a produs însă la Stolnici, acolo unde s-a dat drumul la meci la “mica înțelegere”, pentru că au fost prezenți arbitrul principal și doar unul de linie. Observa-torul Bogdan Ciolacu, un experimentat om de fotbal, nu a avut nimic de spus și asta pentru că, dacă meciul nu s-ar fi disputat, costurile de-plasării formației adver-se trebuiau suportate de Comisia de Arbitri.

Și ca totul să fi e “per-fect”, clasamentul fi nal și-a schimbat cu totul confi gurația în urma unor decizii ale comisii-lor de specialitate cu to-tul și cu totul contradic-torii. Este vorba despre meciul dintre Oarja și Albota, acolo unde câștig de cauză la contestația celor de la Albota a avut Oarja, iar la apel a pier-dut Albota și a primit și amendă.

M.I.

UNGHIURI DE VEDERE

PERFORMANŢĂ! Echipajul format din argeșeanul Vali Porcișteanu și Dan Dobre a câștigat categoric Raliul Moldovei Bacău powered by Dede-man Automobile, în condițiile în care mare favorit era Simone Tempestini.

Care ar fi cele mai importante rezultate de până acum?- Participarea în competiții a început în anul 1996. Pot

spune că sunt foarte multe rezultate importante, așa cum ar fi prima medalie la Campionatul Național de Kickbo-xing din 1996, câștigător în Spania în Gala Internațională de Kickboxing Full Contact ”Welcome to the jungle”, în 2004, și multe altele. Dacă ar fi să alegem, aș menționa locul 3 la Campionatul Mondial de Kickboxing WAKO (World Association of Kickboxing Organizations) din Budapesta, 2017, și locul 3 la Campionatul European de Kickboxing WAKO, 2018, din Bratislava, Slovenia. De asemenea, în anul 2018 am terminat pe primul loc în ierarhia mondială WAKO la categoria mea de greutate, și anume 84 kg. Recent, aţi obţinut în Italia un alt succes major...- Bestfi ghter WAKO World Cup este una dintre cele mai

importante competiții de kickboxing organizate sub egida WAKO. Ediția din acest an a adunat la start 2.760 de spor-tivi din 42 de țări, iar nivelul tehnic a crescut de la an la an. Prima participare a mea a fost în anul 2017, când am reușit doar medalia de bronz, în 2018 am revenit și am câștigat Cupa la ambele stiluri de kickboxing (Light Contact și Kick Light), iar anul acesta am confi rmat rezultatele din 2018, câștigând din nou la ambele stiluri.

„Sunt mândru de prestația și de rezultatele elevilor mei” Ce înseamnă pentru dv. acest rezultat?- Acest rezultat, ca și cel de la Cupa Mondială din Buda-

pesta, Ungaria, din luna mai, când am câștigat aurul la am-bele stiluri, sunt foarte importante, deoarece confi rmă buna formă sportivă în care mă afl u și îmi dau încredere pentru viitoarele competiții din toamna acestui an, și anume Cam-pionatul Mondial Light Contact din Bosnia și Herțegovina din perioada 19-27 octombrie 2019 și Campionatul Mondi-al Kick Light din Antalya, Turcia, din perioada 23 noiem-brie-10 decembrie. Știu că și elevii dv. au obţinut medalii. Care ar fi cele

mai recente reușite?- Anul acesta am fost prezent cu încă doi sportivi de la

Aleph Pitești și anume Eriko Nițu și Leonard Dospina. Împreună au disputat 17 meciuri foarte grele, din care au ieșit câștigători, știut fi ind faptul că în fața adversarilor țării gazdă trebuie să fi i cu mult superior, iar ei au avut 8 ad-versari din Italia. Astfel, Leo a câștigat Cupa mondială la două stiluri diferite, la categoria 37 Younger cadets, Eriko, după un maraton impresionant de confruntări, printre care 5 italieni, ruși și bulgari, a reușit să câștige medalia de argint la ambele stiluri, la categoria 45 kg, respectiv 50 kg Old cadets. Sunt mândru de prestația și de rezultatele lor și am încredere că la Campionatul European din Gyor, din peri-oada 26-31 august 2019, vor reuși un loc pe podium. Ce sacrificii face un campion mondial pentru a ajunge

aici?- Nu-mi place să numesc sacrifi cii ceea ce trebuie să facă un

sportiv. Este alegerea pe care o consideră cea mai bună pen-tru el, iar când alegi calea performanței sportive, ești obligat să renunți la mici plăceri ale vieții și trebuie să urmezi obiec-tivele pe care ți le-ai stabilit cu rigurozitate. Nu contează că starea de spirit nu este tocmai potrivită, un sportiv trebuie să meargă la antrenament și să rămână consecvent față de

stilul de viață ales. Iar în cazul nostru, chiar dacă este un sport individual, în spatele muncii există o echipă, și anume parteneri de antrenament, părinți, antrenor.

„Kickboxingul este un sport al oamenilor inteligenți și bine organizați” Ce urmează din punct de vedere sportiv?- După o primă parte a sezonului competițional 2019, care

a inclus 6 competiții naționale și 5 internaționale, ne vom reface forțele, iar la începutul lunii iulie începem pregătirea pentru următoarele competiții internaționale și mă refer la Campionatul European de copii și juniori, din Gyor-Buda-pesta, din perioada 26-31 august 2019, Campionatul mon-dial Light Contact din Bosnia și Herțegovina din perioada 19-27 octombrie 2019 și Campionatul mondial Kick Light din Antalya, Turcia, din perioada 23 noiembrie-10 decem-brie. Clubul Aleph Pitești s-a dezvoltat foarte mult în ulti-

ma perioadă. Cum a fost posibil?- Prin seriozitate, muncă și disciplină. Kickboxingul este

un sport al oamenilor inteligenți și bine organizați, iar pal-maresul sportivilor din cadrul clubului înfi ințat în 2017, care este unul impresionant, confi rmă cele menționate. Ce putem spune la ora actuală despre clubul dv.? Cu

ce se poate prezenta?- În acest moment, în cadrul clubului Aleph se antrenea-

ză peste 250 de sportivi, dintre care 50 sunt legitimați la Federația de Arte Marțiale de Contact, copii, juniori și se-niori, atât masculin, cât și feminin. Foarte important de menționat este că WAKO (World Association Kickboxing Organization), în data de 30 noiembrie 2018, a fost accep-tată în familia Jocurilor Olimpice.

Marius Ionel

Ca o paranteză trebuie să spu-nem că Dică a fost de acord cu prelungirea contractului lui Cătălin Barbu, băiatul lui Jean Barbu, însă până la acest mo-ment nu i-a prelungit contrac-tul lui Alin Popa, băiatul fos-tului fotbalist alb-violet Vasile Popa. Nu putem omite faptul că cei doi au fost jucători de bază ai FC Argeș în campiona-tul recent încheiat.

Mai mult decât atât, Dicanio a continuat schimbările radicale la FC Argeș, iar cea mai impor-tantă a fost schimbarea șefului de la Centrul de Copii și Juni-ori. Așa se face că Petre Calotă, cel care a contribuit decisiv la reînfi ințarea Centrului de Co-pii și Juniori, a fost înlăturat de la șefi a centrului și a rămas doar un simplu scouter. În locul său a fost numit Mihai Ianovschi, nimeni altul decât referentul zonal din cadrul Federației Ro-mâne de Fotbal. Considerentul

acestei numiri a fost, din câte se pare, “intrarea la Federație”. Dică a continuat cu schimbă-rile și pe foștii antrenori prin-cipali de la echipa mare Paul Ciobanu și Gusti Eduard i-a trimis la munca de jos. Astfel, Paul Ciobanu a rămas un sim-plu antrenor la copii și juniori, iar Gusti Eduard a fost trimis la Liga a IV-a, acolo unde ma-nagerul general intenționează să înfi ințeze o echipă. Iată, așadar, ce se întâmplă când unei singure persoane i se dă “mână liberă”. Oameni cu state vechi la FC Argeș, oameni care iubesc FC Argeș sunt, practic, umiliți. Mai era efectiv un sin-gur pas, și anume anunțarea încetării oricărei colaborări cu gruparea alb-violetă. Vom vedea ce “revoluție” face Dică la FC Argeș și cu siguranță vă vom ține la curent!

Marius Ionel

Nicolae Dică taie și spânzură la FC Argeș! Spu-neam asta pentru că, de când a fost numit ma-nager general la gruparea din Trivale, Nicu Dică a început să se considere „stăpân pe plantație”. Așa se face că a pus pe liber foarte mulți jucători și a făcut câteva transferuri de fotbaliști pe care spune că i-a urmărit de ceva timp.

Schimbări radicale la FC Argeş sub comanda lui Nicolae Dică

Argeşeanul Marius Cocean, campion mondial de kickboxing:

„Un sportiv trebuie să meargă la antrenament şi să rămână consecvent faţă de stilul de viaţă ales”

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

În cazul în care angajatorul pre-judiciază un salariat în timpul în-deplinirii îndatoririlor de serviciu sau în legătură cu acestea, răspun-derea sa va fi asemănătoare cu cea de drept comun, deoarece nu be-nefi ciază de măsurile de protecție de care benefi ciază salariații, care pot fi urmăriți pentru pagubele produse numai în mod limitat.Condițiile generale pentru anga-jarea răspunderii angajatorului sunt aceleași ca și în cazul răs-punderii salariatului față de an-gajator, adică prejudiciul produs, existența unei fapte ilicite, legă-tura de cauzalitate între acestea și culpa.

Ca exemplu, angajatorul poate fi obligat la plata daunelor inte-rese, pentru repararea prejudiciu-lui produs salariatului, în situația întârzierii nejustifi cate a plății salariului sau a neplății acestu-

ia, sau la plata unor despăgubiri, în caz de anulare a concedierii, precum și în ipoteza constatării nevinovăției penale a persoanei suspendate din funcție.

Tot în sfera faptelor ilicite preju-diciabile săvârșite de angajator in-tră refuzul de a elibera documen-te care atestă calitatea de salariat a solicitantului sau eliberarea aces-tora incomplete sau incorecte ori când nu ia măsuri corespunză-toare pentru asigurarea și paza îmbrăcămintei personalului care folosește echipament de lucru și acesta este sustras sau degradat.

Angajatorul nu datorează des-păgubiri numai în ipoteza pre-judicierii materiale a salariatului, ci și pentru eventualele prejudicii morale produse acestuia, iar re-glementarea nu este simetrică, în sensul că salariatul nu va răspunde pentru prejudiciile morale pe care le-ar produce angajatorului său.În ipoteza în care salariatul este concediat disciplinar pentru săvârșirea abaterii constând în ne-respectarea obligației de fi delitate față de angajator și instanța con-stată ulterior nelegalitatea conce-dierii, deoarece, de fapt, salariatul nu și-a încălcat această obligație, salariatul va putea pretinde nu numai acoperirea prejudiciului material suferit (salariul de care

a fost lipsit în intervalul respec-tiv), dar și a prejudiciului moral, constând în afectarea reputației profesionale.

Astfel, în cazul unui salari-at concediat în mod nelegal, instanța a dispus atât reintegrarea în funcție, cât și obligarea angaja-torului la plata sumei de 10.000 de euro, ca echivalent al prejudi-ciului moral suportat de salariat.

Reclamantul concediat nelegal, având funcția de director al unei societăți bancare, a dovedit că a fost supus unor presiuni vătămă-toare din punct de vedere psihic, cum ar fi suspendarea contractu-lui de muncă, retragerea sporului de fi delitate, refuzul concediului de studii, iar această situație i-a lezat onoarea și demnitatea, sala-riatul bucurându-se de prestigiu social, fi ind cadru universitar și autor de lucrări știinţifi ce.

Dacă angajatorul refuză să îl despăgubească benevol pe sa-lariat, acesta se poate adresa cu acțiune instanțelor judecătorești competente, adică tribunalului din raza teritorială unde recla-mantul își are domiciliul, iar ce-rerea este scutită de plata taxelor de timbru judiciar.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Răspunderea patrimonială a angajatorului

De sâmbătă, 22 iunie, orașul Mioveni a intrat pe harta selectă a festivalurilor moto-rock din România. În zona de picnic a platoului Făget din Mioveni a avut loc prima ediție a ROCK’ N’ RIDE FEST, festival inițiat de către Clubul Moto “BAD BREED MC Pitești”. Primăria Mioveni și Centrul Cultural din oraș s-au oferit în timp record să susțină acest eveniment special, la care au venit mii de motocicliști și fani ai rock-ului din toată țara.

Sub deviza ”FOUR wheels move the body, TWO wheels move the soul”, festivalul a deschis seria eve-nimentelor din acest an dedicate Zilelor orașului Mioveni.

Evenimentul a început sâmbătă la ora 11 pe plato-ul din centrul civic al Mioveniului, acolo unde au fost expuse sute de motociclete, care mai de care mai spectaculoase.

După aceea, motocicliștii rockeri veniți din toată țara au traversat orașul pe bulevardul Dacia, îndrep-tându-se spre platoul Făget, în zona de picnic, locul

unde s-a dat startul petrecerii. Iar atmosfera a fost una specială, cu mii de oameni uniți de aceleași două pasiuni speciale: muzica rock de calitate și motoci-cletele.

Ploaia căzută sâmbătă timp de aproape două ore nu a reușit să îi alunge pe fani. Înainte de concerte au fost mai multe concursuri atractive și originale, de la aruncatul butoiului până la trasul cu arcul. A fost un preambul foarte reușit la cele câteva ore de concerte rock ce au urmat.

Seria concertelor a fost deschisă de trupa Kunnstra, urmată de Olly of Queens, Fără Vise (o foarte bună trupă din Argeș), My Queen Tribute by Dan Hel-ciug și Trooper. Petrecerea nu s-a încheiat însă după concerte și asta deoarece numeroșii fani au continuat să cânte în acorduri de chitară și cu multă voie bună până când zorii au apărut.

Una peste alta, prima ediție a ROCK’ N’ RIDE FEST de la Mioveni a fost o reușită și i-a făcut pe cei prezenți să se simtă la superlativ și să se pregătească încă de pe acum pentru a doua ediție, din 2020.

Denis Grigorescu

Mii de fani din toată ţara au venit la ROCK’ N’ RIDE FEST 2019 din parcul Făget

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

O sută de ani de la cucerirea Budapestei de către armata română

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Despre războiul purtat de România în anul 1919 îm-potriva Ungariei bolșevice conduse de fostul secretar al lui Lenin, Bella Kun, nu prea s-a scris nici până în decembrie 1989, dar nici după. Aceasta dintr-o falsă pudoare rezultată din ideea tot de sorginte comunistă cum că românii nu au dus decât războaie de apărare. Din cele ce urmează vom vedea că adevărul este cu totul altul.

Haosul creat de retragerea trupelor germane, austri-ece și maghiare, cât și acţiunea energică a oamenilor politici transilvăneni pentru unirea provinciei cu ţara mamă, România, au creat mari tensiuni în rândul un-gurilor din Transilvania și Ungaria. Gărzile ungurești, iritate la maximum de perspectiva pierderii iminente a Ardealului și afl ate în plin proces de bolșevizare, au trecut la represalii sălbatice. Trupe de voluntari ireden-tiști, care purtau la chipiu inscripţia „Pentru Ardeal”, „Gărzile de oţel” și „Gărzile roșii”, s-au năpustit cu o ură de moarte asupra satelor și orașelor românești ră-mase fără apărare. Cele mai mari masacre s-au produs în judeţele Caraș-Severin, Arad și Bihor. Peste 180 de români au fost uciși în judeţul Caraș-Severin și apro-ximativ 300 în judeţul Arad. Printre aceștia, femei și copii. Preoţi români au fost legaţi și târâţi pe uliţele satelor până ce deveneau grămezi de carne sângerândă. Femei gravide erau spintecate și copiii jucaţi în săbii. În judeţul Bihor jafurile, bătăile și omorurile se petreceau în toate satele. Comuna Sighișel a fost bombardată și mitraliată, după care au fost incendiate casele, peste 50 de săteni murind arși de vii. La 26 februarie 1919, cortegiul funerar al marelui fruntaș ardelean Gheor-ghe Pop de Băsești a fost atacat de secui cu focuri de mitralieră. În noaptea de 3-4 aprilie 1919 oamenii po-litici ardeleni Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș au fost sechestraţi, duși în comuna Lunca și uciși în chinuri groaznice: li s-a tăiat nasul, li s-au sfărâmat braţele cu paturile puștilor, li s-au înfi pt baionetele în gură și cea-fă, li s-au scos ochii, după care au fost îngropaţi de vii.

În aceste condiţii, Consiliul Dirigent a cerut, în mod imperios, intervenţia armatei române. Ca urmare, la 16 noiembrie 1919, trupele Diviziei 7 Infanterie, co-mandate de generalul Traian Moșoiu, el însuși arde-lean originar din Bran, au pătruns în Transilvania. Neîntâmpinând o rezistenţă serioasă, acestea au înain-tat rapid, ajungând la 26 noiembrie la râul Mureș. Din păcate, Consiliul Militar Interaliat de la Paris, trecând cu ușurinţă peste sacrifi ciile imense ale României în război și situaţia grea cu care se confrunta Ardealul, a interzis armatei române să depășească această linie de demarcaţie.

Ulterior, declanșarea și victoria revoluţiei comuniste conduse de Bela Kun, fost secretar al lui Lenin, au dus la transformarea Ungariei într-o Republică Sovietică a Sfaturilor. Aceasta devenise cel mai înaintat avanpost al revoluţiei bolșevice către centrul Europei, determi-nând ca Parisul să dea lumină verde armatei române, înaintată deja pe linia de demarcaţie Arad - Oradea - Satu Mare.

Armata maghiară dispunea de aproximativ 80.000 de oameni, trupe de honvezi și voluntari bolșevici - bande indisciplinate și cu o instrucţie sumară.

Generalul Gheorghe Mărdărescu, numit ulterior co-mandantul forţelor române din Transilvania (2 divizii de infanterie, 2 divizii de vânători, o divizie de cavale-rie și o brigadă de roșiori), a ordonat declanșarea ofen-sivei la 16 aprilie 1919. Cele mai importante lupte s-au dus pe râul Tisa. Divizia de secui, cea mai sângeroa-să, dar și singura mare unitate cât de cât disciplinată (aproximativ 10.000 de oameni), a fost încercuită și dezarmată la 29 aprilie.

Pe fondul unor noi retractări ale foștilor noștri ali-aţi de la Paris, care ordonaseră armatei române să se oprească pe Tisa, Bela Kun a atacat Cehoslovacia și Ucraina subcarpatică, urmărind astfel să-și realizeze graniţa comună în Rusia sovietică. Ba mai mult, con-centrează noi forţe pe Tisa, în intenţia de a declanșa o puternică ofensivă împotriva trupelor române. Aceasta s-a și declanșat, de altfel, la 17 iulie, după un puternic bombardament de infanterie. Armata română, superi-oară la mai toate capitolele, mai puțin numeric, rezistă atacului maghiar, după care trece la contraofensivă pe toate direcţiile. Drumul spre Budapesta nu mai poate fi oprit de o armată improvizată și cuprinsă de haos.

Cercul de foc se strângea tot mai mult în jurul ca-pitalei ungare. În tot acest timp, populaţia maghiară din localităţile cucerite, terorizată de derbedeii lui Bela Kun, răsufl a ușurată, primindu-i cu fl ori și recunoștin-ţă pe ostașii noștri.

Inevitabilul s-a produs și la 4 august 1919 armata ro-mână a intrat în Budapesta, cucerind-o.

Prof. dr. Cornel Carp

Subansamble Auto S.A., producator de repere auto din plastic și spume poliuretanice, cu sediul în Pitesti, str. G. Cosbuc nr. 59 (lângă fosta Textila)

ANGAJEAZĂ:

MECANIC DE INTRETINERE ELECTRICIAN

ELECTROMECANICSCULERI MATRITERI

Oferta (bonusuri, benefi cii):Salariul de baza + spor vechime;Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;Prime de vacanta, Craciun si Paste;Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;Instruire la locul de munca;Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro.

Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200.Vor fi contactate numai persoanele care corespund ce-

rintelor postului!

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ, compusă

din casă renovată, cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha, teren cu peste

80 pomi fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice

instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii gaze,

verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau

batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză,

nivel mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie,

bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

SC TERRA CONSTRUCT LAND SRL angajeaza, in conditii avantajoase:

SOFERI BASCULANTE 8X4 SOFERI POMPA BETON DULGHERI ASFALTATORI

Relatii la tel. 0720628551, MARINESCU GHEORGHE

Angajez constructori cu sau fară califi care, salariu atractiv.

Relaţii la telefon nr. 0753/027253.

SC AUTO IMPEX PRIMA SRL cu sediul în Topo-loveni, strada Calea Buccrești nr. 207, PRIN CERE-REA DEPUSĂ LA APM ARGEȘ A SOLICITAT AUTORIZAŢIE DE MEDIU PENTRU DESFĂ-ȘURAREA ACTIVITĂŢII DE „COMERŢ CU AMĂNUNTUL ÎN MAGAZINE-4711” în locali-tatea Pitești, str. I.C. Brătianu, nr.5, bloc D6, Parter, Argeș.

Informaţii referitoare la prezenta activitate, precum și eventualele sugesti și reclamaţii se pot obţine, re-spectiv depune, în scris, sub semnătură și cu date de identifi care la sedul APM Argeș, str. Egalităţii, nr.50, telefon 0248/213099, în termen de 15 zile lucrătoare de la publicarea (afi șarea) anunţului.

Cu adâncă tristețe vă anunțăm că dr. Carolina Mihaela Nicolae, medic în cadrul Direcției de Sănătate Publică Argeș, a încetat fulgerător din viață la doar 49 de ani. Nu sunt cuvinte să exprime momentele prin care trecem noi, familia, în fața unei asemenea încercări din partea vieții și a lui Dumnezeu. A fost o femeie extraordinară și dedicată toată viața familiei, care a reprezentat rațiunea existenței sale. Drum bun printre îngeri! Înmormântarea va loc miercuri, 26 iunie, la prânz, la Biserica Sf. Ilie din Pitești. Dumnezeu s-o odihnească în împărăția lui! Alex - fi u, Nina Stănescu - mamă și Dan - soț

Timp de trei zile, între 19 și 21 iunie, orașul Topoloveni a sărbătorit 598 de ani de atestare documentară. Iar programul pentru acest eve-niment special a fost unul special.

Miercuri, 19 iunie, pe platoul Casei de Cultură ”Pr. Ion Ionescu” din oraș au fost oferite premii ele-vilor eminenți, copii buni cu rezultate foarte bune la învățătură. Primarul Gheorghiță Boțârcă a premiat, ca de fi ecare dată, elevii din Topoloveni cu premii importante la concursuri și olimpiade naționale. Aceștia au fost aplaudați la scenă deschisă miercuri seara, la deschiderea Zilelor Orașului Topoloveni, iar dascălii acestora au avut ocazia să țină o cu-vântare pentru ca și alți elevi să fi e îndreptați că-tre învățătură și performanță. ”Aștept ca anul viitor această scenă să fi e plină cu elevi care au obținut pre-mii la nivel național”, a spus primarul Gheorghiță Boțârcă.

Au urmat câteva ore de recitaluri mult aplauda-te susținute de ansamblul folcloric ”Ciuleandra”, soliștii Bianca Ștefan, Sebi Dragomir, Ana Maria Iorgulescu, Sebi David și Grupul vocal bărbătesc ”Haiducii Vlădicii”; Orchestra ”Doina Argeșului” a Centrului Cultural Județean Argeș, alături de soliștii Cristina Turcu Preda, Daniela Cernea, Di-ana Călinescu, Bogdan Oncioiu, George Nedelea, Grațian Bădescu, Veronica Dinu, Lucica Baciu-Bi-can, Valentin Grigorescu, Tony Nicu, dirijor Virgil Iordache.

Joi, 20 iunie, pe platoul Casei de Cultură ”Pr. Ion Ionescu” a fost un spectacol oferit de clasele de can-to, dans modern și dans sportiv. A urmat Teatrul ”Alexandru Davila” Pitești, cu spectacolul ”Gramo-fonul cu amintiri”, capete de afi ș fi ind Paul Surugiu (Fuego), Stela Enache și Marina Florea.

În fi ne, vineri, 21 iunie, la Casa de Cultură ”Pr. Ion Ionescu” sute de spectatori au urmărit Festiva-lul Internațional de Muzică Corală ”D.G. Kiriac”, unde au participat coruri din Cernavodă, Întorsura Buzăului, Leordeni, Ploiești, Pitești și Topoloveni.

M.S.

Mii de spectatori şi invitaţi de marcă la Zilele Oraşului Topoloveni

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Primăria Ciofrângeni urează tuturor

sărbătoriților din localitate de Sf. Apostoli

Petru și Pavel multă sănătate!

LA MULȚI ANI!Primar, Dorin Panțeru

Cu ocazia zilei Sfi nților Apostoli Petru și

Pavel urez tuturor sărbătoriților sănătate și numai bucurii alături de

cei dragi!LA MULȚI ANI!

Cristian Gentea, președinte PSD Pitești

Cristina Chiriac a organizat din nou „RomânIA autentică”

Cristina Chiriac, președinta Aso-ciaţiei Antreprenorilor din România și cea care a lansat conceptul „Flori de ie”, promovând portul popular românesc în întreaga lume, s-a im-plicat din nou în acţiunea de promo-vare și punere în valoare a portului popular. Astfel, în trei locuri simul-tan a fost organizată a patra ediţie a Festivalului „RomânIA autentică”, la Hobiţa, Iași și Brașov, marcând astfel reunirea celor trei provincii românești într-o horă simbolică a tradiţiilor românești.

„Acum patru ani a luat naștere proiectul «RomânIA Autentică». Mi-am dorit din tot sufl etul să gă-sesc oameni care să înțeleagă și să vibreze la fel ca noi și să îi învăţăm să facă diferenţa dintre o așa/zisă «ie românească made in China» și una realizată cu trudă de către român-cele noastre. Am organizat an de an ateliere de meșteșugărit, am încon-deiat ouă, mărgelit, legat nojiţe, cu-sut, pictat icoane și, cu toate acestea, încă suntem departe de adevăr“, a spus musceleanca Cristina Chiriac, iniţiatoarea evenimentului. C.I.B.

Marți, 25 iunie, la Muzeul Național de Is-torie a României a fost dezvelită cea mai mare sculptură în marmură a unui dac. Monumentul a fost realizat de Asociația „Identitate Culturală Contemporană” (AICC România), cu sprijinul istoricului Leonard Velcescu, doctor în artă și isto-rie veche la École de Pratique des Hautes Études (Sorbona), și a regretatului aca-demician Alexandru Vulpe. Pornind de la lucrarea lui Leonard Velcescu, “Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografi e antică”, premiată de Academia Română, în care sunt inventariate toate statuile dacilor realizate de romani, echipa AICC, împreună cu academicianul Alexandru Vulpe, a ales să realizeze copia unui monument antic reprezentativ pentru istoria noastră.

Statuia aleasă pentru a fi reprodusă în ca-drul proiectului „Vreau un dac în București” are propria poveste și un loc particular în an-samblul statuilor din forumul roman. Este realizată din porfi r roșu, un material mult mai dur decât marmura, ce a permis conser-varea fi delă a celor mai mici detalii. În urma campaniei organizate de AICC România, sute de donatori au contribuit la fi nanțarea proiectului, realizat în totalitate din fonduri private.

Lucrarea cântărește 3 tone și a fost realizată la Florența

Trei tone de marmură au fost necesare pentru monument, iar rezultatul este im-presionant - sculptura măsoară 2,5 metri și redă fi del trăsăturile unui locuitor al Daciei. Nobilul dac - un tarabostes - poartă căciula specifi că rangului său social, este îmbrăcat cu o manta lungă, prinsă pe umărul drept cu o fi bulă discodală. Pantalonii sunt largi,

iar în picioare poartă opinci. Pentru a putea fi reprodusă, statuia a fost scanată cu ajuto-rul unui scanner mobil. Imaginile rezulta-te au fost asamblate într-un software care a reconstituit un model digital al lucrării, cu

un grad de fi delitate de aproape sută la sută față de original. A urmat sculptura realizată de un braț robotizat, care a decupat piatra în izobare care reproduceau forma generală a lucrării și apoi, cu instrumente de precizie, sub jet de apă, au fost realizate detaliile și forma fi nală. Execuția lucrării a fost făcută de Galleria d’Arte Pietro Bazzanti e Figlio din Florența, acreditată de Ministerul itali-an al Bunurilor Culturale pentru reprodu-ceri de artă veche. Proiectul a benefi ciat de susținerea instituțională a Academiei Ro-mâne și a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și s-a realizat exclusiv pe baze non-guvernamentale, prin strângerea de fonduri în cadrul unei campanii publice inițiate de AICC România.

Întregul proiect, al cărui ax îl constituie statuia de la Muzeul Național de Istorie a României și din care mai fac parte apariții editoriale și produse new media, a avut ca bază studiile realizate de Leonard Velcescu, istoric al artei cu un doctorat la Sorbona, actualmente profesor universitar în cadrul UPIT, a cărui activitate se centrează pe iden-tifi carea și decodarea temei dacice în cadrul sculpturii romane.

Următoarea etapă a proiectului presupu-ne amplasarea monumentului într-o zonă centrală a Bucureștiului, la intersecția bu-levardului Dacia cu strada Nicolae Iorga, pentru a umple un gol major în peisajul ur-ban al capitalei: reprezentările artistice ale strămoșilor noștri daci.

Locul ales are o semnifi cație aparte în acest context, prin numele celor două artere - re-gatul antic, precursorul României moderne și istoricul care a scos la lumină și a analizat un volum uriaș de informații legate de Dacia și locuitorii săi.

Alina Crângeanu

„Vreau un dac în Bucureşti”, proiect inspirat după studiile unui profesor de la UPIT Proiectul realizării celei mai mari sculpturi în marmură a unui dac a avut la bază studiile profesorului Leonard Vel-cescu de la UPIT, acesta fi ind doctor în artă la prestigioasa Universitate Sorbona Statuia este înaltă de 2,5 metri și a fost dezvelită la Muzeul Național de Istorie a României pe 25 iunie

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

În cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, prin serviciul științifi c in-tern - Centrul Comun de Cercetare (JRC), a oferit burse de mobilitate la JRC Ispra pentru opt tineri cercetători români cu responsabilități în proiecte de cercetare la nivel național și internațional.

În urma procesului de selecție, conf. univ. dr. Cristina Șerbănică (foto-prima din stân-ga), profesoară a Universității „Constantin Brâncoveanu” și director al proiectului de cercetare PN-III-P1-1.1-TE-2016-1630 („Smart specialization in lagging-behind regions in Central and Eastern Europe”), a fost selectată de către JRC și Ofi ciul Român pentru Știință și Tehnologie pe lângă Uniu-nea Europeană (ROST) să participe la vizi-ta de studiu alături de alți șapte cercetători de la universități și institute de cercetare din București, Iași și Cluj-Napoca.

Mobilitatea s-a derulat în perioada 17-19 iunie la centrul JRC ISPRA din Italia și a presupus întâlniri directe cu cercetătorii JRC, activități de job shadowing și vizite la laboratoare și infrastructuri complexe de cercetare precum „Digital Citizen Se-curity Laboratory”, „Interoperability Cen-tre for Electric Vehicles and Smart Grids” sau „Nuclear Security and Safeguards Lab AS3ML”. Cu acest prilej, Cristina Șerbănică a derulat activități de job shadowing la Direcția „Creștere și inovare”, Unitatea B3 „Dezvoltare Teritorială” și a avut întâlniri de lucru cu cercetători care dezvoltă pro-iecte legate de specializare inteligentă, orașe inteligente și sustenabile, planifi carea teri-toriului, impactul politicii de coeziune etc. Mobilitatea la JRC a adus valoare adăugată ridicată în termeni de competențe, rețele și oportunități viitoare de colaborare.

D.G.

O profesoară de la Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, bursieră în Italia

Simona Brătulescu, vicepreşedinte CJ Argeş:

„Parteneriatul dintre departamentul Savoia şi judeţul Argeş va fi extins”

O delegație formată din 50 de per-soane de la Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Argeș, și de la Primăria Bogați se va deplasa pe 27 iunie la Păuliș, pentru a participa la un eveniment dedicat eroilor căzuți pe câmpul de luptă. Din delegația condu-

să de președintele Ștefan Alexandres-cu vor face parte urmașii eroinei sg. Elena Chiriță și ai veteranului de răz-boi Mihai Popescu, care a fost ultimul supraviețuitor al încleștării armate din-tre trupele Axei și Armata Română.

A.C.

Delegaţie a Cultului Eroilor şi Primăriei Bogaţi, la monumentul de la Păuliş

Da, în viață întâlnim tot felul de oa-meni! Dar priviți-i atent pe cei cu sufl e-tul curat. O vorbă veche spune: “Scrie supărările pe nisip și mulțumirile în pia-tră”.

Acest minunat OM, domnul Trai-an Găișteanu, împreună cu soția sa, doamna Lili, locuitori ai comunei Dârmănești, satul Piscani, plai bine-cuvântat de Dumnezeu, au ținut aces-te minunate mărturii, acest “Jurnal de război”, vreme de peste 50 de ani. Cu harul lui Dumnezeu și la îndemnul unui neostenit cărturar - prof. Ion C. Hiru - au fost scoase la lumina tiparului, deci la cunoașterea noastră. Cartea a fost inti-tulată ,,JURNAL DE RĂZBOI”, pen-tru a nu se confunda cu cartea preotului Radu Drăgoi.

Jurnalul îi aparține lui CONSTAN-TIN R. STURZA (1882-1952), magis-trat și avocat (nepot al lui Vasile Sturza, unul dintre cei trei caimacami ai Mol-dovei care au sprijinit alegerea domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, în 1859) și care a luptat, ca ofi țer de rezervă, în Primul Război Mondial, în Regimentul 9 Roșiori, fi ind martor direct al eveni-mentelor legate de șarja de la Robănești (Jurnal de Război - Constantin R. Stur-za - Coordonator: Traian Găișteanu - p. 298).

15 milioane de oameni uciși în Primul Război Mondial

„Jurnalul de front” al ofi țerului Con-stantin Sturza este scris caligrafi c, cu nume și date exacte ale evenimentelor vremii. Este un “Jurnal al Întregirii Nea-mului”.

După cum scrie în carte, ,,Între 28 iu-lie 1914 și 11 noiembrie 1918, mai mult de 70 de milioane de militari au fost mobilizați, iar 15 milioane de oameni au fost uciși. Mulți și-au pierdut viața în spatele liniilor frontului, din cauza lipsei resurselor de bază (mâncare, căldură sau combustibil), mobilizate cu prioritate pentru alimentarea armatelor”.

Datele din jurnalul ofi țerului Constan-tin R. Sturza sunt cu lux de amănun-te, necesare generației de astăzi pentru cunoașterea adevărului!

Aceștia sunt “Cetățenii de onoa-re” ai Grădinii Maicii Domnului! Vă mulțumim domnule Traian Găișteanu!

Nuţa Cantemir

Un „Jurnal de război” special a văzut lumina tiparului

În perioada 28-30 iunie 2019, Centrul Cultural Județean Argeș, împreună cu Con-siliul Județean Argeș și Fanfara „Argeșul”, organizează cea de-a IX-a ediție a Festivalu-lui Internațional de Fanfare și Majorete. Vor participa fanfare din Polonia, Turcia, Gre-cia,  Bulgaria,  Republica Moldova,  Româ-nia fi ind reprezentată de Fanfara „Argeșul”

a Centrului Cultural Județean Argeș. Eve-nimentul va debuta vineri, 28 iunie, la ora 17.00, cu parada fanfarelor pe traseul Piața Milea - Grădina de Vară, urmată de spec-tacolele orchestrelor. Sâmbătă și duminică, spectacolele vor începe la ora 18.30, la Gră-dina de Vară din Pitești. Intrarea este liberă.

A.C.

La Grădina de Vară începe Festivalul Internaţional de Fanfare şi Majorete, ediţia a IX-a

Conducerea Consiliului Județean Argeș a primit vizita unei delegații din Regiunea Savoia (Franța). S-a semnat, astfel, un nou protocol de colaborare între județul Argeș și regiunea Savoia, nu întâmplător într-un moment special: sărbătorirea a 50 de ani de Salvamont în România.

Helios, primul câine primit de la cole-gii francezi, specializat în intervenții de avalanșă, a fost cel care a inspirat realiza-rea în Argeș a unei școli naționale canine în intervenție de avalanșă, care rivalizează cu școlile de profi l din Franța, Italia, Germa-nia sau Elveția.

Delegația oaspeților a fost reprezentată de vicepreședintele Consiliului General Savo-ia, Christiane Brunet, secretarul general Isabelle Robert, Gaston Arthaud Berthet - președinte SDIS și consilier general, pre-

cum și comandantul Fabien Desmartin și locotenentul Jean Louis Eberhart, din ca-drul Salvamont Savoia (SDIS).

,,Departamentul Savoia și judeţul Argeș sunt angajate de 23 de ani într-un partene-riat operaţional de cooperare extrem de be-nefi , cel puțin pentru noi, care avem multe de învățat de la țări care au luat mult mai devreme startul democrației. Această coo-perare s-a tradus, de-a lungul anilor, prin schimburi de experiență în zona adminis-trativă. De acum încolo, însă, această relație va fi extinsă prin cooperări punctuale pe turism, educație sau cultură. Mă bucur că am reușit, alături de conducerea Consiliului Județean Argeș, să mai punem o cărămidă la baza acestei colaborări care deja a devenit una de sufl et” a declarat Simona Brătules-cu, vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș.

M.S.

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

Cu ocazia zilei Sf. Apostoli Petru și Pavel Biblioteca

Județeană „Dinicu Golescu” Argeș urează tuturor

sărbătoriților multă sănătate și fericire alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!Director, Octavian Mihail

Sachelarie

Primăria Stolnici urează tuturor sărbătoriților din localitate, de Sf. Apostoli

Petru și Pavel, multă sănătate alături de cei

dragi!LA MULȚI ANI!

Primar, Sevastian Pupăză Roșu

Primăria Pietroșani urează tuturor

sărbătoriților de Sf. Apostoli Petru și

Pavel multă sănătate și realizări pe toate

planurile!LA MULȚI ANI!

Primar, Eugeniu Pătru

Cu ocazia zilei Sfi nților Petru și

Pavel, CS Mioveni urează tuturor colaboratorilorLA MULȚI ANI!

Dumitru Olteanu, președinte CD

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

Povestea lui „Nea Puiu Salvamont”, la 50 de ani de la înfi inţarea primei unităţi din ţară, la Câmpulung

La fi nalul săptămânii trecute, la Sinaia s-au desfășurat manifestările prilejuite cu ocazia Anului Jubiliar Salvamont. Și asta pentru că, în urmă cu o jumătate de secol, au fost înfi inţate primele 13 echipe de salvatori montani din România, în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 140 din 1969. Iar prima dintre primele 13 a fost echipa de la Câmpulung Muscel, Argeșul fi ind judeţul pionier în acest domeniu, așa cum și ulterior va fi deţinător al unor premi-ere în activitatea de îndrumare, orientare și salvare montană.

„Totul se anunța prin oameni, nu era boieria de acum, cu telefoane”

Cum a apărut Salvamont Câm-pulung și, ulterior, celelalte echi-pe de salvatori montani din ţară? Istoricul ne-a fost spus de către veteranul Alexandru „Puiu” Hol-boșanu, cel mai longeviv salvator montan și șef al formaţiei de la Câmpulung timp de aproape două decenii.

„A fost iniţiativa inginerului Grabovschi, el a simţit nevoia să creeze așa ceva, ca să fi e sal-vaţi oamenii de pe munţi. Iar din echipă făceau parte doctorul Popa, Stelică Moloiu, Sile Vâl-ceanu, cel care mi-a fost mentor, Ovidiu Paraschiv, Gabi Panai-tescu..., uff f, nu-i mai ţin minte pe toţi. Era nevoie de minimum șase persoane pentru a face o for-maţie...”, ne-a povestit Puiu Hol-boșan. Dar iniţiativa inginerului Nicolae Grabovschi a avut în spate o motivaţie creată de pro-ducerea unei tragedii. Așa cum se specifi că în istoria Salvamont România, pe 14 februarie 1964, la vest de Curmătura Strunga/Bucegi s-a produs o avalanșă în care și-au pierdut viaţa doi tineri, iar echipa de salvare, înfi inţată ad-hoc cu alpiniști din Bucu-rești, Zărnești și Râșnov, a reușit să recupereze cadavrele abia după 5 zile de la accident. „Au fost doi studenţi și au făcut o ieșire la Pa-dina, în Bucegi. Le-a venit ideea să coboare pe schiuri, să ajungă în Moeciu, de unde să ia o cur-să spre Câmpulung. Pe o pantă s-a declanșat avalanșa și au murit acolo. Parcă-i văd și acum când i-au adus, îngheţaţi, cu mâini-le sucite... Imaginea nu-mi iese din cap!”, își amintește vetera-nul Holboșan. Iar cei doi au fost aduși la Câmpulung fi indcă unul dintre ei era chiar băiatul ingine-rului Grabovschi, de la ARO.

Nea Puiu Holboșan a devenit salvator montan în anul 1971, la aproape 22 de ani (acum are 70), dar intrase neofi cial în echipa de la Câmpulung în urmă cu doi ani. „Cei care erau deja în echi-pă mă găseau pe Mateiaș, când ei erau la antrenament și îmi zi-cea Sile Vâlceanu: „Ce faci mă?”, „Urc pe stâncă”, „Păi, cu sfoara de rufe, mă?!”. Așa a afl at și ingine-rul Grabovschi de pasiunea mea

și m-a întrebat dacă nu vreau să intru în echipă. Era culmea să nu o fac, că de-abia așteptam! Așa că m-am dus cu ei, nu mai mer-geam cu sfoara de rufe. Ce mai, mi-era drag să merg și pe Lună cu ei!”, rememorează Holboșan momentele în care a primit pu-loverul roșu și ecusonul de sal-vator montan. Erau vremuri în care totul se anunţa prin oameni. „Venea cineva de sus și ne spunea că mai sunt oameni acolo care au probleme. Sau te brodeai cu ei pe acolo... Acu´ e boierie, cu telefoa-ne!”, este de părere nea Puiu.

Popa, Bulacu, Sănduloiu, salvatori argeşeni de top

Nu doar inginerul Grabovschi face parte din istoria Salvamont România, ci și un alt muscelean: medicul neurolog Victor Popa. Acesta l-a urmat pe inginer la conducerea echipei de la Câm-pulung, dar a fost și reprezentant la nivel naţional al activităţii

medicale în cadrul Salvamont. Apoi, Ion Bulacu, fost șef al Sal-vamontului argeșean, a editat „Ghidul Salvamont”, fotografi ile care au ilustrat lucrarea fi ind rea-lizate de actualul șef al Serviciu-lui Public Judeţean Salvamont Argeș, Ion Sănduloiu. Un șef care a devenit primul conductor român al unui câine salvator de avalanșă, cu brevet naţional ob-ţinut în Franţa. Asta se întâmpla în anul 2013, în baza colaborării dintre judeţul Argeș și departa-mentul Savoia din Franţa. Ulte-rior, în 2015, ca șef al comisiei de avalanșă din cadrul Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, Ion Sănduloiu a pus bazele sistemului de breve-tare pentru câini de avalanșă în cadrul Salvamontului naţional. Treptat au apărut și alte unităţi canine în cadrul serviciilor Sal-vamont din ţară, dar începutul a fost făcut de argeșeni.

Omagierea veteranilor la SinaiaIar argeșenii nu au lipsit de la Sinaia, acolo unde s-au afl at pes-

te 300 de salvatori montani din Romania, activi și veterani, re-

prezentanţi ai instituţiilor guvernamentale și ai administraţiilor

locale și judeţene implicate în activitatea Salvamont, parteneri și

sponsori Salvamont România și delegaţii de salvatori din Italia,

Franţa, Germania, Austria, Serbia și Polonia. „Românii sunt foar-

te bine văzuţi în străinătate, dovadă că la Sinaia au fost delegaţii

din mai multe ţări. Suntem prea buni, de-aia suntem băgaţi în

seamă!”, susţine Puiu Holboșan, care a fost recompensat pentru

activitatea sa de 48 de ani ca salvator montan. A fost recompensat

și de Consiliul Judeţean Argeș, duminică, atunci când la Cheile

Dâmbovicioarei a avut loc Memorialul „Bebe Nistorescu”, iar la

Dealul Sasului, festivitatea omagială a Salvamont Argeș.

„Fără Consiliul Judeţean nu ne-am fi descurcat”, spune nea

Puiu, rememorând momentele de prin anul 2000, atunci când

Salvamontul a fost cooptat de instituţia administrativă. Și susţine

că de la an la an îi este mai bine Salvamontului din Argeș și dato-

rită colaborării bune cu Consiliul Judeţean, prin intermediul vice-

președintelui Simona Brătulescu și datorită conducerii Serviciului

asigurate de Ion Sănduloiu. Și speră că în curând salvatorii mon-

tani musceleni vor avea sedii la Voina și Brusturet, poate chiar și

undeva sub Leaota, pentru efi cientizarea activităţii.

„Argeşul are şi munţi de căţărat, şi munţi de mers cu bicicleta”

Puiu Holboșan, veteranul Salvamont Argeș, mai spune: „Munţii

noștri, din Argeș, sunt cei mai spectaculoși din ţară și există și

diversitate. Noi avem și munţi de căţărat, și căldare adâncă, și

pădure, și munţi de mers cu bicicleta...”Cătălin Ion Butoiu

Echipa Salvamont Argeș la Dâmbovicioara

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1300 (26 iunie - 2 iulie 2019)

ÎPS Calinic, punându-și întrebări mai mult retorice, de genul: care instrument de plată e mai sigur: cardul, sau cashul?

Către cine să înclin balanța? Că popa vine cu parale,Iar preoteasa sparge oale.

În capul meu...

Cristian Gentea, noul Florentino Perez al Primăriei Pitești.

Vezi, Dicane, că am mari așteptări de la tine! De exemplu, nu vreau să-l mai văd pe

primarul Ionică în primul unsprezece...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

14 personalități își vor serba ziua de naștere în perioada 26 iunie-2 iulie. Primii sărbătoriți vor fi , pe 26 iunie, Sevastian Roșu Pupăză, primarul comunei Stolnici, și Dumitru Grecu, manager Complex Valea cu Pești. Pe 27 iunie vor da de băut ches-torul Dan Fătuloiu, consultantul fi nanciar Valeriu Mincă și actorul Emilian Cortea. Pe 28 iunie vor ciocni o cupă de șampanie cu cei dragi Anca Banu, purtător de cuvânt Direcția Finanțelor Publice Argeș, și stomatologul Elena Zamfir. Pe 29 iunie va fi sărbătorită de cei dragi Mihaela Stănciulescu, expert coordonator al Biroului Pitești al Avocatului Poporului, iar pe 30 iunie va fi ziua de naștere a lui Alin Dincă, șef servi-ciu la Direcția Finanțelor Publice Argeș. Pe 1 iulie vor fi patru sărbătoriți: senatoarea Cristina Stocheci, Gabi Burnei, manager Farmacia Mona, Eduard Ciocnitu, director RADPP Argeș RA, și Bogdan Ivan, președinte Pro România, Filiala Argeș. Pe 2 iulie va fi ziua de naștere a comisarului-șef Dan Nicolae, fost comandant al Poliției Argeș. Tuturor sărbătoriților „Jurnalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Sevastian Roșu Pupăză Dan Fătuloiu Gabi Burnei

LA MULŢI ANI!

Primăria Moșoaia urează tuturor sărbătoriților

de Sf. Apostoli Petru și Pavel multă sănătate

și fericire alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!

Am fost la revederea cu veteranii Evenimentului Zilei...

Vinerea trecută, pe 21 iunie, Evenimentul Zilei a sărbătorit 27 de ani de la apariție. La revederea cu nr. 27, veteranii și actuala echipă a ziarului s-au întâlnit la invitația Si-monei Ionescu, redactor-șef, și, bineînțeles, a lui Dan Andronic, actualul director, la hotel Domenii Plazza din București. Ma-estrul Ion Cristoiu, plecat la Chișinău, a transmis un mesaj video, acordând și un

interviu unui tânăr reporter despre cum a pornit ziarul și cum a revoluționat acesta presa românească de atunci și de după. S-a lăsat cu tort, șpriț și amintiri vintage. Prin-tre participanți s-a numărat și subsemnatul, care a semnat în cotidianul lui Ion Cristoiu încă din primul număr, apărut pe 22 iunie 1992.

Gabriel Grigore

În foto, de la stânga la dreapta: Eugenia Cristea, Cristinel Godinac, Simona Ionescu, Gabriel Gherghescu, Marina Dohi, Ligia Beatrice Vasilescu, Gabriel Grigore