colocviidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/bcucluj_fp...grăitoare a grijii deosebite ce...

28
COLOCVII DESPRE ŞCOALĂ, FAMILIE ŞI SOCIETATE ANULI 3 septembrie 1966 lei 3

Upload: others

Post on 04-Dec-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

COLOCVII D E S P R E ŞCOALĂ, FAMILIE ŞI S O C I E T A T E

ANULI

3 septembrie

1966 lei 3

Page 2: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

Constituirea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor din Republica Socialistă România

Conform Holuririi Plenarei din aprilie a CC. a} P.C.R., activitatea pionierească va văpaia un conţinut şi o structură organizatorică nouă. Penlru a-i informa pe citi­torii, noştri asupra acestei, cotituri radicale, am adresai tovarăşului Nicolac Andrei, preşedintele comisiei de pregă'ire a lucrărilor pentru constituirea Consiliului Naţional al. Organizaţiei Pionierilor din Republica Socialistă România, următoa­rele întrebări;

Ce elemente noi amice Hotărîrea Plenarei CC. al P.C.R., (lin 12—13 aprilie a.c. privind îmbunătăţirea acti vităţii pioniereştiî

Măsurile adop t a t e de Plenara C C . al. P.C.K, din apr i l ie a .c . const i tuie o nouă dovadă grăitoare a gri j i i deosebite ce so acordă în pa t r i a noastră creşterii şi creări i t inerei gene ra ţ i i ; elo conduc la aşezarea Organizaţ ie i pionieri lor pe o bază nouă, ş t i in ţ i f ică . Nu este vorba , deci, de o simplă reorganizare a muncii pioniereşt i . în ao t iv i t a teaOrgan iza ţ i e ip ion ie r i lo r se vor petrece schimbăr i fundamenta le , care afectează nu numai s t ruc tura organizator ică , ci şi conţ inutu l , formele de ac t iv i t a t e şi metodele de muncă cu pionier i i şi şcolar i i .

Pr inc ip iu l fundamenta l a l a c t i v i t ă ţ i i Organi­zaţiei pionier i lor , caro îi asigură o or ientare c lară în vederea real izăr i i obiectivelor ce-i s tau în faţă , constă în conducerea sa nemij loci tă de că t r e ' pa r l id . în acest fel, creşterea şi formarea cetăţenească a pionieri lor — operă educa t ivă de mare însemnăta te poli t ico-socială — va bene­ficia, din p l in , de înţelepciunea, clarviziunea şi perspectiva creatoare pe care pa r t idu l nostru l'e învesteşte în toate domenii le vieţ i i noastre sociale.

Conducerea nemij loci tă de căt re pa r t i d a Organizaţ iei pionieri lor îi oferă acesteia perspec­tive largi : o a ju tă să-şi îmbogăţească şi să-şi diversifice conţ inu tu l şi formele do a c t i v i t a t e , să pună la dispozi ţ ia copiilor mijloacele cele mai potr iv i te pentru "ca aceştia să-şi însuşească idealurile înal te ale pol i t ic i i p a r t i du lu i , ale socialismului şi comunismului , valorile cu l tur i i naţionale, şi universale , t răsă tur i le morale ale omului î n a i n t a t ; o fereşte de greşeli care ar putea s-o aba t ă de la obiectivele fundamentale pe care trebuie să le urmărească, o a ju tă să devină un sprij in de nădejde al şcolii în opera de formare a constructori lor societăţ i i noi .

Sporirea rolului şcolii şi al cadrelor d idact ice , care poartă răspunderea pr incipală pentru pregătirea şi educarea copiilor în desfăşurarea ac t iv i tă ţ i i pioniereşt i -- este un a l t element, nou, deosebit de impor tan t pe care îl s tabi leşte Hotă­rîrea Plenarei din apri l ie a C C . al Pa r t i du lu i Comunist Român . Creşterea rolului şcolii , al învăţă tor i lor şi profesorilor, în munca lor cu pionierii este de terminată de sarcinile sporite puse de par t id în e t apa ac tuală pr iv ind educarea t inere tului , de schimbări le ca l i ta t ive petrecute în an i i construcţ iei socialiste în v i a ţ a şcoli i , îndeosebi în conţ inutul i nvă ţ ămîn tu lu i , de experienţa pedagogică acumula tă de cadrele didactico, de creşterea nivelului ideologic şi a ma tu r i t ă ţ i i lor poli t ice.

Dispunind de ample cunoşt inţe de pedago­gie, psihologie şi melodică a muncii educat ive , de o bogată experienţă didact ică , învă ţă tor i i şi profesorii s in i în măsură să asigure cu succes îndrumarea ac t iv i tă ţ i i pioniereşt i . Fap tu l că, de regulă, comandantu l de taşamentulu i de pionieri va fi învă ţă toru l sau dir igintele plasei , că preşe­dintele consil iului pe şcoală va fi şi .comandantul un i t ă ţ i i , că acesta, în funcţie de numărul pionie­rilor va pulea fi degrevat pa r ţ i a l de norma didact ică de predare şi va avea şi funcţia de director adjunct al şcolii , asigură un i ta tea de influenţe şi cerinţe educat ive , face posibilă concentrarea şi coordonarea eforturilor tu turor factorilor chemaţi să contr ibuie la formarea şi educarea tinerei generaţ i i . Se rezolvă, astfel, în mod s t ră luc i t , corelaţia între şcoală, familie şi Organizaţia pionierilor într-o aci ivi late educa­

tivă comună, un i ta ră . Acest fapt va duce, în mod sigur, la în lă turarea numeroaselor parale­lisme exis tente pînă acum intre ac t i v i t a t ea educa t ivă desfăşurată în cadrul procesului de învăţămînt, şi cea înfăptui tă de Organiza ţ ia pionieri lor .

în vi i tor , ac t iv i tă ţ i l e educat ive extraşcolure se vor desfăşura prin Organiza ţ ia pionier i lor , completând — prin forme şi metode specifice -munca educat ivă ce se înfăptuieşte nemijlocit în procesul de î nvă ţ ămîn t . Organiza ţ ia pionier i lor se îngrijeşte de organizarea p l ăcu tă a t impulu i l iber şi a odihnei pionieri lor şi şcolari lor, s t imu­lând cur iozi ta tea şi setea do cunoaştere , înclina­ţia lor spre romant i sm, cîntec, joc şi d rumeţ i e ; organizează ac t iv i t a tea cu l tura l -a r t i s t ică , spor­t ivă, tur is t ică pentru toţ i elevii din clasele I —VII . Este şi acesta un element nou, de o deosebită valoare , care va caracter iza , în vi i tor , ac t iv i t a t ea Organizaţ ie i pionier i lor . Se creează, astfel, condi ţ i i le necesare pentru real izarea unei de l imi tă r i clare între conţ inu tu l orelor de dir igenţie şi cel al ac t iv i t ă ţ i lo r politico-eduCative ale Oraganizaţ ie i p ionier i lor ; se ev i t ă s i tua ţ i i l e de pînă acum cînd numeroase ac ţ iun i cu caracter educa t iv erau in i ţ ia te a t î t d e O r g a n i z a ţ i a p i o n i o -ri lor , c î t şi nemij loci t de şcoală. To toda t ă , în mul te şcoli , insuficienta coordonare a dus la lipsă de con t inu i ta te şi la goluri impor tan te în munca educa t ivă desfăşurată în r îndul pionierilor şi şcolari lor.

P lenara Comite tu lui Contrai a s t ab i l i t şi cadrul organizator ic , pr inc ip ia l nou, în care Organizaţ ia pionieri lor să-şi desfăşoare act iv i ta­tea. Pr incipale le elemente' au fost cuprinse în cele două proiecte pub l i ca t e : „ S t a t u t u l un i tă ­ţilor şi detaşamentelor de pionier i" şi „Regula­mentu l consili i lor Organizaţ ie i pionier i lor" , care — îmbună t ă ţ i t e pe baza numeroaselor pro­puneri făcute de la publ icarea lor în presă — vor fi aprobate în consfătuirea pent ru alegerea Consiliului Na ţ iona l din luna septembrie a.c.

Care este locul şi rolul consiliilor Organizaţiei pionierilor?

— în vederea îmbună tă ţ i r i i ac t iv i t ă ţ i i pionie­reşt i , P lenara a ho tă r î t ca Organizaţ ia pionierilor din Republica Socialistă România să a ibă organe de conducere propri i — consilii le — care să lucreze'sub îndrumarea nemij loci tă a pa r t idu lu i .

Consiliile urmăresc ca în t reaga ac t iv i t a t e pionierească să completeze munca educat ivă care se realizează în procesul do învă ţămîn t . E le s t imulează folosirea unor forme şi metode de muncă var ia te şi a t r ăgă toa re , specifice vîrstei copiilor, ţ in ind seama de condiţ i i le concrete ale şcolii şi local i tă ţ i i unde aceasta îşi desfăşoară ac t iv i ta tea .

Consiliile Organ izaţioi pionieri lor act ivează în strînsă legătură cu conducerile şcolilor, cu secţiile de învăţămînt ale sfaturi lor populare şi cu Ministerul Învă ţămînt ului . Ele colaborează cu organele şi organizaţ i i le T'.T.C. şi primesc din par tea acestora un sprijin permanent . Ue asemenea, ele conlucrează şi îşi coordonează ac t iv i t a t ea cu toate organizaţ i i le şi ins t i tu ţ i i le care au sarcini in domeniul educaţiei copiilor.

Consiliile sini concepute ca organe de îndru­mare metodică, de studiere şi generalizare a experienţei pozit ive acumulate în ac t iv i ta tea pionierească, file trebuie să devină inst i tuţ i i pedagogice de înaltă calificare, care să-şi poată spune cuvîn tu l eu competentă în problemele educaţ iei copiilor.

Pot r iv i t sarcini lor t rasate de. par t id , în vi i lor . Consiliul Na ţ iona l , C C al ( J . T . C , Minis terul i n v ă ţ ă m î n t u l u i , Comitetul de Cul tură şi A r t ă . Comitetul de Kadio-Televiziune, uniuni le de creaţ ie vor trebui să elaboreze un plan comun de acţ iune, care să cupr indă : edi tarea unor lucrăr i l i terare şi. de ş t i i n ţ ă popu la r i za tă des t ina te t inere tu lu i şcolar ; publ icarea unor culegeri de eînteee şi jocuri p ioniereş t i ; îmbună tă ţ i r ea emi­s iuni lor de radio şi televiziune pent ru copi i ; rea l izarea unor spectacole teatra le şi filme ar t is­t ice cu subiecte inspirate din v i a ţ a copii lor .

Consiliile Organizaţ ie i p ionier i lo rs în t chemate să îndrume cu competenţă întreaga ac t iv i t a t e pionierească, să ajute concret şi cu eficacitate cadrele care muncesc cu copiii pentru a folosi forme de muncă t inereş t i , a t rac t ive şi intere­sante , care trezesc cur iozi ta tea , setea de cu­noaştere şi ţ in seama de încl inaţ ia pionier i lor şi şcolarilor spre c întec , joc şi d rume ţ i e ; să dezvolte în r îndul cadrelor didact ice pas iunea pen t ru munca pionierească, imprimînd unora d in t re manifestăr i un caracter solemn, să rbă­toresc şi să asigure condiţ i i le necesare în vederea organizăr i i t impulu i liber şi a odihnei pionier i lor şi şcolari lor e tc .

Consilii le Organiza ţ ie i p ionier i lor au în faţă un c împ larg do ac t i v i t a t e . Sarcini mu l t i p l e , complexe, deosebit de impor tan te — sarcini actuale şi do perspect ivă — îşi a ş t eap tă rezol­varea. Act iv înd sub conducerea nemij loci tă a pa r t i du lu i , pr in a c t i v i t a t e a pe care o vor desfă­şura , consil i i le Organizaţ ie i pionier i lor vor reuşi , s în tem s igur i , să-şi îndepl inească cu cinste sarcini le ce le rev in , adueîndu-şi contr i ­bu ţ ia la pregăt i rea şi educarea t inerei genera ţ i i , v i i torul na ţ iun i i , schimbul nostru de mî inc .

Care vor fi raporturile dintre şcoală şi Organizaţia pionierilor?

— Organizaţ ia pionierilor este chemată să comploteze — prin forme de ac t iv i t a t e şi metode specifice — ac t iv i t a t ea educa t ivă care 'se desfă­şoară nemij loci t în cadrul procesului de învă ţă ­mîn t .

Lecţia es teş i t rebuie să r ămînă calea pr inc ipa lă de instruire şi educare a elevilor. Toate celelal te ac t iv i t ă ţ i i , organizate în afara clasei şi extra­şcolare, pr in Organizaţ ia pionieri lor , au menirea de a completa lecţ ia , de a îmbogăţi cunoşt inţele elevilor, de a contr ibui la dezvol tarea sentimen­telor, convingeri lor , la formarea persona l i tă ţ i i , eu mijloace specifice munci i p ioniereş t i ,carac te­r izate îndeosebi prin voioşie, avînt tineresc, spirit romant ic .

în t reaga ac t iv i t a te practică a Organizaţ iei pio­nierilor trebuie să-i ajute pe copii în cunoaşterea frumuseţilor şi bogăţ i i lor pa t r i e i , a t rad i ţ i i lo r luptei poporului pent ru e l iberarea na ţ iona lă şi socială, a real izări lor ob ţ inu te , sub conducerea par t idului , în construirea socia l ismului , să contri­bui ie la dezvoltarea dragostei de ţ a r ă şi popor, la în tăr i rea prieteniei şi frăţiei d intre copiii români şi cei din r îndul na ţ iona l i t ă ţ i lo r conlocuioare, ia educaţ ia ş t i inţ i f ică , a teis tă a elevilor.

In vederea real izări i acestor obiective educa­t ive, a acestui conţ inut , a îmbogăţ i r i i şi perfec­ţ ionări i continuie a formelor şi metodelor de ac t iv i ta te pionierească,se prevăd măsuri deosebit do preţioase. î nvă ţă to r i i claselor a I I I -a şi a IV-a, respectiv d i r igui ţ i i claselor V-Vl l , în dubla lor ca l i t a te , de conducător i ai claselor respective şi comandanţ i de de taşamente , vor avea posibili-

(t'onj.i ni'a re m i><ui. 17}

1

Page 3: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

« - G i n La 20 septembrie 1000 s t împli­

nesc <> sută de ani de la naşte­rea lui George Coşbuc autorul volumelor Balade si Idile, Fire de tort, Ziarul unui pierde vară, Cîn-tece de vitejie, t raducă toru l care a famil iar izat publ icul românesc cu opere d in t re cele mai reprezenta­t ive ale l i tera tur i i universale , de la poemele Homerice si „Ene ida" lui Virgil ius, la poeziile lui Ana-creon şi Gatul , de la tea t rul lui Ar is tophan, P l au t şi Terenţ iu , la „Divina Comedie" a lui Dante , de la „Rig-Veda", „Mahabara ta" , „Ramajana"ş i „Saconta la" la bala­dele lui Ri icker t , la l ieduri le lui Heine şi versurile lui Goethe sau Petőfi. Cel ce fusese numit „poetul ţ ă răn imi i " era in fond. un spiri t luminos, receptiv la cele mai di­verse forme de cul tură , a ten t la toa te mar i le probleme ale omu­lui şi u m a n i t ă ţ i i .

Legat prin mii de fibre de isto­r ia şi v i a ţ a poporului său. ,,Sînt suflet în sufletul neamului meu. Ş i - ic în t bucuria ş i -amaru l" , poetul de la Ilordou a făcut să vibreze în versurile sale eroismul româ­nilor, universul lor sufletesc, fru­museţea pa t r i e i , dureri le şi bucu­ri i le v ie ţ i i , consti tuind o t reap tă nouă în is tor ia poeziei româneşti de după Eminescu. F o r m . r e a per­sonal i tă ţ i i acestui poet se leagă puternic de anii şco lar i tă ţ i i . V ia ţ a elevilor de la Năsăud era modestă, aproape rust ică, aşa cum a rămas multă vreme în Transil­vania şi cum o înt î lnim descrisă în nuvela BuduteaT.tichii a lui Sla­vici , ori in romanul Legea trupu­lui al lui Ion Agârbiceanu. Stă­teau mul ţ i într-o cameră , al imen­tele le pr imeau săp tămina l de acasă, cu desaga şi apoi şi le pre­parau s ingur i . Fiecare avea cîte o spec ia l i ta te cu l inară , unu l în mă­măligă, a l tu l în tocană de oaie e t c . , numa i Coşbuc era scu t i t , fiind recunoscut de t o ţ i ca un poet ade­v ă r a t .

Coşbuc a scris încă de cînd era elev în cursul inferior de liceu ver­suri sa t i r ice adresa te unui elev p r e a d e d a t jocu lu i , precum şi poe­zioara Românaşi care a n u n ţ a nota răspica t socială şi vehemenţa din unele poezii de m a t u r i t a t e : Nebuna, l ; n eîntee barbar, In opressores, Noi vrem pămînt, Moartea lui Gelu, Doina şi a l te le . I a t ă două strofe:

Romanos copil de brad Lasă casă, lasă munte, Vino, luptă, sări în frunte Să fii liber, nu tot sclav.

Prinde-n mină puşca ta Şi-o descarcă-n tiranie, Scapă scumpa ta moşie De sclavia, neagră, rea!

Ca elev în clasa VI-a de liceu, Coşbuc scrie cea. 160 poezii l i r ice, fireşte de dimensiuni reduse, din­tre care unele au fost c i t i te în şedinţele socie tă ţ i i l i t e r a re . Virtus romana rediviva, undo t înăru l poet. fusese pr imit — aş zice cu dis­pensă de vîrstă — încă din clasa a !V-a, devenind apoi unul din membrii cei mai act ivi şi chiar vicepreşedinte şi preşedinte al ei. Societatea aceasta de lectură a const i tui t pentru Coşbuc„cea dînt i i şcoală l i te rară" . Cînd în 1882 fu ales vicepreşedinte al societă ţ i i , G. Coşbuc ii dedică o odă, în care deplînge soar ta t ragică a românilor t rans i lvăneni , în accente vizibil inf luenţate de Răsunetul lui An­drei Mureşanu. In acelaşi an , la 9 decembrie, cu ocaziunea deschi­derii primei şedinţe ordinare a socie­t ă ţ i i , în ca l i t a te de preşedinte. Cosmic rosteşte o Vorbă, o matură şi mişcătoare cuvîn tare , prin care

îşi invi tă colegii la o sferă de pre­ocupări ma i largă, căci, zicea el, „omul carele nu-şi ba t e capul să ştie şi a l tceva decît numa i aceea ce t rebuieşte să ş t ie , acela va rămînc pururea sărac de cunoş­t in ţ e ca napu l " (sfecla n .n . ) . Din această cuvîn tare se remarcă matu­r i t a t e a elevului Coşbuc, înclina­rea gravă spre lectură şi s tud iu , solea de cunoşt inţe va r i a t e , ta len­tu l său orator ic , precum şi ideea

de t r ad i ţ i e şi de con t inu i t a t e în cul tură care nu-1 va părăs i t o a t ă v i a ţ a , revenind în ar t icolele pro­gramat ice din revis te le Vatra şi Semănătorul în a le căror comite te de conducere a fost. Din 1882 socie­t a t e a de lectură Virtus romana rediviva redac tează a lmanahu l Musa someşană,, scris de mînă în­tr-un singur exemplar . Aci v a publica G. Coşbuc mul te din poe­ziile sale pe care le cunoaştem nu­mai da to r i t ă unui excelent şi do­cumenta t s tudiu al lui N. Drăganu :

G. Coşbuc poetul liceului grăni­ceresc din Năsăud, în care au fost reproduse, în t ruc î t în t impu l u l t i ­mului război mondia l au dispă­rut numerele revis te i ce conţi­neau producţ iuni le elevului poet . Două s înt poeziile cele ma i izbu­t i te ale elevului Coşbuc: Pepelea din cenuşă şi Tablou de seară. Încă de pe bănci le şcoli i , Coşbuc a început să publ ice în revis te cu o mai mare circulaţie, sub pseudoni-

mul C. Boşcu, anagrama numelui său. „Cea d in t î i poezie — măr-t u r i ş e t e el — am publ ica t -o la v î r s t ă de Í 5 an i într-o foaie peda­gogică din Ardeal . N-o ma i ş t iu şi nici nu ştiu ce era . Am publ ica t apoi fel de fel dc încercări prin toate foile ardeleneşt i" . î l vom înti lni în Familia lui losif Vulcan de la Oradea , în Amicul familiei, Cărţile săteanului român, redac­t a t ă pentru popor de învăţătorul folclorist fon Pop Releganul . Coş­buc nu se lansase in presă fără a

şli de la colegii săi cît valorează scrisul lui. Avea colegi pr icepuţ i , sinceri , pasionaţ i de l u c r ă t u r ă , cu un simţ cri t ic foarte dezvol ta t . Elevul Coşbuc citea nespus de mul t l i t e ra tu ră română şi s t ră ină , t raducînd to toda t ă .

Tînărul poet elev înţelegea cu ser iozi ta te si răspundere procesul de creaţ ie , încît poate const i tui un model : „Seara cînd se culca — îşi aminteş te acelaşi coleg — pe scaun, lîngă pa t , G. Coşbuc îşi punea o luminare , chibr i te , un creion şi o bucăţ ică de h î r t i e , se acoperea pe cap , fie vara fie iarna , închidea ochii, med i t a , g îndea. Ciad prin­dea o idee bună, apr indea luminarea şi o scria pe o buca tă de h î r t i e : aceasta o făcea şi de zece ori pe noap te . Dimineţ i le revizuia toa te hîr t i i le scrise, pe care găsea idei bune, po t r iv i te , le păs t r a , cele­la l te le rupea . Astfel muncea George Coşbuc ca elev, la p lăsmu­irile sa le" . Anii fructuoşi dela Năsăud n-au însemnat însă o în­s t ră inare de sa t , de mediul social şi sp i r i tual care a l imen ta în t reaga sa creaţ ie . Coşbuc mergea adeseori acasă pentru a juca la horă .

în 1884, elev in clasa a V I U - a , se bucura ca nimeni a l tu l dc s t i m a si s impal ia colegilor săi , care intuiau prin el o mare va loare a culturi i româneş t i . E ra preocupat serios, profund, cu un aer de ade­vă ra t poet, „Cu fa ţa pa l idă , ochii expresivi şi z îmbetul melancolic — îşi amin teş te Virgil Şotropa, în Arhiva Someşană, nr . 5/1926 — t r ă d a încă de a tunc i pe poetul ad înc g îndi tor pe care aproape în to tdeauna îl vedeai şi găseai sau no t înd , sau cetind scri i tori vechi şi no i " .

î n t r e 14 şi 21 ma i 1884, Coşbuc îsi dă „ m a t u r a " , adică baca laurea ­tul .

Toamna va pleca s tuden t Ia Cluj, in t r înd într-o e t apă nouă a v ie ţ i i sa le . Anii de liceu vor ră-mîne un fundament t ra in ic pentru tot ce va face mai t î rz in .

I. D. B Â I A N

Page 4: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

j p g w v y \ r g - » T r U V V i . ' V W W I H I I W M B W « J H JMXM . . .

l i c e e l e de s p e c i a l i t a t e a n u l u n u ! L i c e e l e de s p e c i a l i t a t e a n u l unu !i

L i c e u l d e I a p o a r t a B ă r ă g a n u l u i

Peste 150 de elevi în anul întîi Cinci laboratoare de un înalt nivel ştiinţific şi didactic

Două internate ca la Grozăveşti"

Acesta-i visul meu:, inginer hidroameliorator

După cum se ş t ie , în toamna aces­tui an îşi deschid por ţ i le cele m a i tinere licee din istoria învă tămîn tu ­lui social is t : liceele de specia l i ta te , înf i in ţa te la indicaţ ia pa r t idu lu i , ia cel' de-al IX-lea Congres, cele peste 50 de licee de spec ia l i ta te s în t chemate să ofere t inere tu lu i studios condi ţ i i le opt ime pentru pregătirea vi i toarelor cadre de spe­cial iş t i . Absolvenţ i lor , după baca­laurea t , le s înt deschise por ţ i le in­s t i tu te lor superioare, ei pot deveni , prin cont inuarea s tudi i lor , ingi­ner i , economişt i , profesori de o temeinică şi înal tă calificare. Unu l din aceste noi şi t inere lăcaşuri de învăţământ este şi liceul agricol din Fundu lea .

Mul ţ i t ineri şi t inere din regiunea Bucureşt i şi din regiuni învecinate, care îşi croiesc acum un drum în v i a ţ ă , s-au şi îndrep ta t spre acest liceu aşezat , aşa spun cei din pa r t ea locului, la poar ta Bărăganulu i .

Peste 150 de copii , major i ta tea fii de ţ ă r an i cooperator i , îşi încep în aceste zile p r imul an de învăţă­tură la acest t înăr liceu care are trei secţ i i : agricolă, veter inară şi i r igaţ i i . Clădirea monumenta lă a l iceului , ca şi cele două internate s i tuate în apropierea „ Ins t i tu tu lu i de cercetări pentru cereale şi p lante tehnice — Fundu lea" , oferăun con­t ras t surprinzător cu vcs tmîntul viu colorat pe care îl îmbracă stepa Bărăganulu i în fiecare ano t imp, ca un covor de o vas tă orizontali­ta te ce se înt inde pînă la marginea Dunăr i i , la o depăr ta re de peste 100 de km.

în tot cursul verii şi a ici , ca p re tu t inden i unde s-au înfiinţat licee de spec ia l i ta te , s-au făcut pregăt i r i febrile şi pasionate pen­tru p r imirea sărbătorească a ace­lora care vor a lcă tu i pr ima pro­moţ ie . Despre toate acestea ne-a vorbi t inginerul Ion Luca şi ingi­nerul Gheorghe Dăneţ directorul şi directorul adjunct a l l iceului:

— în t ruc î t la orice liceu de special i ta te lucrul cel mai impor­t a n t şi caracterist ic îl consti tuie

labora toare le , organizarea lor a tre­cut pe p r imul p l an . Noul liceu are 5 labora toare : laboratorul de fito-tehnie, botanică şi protecţia plan­telor, laboratorul de zootehnie şi patologie veterinară, laboratorul do anatomie şi chirurgie, laboratorul de chimie şi farmacologie, laborato­rul de agricultură generală şi meca­nizarea agriculturii. în acest an se va ma i înfi inţa şi un labora tor de i r igaţ i i . Do asemenea ma i func­ţ ionează un cabinet de hort icul­tura şi un ale l ier propriu pent ru con­fecţionarea în cont inuare a mate ­r ia lu lu i d idact ic necesar. Liceul dispune şi de un cîmp d idac t ic , o suprafaţă de 7,5 h a cu o colecţie de 517 specii şi soiuri de p l a n t e ' care oferă condi ţ i i bune de s tudiu ş i de îmbogăţire a cunoşt in ţe lor de spe­c ia l i ta te a elevii lor .

Vizi tăm laboratoarele care fac oricui o impresie excelentă . Nu­meroase microscoape, p lanşe , du­lapuri cu sticle pline de eprubete , cu apa ra tu ră de lucru şi cercetare, cu ins t rumente de, măsură tor i şt i in­ţifice, cu o gamă bogată de react ivi chimici , cu un număr impunător de h ă r ţ i , mula je , machete , foto­grafii , d iapoz i t ive , crează în cele cinci labora toare un c l imat cu ade­v ă r a t ş t i in ţ i f ic . Ele sugerează de pe acum rîvna elevilor acestui liceu t înăr , cur iozi ta tea lor ş t i inţ i f ică şi setea de î n v ă ţ ă t u r ă . Pa rcă îi ş i vezi pe aceşti e levi , fii de ţ ă r a n i cooperatori , îmbrăcaţ i înhala te .a lbe doscifrînd la compl ica ta şi impu­nătoarea apa ra tu ră ş t i inţ i f ică a la­boratoarelor , ta inele mirifice ale na tu r i i vegeta le , secretele soiurilor valoroase şi premisele recoltelor boga te .

Ieşind din labora toare , directo­rul şi directorul ad junc t a l l iceului sînt mîndr i să ne a r a t e şi c lăd i r i l e celor două in t e rna te . în d rum spre aceste c l ăd i r i ei ne spun, ant ic i -pînd parcă surprizele v iz i t e i :

— O deosebi tă gri jă s-a acordat condiţ i i lor de v i a ţ ă a elevi lor . Cele două c lăd i r i ale in t e rna tu lu i s înt do ta te cu tot confortul necesar. Camerele se deosebesc una de cea­

la l tă pr in colori t , fiecare do ta t ă cu p a t u r i , du lapur i , masă do mijloc, nopt iere . In te rna tu l are camere con­fortabile pent ru cîte pa t ru elevi . La fiecare etaj s în t 'holur i cu mese şi covoare, b ă i , spă lă toare , farmacii etc . In te rna te le au încălzire cen­t r a l ă , lumină electr ică , s ta ţ ie de radiof icare , can t ină .

Viz i ta in te rna tu lu i , deşi confirmă din plin spusele celor două gazde, ne rezervă surpr iza de l ica tă a unui neaş tep ta t univers domest ic de o rară că ldură şi acu ra t e ţ a .

O t ină ră profesoară, proaspătă absolventă a F a c u l t ă ţ i i de Fi lologie şi care pent ru p r ima oară în v i a ţ ă se va urca la ca tedră în săl i le t înă­rului liceu agricol din Fundu lea , remarcă — surprinsă şi dînsa — că in te rna tu l r ival izează cu oricare din căminele univers i tare de la Grozăveşt i . Profesoara, aproape o adolescentă, a locuit pînă în vara acestui an la Grozăveş t i şi nu ne ma i mi răm că acest in ternat de liceu îi evocă t impul s tudenţ ie i .

Din incinta liceului agricol ple­căm spre s a t . Fundu lea este o aşe­zare de s tepă , seamănă , ca două picătur i de apă , cu oricare a l t sat de pe înt insul Bărăganu lu i . Mergi pe ul i ţele sa tu lu i şi s imţ i sub picioa­re pămîn tu l b inecuvîn ta t al Bără­ganulu i . Casele se ivesc, ca într-o carte poş ta lă i lus t ra tă , din frunzi­şul vişini lor , merilor şi nuci lor . Căutăm în sat c î ţ iva din elevii care au da t în sesiunea iunie examenul de admitere la liceul agricol . Ia t -o pe E l e n a M i n t i l i e , fată de ţ ă r an coo­pera tor . Ne întâmpină sfioasă şi sur îzătoare , în ograda casei păr in­teş t i . A te rminat şcoala e lementară cu media 8,88. De acum înainte va urma cursurile l iceului agricol la secţia i r iga ţ i i .

— Ce te-a îndemnat să te înscrii la liceul agricol?

Mărtur is i rea oi este aceea a unui v i i tor tehnic ian, poate chiar a unui v i i tor agronom. Ne a ra t ă cu b r a ţu l în t ins , îndrep ta t spre marginea sa tu lu i , unde sclipeşte p r in t re cren­gile lizierei de salcîmi oglinda de argin t a unui lac :

— Bărăganu l are pu ţ ină apă . I r igaţ i i le , agregatele de ploi a r t i ­ficiale, moto-pompele au de pe acum şi vor avea şi în vi i tor un rost tot mai impor t an t . N imic nu e mai frumos decît să lupţ i pentru recolte bogate . Pă r in ţ i i mei s în t coopera­tori. Bunici i mei au fost şi ei ţ ă r a n i . Eu voi fi cea d in t î i generaţ ie din famil ia mea pregă t i tă cu adevăra t ş t i inţ i f ic pentru că ea socotesc că este una d in cele mai frumoase şi nobile profesii : aceea de a smulge pămin tu lu i roade cum el n-a d a t încă n ic ioda tă .

De la casa Elenei Min tilie mergem la Ana Bordeiaşu, înscrisă la acee­aşi secţie a l iceulu. Sub umbra unui pom, t r ad i ţ i ona la bucă tă r i e de vară fumegă a lb . Eleva găteşte mîncare . E poate cea mai frumoasă vacan ţă din v ia ţa ei . începînd din septembrie va fi v ă z u t ă zilnic mer-gînd cu servietă în mînă spre liceu, pr imul liceu din is tor ia sa tu lu i ei n a t a l . De ce s-a înscris la liceu? Ia tă o întrebare care-o uimeşte ni­ţel , f i indcă deşi s-a g înd i t la acest lucru, ei i se pare d rumul cel ma i firesc şi cel mai a t r ăgă to r :

— Deşi s înt încă depar te de ţe lu l meu de a ajunge tehnic ian , poa te chiar agronom, s imt de pe acum că nimic nu poate isca o mîndr ie m a i mare în inima mea decît ideea că p ă m î n t u l va da roade însut i te , în­tre al tele şi da tor i t ă ş t i in ţe i pe caro o voi c ăpă t a . Voi fi, fără îndoială , un bun inginer h idroamel iora tor . Acesta-i visul meu . . . .

Cînd veţ i călători cu t renul pe l inia Bucureşt i-Constanţa şi veţ i trece prin faţa Ins t i tu tu lu i de cer­cetăr i pentru cereale şi p l an te teh­nice din Fundulea , a runca ţ i o pr i ­vire şi în imedia ta lui vec ină ta te . Veţi zări o clădire impunătoare , cu zeci de ferestre mar i şi luminoase. Veţi zări creioanele înflorate cu ferestrele celor două in ternate . Veţi zări în parcul ce le înconjoară grupuri vesele, sau medi ta t ive , de adolescenţ i . Aici se află liceul agri­col. E l îşi t ră ieş te p r imul an din v ia ţă : anul 1.

F I O R E A C E A U Ş E S C U

3

Page 5: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

C O L O C V I U L A C L U J P E T E M A

PĂRINŢI

şi

Solicitind colaborarea Comitetului regional Cluj al femeilor, revista noastră a organizat un colocviu la care au participat: Natália Popa (asistent universitar), Maria Cristean (vicepre­şedintă a Comitetului regional Cluj al femeilor), Viorica Pamfil (conf. universitar), Olimpia Arghir (actriţă la Teatrul Naţional din Cluj) şi Olimpia Dociu (preşedinta Comitetului Oră­şenesc al femeilor).

Deoarece s-au emis şi păreri contradictorii, găsim potrivit să grupăm răspunsurile pe în­trebări, pentru a se putea urmări mai limpede acel joc, adesea inefabil, al nuanţelor şi ideilor enunţate.

ANIHILAREA FACTORILOR NOCIV I

— Cum să procedăm noi — părinţii — pen­tru ca educaţia copiilor noştri (mai ales în epoca pubertăţii) să nu fie făcută de factori nesupravegheaţi cum sînt „strada" sau „prie­teni"?

Natália Popa: „După părerea mea nu exis tă un procedeu general va l ab i l pen t ru to ţ i co­p i i i . Depinde de felul în care ne cunoaştem copi lul sub aspec tu l t e m p e r a m e n t a l . In al doi lea r î nd , dep inde de felul în care apreciem p u b e r t a t e a . O pr iv im ca pe o „v î r s t ă pericu­loasă" , sau ca o fază normală de dezvol ta re a copi lu lu i?

I a t ă care este părerea mea : în p r i m u l r înd , p u b e r t a t e a nu t rebuie p r i v i t ă ca o v î r s t ă pe­r icu loasă , ci ca o fază normală de dezvol ta re biologică şi psihologică (deci nu rezervă, izo­la re , spionare a copi lu lu i , ci ma i mu l t ă aten­ţ i e , de l i ca te ţă , înţelegere a dor in ţe lor şi as­p i ra ţ i i lo r sa le , luarea în considerare a perso­n a l i t ă ţ i i copi lu lu i ) . Da to r i t ă fap tu lu i că la aceas tă v î r s tă s ens ib i l i t a t eacop i lu lu i este mul t crescută , r e c e p t i v i t a t e a şi emoţ i i le dcaseme-nea , exis tă t e n d i n ţ a do evaziune şi unele per­turbăr i pe plan psihologic . Acestea s-ar pu­tea reduce la t re i aspecte ma i i m p o r t a n t e :

1.— Inconsecvenţă t recă toare , care nu afec­tează condui ta în ansamblu (fuga de la ore, la un film cu epizoade erot ice) .

2. —Tulburări ' t r ecă toare , r epe t a t e , care modifică p a r ţ i a l condui ta (absenţe dese de Ia şcoală , p l imbăr i excesive, citirea' unei l i tera­tur i neadecva te v î rs te i ) .

3 . —Tulburăr i r epe t a t e , s t a b i l e , care mo­difică m u l t pe r sona l i t a t ea (acte de obrăzni­cie, hu l igan i sm, de l icventă minoră ) .

Aceste tu lbură r i se datoresc decalajului în t re psihologie şi b iologie , creşteri i puter­nice a g landelor cu funcţi i in te rne . Ce măsur i po t lua p ă r i n ţ i i ?

— Organizarea mai a t e n t ă a mediu lu i , crearea atmosferei fami l ia le pr ie lnice , supra­

vegherea lecturi lor pa r t i cu l a r e , a pr ie ten i i lor pe care le face copi lu l , a modulu i în care îşi petrece t i m p u l , ca şi ac ţ iun i efectuate cu grijă şi t a c t în vederea refulări i t end in ţe lo r nega­t i ve .

Maria Cristean: î n t r e b a r e a cere ev iden t un răspuns complex . To tuş i , eu am să mă refer n u m a i la c î t eva aspecte şi am să spun că unu l din cei mai impor t an ţ i factori educa t iv i este j u s t a organizare a t i m p u l u i , alegerea judic i ­oasă a „ofertelor" moderne (dans , f i lm, cea­iuri d a n s a n t e , spectacole) . P ă r i n ţ i i au da to r i a să observe că t i m p u l l iber a l copi lului t rebuie să a ibe un sens, să fie r a ţ i ona l o rgan iza t şi ech i l ib ra t . Controlul (permanent) t rebuie să fie afectuos, de l i ca t , fără carac te r in tempes­t i v .

Dar pen t ru a s t a , lucrul cel ma i impor t an t este ca înşişi p ă r i n ţ i i să ofere copi lu lui lor un model e t ic , printr- 'o v i a ţ ă o rdona tă , pr in fe­lul corect de a rezolva unele neajunsur i în famil ie , pr in că ldura cu care se apropie de fiul sau fiica lor.

Viorica Pamfil: Mamele ar t rebui să se con­sidere pr ie tenele fetelor lor şi să discute îm­preună cu m u l t t a c t , t oa t e problemele . în educa ţ i a bă ie ţ i lo r e bine să in terv ină t a t ă l , da r , consider că în ambele cazuri şcoala t re­buie să-şi aducă apor tu l cuven i t .

Olimpia Arghir: Cîş t ig îndu- i din t i m p , din fragedă copi lăr ie , pr ie ten i a d e v ă r a ţ i , urmă­r ind zi de zi, cu mul t ă r ăbda re evolu ţ ia copi­lu lu i , făcînd ne înce ta t o diferenţ iere necesară (dar nu abuzivă) în t re ceea ce este inerent vîrs te i şi ceea ce este nociv, dar mereu avînd in vedere idealul că pă r in ţ i i au d a t o r i a să r ămină t o t d e a u n a , în sensul cel ma i îna l t al cuv în tu lu i , cei mai buni pr ie teni ai copilului lor, i a tă ceea ce cred eu că poa te cons t i tu i un răspuns la această în t r eba re , pe care , în mod firesc ne-o punem cu t o ţ i i .

Olimpia Dociu: în p r imul r înd cred că tre­buie să-i expl icăm copilului noc iv i t a t ea anu­mitor lucruri de care s în t legate consecinţe pr imejdioase .

P r ie ten i i l e necon t ro la te pe care şi le face copi lul în unele cazuri şi care îl pot îndrep ta pe un d rum greş i t , t rebuie u rmăr i t e a t e n t , cenzura te , da r ch ia r şi aici da to r i a pă r in ţ i lo r este de-a ac ţ iona cu t a c t , fără a j ign i , fără ex­presi i grosolane şi r e b a r b a t i v e .

UITĂM P R O P R I A N O A S T R Ă C O P I L Ă R I E ?

— Cînd judecăm viaţa şi faptele copiilor noştri, se pare că uităm propria noastră copilă­rie, h'ste bitte, sau rău acest lucru?

Natália Popa: Copi lăr ia (ca v î r s tă ) . — evi­dent că nu poa te fi u i t a t ă . Dar adjudecarea noas t r ă , a copi lăr ie i noas t r e , a t r ecu tu lu i , pr in p r i zma copi lăr ie i p rezentu lu i nu e po­s ib i l ă . E , în p r i m u l r î nd , o d i ferenţă d a t o r i t ă f ap tu lu i că m o t i v a ţ i a acte lor noas te sociale (motive ap rop ia t e şi îndepăr ta te ) are o rezo­n a n ţ ă afectiv — emoţ ională foarte difereneţi-a t ă .

Maria Cristean: Greşesc p ă r i n ţ i i care îşi u i t ă p ropr ia copi lă r ie , care îşi închipuie că au fost to t aşa de „ m a t u r i " şi cu preocupăr i le a c tua l e , şi judecă faptele copi lu lu i lor prin aceas tă p r i s m ă . Evocarea copi lăr ie i noas t re , ba aş îndrăzni să spun chiar „ re t r ă i r ea" ei pa ra l e l cu aceea a copi lu lui nos t ru , are un evi­den t rol e d u c a t i v . . .

Viorica Pamfil: Nu poţ i să judeci faptele copi i lor pr in p r i sma exper ienţe i dob înd i t e o d a t ă cu an i i , fără a ţ ine s e a m a de p ropr i a t a copi lăr ie . Orice p ă r i n t e e d a t o r să nu u i te că nu poa t e cere unui copil ceea ce nici el nu a p u t u t da la v î r s t ă copi lă r ie i . D a r , e impor­t a n t să ob işnu im copi lul cu convingerea şi în­crederea în în ţe lepc iunea , exper ien ţa şi sfa­tu l nos t ru , s ă - î o b i ş n u i m cu curajul de a ne des tă inu i to tu l — bine sau r ău .

Olimpia Dociu: Cele mai frumoase şi dura­bi le amin t i r i s în t cele legate de copi lăr ie . P ă r i n ţ i i care îşi u i t ă p ropr i a lor v î r s t ă infan­t i l ă ignoră un e lement pre ţ ios în munca de educa ţ i e .

Olimpia Arghir: Mă înscriu la aceas t ă ul­t i m ă p ă r e r e : este o mare eroare a tunc i cînd p ă r i n ţ i i îşi u i tă p ropr ia lor copi lăr ie . Amin t i ­rea ei cons t i tu ie un tezaur bogát de învăţă­m i n t e . G î n d i ţ i - v ă la „Amin t i r i l e d in copilă­r i e " a le lui Ion Creangă.

C O P I L Â R I Ţ I - V Ă „SERIOS"

— Aveţi momente cînd vă „copilăriţi" ală­turi de copiii dvs? Vă jucaţi „serios" cu ei? Participaţi la jocurile lor, glumiţi cu ei, sau sînteţi nişte ,,încruntaţi"?

Natália Popa: Chiar dacă , din cauza pre­ocupăr i lo r , nu avem noi înşine momente de „copi lă r ie" , t r ebu ie să le creem. E l e s în t ab­so lu t necesare, a t î t pen t ru copi i , c î t şi pent ru no i . P l i m b ă r i l e în n a t u r ă , jocur i le spor t ive , excursi i le s în t cadru l cel m a i adecva t pent ru cunoaş terea p ropr iu lu i nos t ru copil , ca şi pen t ru recre ierea n o a s t r ă .

Maria Cristean: îm i face o deosebi tă plă­cere să mă „copi lăresc" a l ă t u r i de copi lul meu. To tdeauna găsesc t i m p l iber să glumesc şi să r îd a l ă tu r i de ol. O fac cu n a t u r a l e ţ e , s inceri-

4

Page 6: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

tal.ţ ş i c ă ldu ră . Nu ..miine/", nu „joc (,<'..i I i-u" în astfel de împre jurăr i , fiindcă a.ş puica ,-re«;a impresia ca iri>ni/.ez ceea ce nu trebuie în II i e i un ca / luai peni o p ic ior .

t'itirim Pamfil: P a r t i c i p a r e a noas t ră la j o c u r i l e copi lului î i creează aces tu ia o neinăr-<rini !< i bucurie ş i , t o t o d a t ă , acel sen t iment de apropiere ş i înţelegere, care es te , n e t ă g ă d u i t , foarte impor tan t în re la ţ i i l e d in t re pă r in ţ i ş i c o p i i .

Olimpia Dodii: Dragostea pă r in tească te face iu m<id spon lan să treci deseori peste ba­riera virslei t a le şi să devi i tovarăş de joacă al p ropr iu lu i tău copi l , supun indu - t e con­ş t i inc ios regul i lor jocu lu i . Nu cunosc bucur ie ma i mare . "

COPII I DE AZI SÎNT P R E C O C I ?

('opiu noştri sini moi precoci decit crom noi l<: virsta lor'.' Şlia mai multe? E bine să încurajăm */ să cultivăm această precocitate? jXit t w / f ea - cumva — dăunătoare personali­tăţii sale de mai Urzi ui'

Amália Popn: Soeol eă e bine să încurajăm aşa zisa p recoc i ta te a copi lului do az i , caro — de fapt - nu e precoc i t a te , ci cunoş t in ţe mai inul le , mai s i s t ema t i ce şi mai c la re . Nu are efect nega t iv asupra formări i , pe p lan psiho­logic, a p e r s o n a l i t ă ţ i i . Dar , poa te avea un efeel dăună to r dacă dor in ţa copilului spre cu­noaştere se transformă p r e m a t u r in pas iune ol»,l hială şi negl i jentă biologică (somn nere-gu l a l , preocupăr i cogni t ive excesive, a l imen­ta ţ i e incorectă , insuf ic ientă) .

Murin Cristenn: Mă a lă tur acestei idei, aeeen-tuiii 'i asupra grijoi privind v i rs ta , puterea de a s imi l a i e a cunoşt inţelor . încl inaţ ia şi pa­siunea copi lului , s tarea sănă tă ţ i i sale.

Viorii-a Pamfil: Eu nu văd cum ar fi . pri­mejdioasă aşa zisa p recoc i t a te . în epoca noas t r ă , de remarcab i le rea l izăr i ş t i in ţ i f ice , cînd copiii au la dispozi ţ ie a l î t e a mij loace de in formaţ ie ( rad io , c inematograf , te levizor , r ev i s t e , ziare) , este şi norma] ca , ei să ni se­pară mul t mai" precoci faţă de cum e ram noi la vîrs tă lor. E bine să încurajăm aceas tă pre­coc i t a t e , deşi te rmenul nu cred că este în to­tul p o t r i v i t .

Olimpia Arghir: K firesc, e bine ca v l ă s t a ­rele noas l re să a ibă cunoş t in ţe mai vas te de-cil am avu t noi la v î r s t ă lor. Mă bucur şi do­resc in p e r m a n e n ţ ă ca fiii mei să a ibă cunoş­t i n ţ e cit mai boga te , da r mă a l ă tu r ideii ca lucruri le să nu depăşească v î r s t ă firească, în acest caz, totul este perfect !

Olimpia Dociu: Ca rac t e r i s t i ca epocii con­temporane expl ică în cea mai mare măsură p recoc i t a tea copii lor noş t r i . E b ine , însă, să încurajăm n u m a i acea l a tu ră a precoc i tă ţ i i care a jută la îmbogă ţ i rea cunoş t in ţe lo r , la cunoaş te rea fenomenelor din n a t u r ă şi socie­

ta te-ş i au aceea r a r e ar pu tea duce Ia apar i ţ i a M dezvol ta rea unor t r ăsă tu r i negative-, daună-I oare .

E V O I E SĂ SPUNEM: „NU-I VOIE"?

— Nu cumva spuneţi, adresindi,•vă copilului dvs.. de prea multe ori „nu-i voie"?

Natália Popa: I n t e rd i c ţ i i l e s int absolut necesare la vî rs le mici , cînd procesul de for­mare mora lă nu merge de la convingeri la no ţ iun i şi fap te , ei invers , de la fapte la noţ i ­uni şi convinger i . „Nu t rage fa ţa de masă" ! , „nu pune mîna pe p l i t ă ! " şi a l t e le de acelaşi fel sînt. „ in terdio . ţ i i -ordine" absolu t necesare la copiii de vîrs te mic i , la preşcolar i . Copilul poa t e fi lăsa t să ac ţ ioneze mai l iber , în mă­sura în care i s-au crea t unele depr inder i şi ob işnu in ţe de compor t a re mora lă , in măsura în care s-au in te r io r iza t aceste ac te morale p r i m a r e .

Maria Cristean: Eu cred că — în general —• copii i vor să fie c u m i n ţ i , da r nu ş t iu ce să facă pen t ru a fi î n t r - adevă r c u m i n ţ i . De aceea socot că expres i i le coerci t ive t rebu ie să fie t o tdeauna însoţ i te de exp l i ca ţ i i l e cores­p u n z ă t o a r e , iar ele t rebuie făcute l impede , pe în ţe lesul lor.

Viorica Pamfil: Copilul e bine să fie lăsat l iber în manifes tăr i le s a l e , d a r — tot t impul sub cont ro lu l p ă r i n ţ i l o r . E l t r ebu ie să şt ie de mic ce o voie să facă şi ce nu e voie ş i , în acest caz , nu vom avea ocazia de a r epe t a p înă la psihoză şi ex tenuare e x c l a m a ţ i i l e de inter­d ic ţ ie de care pomen i ţ i . A ş a d a r , p ă r i n ţ i i s in t da to r i să manifeste în ţe legere , d a r şi in t ran­s igen ţă , ca lm, da r şi ho tă r î r e în educa ţ i a co­p i i lo r .

Olimpia Arghir: Degeaba repeţ i copi lu lui „nu-i voie cu ta re sau cu ta re lucru", dacă aceste in t e rd ic ţ i i nu s înt înso ţ i t e de exp l ica ţ i i d i rec te , legate de fiecare caz în p a r t e , ( and l-ai făcut să în ţe leagă pr ie teneş te acest lucru, nu mai e nevoie să-i spui „nu- i voie" .

PAVEL CRUŞOVAN

Nota redacţiei: Din d o r i n ţ a de a an t r ena şi a l ţ i p ă r i n ţ i la e luc ida rea problemelor puse în acest i n t e r v i u , so l i c i t ăm c i t i to r i i r ev i s te i noas t r e să ne comunice pă r e r ea lor ch ia r şi sub forma unor s imple scrisori nes i s t ema t i ­za t e în r igoarea r i t m u l u i impus de specificul i n t e rv iu r i l o r : o în t r eba re şi un r ă spuns . Idei ­le pot fi — b ine în ţe les — e x p r i m a t e g loba l . Ceea ce ne in teresează însă, este ideea de a a l rage cît mai hui Iţi pă r in ţ i în dezba te rea p rob leme lo r de e d u c a ţ i e .

N. T O N I T Z A

C a p d e c o p i l

O ANCHETĂ — CONCURS:

Timpul liber d e la

sfîrsitul săptămînii

1% numărul de faţă lansăm o anchetă, adresată tuturor cititorilor revistei, pe tema „cum folosim

şi organizăm pentru copiii noştri t impul liber de la sfîrsitul s ăp t ămîn i i " (slmbăla după amiază şi duminica). Prin această anchetă, revista noastră vrea să atragă atenţia asupra largilor posibilităţi ce se cer folosite pentru educaţia copiilor în familie: spectacole de teatru si vizionări de fi lme, vizite la uiuzee, pinacoteci şi case memoriale, mici excursii cu caracter instructiv în locuri istorice etc.

Ancheta noastră se referă - bineînţeles — în egală măsură şi la modul de folosire a timpului liber de la sfîrsitul săptămînii în mediul familial , în casă (vizionarea programelor de la televizor, lecturi), preocupări cu caracter educaţi v-gospodăresc (grădinărie, columbofilie, apicultură), jocuri etc.

Ancheta este adresată părinţilor,cărora le solicităm răspunsuri detaliate privind munca, experienţa, preocupările, sugestiile si doleanţele lor în domeniul folosirii judicioase şi armonioase a timpului liber de In sfîrsitul săptămînii.

Cele măi bune scrisori vor fi publicate în padinile revistei. Dorim în acest fel să dăm anchetei noastre caracterul unei dezbateri Ungi şi al unui schimb de idei şi păreri izvorîtedin viaţă. Cele mai interesante răspunsuri primite în cadrul anchetei vor constitui obiectul unor studii scrise de personalităţi marcante ale mişcării pedagogice şi sociologice din ţara noastră.

Acei participanţi la ancheta revistei noastre, care se vor distinge prin cele mai bune şi interesante scrisori, vor primi premii în cărţi şi abonamente la revista „Colocvii despre şcoală, familie şi societate".

Scrisorile se vor trimite pe adresa revistei si vor purta pe plic menţiunea ..pentru ancheta: t impul liber de la sfîrsitul săptăiiMiiii". I n c o m u n a B u c o v ă ţ r e g . O l t e n i a , c i t i t o r i i s e i n t e r e s e a z ă de c ă r ţ i l e noi a p ă r u t e

Page 7: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

SÄ DISCUTĂ DESPRE

VOCAŢIE TALENT PASIUNE

* r in t re manifestări le personal i tă ţ i i care subliniază or ig inal i ta tea şi un ic i t a tea ei un loc impor t an t îl ocupă pas iun i le .

I s tor ia a t i tud in i i sociale fa ţă de pas iuni a fost supusă în t i m p unei dramat ice evo lu ţ i i ; în Grecia ant ică scrieri le filozofice (Socrate, P l a ton , Aristotel) şi cele l i t e ra re (Sofocle şi Euripide) considerau pasiuni le ca v i r tu ţ i înnăscute. Ss c redea însă că posesia lor aduce mînia zeilor care erau socotiţ i (prin a t r ibu ţ i i şi definiţie) posesori de pas iun i . Mai t î rz iu a t i tud inea faţă de pasiuni s-a sch imbat . în veacur i le s tăp în i te de bigo­tism şi de spi r i tu l inchizi ţ iei s-a pus înt re pasiuni şi vici i semnul egali­t ă ţ i i , pasiunile fiind considerate ca s tă r i de posedare . Dan te Alighier i , Boccacio, apoi Moliére sau Shakespeare , moral iş t i i francezi (dintre care mai ales La Bruyere şi La Rochefoucauld), ori filozofii (Spinoza, Descar­tes şi alţ i i) au dezvol ta t ideea universa l i tă ţ i i raf inate şi g rada te a pasiunilor umane în contextul vieţ i i sociale. în sfîrşit, s tudiu l biogra­fiilor oamenilor i luştri au impus ideea că exis tă pas iuni pozit ive şi pa­siuni negat ive. Avarul lui Moliére, de pi ldă , i lustrează de m a i bine de 300 de ani , ce înseamnă o pasiune negat ivă , pe cînd biograf ia aceluiaş i scri i tor a r a t ă ce înseamnă for ţa unei pasiuni pozit ive dub la te de t a len t . Mai complicată şi plină de sub t i l i t ă ţ i a rămas în ţe legerea na tu r i i şi ori­ginii pasiuni lor umane , rolul mediului , al familiei şi al educaţ ie i în dez­voltarea pasiunilor pozi t ive, deşi în mul te cazuri , cum ar fi de p i ldă cel al lui Mozart, Chopin, al soţi lor Curie şi nenumăra t e a l te le , pas iunea pentru un anumi t domeniu s-a manifes ta t ca o t r ă să tu ră înscrisă în biografia familiei respect ive.

fotbal (pasiuni de consum), la s tăr i le pasionale ce se manifestă în acţi­uni de colectare (pasiuni de colectare de obiecte de a r t ă . de discuri , de că r ţ i etc.) pînă la pas iuni le în care ac t iv i t a t ea de creaţ ie şi informare în Ir-un anumi t domeniu devine a r ză toa re (pasiuni creatoare) . Bineînţe­les aceste feluri de s tă r i pasionale pot coexista adesea .

Pasiuni le contr ibuie la dezvol tarea pat r imoniului mater ia l şi spi­r i tua l al socie tă ţ i i şi ca a t a r e prezenţa lor e c ă u t a t ă în zilele noastre cu mul t interes. Micul ecran , de p i l d ă , e preocupat în u l t imul t imp de pasi­unile de colecţ ionare, i a r regizorul Jean Petrovici a rea l iza t un intere­san t film documentar asupra cî torva pas iuni , înregistrînd pe peliculă spectaculozi ta tea efectelor acestor incandescenţe ale sp i r i tu lu i şi ac t iv i t ă ţ i i umane .

Es te lesne de înţeles că va loarea c rea toare a pas iuni lor depinde de or ientarea lor. Ex i s t ă pas iuni care degradează personal i ta tea umană , devenind acte imorale . Din acest mot iv în mul te s t a t e din lume ele s înt puse sub in terd ic ţ ie . De altfel v i a ţ a socială promovează , susţine sau modi­fică rezervorul ac t iv i t ă ţ i i umane şi ca a t a r e s t ruc tura socială a pasiunilor .

Aşa, de p i l dă , pasiuni le pen t ru au tomobi l i s t ică , pen t ru fotografi­ere, pent ru colecţ ionarea de voci muzicale celebre, s înt condi ţ ionate de dezvol tarea tehnici i moderne. Colecţ ionarea de fotografii de cosmonauţ i , de v e d e t e ş i a r t i ş t i , fotbal iş t i , insigne e tc , s înt condi ţ ionate de social izarea vie ţ i i famil ia le . Ex is tă şi t endin ţe de d iminuare a unor pas iun i ; pas iunea pent ru şa re te , pen t ru cai etc . au d iminua t pe iriari a r i i geografice. în l egă tu ră cu te r i tor ia l izarea re la t ivă a pas iuni lor umane , există conser-vator isme şi modernizăr i r ap ide . Unele conservatorisme au ca rac te r spe­cific. Aşa de pi ldă în Spania se conservă pasiunea pentru luptele de tore­adori şi în zilele noas t re . Semnificat iv este faptul că pe p lan social , are loc o creştere ev identă a pas iuni lor ac t ive , de crea ţ ie , nu numai a celor de colecţionare şi de consum. Toate acestea pledează pentru ideea că exis­tă o de te rminare socială a pas iuni lor şi un r apo r t al acestora la dezvolta­r ea soc ia l ă .

Psihologic se poate a l c ă t u i şi un tablou al pasiuni lor la difer i te vîrs-t e . în ani i copi lăr ie i , de p i l d ă , pa r t i c ipa rea la joc are ca rac te r pasional , şi nu am greşi dacă arh socotit-o ca fiind p r i m a pas iune şi expres ia în germene a celor ce se vor forma mai t î rz iu . în ani i de şcoală se dezvoltă pas iuni le de colecţ ionare a to t felul de obiecte şi mai ales pas iunea de colecţ ionare de mărc i poş ta le , de insigne, de fotografii de a r t i ş t i e tc . Ado­lescenţa aduce după sine adesea dezvol ta rea pas iuni i pentru lec tură , crize pas ionale şi o mare înmul ţ i re a s t ă r i lo r pas ionale . Acest din u r m ă aspect al adolescenţei face din aceas tă pe r ioadă a vieţi i omului o v î rs tă a pasi­uni lor , deşi vîrstele mature dau o ma i consistentă şi mai consol idată valoa­re şi func ţ iona l i ta te pas iuni lor c rea toa re şi de colecţ ionare .

' F ă p t u i că pas iuni le se nasc şi s înt în t r e ţ inu te sau înăbuş i te de con­di ţ i i le vie ţ i i famil ia le şi de cele ale şcoli i , a f ă c u t să li se acorde un rol impor tan t în p rob lemat ica pedagogică mode rnă .

URSULA SGHIOPU:

din optica vieţii şi a educaţiei, despre pasiuni

Ipoteza educabi l i tă ţ i i pasiuni lor se poate de asemenea spri j ini pe numeroase exemple concrete, da r şi pe ideea , emisă de cunoscuţi psiho­logi c a Th . R ibo t , Al . Dumas , că pasiuni le s în t s tăr i de e m o ţ i e t e n s i o -na lă pre lungi te ş i in te lec tua l i t a te , împo t r i va acestei opini i , psihologii hormişt i* , susţ inînd că pasiunea este o s t a r e inst inctuală sau t empera ­menta lă înnăscută , i a r reprezentanţ i i hormisrrtului moris t , S . F r e u d , A.Adler, considermd-o d rep t o formă de subl imare a dor in ţe lor , tendin ţe­lor şi t rebuinţelor , pledează pen t ru teza că pasiuni le nu s înt educabi le . Dezvoltarea anchetelor sociale, impl ic i t a sondajelor pe care le pe rmi t aceste interesante ins t rumente de cercetare , au scos în ev idenţă creş­terea foarte accen tua tă a pas iuni lor ca fenomene sociale, fap t ce in­firmă teori i le ho rmis t e .

Ideea de tensiune psihică , de incandescenţă in ter ioară p ropr iepas iun i i , continuă să preocupe cercetă tor i i d in diferi te domenii . Fe r t i l ă , aceas tă caracter is t ică a permis să se completeze oarecum înrudirea d in t r e mici le şi mar i le pasiuni şi să se înţeleagă că între ele sînt doar deosebir i de grad . Aceeaşi idee de tensiune ps ih ică , de grad ş i dura tă d i fe r i tă , a pe rmis să se înţeleagă ta mod cauzal t ransformarea pasiuni lor m a r i şi mic i , în unele cazuri , cînd lipsesc anumite t r ă să tu r i caracterologice, în vici i sau în s tăr i maladive sau pseudo-maladive (maniile, s tăr i le de del i r sau cele de a l t e ră r i ale echi l ibrului menta l ) .

în mod firesc pasiuni le îngustează re la t iv interesul pen t ru ceea ce nu este obiectul pas iuni i . Pr incipiul dominante i formulat de cunoscutul fiziolog A.A.Uhtomski (1875-1942 ) expl ică aceste carac ter is t ic i ale pa­siunilor. Ex is tă însă şi oameni cu duble pas iun i . Cehov, medic şi scri i tor , Binet, psiholog şi d ramatu rg , sînt d o a r c î t e v a exemple în aceas tă pr ivin­ţ ă , în cazurile c i t a te este de r emarca t totuşi că doar una din pas iuni a făcut cunoscut pe autorul ei .

Majoritatea scrieri lor ce se referă Ia pas iuni consemnează diferenţe între pasiunile t r ecă toa re şi cele ce definesc mai profund caracterul unui om ca şi temperamentele pas ionale . R.Lafon (1963) del imitează crizelepasio-nale t recă toare , to tdeauna intense-printre care pot fi enumerate şi cele de dragoste, —dc s tă r i l epas iona le , c a r c p o t f i de in tens i tă ţ i diferi te , de la sta­rea crea tă de o discuţ ie , o aud iţie muzicală .pa r t i c ipa rea la un campionat de

*) Psihologia ins t inc t ivă <N. Red.)

Şcoala activă are meritul de a fi arătat însemnătatea intereselor şi a activităţii în dezvoltarea pasiunilor. Şcoala poate^ stimula şi susţine pasiuni neexploatate pedagogic întotdeauna destul. în anii de şcoală, şi datorită ei, se dezvoltă pasiunea pentru fizică, chimie, matematici, limbi străine etc. M-aş opri la un fenomen semnificativ al zilelor noastre şi anume la actul frecvent al dezavuării sociale creseînde a celor ce nu manifestă nici o incandescenţă, nici o pasiune. Nu e vorba de lupta împo­triva mediocrităţii, dusă uneori ca o campanie de sfîrşit de trimestru în diferite unităţi şcolare,ci de cerinţa insistentă, uneori spectaculoasă, proprie vieţii noastre sociale, proprie necesităţii de participaţie şi anga­jare faţă de viaţă şi faţă de unele din valorile ei.

Page 8: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

în fineare epocă, fizica s tud iază noi fenomene, în sch imb, se desfac .ini i-a şi se al ipesc la al te ş t i in ţe impor tan te ramur i de cunoaştere şt i in­ţ if ică. Asemenea lui Leonardo da Vinci, s avan t un iversa l , în veacur i le t r e c u t e fizicienii erau de multe ori şi ingineri . P înă de curînd electronica făcea pa r te din fizică: acum ea este o ş t i in ţă t ehn ică a p a r t e . în momentul do fa lă sînt pe cale să se despar tă de fizică mecanica şi ch i a r acustica, in t re l imp, fizicienii au reuşi t să înzestreze f iecare ş t i in ţă cu r î t e ceva din specificul domeniului lo r ; aşa au luat naş tere astrofizica, geofizica, chimia fizică, biofizica. I a t ă d a r că grani ţe le fizicii se află în neconteni tă schimbare . în sînul ei au apă ru t de cur înd a l te r a m u r i ; de exemplu, studiul p lasmei şi radiof iz ica sînt discipline noi în cadru l f izici i .

Pu tem spune , dec i , mai în g lumă, mai în serios, că fizica se defineş­te ca ş t i in ţa cu l t iva tă de f izicieni . . . în de f in i t iv , cum înţeleg oare na tura fizicienii? Ei bine, ei socotesc că toa tă lumea este compusă din pa r t i ­cule infim de mici , numi te particule elementare, cărora le s în t asocia te nişte u n d e ; ia r dacă vom înt reba un f izician t eore t i c ian , el va răspunde răspicat că ceea ce-1 interesează pe f izician în cele din urmă sînt cimpu-

. rili—această formă de manifes tare a mater ie i care expr imă exis tenţa par­ticulelor e lementare şi pe ca re le s tudiază fizica modernă.

Să no l in iş t im însă: f iz icianul , p înă a ajunge la fizica modernă, are de învăţat bazele fizicii: mecanica , opt ica , că ldu ra şi ce le la l te cap i to le ce alcătuiesc fizica clasică, ş t i in ţă care începe pr in a fi învăţată încă din liceu. Sub forma ei de astăzi fizica a lua t naş te re acum mai bine de iiOO d e a n i , cînd o a c r i e d e g î n d i t o r i c a F r a n c i s c B a c o n (1561 — 1626), Galileo Galilei (1564—1642) şi , mai a les , I saac Newton (1642 — 1727) i-au pus bazele teoret ice şi exper imenta le . Mecanica lui Newton a avu t un succes nemaipomeni t , ea deschizînd orizonturi la rg i ap l icăr i i ma tema t i c i i la legile mişcări i corpuri lor . Mai t i rz iu , spre s f î rş i tu l secolului al XIX- lea au început să apa ră şi l imi tăr i le mecanici i c las ice . O serie de fenomene nu au mai p u t u t fi exp l i ca t e ; a fost descoper i tă r ad ioac t i v i t a t ea .

începînd cu secolul nostru fizica a lua t o dezvol tare ver t ig inoasă şi vechile idei newtoniene pr iv ind spa ţ iu l , t impu l şi m a t e r i a a u fost răs­tu rna te . Albert Einste in (1879—1955) a emis pr inc ip i i le teoriei r e la t i ­v i tă ţ i i , în această e tapă au lua t naştere ramur i le moderne ale fizicii , care s tudiază mişcarea par t icu le lor e lementare şi ale căror baze au fost puse de L.de Broglio (n.1392), W.Heinsenbarg (n.1901), P . A . M . D i r a c (n.1902), E.Schrödinger (1887 — 1961) şi a l ţ i i . Ş t im că asocieri de pa r t i ­cule e lementare a lcătuiesc a tomii şi grupăr i do a tomi a lcă tuiesc , la rîn­dul lor, moleculele d in care s în t fo rmate combinaţ i i le chimice în care se prezintă ma te r i a . Cele de ma i sus revin la a spune că f izica a r avea de s tud ia t două l umi : una vizibi lă , fo rmată din obiecte mar i ş i din legile mişcări i lor (macrocosmosul, cum spun f izicieni i ) , ia r a l t a , invizibi lă

E U G E N I U T O M A: direct , lumea obiectelor neînchipui t de mici (microcosmosul). Fizica stu­diază lumea din punctul ei de vede re , ca re nu se confundă cu metodele chi­miei şi nici cu ale v reune i a l te ş t i i n ţ e . în ta ine le acestor două domeni i (macrocosmosul şi microcosmosul) ucenicul în fizică se in i ţ iază t r e p t a t , începe pr in a s tud ia legile lumi i vizibi le , pen t ru a răspunde la în t rebăr i ca aces tea : cum cad corpuri le? de ce f ierb l ichidele? cum curge curentul electric? Legile aces tea se î nva ţ ă p r in exper ien ţe făcute cu a ju toru l a p a . ra te lor , căci l abo ra to ru l este i n i m a f iz ic i i . Doar m a i t î rz iu , t înăru l fizi­cian va înţelege u n i t a t e a d in t re macro şi microcosmos, începînd să vadă . . . lumea nevăzută , aceea în care domnesc a l te legi , care îi vor dezvălui adîncuri le nebănui te în care se mani fes tă şi se t r ans fo rmă energia şi masa, se nasc şi mor par t icu le le e lementare şi în care ch ia r t impul şi spaţ iu l se prez in tă altfel decî t în modul obişnui t .

in aceas tă profesiune t rebuie să fim pregă t i ţ i d ina in te pr in t r -o cu­noaştere temeinică a ma tema t i c i i ş i , în acelaşi t imp , pr in t r -o mînuire dosăvîrşi tă a apa ra t e lo r de l abora to r . După cum se vede , obiectul fizicii nu este ch i a r a t î t de s implu , d a r mer i t ă să fie cunoscut în ad înc ime, căci fizica pă t runde depa r t e în secretele legilor na tu r i i , i a r fizicianul este răsp lă t i t pr in pos ib i l i ta tea pe care o a re de a con templa frumuseţea aces­tor legi şi de a pune la d ispozi ţ ia omenir i i noi invenţ i i u t i le progresului . Fizicianul care pă t runde t r e p t a t în cunoaş te rea armonie i legilor na tur i i are sa t is facţ i i in te lectuale a t î t de intense, încît pas iunea fizicii face corp comun.cn propr ia lui v i a ţ ă . S în t bine cunoscute exemplele unor savan ţ i care au s tud ia t nucleul a tomic şi care nu au p rege t a t să-şi jert­fească sănă ta t ea pentu a af la , pen t ru a cunoaş te . Soţii Curie, soţii Joliot-Curie, E. Fe rmi , E .O. Lawrence şi a t î ţ i a a l ţ i i au adus omenir i i , prin neobosita lor a c t i v i t a t e , cunoşt in ţe de p re ţ care astăzi s înt în t ruchipa te în m i r i l e cucerir i ale energiei nuc leare . Angajat pe aceas tă cale , fizici­anul se dedică cu totul idea lu lu i nobil de a cunoaş te şi de a t ransforma în real izăr i valoroase descoperir i le sale . El ş t ie că, într-o zi, inven ţ ia sa va fi folositoare omenir i i în t regi , că ea va uşura v i a ţ a semenilor săi .

Cunoaşterea ş t i in ţ i f ică este fundamentu l c ivi l izaţ ie i epocii noastre şi ţ ineri i t rebuie din vreme să-şi însuşească bazele ştiinţei. Sînt mot ive serioase ca încă de Ia vîrstă de 6—12 an i , copiii să séob i şnu iască cu no­

ţ iuni ş t i inţ i f ice e lementare . Es te bine ca min tea copi lului să el imine din vreme impresi i le fanteziste şi confuze despre na tu ră , pentru ca t inerii elevi să fie pregăt i ţ i să înceapă s tudiul serios al fizicii. Copiii să înţeleagă deja c î teva din legile mişcăr i i , să ş t ie să reprezinte fenomene s imple pe h î r l i a mi l ime t r i că , să facă exper ien ţe cu mici magneţ i ş .a .m.d . , aşa cum la această v î r s tă ei fac g imnas t ică pen t ru a-şi dezvol ta corpul .

De la v î r s te fragede t rebuie să se lupte împot r iva tendinţei copiilor de a p r i m i de-a ga ta af i rmaţ i i le manuale lor sau profesorului şi de a socot i, în schimb, informaţi i le obţ inute pe cale empi r i că mai pu ţ in sigure. în felul aces ta , l abora to ru l va ajunge în cen t ru l a tenţ ie i invă-ţ ămîn tu lu i de fizică.

La l abo ra to r t înăru l începe să vadă în fizică o c h e m a r e , în t revede di rec ţ ia ver i tab i lă a acestei ş t i in ţe . Lucru l în l a b o r a t o r se face în mici colective şi el pref igurează munca de mai t î r z i u , în echipe l a r g i de cer­ce t a r e aşa cum se face în epoca n o a s t r ă .

Nu exis tă o mai bună şcoală de i nven t iv i t a t e , de însuşire a sp i r i tu­lui ds descoperire decî t munca expe r imen ta l ă . A crede însă că s impla tehnică a măsurăr i i şi verificării unor măr imi ş i legi fizice este meni­rea laboratorului de fizică, înseamnă a înăbuşi în faşă ceea ce const i tuie ca l i t a t ea esenţ ială a f iz ic ianului : pu t e r ea de imagina ţ ie , de care eî a renevoie—aşa cum p lan ta care cere apă ş i lumină pentru a se dez­vo l ta—capac i ta tea de a formula noi ipoteze, de a descoperi noi legătur i între fenomenele na tu r i i . A lucra Ia o exper ien ţă or iginală în epoca noas­t ră este posibil numai pentru o minte veşnic t înă ră , în cău ta re de soluţ i i îndrăzneţe . Marile idei ale fizicii moderne pa r la p r ima vedere absurde , de neînchipui t . Tîlcul lor adînc apa re cu încetul t înăru lu i ce rce tă to r , care rămîne u imi t de amestecul de logică şi de in tu i ţ ie secretă a fenome­nelor pe care ele îl r eprez in tă . Cucerir i le noi în fizică se concret izează în zeci de mii de lucrăr i or iginale ce se fac anual p e fa ţa g lobului . Ele sînt depăş i t e , comple ta te , ampl i f ica te de noi şi noi luc ră r i . Să nu u i t ă m că în epoca de astăzi o lucrare de cerce ta re în fizică rămîne ac tua lă numai doi sau trei a n i ! R i tmul de înnoire a t e m e l o r d e cercetare în fizică este ului­t o r : el depăşeş te pe ace la din orice a l t ă ş t i i n ţ ă . O mare pu te re de imagi­na ţ ie se cere lup tă to ru lu i din l inia întî i a frontului cerce tăr i i în fizică, acolo unde domneşte tens iunea c rea ţ ie i ş t i in ţ i f ice .

Lucrul exper imenta l este v iu , a n i m a t , p i toresc . Se pot imagina ana­logii p lăcu te ch iar pen t ru exper ien ţe le ce nu se pot face în l abora toru l şcol i i . De exemplu , r ad ioac t iv i t a t ea poate fi concepu tă , într-o p r imă e ta­p ă , ca r ezu l t a tu l bombardă r i i unor grămezi de pa r t i cu l e (nucleele atomice)

cu proiec t i le care s în t to t pa r t i cu l e e l emen ta re . „Tunur i l e" ca re t r ag s în t mar i l e acce lera toare nuc lea re . Mai t î rz iu , t înă ru l v a afla că par t icu­lele e lementare nu s înt ch ia r n iş te b i le mic i şi v a fi fasc ina t de ca l i t ă ţ i ­le ce se ascund în spate le jocuri lor s imple cu tabloul e lemente lor chimice , î n labora tor elevul nu trebuie să înveţe r e ţ e t e , ci să i se t rezească curiozi­t a t e a , să-ş i dezvolte ab i l i t a t ea expe r imen ta l ă , să lucreze efectiv, ob-serv înd , făcînd ipoteze, cu riscul c h i a r de a s t r i ca a p a r a t u l . E l t rebuie să fie s i l i t s ă bîjbîie singur în c ă u t a r e a unei so luţ i i , să a ibă de a les , în mijlocul unei exper ien ţe , în t re mai mul te căi posibi le , nu să cunoască dinainte r ezu l t a tu l . Doar în aces t fel, t înărul v a c î ş t i g a p u t i n ţ a de a a t aca noul , de a ajunge într-o zi să s tudieze independen t , să facă s ingur muncă de cerce tare ş t i in ţ i f ică , in t r înd în breasla acelora despre ca re , pe bună d r e p t a t e , se poate spune că au d ă ru i t omenir i i cele mai m a r i rea l izăr i a le secolului în ca re t r ă i m .

în prezent nave cu combust ibi l nuclear s t r ă b a t oceanele , izotopii r ad ioac t iv i se folosesc to t mai mul t în ag r i cu l tu ră , în medic ină şi în meta lurg ie , se construiesc a p a r a t e to t mai fine, baza te pe fenomene fizice necunoscute cu d o a r e î ţ i v a ani mai îna in te . în fizică, omenirea îşi pune spe ran ţa găsir i i unei forme noi de energie care să înlocuiască combustibi l i i ac tua l i . Centra le a tomoelec t r ice baza te pe fisiunea nucle­ară se vor construi curînd şi în ţ a r a noas t r ă . în v i i tor , se va real iza şi visul s tăp în i r i i energiei t e rmonuc leare , baza tă pe fuziunea cont ro la tă a nucleelor, ceea ce va consti tui p r ac t i c o rezervă n e l i m i t a t ă de energie pentru omenire. Astfel, omul t r iumfă a supra na tur i i şi are sa t i s fac ţ ia de a îndropta forţele acesteia în folosul său . Misiunea fizicii în cunoaşte­rea şi s tăp în i rea natur i i este mare. La fel de mare este apor tu l ei în cont inua r id ica re a bunăs tăr i i m a t e r i a l e şi sp i r i tua le a omenir i i . V i a ţ a mari lor fizicieni este un exemplu nu numai de pas iune pen t ru profesiu­nea lor, ci şi de luplă împotr iva apl icăr i i neomenoase a descoperiri lor lor, de ac t i v i t a t e în slujba d rep tă ţ i i sociale şi a e l iberăr i i popoarelor .

în ţ a r a noas t ră fizica este t î nă ră , în av în t . S-au c rea t din plin con­diţ i i ca aceas tă minuna tă ş t i in ţă să poa tă fi u r m a t ă de cei care s imt chemarea că t r e s tudiul celor mai profunde legi ale na tu r i i .

o pasiune străveche şi totuşi nouă: fizica

Page 9: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

A N C H E T A Î N T R E P R I N S A PRINTRE ELEVII D ! N CL. X l - A S E R A L A

DE LA C Î T E V A LICEE D5N B U C U R E Ş T I

M otivul care ne-a de te rmina i să în t repr indem ancheta de fa[ă rezidă in Ir-un aspecl al

societăţi i româneşt i de astăzi . care ni se pare caracter is t ic . Es te vorba de o at i tudine cît se poate de activă faţă de scoală şi învă ţă tură , lată de însuşirea cul tur i i şi a cuceririlor şt i inţei moderne, a t i tud ine care se înti lneşte nu numai în rindurile t inere tu lu i ,unde ea apare ca un feno­men firesc, da r şi în rînduri le adulţ i lor , unde ea ni se pare că are semnificaţii foarte adinei.

Am ho tă r î t deci să în t repr indem un sondaj (euvînlul ni se pa re mai n imer i t ) in şapte clase a X I-a. sec ţ i a se ra l ă , de la pa t ru licee (ii o I lucu-reş l i : Liceul nr. 13 „Mihai Vi teazu l" , Liceul nr . 2 „Tudor Vlad imi reseu" şi liceele or. 15 si 32. Scopul p r inc ipa l al sondajului noslru a fost să pună în lumină , în cadru l unui grup ele mări­me mijlocie, s e h i m b ă r i l e p e care le aduce şcoala în m e n t a l i t a t e a şi în v i a ţ a unor adult i care se între ţ in din prac t i ca rea unei profesii . Am lumi­nat o ser ie do ches t ionare e levi lor din clasele amin t i t e , cu precizarea că, dacă doresc, răs­punsur i le la în t rebăr i le noas t re pol rămîne ano­nime, în c i u d a acestei precizăr i , care în inten­ţ ia noas t ră t r ebu ia să nu stînjeneas.-ă < îtuşi de puţ in obţ inerea unor răpunsur i cît mai dega­j a t e , ma jo r i t a t ea celor ches t iona ţ i au semna t fie cu in i ţ i a l e , fie cu numele întreg.

Numărul re la t iv mare de muncitori prezenţ i în grupa cerce ta tă reflectă destul de bine, pro­babil , compoziţ ia profesională pe ţ a ră a aces­tor clase de adul ţ i şi se explică a t î t prin cerin­ţele de cul tură impuse de indus t r ia modernă, cît şi prin asp i ra ţ i a unor oameni mai t ineri de a dobîndi o calif icare super ioară şi, even tua l , de a deveni ingineri . De r emarca t însă, că nici funcţionarii nu pa r să se mul ţumească cu situ­a ţ ia cîş t igată în anii lor de ac t iv i t a t e . Dor in ţa firească, în special la elevii din această ul t imă categorie , de a-şi îmbună tă ţ i prin mijlocirea s tudi i lor încadrarea profesională şi salar iul , t rebuie desigur şi ea luată în consideraţ ie . Răs­punsuri le p r imi t e la în t rebarea care urmează vin să clarifice şi mai bine motivele afluxului spre şcoală ale adul ţ i lor din grupul ce rce ta t :

Ce v-a determinat să urmaţi liceul serali

Precizăm din capul locului că, exceptînd un singur elev, toţ i ceilalţi au indicat mai multe motive ca explicînd hotăr î rea pe care au luat-o. în această s i tua ţ ie , to ta lul răspunsuri lor în­trece, evident , număru l persoanelor din grupa ceroolată. în ordinea frecvenţei, motivele au fost indicate în modul u rmă to r :

au u rmăr i t să se cult ive i;>6 — au urmăr i t să meargă la facultate 82 — au u rmăr i t să-şi sporească salar iul 51 -• au fost sfătuiţ i de un coleg sau prieten 24 — au fost sfătuiţ i de soţ (soţie) 19 — au dori t să aibe o diplomă 18 — au făcut-o pentru a nu se simţi inferiori

faţă de colegi sau prieteni 10 — Alto motive 18 Merită să fie subl in ia tă dor in ţa , frecventă

în grupul nostru, de a se instrui şi cul t iva . Ea răspunde, credem, unei exigenţe socialo care se manifestă în pr imul rînd faţă de muncă. Muncitorul , care lucrează azi la o maşină cu comandă au toma tă , s imte nevoia să dobîndea-scă noi cunoşt inţe , să meargă in ri tm cu dez­vol tarea tehnicei secolului nostru . Cu t impul , cul tura acţ ionează nu numai în sfera profesio­nală , da r t inde să transforme adînc personali­t a t ea . „Mi-am schimbat părerea despre v ia ţă" , declară munci toarea Ecaler ina Ion. „ î n v ă l î n d şi s tud i ind , ra -am convins că omul poate săvîrşi lucruri pe care înainte le credeam a fi peste pu t in ţă de înfăptu i t " .

Dorinţa de a urma o facultate, a doua în ordi­nea frecvenţei, apare ca foarte expl icabi lă , dacă ne gindim că asta implică efort şi renunţare la unele comodi tă ţ i , da r nu presupune nici un fel de sacrificiu de ordin bănesc. La virsla ele­vilor de care ne ocupăm, cînd există obligaţ i i famil iale ,copi i e le .acest avan laj contează enorm. Ci tăm, pr int re motivele invocate, declaraţ ia iijuslorului Z.V., care a ra tă că vrea să-şi pregă­tească la învă ţă tu ră copilul , sau aceea a dac­tilografei Maria Ganoa Răi loiu , care s-a apucat de învă ţă tu ră din dor in ţa de a deveni „o mamă pregăt i tă să-şi educe şi să-şi formeze copilul" . E greu ca ancheta torul să înregistreze asemenea răspunsur i , fără ca el însuşi să fie mişcat, l a t ă in încheiere un răspuns care ne-a plăcut mult pr in l r -un a n u m i t pa te t i sm, care t ranspare nu în forma declaraţiei făcute, ci tocmai în con­ţ inutul ei : , .Nimeni din familia mea n-a avui mai mul t de 4 clase pr imare . A venit vremea ca mă­car unul dintre noi să aibă l iceul! M-am licită­rii ca acela să fiu eu" (Arinii Vastle, magazio­ner, "0 ani) .

Soţul (soţia) priveşte favorabil studiile dys. î

D a : 84 N U : 2 Nu sînt căsători ţ i sau nu au expr imat păreri 86

„Şi eu şi soţul sintern în aceeaşi c lasă ," (Alex. Dumitrescu, 'modelor). „ în căsătoria noastră se bucură fiecare de succesele obţ inute de celă­la l t " (Spînu Marin, tehnician la Ins t , de proiec­tăr i şi au tomat izăr i ) . Asemenea declaraţ i i ara­tă că e vorba în unele cazuri de o veri tabilă emu­laţ ie între soţ şi soţie. „Soţul mă ajută la tre­burile casnice", declară laboranta I .S . „Soţul mă ajută şi la lecţii şi Ia gospodărie", ne răs­punde şi contabi la Valent ina Fiică. Nu putem să n-o ci tăm şi pe. sora medicală M.A., in vîrstă de .'Í9 de an i , care, la întrebarea cum priveşte soţul ac t iv i ta tea sa şcolărească.ne răspunde ast­fel': „Cu admira ţ i e" . . . Totuşi , probabil că nu peste tot şi nu întotdeauna învă ţă tura unuia dintre soţi accentuează armonia din familie. Directoarea cursurilor serale de la unul din liceele ancheta te ne-a re la ta t o ml împlare , care, măcar pentru că o amuzantă şi fol merită poves­t i t ă . Este vorba de soţia unui elev ,.la seral" , pen­tru care orele petrecute, la şcoală de soţ erau ore de insuportabilă tortură sen t imenta lă .Lucrur i le a ii sfîrşit bine, ca într-un vodevil , prin înscri­ere la şcoală a însăşi soţiei ne l in i ş t i t e .Ev iden t , s i tuaţ ia cînd numai unul dintre soţi învaţă poa le ' c rea . în anumi te împrejurăr i , o tensiune vremelnică între ei . Această s i tuaţ ie nu pare însă,-din fericire, a fi prea frecventă.

Sînteţi încurajaţi la învăţătură de prreteni sau colegi ?

Dar întreprinderea vă ajută t

— Sînt încurajaţi de prieleni şi colegi 90 — Nu au răspuns 82 — Sînt a ju ta ţ i de întreprindere 118 — Nu sînt a ju ta ţ i 9 — Nu au răspuns 45 Este vorba , după cum reznllâ din tabel , de

o tendinţă precumpăni toare din partea institu­ţ i i lor de a-şi a juta sa lar ia ţ i i să-şi continuie s tudi i le . Probabi l că mul ţ i conducători de în­treprindere îşi fac socoteala, foarte corectă, că învă ţă tura acestor sa lar ia ţ i reprezintă, într-un anume sens, o bună investi ţ ie pentru vi i lor . Şi nu e vorba de înlesnirile generale si obligatori i , asigurate prin lege sa lar ia ţ i lor aflaţi în perioada de s tudi i . Asemenea înlesnir i .cum sînt concedii-

o

Page 10: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

TIRZIU SA ÎNVEŢI !c |ic (oală perioada sesiunilor de examene, sau programarea numai în schimbul de d imineaţă a clor c i re, în mod obişnuit , a r Irebui să lu-, M , C , prin ro ta ţ ie , si in schimburile do după iimiază sau de noapte , au fost considerate, în chestionar, ea fiind în afara investigaţiei .

Cwa ce, însă, am fi dorit noi să ş t im ,e ra dacă şcolarii aceştia adu l ţ i s imt un cl imat amical ciliar in incinta întreprinderi lor în care lucrea­ză. Am aflat astfel că există , în afara înlesniri­lor prevăzute de lege, şi o serie de ini ţ ia t ive personale ale conducătorilor. „ Ins t i tu ţ i a mi-a dai un serviciu mai uşor", scrie modelorul Alex. Dumitrescu de la Uzina „23 August". „Din pârlea întreprinderii am lot concursul posibil" declară magazionerul Avram Vasi le. „Inginerul Budai ('.. mă ajută întotdeauna la matemat ică şi fizică" (loncscu N . Lucian, s t rungar) . Evi­dent, este posibil ca cercetînd al te grupuri să nu inlilnim pretut indeni înţelegerea tovărăşească de care sint înconjuraţi şcolarii din grupul nos­tru de către inginerii şi maiştr i i lor. Din acest puitcl de vedere rezul ta tu l obţ inut de noi este desigur încurajator, dar nu întru totul concludent. O declaraţ ie ca aceea a unui munci tor ins ta la tor (Oistcscu Chiru de la I . I .M.I . ) , care apreciază că tovarăş i i din conducerea întreprinderi i sale a rufă ..o slabă preocupare pentru ridicarea nive­lului cul tural la cei tineri" n-ar trebui trecută uşor cu vederea.

Aii renunţat din pricina stu­diilor la ocupaţiile preferate ?

~ Da: 1)0 Nu au renunţa t : (12

Cei care declară că nu mai au timp pentru ocupaţii le preferate, au precizat în felul urma­ţi)!' ac t iv i tă ţ i le la care au r enun ţa t :

-- la d i s t rac ţ ie 14 -• la spor t 38 — la spectacole 39

la muzică, pictură 4 - - la al tceva 15 Aceste renunţăr i ni se par fireşti , în s i tua ţ ia

de elevi de liceu în care se află aceşti oameni. Mărturis im că nu înţelegem ce fel de echilibris­tică fac. cu (impui lor aceia care au răspuns „nu" la întrebarea de mai sus. Personal, am fi da t mult să le cunoaştem „re ţe ta" . Ci tăm, cu ti t lul de curiozitate, declaraţ ia unui s t rungar , Ioan Aloise:„Nu am renunţa t la nici una din ocupaţi i le preferate". De regula, renunţăr i le , deşi neplă­cute, nu sini prea grave. „Am renun ţa t la dans" , (G .R . s t runga r ) , „la filatelie" (Spinn Marin, pro­iectant) , „la fotbal" (Aliinăneseu Dumit ru , me­canic). Cu mai mul tă melancolie se exprimă cofetarul Hary Grainau, care a renunţa t la mu­zică, sau mecanicul Gheorghe Toncu, care şi-a amîna t , pînă după baca laurea t , proiectul de căsă lor ie . . .

Ce alte schimbări au adus studiile în viaţa dvs. obişnuită ?

a) V-ali schimbat pr ieteni i? D A : 13 NC: 124 \ u au răspuns : :{.">

b) Simţi ţ i avantagi i le pe care vi le-a adus şcoala? 1)A: 123 Nu au răspuns : 49 c) Aţi căpă t a i deprinderi noi? D A : 93 Nu au răspuns: 79 d) Lucra ţ i mai bine la serviciu? DA: 131 Xu au răspuns : 4 1

Cu wich' excepţii (..Caut să mă ataşez pe lingă persoane mai eul i ivale ca mine", f.M., funcţionară) majori tatea elevilor anchetaţ i şi-au păstrat prietenii pe care ii aveau înainte de începerea sludii lor . Acest lucru denotă, în fond, o fermitate de caracter .

Interesante ni s-au părul declaraţiile' privi­toare la avantagi i le aduse de şcoală. „Nu aveam [lină acum cîi iva ani gustul c i t i tului . Acest gust il dalorez şcolii" (Sloica I.. şef s laţ ie 1.')'. H.) „Ce mi-a dat şcoala? Intre altele, satisfacţia m a r i :

de a putea cili reviste şti inţifice" (Kleiia Augus-t idis , dacti lografă). „Rezolv mai Line si mai

de serviciu" (Veronica •\m un randament mai mai aprec ia t" (N.E.M..

competent chestiunile Hiciu, funcţionară). , bun în muncă şi sînt contabi l , 59 de ani) . „Sint mai exigentă cu mim (nesemnat, 34 de ani) . Şi ia tă şi o declara ţ ie , ace­ea a telegrafistului Popa Costache, care nu e lip­sită de un anume farmec: „Studii le mi-au adus o împăcare sufletească. Lucrez acum cu mai m u l t ă voioşie".

V-ati descoperit, cu prilejul studiilor, unele vocaţii noi ?

DA: pentru matemat ic i şi ş t i inţe exacte 58 D A : pentru ş t i inţe na tura le sau geografie 10 D A : pentru l i tera tură sau discipline art ist ice

4 7 DA: pentru istorie 18 DA: pentru alte mater i i 9 NIT: 30 Şcoala trezeşte aşadar la viaţă încl inaţ i i , vo­

caţii sau talente, care existau probabi l în stare embrionara , şi care ar fi r ămas ca a ta re sau poate s-ar fi atrofiat cu desăvîrşire din lipsă de exerci­ţ iu. Pentru că unde, decît la şcoală, şi-ar fi putu t descoperi munci toarea Ion Eca te r ina , ele­vă la liceul nr. 32, pas iunea pentru filozofie, mecanicul C.L. pasiunea pentru istorie, iar sora medicală Doina Emilia Stănescu, încli­narea pentru limba franceză?

Ce intenţii de viitor aveţi ?

a) Vor urma o special i ta te „pe profil" 65 b) îşi vor schimba act iv i ta tea 41 o) Sînt nehotăr î ţ i (sau vor să se oprească la

studii le liceale) 66 Pentru ca să fie mai limpede ce distincţie am

u rmăr i t să facem noi punînd aceste întrebăr i , vom da cîteva exemple. M.I . , elevă la liceul 32, esle muncitoare în agricul tură . E a declară că doreşti 1 să devină inginer agronom, ceea ce înseamnă c.ă-şi iubeşte profesia, da r urmăreşte s-o practice de la alt nivel şi cu a l tă pregăt i re şi optică. Dorinţa de a ş i schimba profesia este însă radicală în cazul montorului oplician Ion Ulărăseu (vrea să se facă actor) , a matr i ţeru lu i Mihai Farcaş (vrea să devină medic) ca şi a a Hora.

Predomină insă. cum ara tă rezul ta tul sfat ist ic. cei care sînt foarte a taşa ţ i de profesia lor aciuată , dar doresc s-o practice în vi i tor avînd o calificare superioară. Se mai remarcă apoi că numărul celor decişi să urmeze studii superioare, fie sau nu „pe profil", este mai mare decît numă­rul celor care au indicat dorinţa de a merge la facultate ca fiind aceea care . i -a determinat să se înscrie la liceu: este vorba deci de oameni care au descoperit, da to r i t ă şcolii, un anumi t a taşament intelectual pentru o disciplină sau a l i a .

Ce vreţi să deveniţi?

• inginer 46, medic 5. profesor I 'i. avocat , jurisl 6, economist 2, ofiţer I. artist 5, tehni­cian cu calificare superioară 25, altceva 2

Esle de remarcat preferinţa pentru profesiile tehnice, de înţeles la un grup de adul ţ i în care precumpănesc muncitori i şi tehnicienii . Dar ceea ce mi s-a păru l mai semnificativ, esle fap­tul că în afară «le cei 66 de nehotăr î ţ i , grosul

. grupului cei'cclat este a lcătui t din oameni caro, in ciuda vîrstei , sînt decişi să înceapă in că o perioadă de 'i, 5 sau 6 ani de învă ţă tură , cu Ini ce compoi'lă acest lucru c a sacrificiu de limp şi renunţare la c.omodil ă ţ i . Acesta esle seninul unui opt imism puternic oare caracteri­zează a«lâ/.i nu un grup sau a l lu l . o categorie sau a l i a . ci soci. 'lalea noastră iu ansamblul ei.

a n c h e t ă de:!

N . V Ă L M A R Ui

9

Page 11: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

Ouccesul influenţelor edu-rărire care se exercită in

familie este în mare măsură «sigura t de autoritatea părin­ţilor, în familiile în care ambii părinţi se bucură d; autoritate întemeiată p: dra­goste şi respect, cazurile de abatere, faptele de „proastă creştere'1 ale copiilor, dacă nu sînt cu desăvîrşire excluse, sînt în orice caz puţine şi neîngrijorătoare. Şi dimpo­trivă, acolo unde lipseşte auto­ritatea părinţilor sau are alte temeiuri decit stima şi dragos­tea filială, corect înţeleasă, abaterile copiilor de la regu­lile de conduită se ţin lanţ.

In funcţie de modul cum înţeleg autoritatea şi de căile prin care şi-o asigură, putem distinge mai multe categorii de părinţi. Există un număr mare de părinţi care obţin au­toritate asupra copiilor fără să întreprindă nimic neobiş­nuit şi special în acest sens. Comportarea demnă şi corectă a copiilor este pentru ei un lucru firesc. Analiza ambian­ţei familiale, a activităţii educative desfăşurate de aceşti părinţi, evidenţiază cîteva particularităţi care explică, în bună măsură, succesul lor. Principala caracteristică a mediului lor familial o cons­tituie corectitudinea raportu­rilor dintre părinţi, pe de-o parte, dintre aceştia şi copii, pe de alta. In aceste familii nu se întîmplă ca părinţii să se jignească între ei, să se insulte sau să discute la temperatură ridicată diferite „nimicuri" care se ivesc uneori in relaţiile lor zilnice.

Ceea ce caracterizează acti­vitatea lor educativă este modul specific de formulare a cerin­ţelor, îmbinat cu o exigenţă ra­ţională faţă de îndeplinirea lor. Cerinţele pe care le adre­sează copiilor într-o situaţie dală apar ca necesare şi atît de fireşti, încît copilul e

încredinţat că nu poate acţio­na decit aşa rum i s-a cerut. Formularea categorică a cerin­ţei este exprimată pe un ton moderat, cu o mimică şi o ges­ticulaţie corespunzătoare con­ţinutului ei. Aceşti părinţi nu uzează de calitatea lor, pentru a „oprima" personalitatea co­pilului şi a anula iniţiativa şi independenţa acestuia. Dini-potrivă,eistim u lează intenţii le bune, fie prin cuvint, fie printr-un gest potrivit .în felul acesta copilul cîştigă o expe­rienţă pozitivă de conduită, ceea ce ii mijloceşte.posibi­litatea însuşirii unor noţiuni

pin la supus. Metoda lor supremă de educaţie e con-stringerea drastică, inumană, conform învechitului dicton, după care „bătaia c ruptă din rai".

Care este urmarea nemijlo­cită a unei astfel de activităţi „educative" ? Şe obţine — nu putem nega adevărul — şi pe această cale o „autoritate" oarecare. Temeiul acestei auto­rităţi este insă teama de con­secinţe. Copilul îndeplineşte cerinţa, fără să şi-o asimileze psihic. O astfel de autoritate, şubredă prin bazele ei, este lipsită de perspectivă. Singu-

DESPRE AUTORITATEA PĂRINŢILOR

morale abstracte, care, alt­fel, ar rămîne fără conţinut.

O a doua categorie, funda­mental deosebită prin concep­ţia lor asupra autorităţii şi prin felul cum înţeleg să şi-o dobindească, o formează pă­rinţii care vor,, autoritate" cu orice preţ, în orice împreju­rare şi manifestă o severitate exagerată faţă de copiii lor. Ei nu admit nimic (nici chiar zburdălniciile fireşti vîrstei), nu le îngăduie nici cea mai mică libertate şi iniţiativă.

în momentele cind „fac edu­caţie", se dovedesc a fi adevă­raţi despoţi, instituind între ei şi copii relaţii ca de la stă-

ra dorinţă a copilului devine aceea de a se „emancipa" de sub tirania părintească şi a se răzbuna pentru tratamentul ce i-a fost aplicat. Indi­ferent că o fac conştient sau inconştient, părinţii din aceas­tă categorie sacrifică de dra­gul unui efect de moment, a unei linişti momentane, per­spectiva formării unei conduite conştiente, întărite de afect.

Observaţiile noastre ne-au mijlocit posibilitatea stabili­rii a încă unei categorii de părinţi, a căror activitate edu­cativă diferăoarecum, prin con­ţinut şi orientare, de formele descrise mai sus. Principala

caracteristică a activităţii lor educative este lipsa unei orien­tări precise, de unde derivă o frapantă inconsecvenţă, in acţiunile şi cerinţele adre­sate copiilor. Din această categorie /ac parte părinţii care sar dintr-o extremă in alta — in funcţie de dispoziţie sufle­tească, de moment, fiind cind foarte severi, cind inadmisibil de îngăduitori. Atît cerinţele cit şi aprecierea faptelor de conduită ale copilului au în consecinţă un caracter cu lotul subiectiv. în momente de proastă indispoziţie, o abatere neînsemnată apare ca deose­bit de gravă şi e sancţionată ca atare, în timp ce in altele, o faptă gravă e trecută cu vederea.

Urmarea nemijlocită a. unei asemenea atitudini este com­portarea inconsecventă a co­pilului, în funcţie de buna sau proasta poziţie a părin­ţilor lui. El e lipsit de posi­bilitatea de a afla precis ce este bine sau ce este rău în con­duita lui. Principalul izvor al cunoaşterii de către copil a binelui şi răului la o anumită virstă rezultă din aprecie­rea obiectivă a faptelor lui de către părinţi. Obiectivi­tatea aprecierii faptelor lui şi ale celor din jur constituie, pentru copil, într-o etapă anu­mită a dezvoltării sale, princi­pala cale de formare a ceea ce se înţelege obişnuit prin con­ştiinţă morală. .

Fireşte, comportarea copilu­lui nu este exclusiv rezultatul activităţii educative a părin­ţilor. La formarea conştiinţei lui morale contribuie şi alţi factori educativi. Dar într-un fel sau altul, părinţii pun bazele acestei conştiinţe. De aceea, părinţii nu pot fi absolviţi de răspundere.

MAXIMIL IAN B O R O Ş

Ce părere aveţi? Cu c î teva luni în urmă, într-un

cerc de pă r in ţ i a f la ţ i pe culoa­rul unei şcoli din Cons tan ţa , în apro­pierea cancelariei profesorilor am af la t , din comentar i i le păr in ţ i lo r despre un caz cel pu ţ in c iuda t : o fe t i ţă din clasa a I l I - a , avînd deci 8 — 9 an i , a fost goni tă de acasă de către t a t ă l ei , deoarece -la desen a ob ţ inu t media 7, r a t î nd ast fe l . . . s i tuarea pe pr imele locuri ale c lasei . A r i i fost desigur in teresant de t ran­scris aici opinii le pro şi con t ra ale păr in ţ i lor an t rena ţ i in acel apr ins

d ia log , d a r am preferat să d iscutăm cu păr in te le incr imina t . Am t ran­scris d i scu ţ ia şi pen t ru a vă oferi pos ib i l i t a t ea să vă expr imaţ i păre­rea despre acest f ap t :

— Sigur, orice pă r in t e îşi v rea copiii foarte frumoşi, intel igenţ i şi cumin ţ i . Cu a l te cuvinte ar v rea să fie reflexul imagini i ideale pe care o au despre ei înşişi . Ce c rede ţ i , îi p lace Doinei să înveţe?

— Zilnic îi verific felul în care-şi face lecţ i i le , o ascul t şi n-o las să doarmă p înă cînd nu şt ie pe de rost lecţ i i le .

— îmi explic de ce a luat n o t a 7. De fapt , de la incidentul produs de această notă am aflat de exis­t e n ţ a dumneavoas t ră .

— In ajun am veni t t î rziu acasă . Ocupa t cu serviciu 1, n- am avu t t imp s-o ascult ş i . . . .

— ... a doua zi a ţ i a lungat-o de acasă. De ce? Aţi p roceda t oare bine?

— Nu s înt pedagog şi , la u rma-u rme i , nu vreau să fiu făcut de ruşine.

— Şt iu , vec in i i . . . . — Nu n u m a i de a s t a . E adevă­

r a t , v reau să aud că fata mea e cea mai s i l i toare din clasă sau din bloc şi, la supărare , i-am spus că mă face de ruşine în fala vecini lor ; da r m-a enervat la culme că a fost de-ajuns să n-o supraveghez o d a t ă şi s-a produs accidentul .

— Soluţia ' '

— Din pr ic ina i r i tă r i i şi poa te din dor in ţa d e a - i fi frică pe v i i to r , am alungat-o de-acasă . Dar să nu mă credeţ i fără suflet . Chiar a tunc i cînd am goni t -o , am ş t iu t că o voi r ep r imi . . . .

— Desigur, e doar unicul dum­neavoas t r ă copi l . Şi în plus unde era să se ducă? îmi închipui că într-o atmosferă to t a t î t de „severă" a ţ i crescut şi dumneavoas t r ă .

' — N u , m-am descurcat s ingur. Am rămas , împreună cu cei pa t ru

F O I L E T O N fraţ i , orfani de mici . Greută ţ i le ne-au educat . Dar ea? Ce-i l ipseşte oare?

— N-a ţ i reuşi t să aflaţ i? — Nu. Are de t o a t e : e 'b ine îm­

brăca tă , are camera ei , nu-i cerem să facă nici un serviciu în casă. î i cerem un singur lucru: să fie pre­m i a n t ă .

— Cînd aţ i r ămas orfan, n-a ţ i re­g re t a t oare şi că ldura famil iei , a rmonia ei , gri ja păr in ţ i lo r pentru dumneavoas t ră?

— La ce bun a t i t ea cuvinte fru­moase? Eu un singur lucru am în­ţeles : am în t î rz ia t într-o seară şi n-a mai fost p remian tă .

— Dintr-un 7, care încă nu e o notă proas tă , faceţi o adevăra tă

d r a m ă . Ex i s t ă o d r a m ă pos ib i lă , d a r cu t o tu l a l t a . In loc s-o faceţi să în ţe leagă de ce t rebuie să înveţe foarte b ine , şi s în t n e n u m ă r a t e ar­gumente omeneşt i şi pe înţelesul e i , dumneavoas t ră îi „oferi ţ i" b ă t a i a şi sper ie toarea cu a lungarea de aca­să . Cred că un an , doi nu v a lua nici un şap te . D a r de aici începe d r ama şi s ingurul v inova t s în te ţ i dumneavoas t ră . O d a t ă cu v î r s ta , pos ib i l i t a t ea de a se sustrage con­t rolului dumneavoas t r ă va fi m u l t mai la rgă . Cele mai la îndemînă vor fi minciuna, răspunsul evaziv, de­dub la rea . Şi va veni v î r s t a cr i t ică . Cum vă expl icaţ i metamorfoza unor copii — „ idea l i " în clasele p r imare , care au ajuns la adolescenţă să dea de furcă familiei şi societăţ i i? în major i ta tea lor au fost s i l i ţ i să în­veţe cu ap rox ima t iv aceleaşi pro­cedee. La acea v î r s ta cînd păr in-te le , mai mul t ca oricînd, t rebuie să a ibă nu numai au to r i t a t ea mora­lă asupra copilului său, da r şi să-i ofere acestuia pos ib i l i t a tea con­fesiunii , comunicarea d in t re dum­neavoas t ră şi Doina va fi fost de mul t închisă. Izgoni tă as tăzi de acasă pentru un nefericit 7, vă va ascunde mîine lucruri grave .

Şi ogl inda pe care a ţ i vrea-o acum ideală va fi a tunci una falsă. Oare nu va fi prea t î rz iu?

V. A R A C H E U A N

Page 12: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

• Accidentele nu pot fî niciodată socotite întîmplatoare.

• O mie de obiecte şi situaţii primejdioase în micul univers domestic.

fl De ce şi-a întitulat I. Creangă povestirea „Prostia omeneasca".

• Nu numai „nu-i voie", dar şi explicaţi de ce nu-i voie!

Nimic nu pare mai l iniş t i t şi ma i depă r t a t de orice accident şi pr imejdi i decît propr ia noas t ră casă. în locuinţă nu te poate călca automobi lu l sau t r a m v a i u l , copilul se joacă în col ţul său , pe covor, pornind un minuscul auto tur ism cu resort, t a t ă l s tă în fotoliu şi citeşte gazeta , iar mama c în tă în bucă tă r ie , p regă t ind cina famil iei .

Şi to tuş i , s ta t i s t ica a r a t ă că locuinţele nu sînt nici pe depar te locurile cele mai puţ in pr imej­dioase din lume. Accidentele petrecute în casă sînt de p a t r u ori ma i numeroase decît acciden­tele provocate de t ren, avion, vapor şi au tomobi l . Număru l accidentelor fă ră u rmăr i i reparabi le , (fracturi, r ăn i r i uşoare, contuzii) este surprin­zător de mare . Numai în SUA, într-un singur an au loc aproape 5 mil ioane de astfel de acci­dente petrecute în incinta casei. Cele mai frec­vente sint alunecări le pe scăr i , alunecări le în baie (datori tă pardoseli i ude), apoi cele dator i te tehnic i tă ţ i i : ştechere şi s iguranţe care produc electrocutări de pe urma cărora victimele se aleg doar cu şocul spaimei , mici incendii dato­r i tă aragazelor, benzinei şi neofalinei, o t răvi r i involuntare , da to r i t ă lipsei de a tenţ ie şi de supraveghere privind st icluţele cu medicamente nocive sau cu soluţi i acide şi caust ice .

Dacă reducem aria tu turor accidentelor posi­bile la copii, e cazul să nu u i t ăm că orice copil nesupravegheat poate înghiţ i o pioneză găsită pe duşumea, un nasture , sau un ac , după cum copiii mici se pot tă ia în propri i le lor jucăr i i metalice, in cioburi de paha re , sau cn tacîmurilo găsite vraişte prin bucătăr ie .

O serie de anchete şi sondaje făcute în diferite ţ ă r i sub auspiciile Organizaţ iei Mondiale a Sănă tă ţ i i , au scos în evidenţă un fapt surprin­zător: accidentele schilodesc un număr mai mare d ; copii decît bolile sociale grave cum sînt tu­

berculoza, virozele etc. în numeroase ţ ă r i (An­gl ia , Suedia, R . F . G . , Olanda , Aust r ia , F r a n ţ a , Belgia, I ta l ia) ponderea accidentelor în morta­l i ta tea generală între 1 şi 19 ani a t inge valori p înă la 38 % . Asta înseamnă că la fiecare trei decesuri survenite înainte de v î rs ta de 19 an i , unul se datoreşte accidentelor. Mai ţ ineţ i minte c î tă t r i s te ţe , revol tă şi forţă sa t i r ică a manifes­t a t Ion Creangă în cunoscuta sa istorioară mo­ra l ă in t i tu l a t ă „Prost ia omenească". Drobul de sare reprezenta acolo prejudecata că accidente­le ar fi un fel de fa ta l i t a te şi că nimic nu le-ar putea împiedica să se declanşeze. Nimic mai fals decît această idee, şi marele nostru poves­t i tor , care a fost şi un s t ră luci t pedagog, a stig­mat iza t -o cu o remarcabi lă vigoare sa t i r ică . Accidentele, Socialmente vorbind, nu sînt şi nici nu pot fi în t împlă toare . I a t ă , să ne amin t im de frecvenţa accidentelor la ţ a r ă , în t recut . Citi copii au muri t sau au fost schilodiţ i fie arş i , fie împunşi de vi te , mînca ţ i de porci sau opă r i ţ i ! în perioada muncilor agricole, copiii ţ ă ran i lor

rămîneau pract ic fără nici o supraveghere. Pr i ­v i tă sub acest raport , . înf i inţarea, răspîndirca şi dezvoltarea în mediul rura l a grădini ţelor sezo­niere de copii, reprezintă nu numai o operă de o profundă valoare etică şi socială, dar şi o rea­lizare pe plan educat iv , de cea mai mare însem­nă ta te . Apar i ţ ia şi organizarea reţelei decreşeş i grădin i ţe sezoniere la ţ a r ă a şters pur şi simplu din s ta t is t ic i decesurile şi schilodirile da tora te accidentelor. în grădini ţele sezoniere copiii ţă­rani lor cooperatori se bucură nu numai de o a ten tă supraveghere, dar şi de o educaţie potri­vită vîrs tei , într-un mic univers de jucăr i i , jo­curi şi cîntece. Puse sub grija materială a coope­rat ivelor agricole de producţ ie , care afectează sume impor tan te ca şi can t i tă ţ i suficiente de al imente suculente: pi ine, zarzavatur i proaspete,

lapte , ouă, carne, grădiniţele sezoniere din satele noastre constituie o realizară du o mare va luare social-educativă.

Pare paradoxa l , dar dacă în mediul rural frecvenţa accidentelor în lumea copiilor a fost aproape cu desăvârşire eradica tă , nu acelaşi lu­cru se poate spune despre frecvenţa lor în mediul c i tadin , în locuinţele familiilor de la oraşe. Lifturile, palierele scărilor, scările înseşi, bal­coanele, alcătuiesc locuri unde se produc acci­dente , dintre care fracturile s înt cele mai des în t î ln te . La acestea so adaugă primejdii le care pîndese în interiorul locuinţelor, în special în bucă tăr i i . Robinetele de gaze, buteli i le de ara­gaz, cutii le de chibr i tur i , bidoanele cu lichide uşor inflamabile (benzină, neofalină), apoi sti­clele cu lichide o t răvi toare (insecticide, acizi, sp i r t , esenţă de oţet) şi în sfîrşit recipientele cu medicamente sau sertarele cu tac îmur i (în special cuţi te şi furculiţe) s înt fiecare în par te un duşman ipotetic al sănă tă ţ i i şi vieţi i copiilor noştri , pu t înd provoca răni r i şi accidente adesea cu deznodămînt t ragic şi i reparabi l .

Pr inc ipa la a rmă de apăra re împotr iva aces­tor accidente şi pericole rămîne în pr imul r înd supravegherea copiilor de către pă r in ţ i . D a r aceasta nu înseamnă doar o pîndă neodihnită,-ci , mai presus de orice, o muncă educat ivă tena­ce, îndelungată şi p l ină de răbdare pentru cunoaşterea de căt re copii a tu turor pr imejdi i lor din mediul înconjurător . E ş t iu t că to tdeauna copilul se expune celor mai neaştepta te şi absurde pericole, da to r i t ă lipsei sale de cunoşt inţe pr i ­vi toare la obiectele înconjurătoare, pr ivi ­toare la n a t u r a , menirea şi rostul lor.

Educarea copiilor, mai ales la vîrs ta preşco­la ră , cere din par tea păr in ţ i lo r , a familiei , un efort îndelungat şi pl in de pas iune . Nu e de ajuns să adresaţ i copiilor expresii coercitive de genul acelui obişnui t „nu-i voie" , ci trebuie să şi explicaţ i copiilor, pe măsura înţelegerii lor, ce primejdii reale şi potenţ iale se ascund îndă­ră tu l unui bă ţ de chibr i t , în spatele unui robinet de gaze, sau într-un bidon cu neofalină. Acest efort educat iv t rebuie să se desfăşoare zilnic, cu seriozitate şi g rav i t a t e , da r el nu poate fi con­siderat n ic ioda tă suficient fără luarea unor măsuri care să înlăture neglijenţa. Ser tarul unde se păstrează medicamentele uzuale t rebuie să fie închis cu cheia, bidoanele şi sticlele cu lichide nocive trebuie să poar te vizibil et icheta care să a r a t e conţ inutul lor, t rebuie luate — aşa da r

— toate măsuri le de supraveghere, pentru ca pericolul accidentelor să fie exclus.

Cele mai mul te din mijloacele şi măsuri le de informare adresate păr in ţ i lo r şi în general persoanelor mature (indicaţi i cu pr ivi re la mani ­pularea gazelor şi maşini lor a ragaz , a instala­ţ i i lor electrice de t ip casnic: maşini de spă la t rufe, frigidere, maşini de călcat , televizoare, aspiratoare de praf) po t şi t rebuie să fie explicate şi copiilor, într-un mod simplu şi eficient, pe măsura înţelegerii lor. Aceasta , împreună cu supravegherea directă a copiilor mici şi cu mă­surile prevent ive amin t i t e ma i sus, ne scutesc de a suferi în t împlăr i tragice şi de a ne vedea copiii schilodiţ i de pe urma accidentelor .

Desigur, s înt şi unele cazuri de accidente, care nu int ră în categoria celor enumerate mai sus. Ele s în t şi mai ra re , mai puţ ine Ia număr , deşi nu sînt mai puţ in violente şi tragice. Apar i ţ i a şi declanşarea lor s în t provocate de cauze mai . ascunse şi mai discrete, cu un caracter individual şi sporadic : neînţelegeri în familie, bă t ă i , cer­tur i , prejudecăţ i , sau pur şi s implu s tăr i de anxie ta te cauzate de pedepsele pe care copiii le aş teaptă din par tea păr in ţ i lor pentru abater i ma i mul t sau mai pu ţ in grave. Grija şi răspun­derile păr in ţ i lor t rebuie să fie mereu a tente şi prezente, to tdeauna eu înţelepciune şi cumpă­nire pentru a nu se a j u n g e ' l a situaţii ' despera­te, la s tăr i l imi tă .

în sfîrşit, mai trebuie amint i i faptul c ă , dacă în ceea ce priveşte s t rada , arterele de comunicaţ ie , există reglementări precise şi o legislaţie or­ganiza tă şi bine pusă la punct , în ceea ce pr i ­veşte spaţ iu l casnic, interiorul locuinţei nu există nici o reglementare pr iv ind folosirea medi­camentelor, a substanţelor toxice, a substanţelor chimice acide etc. Orice copil poate găsi în casă o cutie cu somnifere, cu fenergan, o sticlă cu dete-xan sau un bidon cu neofalină şi, fie din curio­zi ta te , fie din inconştienţă, copiii le pot folosi cu urmări din cele mai grave. Revenim aşadar Ia necesitatea supravegherii copiilor, dar mai ales la imperat ivul educări i lor cu grijă şi per­severenţă, la înarmarea lor cu acel bagaj minim şi elementar de cunoştinţe care să-i prevină şi să-i apere de accidente.

Page 13: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

^ P a g i n i v e c h i s i r e g ă s i t e d e s p r e e d u c a ţ i e ^

...Ani fost .-.urjirins de felul fum se face iu Anglia o d m u l i a íi; lui: de mic c crescut in vederea omului . Actdi) trehuie oameni l a r i . r a re să biruiască în v ia ţă . Deci. copiii de miei sini deprinşi a se lupta cu asprimile cerului şi ale pămin Iubii.

Puii (le oameni locuiesc înlr-o odaie s implă, fără podoabe şi fără lucruri pe care ci le-ar pu ica dis­t ruge. Fac băi reci, sînt hrăniţ i frugal şi s implu. Cea mai mnrepa r l e din vreme o pelrec îu aer liber, în parcur i , in mijlocul na tu r i i , unde se mişcă iu voie şi se deprind cu jocurile violente.

Acolo dădaca nu se ţine iu fiece clipă (Ic urmele copilului , nu-1 apucă de subsuori cînd se cumpă­neşte, nu-l opreşte cînd s-a depăr-

• la l mai mult de cinci paşi . Mama. măluşile şi bunicile nu ţ ipă cu glas grozav şi eu mîini le î nă l ţ a t e în M I S , cînd copilul a căzui . Cînd animalu l cel mic şi capricios în­cepe a răcni , mi se adună un popor întreg în jurul lui gîfîind, eerec-t înd , să ru t ind . mî rg î ind şi la-menlîndu-se. Ca să-l l iniş tească, nimeni tiu-i pune in mînă ca r t ea mamei , degetarul de argint al Înmieai ori ceasornicul t a t e i . Apoi, în vremea anilor de şcoală, nu se zbat toţi în jurul Iui, ea să-l ajute să-şi puie c iorapi i , ghetele , pan ta ­lonaşii şi celelal te . Nu se ţine un convoi întreg după el, ca să-i ghi­cească toate poruncile, ca să-l în­tovărăşească pas cu pas or iunde. Acolo bă ia tu l nu-i t i ranul surioa­relor lui pentru că-i favori tul ma­mei ; nu devine nici t i r anu l pă­r inţ i lor . Tînărul nu-i priveghiat pentru orice mişcare, nu-i cen­zurat la fiecare vorbă neconformă cu un cod fix al „maniere lor" ; nu i se cer note ca să t reacă clasele şi să dobîndeascăo d ip lomă, ci i se cere să ştie tot ce-i poate folosi în via­ţ ă . E foarte adevă ra t că în ţ a r a în care am călă tor i t copilul b ine educat n-audo neadevăr în casa păr in ţ i lo r lui, nu s imte nedrep ta ­tea şi a rb i t r a ru l , ci în to tu l vede o pi ldă de energie şi de corecti tu­dine.

ADOVEAN Dintr-o călătorie

- fragment -

SUCI I c I

jocuri li­ni í . . | .>K«'M: o.ir; ; c ; e s i

incăpăţ înăr i le şi scăderi le prun­cului s în t îndrepta te şi r ep r ima te chiar . L ibe r t a t ea începutului lui de via ţă esle desăvirş i tă : începe a exper imenta durerea în vîrful u-nui ac, ori în por t i ţ a f ierbinte a unei sobe. Pentru el, o cădere nn-i catastrofă fami l ia ră . EI poale să se îmbrace s ingur, ştie d rumur i le , locurile de. joc . Aleargă, se luptă în voie; e lăsa t , la fiece epocă a vieţi i lui, să cunoască lumea, să-i primească dureri le şi bucurii le în faţă , e î n v ă ţ a t a fi om. E şi privii ca om din fragedă v î rs tă . I se vorbeşte cu g rav i t a t e şi ser iozi ta te . După ce şcoala i-a complectai educaţ ia aceas ta , iese în lume o fiinţă vrednică , care-şi va face drumul ei pr in va lea a-ceasta de mul tă plingere şi pu ţ ină bucur ie . . .

Aceste mici observa ţ i i , pe care mi le-a sugerat v i a ţ a b r i t an ică , le fac nu pentru mul ţ imea cea mare , care ab ia acum îşi croieşte drumul Ia lumină ; ci pent ru fra­ţii mei care se cred c ivi l izaţ i şi conşt ienţ i de da to r i a lor, care au de format e lemente din oas tea de inîue a vie ţ i i şi a ţări i noas t re . Le fac din pr ic ină că acum cî teva săp tămîn i din nou mi-a fost da t să văd băie ţ i cu umbră de m u s t a ţ ă sub nas , călător ind sub priveghe­rea păr in ţ i lo r lor; din pr ic ină că

ieri am văzut din nou speelacolul în t r i s tă to r ai unui t înăr , care se lirguia pentru zestre, mărtur is in-du-şi -astfel neput in ţa şi nevred­nicia în faţa v ie ţ i i , din pricină că iarăşi , cu durere in suflet, m-am încrucişat la o răspîul ie cu un fost al meu coleg de liceu care , cum scria cineva o d a t ă , — după ce s-a hrănii ani de zile cu greceşte şi la t ineşte , a ajuns să moară de foame.. .

Ieri , băieţelul meu. şl irb şi bu­cilor în clasa în tâ ia , trecea pe stra­dă rî/.ind prea vesel şi prea tare d e n n tovarăş al lui, care îşi ducea într-o mînă pa l tonaşul şi în cea­la l tă taşca cu curelele ca la rani­ţă . Acasă l-am în t reba t ce se în­tâmplase cu tovarăşul lu i : a! bă­ieţelul acela era deprins să fie adus la şcoală de un servi tor , care avea misiunea să-l dezbrace de pal to-naş şi să-l dea pe s a m ă ; la ieşire t rebuia să-l ia el pe s a m ă , să-l îmbrace şi să-i aşeze ghiozdanul în spa te . Se în t împlase o ca tas ­trofă: servi torul nu venise! Dar băieţelul ma i r îdea şi do a l tă umi­l in ţă îndura tă de tovarăşul lui de şcoală: cu toa te insistenţele mele, a s t a t ruşinos şi n-a vrut să-mi spuio de co era vorba .

Care d in t re copiii târgoveţilor noştr i sînt îndemnaţ i de păr in ţ i la jocurile cu mingea şi la săniu-

aceslci de putere in aer liber dceîl ioale car­i i le şi guverrianlele; ele ridică în faţa vieţii un om sănătos, cu su­fletul plin de al tceva decit (le frică, iieliotărîie şi clorotică pl ict iseală.

Un prielen îmi istorisea într-un rînd o întâmplare ditilr-un oraş e lveţ ian, in sala comună a unui hotel , îi a trăgeau luarea-aniinle doi copii, care se pur tau unul faţă de al tul ca doi cucoşei: era un uemlişor de l'J ani şi un băiat en­glez de vreo 10 ani . Se duşmăneau cu pr ivir i le înăuntru , şi-n parc afară, necontenit aveau manifes­ta ţ i i bă tă ioase , care porneau mai ales din pâr lea englezului. în-sfinşii. înlr-o zi s i tua ţ i a aceasta anormală a t rebui t , pr inlr-un a-coj'd comun, să fie clarifica.lă cu pumnul . Şi iu sala de lectură, nude erau aduna ţ i toţi oaspeţ i i , deodată intră iirlîiid puiul de neamţ, cu părul vil voi şi eu stra­iele în neor înduia lă . Sar două niăluşi şi <i mamă de la locul lor, şi pe cînd copilul explica pr int re tresăriri de plîns că e vorba de o bă tă l ie , i a tă , intră şi celălal t omuşor tot aşa de descheiat şi de tras de haine , cu un ochi umflat , cu nasul s îngera l , şi strigă t a re , cu pumnul î nă l ţ a t , spre maică-să : „Mamă ! l-am biruit ! l-am b i ru i t . . . " - „Du-te sus şi le spală pe obraz ... îi răspunse cu linişte şi cu dragoste maică-sa.

După excursiunea mea în An­glia şi-n car tea pr ie tenului meu, am văzut ci tă d r e p t a t e avea ră­posa tu l meu bunic , care mă tri­metea la „minge" şi la „săniuş", şi-mi zicea r idicînd a ră tă to ru l mîinii d r ep t e : „Fă- te t a r e , gîndă-celule, ca să te poţi apăra de c în i " . . . şi a l t eor i : „Fi i în ţe lept şi îndrăz­neţ ca fiarele codru lu i . . . "

El îmi dorea fericirea, care se afla în s ă n ă t a t e şi-n no i , — ni­c ioda tă în jurul nos t ru . . . însă bu­nicii buni şi englezii la noi sînt. foarte r a r i .

1912

POVESTEA VORBEI O Copilul r îzgîial rămîne ne invă ţa t . (Anton Pann)

• O mamă bună , care dă ca însăşi învă ţă tu ră copiilor s ă i , e pururea lot ce-mi pare mai frumos în lumea aceasta . (Pestalozzi)

• Munca gîndeşte , lenea visează. ( Ju les Kenuid)

• Via ţa esle un dar pe care îl meri tăm numai alunei cînd îl dă ru im. (Rahindranath Tagore)

• Vir tu tea nu constă în abţ inerea de la viciu, ci în nedorirea lui. (Bemard Shaw)

• Pierderea vremii bune este maica şi sămînţa vremii rele. ( D . Cantemir)

• Matura însăşi urmăreş te nu numai să ne dea pos ib i l i tă ţ i le cuvenite pentru vremea de ac t i v i t a t e , da r şi frumoase mijloace de a'ne în t rebuinţa clipele de răgaz. (Aristotel)

• Educa ţ i a fără deprinder i este c lădi tă pe n i s ip . (Uşlnski)

• î n v ă ţ ă t u r a îţi dă lumină , dar nu te îna l ţ i decît pr in caracter . (O. Densuşianu)

Portret de BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA

Page 14: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

î n sistemul categoriilor et ici i , I , l . i !o! ia ..< ii}i"t Î M I tec central Lucru( iV-.- lü este expl icabi l , deoa-rece via iu însăşi, relaţi i le sociale şi normele de conrluilă dintre ou-incni nu pol funcţiona fără îndato­riri murale. Oriunde există relaţii ale omului cu al ţ i oameni şi ori­unde omul oslo supus unui proces de educare, apelul la cerinţele da­toriei este cont inuu.

Fiind o expresie a relaţ i i lor sociale, obligaţi i le morale se. schim­ba pe măsura transformării aces-I or re la ţ i i : fundamental răni ine însă faptul că apar în conşt i inţă ca o necesitate de ordin etic de a răspunde unui complex de obli­gaţ i i (au caracter coercitiv) ale omului faţă de societate şi faţă de sine însuşi: obl igaţ ia de a respecta normele de condui tă morală , de a par t ic ipa la munca peniru reali­zarea progxs i i lu i , de a-ţi iubi pa­tria şi poporul, obligaţ ia auloper-l'ocţionă r i i j i re fes i onale, cui turale, ideologice şi morale. Desigur că există şi alte îndator i r i decît cele morale ca expres i i ' ale cerinţelor de ordin pol i t ic , jur idic e le . Şi acestea au un anumit conţinut moral , însă nolele lor de bază pri­vesc domeniul respectiv.

Ceea ce conferă însă o valoare socială obligaţ i i lor morale este direcţ ia şi orientarea lor in sensul cerinţelor progresului social şi au-t operfec ţ i oJ i ări i omului .

în socialism dator ia morală ca­pă tă o mul t i t ud ine de a l r ibu te iz­vorâte din conţ inu tu l nou al obli­gaţ i i lor generale de relaţ i i le din cadrul cărora exploatarea a fost l ichidată . F a p t u l că obl igaţ i i le derivă din cerinţele progresului, că ele se stabilesc intre oameni liberi şi in scopul satisfacerii ne­voilor lor mater ia le şi spi r i tuale , relevă un mod nou de îmbinare a obiect ivului şi subiec t ivulu i . Din corespondenţa necesităţ i i morale cu tendinţele dezvoltăr i i omului se desprinde concluzia că în munca educa t ivă trebuie să se ţ ină seama de dezvăluirea importanţe i res­pectării îndator i r i lor , al îl pentru progresul social , cît şi pentru afir­marea personal i tă ţ i i umane .

Aşadar, îndeplinirea îndatori­rilor morale are-o mare impor tan ţă pentru v ia ţa socială şi to todată pentru dezvoltarea omului . Ia r perfecţionarea omului nu poate fi concepută în afara obligaţ i i lor sale profesionale, obşteşt i , sociale şi a celor referitoare la perfecţio­narea cunoşt inţelor sale şi a mo­dului de comportare .

în conceptul de dator ie se îm­bină ceea ce e necesar, derivind din relaţ i i le sociale, cu dorinţele , sent imentele şi interesele oameni­lor.

De aceea, obl igaţ ia morală tre­buie să ducă la educarea unor do­r in ţe , sent imente şi năzuinţe uma­ne Superioare. Chiar îndatorir i le morale , pe care omul Ie îndepli­neşte fără plăcere sau da tor i tă unor forme de constrângere, nu duc în societatea noastră la înă­buşirea personal i tă ţ i i umane , ci la afirmarea ei. Un exemplu ca­racter is t ic ii consti tuie obligaţii le morale faţă de muncă şi învăţă­t u r ă . Cu toate că obl igaţ ia mo­ra l ă de a munci şi de a dobîndi anumi te cunoşt inţe nu este în

1

I Si H fi

î î

I C O

6 1 morale

toate cazurile însoţită de plăcere, realizarea ei îmbogăţeşte omul din punct de vedere moral si intelec­tual .

Omul însă trebuie deprins, de la cea mai fragedă vî rs ta , să-şi înţeleagă îndatorir i le sale, să le realizeze diu convingere şi cu plă­cere. Are o mare impor tan ţă dacă omul îşi îndeplineşte îndatoriri le cu interes, din conşt i inţa datoriei sau din teamă şi consl.ringere. Re­zul ta te le nemijloci te , cît. şi cele privind dezvoltarea omului , sînl cu mul t superioare dacă acţ iunea este făcută pe baza înţelegerii conşt iente. De aceea, educarea conşti inţei datoriei morale con­st i tuie o latură impor tan tă a mun­cii educat ive , înlrucît pune în valoare potentele umane crea­toare , capabi le nu numai să rea­lizeze diferite sarc in i , ci să le de­păşească cont inuu. Omul , care şi-a însuşit normele de compor­tare în spir i tul necesităţ i i elice si care acţ ionează din convingere în orice împrejurare , nu îşi va încălca îndatorir i le faţă ele cei­lalţi oameni şi faţă de sine. K\ va fi capabi l să selecteze coordona­tele majore ale necesităţi i morale şi să se comporte in spir i tul lor. Comportarea in muncă şi în v ia ţa obştească a oamenilor societăţii noastre ara tă că omul zilelor noas­t re , educat în acest sp i r i t , con­struieşte în mod eroic şi se trans­formă pe el însuşi . în şcoala muncii , a învă ţă tu r i i , a par t ic i ­pări i la v ia ţa obştească se educă şi respectul pentru cerinţele da­toriei morale . Sublinierea nece­s i tă ţ i i educări i Conşliinţei dato­riei nu înseamnă desigur predici mora l iza toare , ci antrenarea oa­menilor la îndeplinirea obligaţi­ilor, reliefarea semnificaţiei ne­cesi tă ţ i i lor. Căci datoria trebuie învă ţa t ă , iar pentru respectarea ei trebuie - aşa cum a observat încă Cicero — „şi deprindere şi exerc i ţ i i " .

în acelaşi t imp. este evident că un nivel cul tura! şi ideologic ridi­cat îl ajută pe om să acţioneze în spir i tul da tor ie i morale , să-şi for­meze -simţul dator ie i .

Legătura cu " modal i ta tea de comportare pract ică şi înţelege­rea conştientă a datoriei a ra tă im­portanţa ei 'pentru îmbogăţirea şi înfrumuseţarea profilului moral al omului şi a rapor tur i lor sale cu ceilall i oameni .

Din sublinierea însemnătăţ i i la­turi i subiective a conceptului da­toriei mai rezultă şi necesilalea de a acţ iona în vederea modelării sent imentelor , intereselor şi idea­lurilor în conformitate cu cerin­ţele unei natur i umane superioare.

I ' r ă d i c a educat ivă ne ara tă că numai cunoaşterea dator ie i , cu­noaşterea seacă a modului în care este necesar şi trebuie să- se acţi­oneze nu este suficientă. înţele­gerea conşt ientă a datoriei morale t rebuie să se transforme într-o trăire puternică şi profundă. Dacă cineva es le în s tare să trăiască succesele sau nenorocirile grupului social (familie, şcoală, uzină, po­por etc.) din care face par te ca pe propriile sale succese sau nenoro­cir i , atunci este capabi l să-şi t ră­iască dator ia , nu numai să o cu­noască. Pe de a l tă pa r te , aprecie­rea propri i lor fapte din punct de vedere emol iv . t răirea lor suhiee-

1iv,"i cu loa!>- implicaţi i le ci . ti.stacţie, căinţă olc.i .'â naşte!-.-la ceea ce, H I deobşle, nuntim conşti inţă morală, la tă de ce. pen­tru munca educativă (îndeosebi, în scoală şi în familiei o mare importantă are acţiunea, de for­mare a sent imentului datoriei ast­fel ca obligaţi i le morale să devină cerinţe interioare. Mai a l'-s. ia vîrsta copilăriei , at i l păr in ţ i i cit şi pro­fesorii pol să facă apel la afecti­v i ta tea copilului , slimuliiid do­r inţa şi plăcerea sa pentru îndepli­nirea unor îndatorir i specifice, aclionînd asupra modului speci­fic de percepere şi a jut înd copilul să înţeleagă valoarea şi necesita­tea datoriei ca o trăire proprie. Legată de emoţii le şi sent imentele omului , de viaţa lui de fiecare zi, da tor ia poate deveni un mod de reglementare a comportăr i i . Cu cit omul are cunoştinţe mai bo­gaié , cu cil sent imentele sale pro­funde si aci ivii exprimă măsura în care comportarea natura lă a omu­lui a devenit umană, cu atît se vor putea îmbina mai slrins in­teresele generale cu cele personale.

Caraclerul complex al calegorioi dator ie i morale şi implicaţ i i le sale educative solicită acţ iunea tuturor factorilor educat iv i .

în familie, educarea datoriei constă şi in comporlarea de fie­care zi a păr inţ i lor , în respecta­rea de către ei a obligaţ i i lor lor morale. Tol.odală, atît familia cît şi şcoala trebuie să-1 determine pe omul care se formează în acest cadru să-şi îndeplinească obliga­ţiile pe baza înţelegerii necesităţi i ior şi diu obişnuinţă şi convingere, cu plăcere şi s imţ de răspundere . Ansamblul de pr incipi i şi metode pedagogice pe care le deţin educa­torii îşi dovedesc eficienţa şi în această problemă, dacă se au în vedere necesităţi le progresului ţă­rii noastre şi ale dezvoltăr i i mul­t i la terale a omului.

G H E O R G H E BERESCU

Desan CAHIL RESSU

Page 15: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

f . f Pr ie tenia esle unul din cele mai

măreţe şi mai înăl ţă toare sent imente ale sufletului omulu i , care t rebuie înrădăcina t în sufletul copiilor încă de t impur iu . Ţinind cont de mul t ip le le lui va len ţe , am făcut o invest igaţ ie sociologică în r îndul a 40 de famili i ai căror copii stu­diază la Liceul nr . 1 „ Ioan Slavici" din Arad . Le-am adresat următoare­le în t rebăr i :

1-— Urmăr i ţ i alegerea cercului de pr ie teni a i copi lului dumnea­voas t ră?

2 — Ce ca l i t ă ţ i dori ţ i să a ibă pr ie tenul copilului dumneavoas t ră?

3 — Cum s t imu la ţ i şi supra-vogluaţi sent imentul pr ie tenie i , al colegia l i tă ţ i i şi colec t iv i tă ţ i i?

4 — Ce rol socoti ţ i că are prie­tenia în formarea personal i tă ţ i i copilului dumneavoas t ră?

Ceea ce este domn de sub l in ia t încă de la începutul consta tăr i lor este faptul că la p r ima întrebare toţ i pă r in ţ i i anche ta ţ i au răspuns a f i rmat iv . D a r nu pu tem trece cu vederea că 5 d in t re ei au da t răspunsur i echivoce, pozi t ive doar pe j u m ă t a t e : „Urmăresc într-o oare­care măsură alegerea cercului de p r ie ten i" (B.D. — felcer), „Da , dar nu întotdeauna" ( I .T . — funcţio­n a r ) e tc .

La în t rebarea a doua, p r iv ind ca l i t ă ţ i l e cerute pr ie tenulu i copi­lu lu i lor, s-au da t , în genera l , răspunsur i s tereot ipe , în care revin cu ins is tenţă cuv in te l e : modes t , s i l i tor , c ins t i t , s incer, cu o ţ i n u t ă mora lă îna l tă e tc . Reproducem, f ragmentar , c î t eva din e le : „ . . . s ă iubească pe aproapele său , să consti­tuie un exemplu bun , să fie demn de cinste într-un s t a t social is t" (F . Gh. - şofer la I .C.O.A.) , „Do­resc ca pr ie ten i i fiicei mele să fie elemente c ins t i te , care c i tesc , se cu l t ivă , frecventează concerte şi s în t pr ie ten i devo ta ţ i " ( I .S . — pro­fesoară de franceză şi engleză), „Să fie cel puţ in de n ive lu l copi­lului m e u . S ă fie cumin te ,de carac­ter" (M.N. — inginer) , „Să aibă ca l i t ă ţ i l e ce îi lipsesc fiicei mele" ( H . H . — soră do sp i t a l ) .

în t rebarea a t re ia a susci ta i un interes mai amplu în r îndul părin­ţ i lor. Formele de îndrumare şi supraveghere a!e pr ie tenie i , cole­g ia l i tă ţ i i şi colec t iv i tă ţ i i fiind mul­t ip le , s-au p r imi t şi răspunsuri din cele mai va r i a te , în care un pro­centaj p recumpăni tor îl înregis­trează sfaturile şi exemplele perso­nale ( 7 5 % ) . Alţ i pă r in ţ i consideră că drumul spre pr ie tenie , spre în­tăr i rea sent imentu lu i de colegiali ta­te şi colect ivi ta te poate fi găsit şi prin lecturi indicate , prin întâlniri acasă, prin excursii organizate de p ă r i n ţ i , împreună cu copiii lor ( 1 2 , 5 % ) . Pr in inlervent i i direcle

iu diferendele dintre elevi şi expri­marea unei păreri personale (5%) : . , in caz că aio neînţelegeri cu colegii. îmi dau cu părerea despre cel ce are drepţii te" (T. I . — func­ţ ionar) . Pr in jocuri — acasă la lu un coleg sau pe terenuri le de sport ( 5 % J : „Supraveghez să se joace c ins t i t , corect, să nu înşele" (V.S. —învă ţă tor ) . Unuls ingur din­tre pă r in ţ i i ancheta ţ i a da t acest răspuns : J Avînd încredere în copi­lul meu, nu mă amestec în prieteni i­le sa le" .

Cît priveşte înt rebarea a pat ra — „Ce rol socotiţ i că are pr ie tenia în formarea personal i tă ţ i i copi­lului?" — to ţ i cei cărora le-a fost adresa tă au răspuns pozi t iv , acor-dîndu-i acestui sen t iment un rol preponderent : „Pr ie tenia dezvoltă sp i r i tu l colectiv, combate egois­mul şi separa t i smul" ( ta tă l lui P . O . din clasa a X-a Ii), „ î n afara mediului famil iar şi şcolar, prie­tenia este factorul care contr ibuie cel ma i m u l t la formarea deprin­deri lor" (L. Gh. — medic) , „Prie­tenul este un suport mora l , în mul te cazur i . De aceea, e bine să-1 a i d ina in te" (părinţ i i lui V. O. din clasa a IX-a A). în cele de mai jos , reproducem pe larg convorbirea ce-am avut-o cu doi d in t re pă r in ţ i despre pr ie tenia copiilor lor — două exemple , două feluri de înţelegere şi interpretare a acestui sen t iment .

O F A T Ă „ Î N C U L A T Ă " Ş I T E M II-E I L E U N E I M A M E

Discuţ ia se poar tă în jurul ele­vei D . D . d i n clasa a X-a C. Destăi­nuir i le tovarăşei D . E . — m a m a ele­vei , profesoară la o şcoală comer­cia lă , o femeie încă frumoasă •-sînt s incere,fără escamotăr i şi sub­terfugii.

— Fiica mea? — ne spune inter­locutoarea — o „ încu ia tă" 1 Da , da, a ţ i r e ţ inu t bine — o „ î n c u i a t ă " ; dacă ar fi, b ine în ţe les , s-o pr iv im numai prin pr izma pr ie teni i lor co le cul t ivă , a re la ţ i i lor d in t re ea şi semenii de v î rs tă ei . Căci în alto p r iv in ţe , es te destul de dezghe­ţa tă . La şcoa lă ,de p i ldă , are numai note de 9 şi 10, este p r in t re pr imi i din clasă. Cu prietenia însă, la ea e o problemă. Fi ica mea n-are pr ie ten i ! E o f a i ă re l rasă , t imidă . E adevăra t că are două colege do c l a s ă — pe B . D . şi I .E . — cu care se mai consultă uneori în probleme legate str ict de şcoală, cu care mai învaţă in pe r ioada tezelor sau examenelor mai grele. Pe băieţ i insă nu-i poa te suferi. Nici la şcoală, nici p ' s t radă — nicăier i ! Vreau să vă povestesc o in t impla re , care mi-a da t mul tă bă ta ie de cap , în iarna t recută , în l r -una din recreaţ i i un coleg, în joacă desigur, o pr inde [io fiica mea pe la spato , de ochi.

(CnTtlinv.orc in pun. i<))

Page 16: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

ţy.- l In S I F A R Ă <!<• « el.j 1"' ela JE.

r mul t" uşi . I O A P A R T A M E N T ••

nivele. Acestea .sini. cele cmc , u i f i r m a localului fie ;ijMaculaţii: publ ica ce le ocupă, dau m i m r propriu /.voltei c lădir i l:i Ci.rc n« referim: U.NION. Cit i torul reali­zează, desigur, că e-ie vorba dc blooul- turn care reliefează agrea­bil d ivers i ta tea ai hi tectonică a Piet i i P a l a t u l u i Republ ic i i . TEMPERATURA » ( Vî>, «i l.î 1 .,A('ASÄ". Am col indat blocul, cu sent inienlul că străbat. — evident , pe vert icală — nu dimensiuni le unui edificiu, ci aj unei ver i tabi le aşezări omeneşt i . în t r -adevăr , cele 89 de apa r t amen te , care în cir­cums tan ţa aşezării lor pe orizon­tală ar deveni tot a t î tea case, sînt locuite de un număr egal de fami­lii . Din t re mcmlui i matur i ai acestora, 138 exe ; \ i t ă 18 profe­siuni diferi te , şi veghează to todată lu creşterea şi educarea a 103 t iner i , din care 71 încă n-au împli­n i i v î rs tă de 18 an i.

l a l ă -mă , deci, în int imita tea unor oameni care. dincolo de diver­s i ta tea de ocupaţ i i , v î rs tă , obi­ceiuri , men ta l i t ă ţ i şi cunoşt inţe , formează o colect ivi ta te care îşi petrece lao la l tă doi din cei trei opţ i ai unei zile de calendar şi cu unele excepţ i i -— îşi învăluie blocul în căldura cuv în tu lu i ACASĂ.

Vizi t înd de mai multe ori şi la ore diferite impunătoarea c lădire , mi-am da t seama că pentru unii locatar i t empera tu ra lui „acasă" ajunge la aceea a inimii numai după ce au in t r a t în apar tamentu l

proprii ' , in V I ' : ' I I I > ' cr pcnlm a l l n .

holului de Iu in' rarva in be-e

plf-cuţe şi s o n e r i i gri juliu dichisi te , C U R A T E , I A R uşiior, pesio frumuseţea in i ţ ia lă , li s-a mai adăugat un «• inefabil R O R E l e -a insufla i A ia ţ i i , căldură proprie . Dar an; văzul şi sonerii u l imîr id do firele electrice, ori numai firele, resturi de cti chete cu mîzgăl i lur i în loc dc r ame .

Am poposi t la etaje ale căror balcoane interioare le-am asemuit cu nişte minuscule grădini sus­penda te , încărcate de clorofilă, culoare şi umbră . Şi, megieşe, de­desubt ori deasupra , al te ci te va balcoane însingurate de tăcerea t r i s te ţ i i uscate a prafului aşternut pe cioburi de jucăr i i , de mobi lă , pe sticle şi damigene goale.

Sînt şi acestea — evident — cî-teva linii de termometru care indică tempera tura cuvîntu lu i „ACASĂ".

In te rpre t înd înţelesul lucruri­lor de pe a l t p lan — plan ce inter­ferează cu p r i m u l la toate un­ghiuri le — s-ar putea afirma că aici este vorba de o şcoală, pe cît de impor tan tă , pe a Ut de com­plexă , în care cei mari dau celor mici lecţii fără pauze şi vacanţe . Lecţi i de v ia ţ ă , care se sedimen­tează pentru o v ia ţă .

Jo s , în hol, trei copii aş leaptă liftul. Te incintă veselia lor, ca şi sa lu tu l — rost i t , se vede bine, din inimă — cu care întâmpină un grup ce se apropie dinspre in t rare : o familie — t a t a , mama şi doi copii — care so întoarce acasă. Nu mai era, însă, dc na tu ră să

incinte ne nimeni taplul că lai a -." !•• i ^ p a n i â I ; - . ! U T şi • a ;> cînd n-ar fi o b - v v a t gestul de a i>- ofe-ri i i ; ! ; ; t ' i i ! ' ' 2 , L I T I Ă L i a dat pe cei trei copii la o pa r le şi s-a instalat cu toţi ai săi în lift. IVioi i opiii şi — împreună cu ei — nici ea, nu mai eram la fel do veseli .

Pe pal ierul spaţ ios al etajului X I . un copil se juca de unul sin­gur cu un avion confecţionat de el din car ton. După ce-i dădea drumul să plutească p înă la etajul de dedesubt , se repezea după el , cîte trei t repte de-o d a t ă , îl rea­ducea pe „pista de decolare", î l . . . decola din nou. A apăru t mama , desigur chemată de la rma . . . av ia to ru lu i . Văzînd însă bucăţelele de h î r t ie de pe jos, şi-a certat copilul mai ales pentru ele şi l - a p u s să le s t r îngă pînă la una . în vremea as t a , la apar tamentu l de vis-a-vis s-a întredeschis o uşă, au a p ă r u t două an teb ra ţ e şi au scutura i de câteva ori o faţă de

URCĂ masă. Uşa s-a reînchis imediat şi pe pardoseala neagră au rămas cîteva f i r imitur i de pî ine . Aşa puţ ine şi neînsemnate , cum erau. dar s t ră luci tor de a lbe , mi s-a pă ru t că în ochii copilului — care se u i t a la ele — au luat proporţ i i le unui morman. . .

Am d a t să urc spre terasă. Deo­d a t ă , din îna l lu l casei scărilor s-a s t î rn i t un potop de invect ive. Ce s-a în t împla t , m-am lămur i t pu ţ in după aceea. Norul din care s-a zămisl i t o asemenea s t ihie a fost un lucru fără impor t an ţ ă . Un locatar de la eta jul XV, aş tept în-du-şi copilul cu care voia să co­boare , a zăbovi t c î teva secunde cu uşa l if tului deschisă. Al t locatar dela etajul X I V , părîndu-i-se pro­bab i l ore cele c î teva secunde, a început să ţ ipe , vorba aceea, ca la foc. Ati l ' ! Oare , pent ru toate urechile care au auzi t l imbajul neurban al aceslui locatar (părinte şi el , mi se pare) , faptul s-a măr­gin i t numai la Kt UV Nu-i exclus ca ecoul lui să fi fost mai puternic şi mai prelungi t decât acela stîr­n i t în casa scăr i lor .

Blocul are cîteva ore în râs! impui cărora s-a s tab i l i t un consens în ce priveşte bineveniţi i odihnă post-mer id iană . Da r , f i inţă insensibilă şi moar tă mai to t res tul zilei , un pian de la etajul VII îşi încheie repausul tocmai a tunci cînd şi-1 începe blocul . Clapele-i răscoli te de mîini începătoare fac corzile să ţ ipe din toate tonuri le majore. P ropr ie t a r i i lui s înt poate con­vinşi că oferă o lecţie d e . . . peda­gogie, dacă fac să coincidă orele de exerci ţ iu ale copiilor tor cu orele de binefăcătoare odihnă ale veci­nilor ce se află, şi ei . „la ei acasă".

La etajul I X , sunam la apar­t a m e n t u l cu n r . |̂•.,.

— M a m i n u - i acasă, m ă l ă m u ­reşte preveni tor un b ă i e ţ a ş ce co­bora scara etajului s u p e r i o r . C red că va v e n i curînd.

— M a m i o s i e . . . m a m a ta'V-— N u , e s t e . . . l a l - o c ă vira-'

NU NE CREŞTEM NUMAI OOri t l NOSTUL E r a i o v a r ă ş a Gînju Vic­tor ia , m e m b r ă a c o m i l e l u l u i d e b l o c , c h i a r omul pe care--! c ă u t a m . M - a m i n t e r e s a i d e i . r i a l u l oar- ' - i s p u s e s e . . M a m i " : I - R A N I sU;'ar că D A C Ă

n u - i e s l e l in . Itvbnie să - i fie m ă c a r nepot .

15 ETAJE

— Aa, Dănu ţ? N u ! Es te al fa­miliei Podrumaru de la etajul X . E în clasa a IV-a la Şcoala gene­rală „Vasile Alecsandr i" , p remian t cu media 10. P ă r i n ţ i i f i indu-i mul t plecaţi de-acasă, am început să n u l mai alegem dint re cei lal ţ i cinci copii ai noş t r i .

— Dar când s în te ţ i şi dumnea­voastră la servicii; , cum îşi pe­trec t impul cei . . . şase copii pe cure-i aveţ i?

— Apoi, la drept vorb ind , am mult mai mul ţ i copii . Sînt şi alţ i i în s i tua ţ i a lui Dănuţ , Eu nu sini ocupată în producţ ie . Din 49 de mame cîte sînt deocamdată în bloc, 11 sintern casnice. Ne îm-păr ţ im grija copii lor . în ce-i pri­veşte pe ai mei, s înt destul de mari ,

— Aveţ i , se pare , mot ive des­tule să fiţi mu l ţumi t ă de copiii dumneavoas t ră . . .

-- î n t r - adevă r , n-am nici un motiv să spun că nu. Ală tu r i de profesorii lor. ne-arn s t r ădu i t şi noi, pă r in ţ i i , s ă i creştem bun i , să ajungă oameni de omenie. Nu-s ră i , dar ar fi p u t u t , cred eu, să fie şi mai bun i , dacă si a l ţ i păr in ţ i s-ar fi ocupat mai mult de copiii lor . . .

- - VI — Spun asta pentru că nu ne

creştem nic iodată s inguri copii i , ci împreună cu a l ţ i p ă r i n ţ i . Copiii nu-şi trăiesc singuri copi lăr ia , ci cu a l ţ i i de seama lor.

— Am impresia că dumnea­voas t ră , cele 11 casnice, v-aţi a suma t o sarcină destul de difi­cilă în s i t ua ţ i a , aş zice, un pic cam vi t regă din acest punc t de vedere , în care vi se află blocul . Mulţ imea as ta de copii — vîrs te diferi te , educaţ ie impr imată acasă difer i t , temperamente deosebite — , ca să te ocupi cum trebuie de ea presupune si mijloace adecvate . Bunăoară , o încăpere des t ina tă anume copiilor din bloc — în blo­cul „Cireşica" a fost amenaja tă muc, păca t că nu sînt prevăzute chiar de către constructor! — în care, sub îndrumare şi suprave­ghere pr in ro la ţ i e , să se poa tă organiza ac t iv i t ă ţ i interesante şi educat ive .

— No-am gindil şi noi la aşa ceva, da r n-am izbut i t încă să-i secondăm pe vecinii de la „Cire­ş ica". Va ra , în lipsă de ceva mai bun, cineva a propus să între­bu in ţăm terasele blocului în acest scop. Copii i , însă, r ămîn copi i . . . terasa este pr imejdioasă, oricît, de înalt ar fi împre jmui tă . Tocmai fiindcă n-avem un astfel de mijloc, adecva t , Nicuşor, unul din copiii familiei Dumit r iu de la etajul V I I , a fost, tocmai la sfîrşit de an şcolar, v ic t ima unui accident de c i rcula ţ ie .

•— Am văzut şi cu o mul ţ ime de copii jucîndu-se pe palierele eta­jelor, sau în juru l blocului , la coli­mái nepotr ivi te ore. Pînă una-a l ta , nu s-ar putea face altceva? Excurs i i prin Bucureşti cu cît mai mul ţ i copii , vizite, u t i le , sau al te le ase­mănă toare . Tocmai despre o situ­ai ie s imilară am auzit pe doi părinţ i D I S Y U T Î N D . Unu! socotea c-ar fi posibil ca, prin cont r ibuţ ia părin­ţi lor, să fie angajat c ineva, care,

Page 17: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

SPRE''- - ' ' - • • i r '

VI ITOAREA PROFESIUNE

A l l

Interlocutorii mei au fost, de astădată, 253 de tineri candidaţi la concursurile de admitere în învăiămîntul superior

D ialogul nostru a începui în toamna anului şcolar al ulti-

mei lor clase de liceu, cînd i-am Întrebai : „Ce profesiune vreţ i să vă alegeţi după terminarea şcolii?

-- l n g i n e r . a u răspuns 35 ,56%, ; c a d ru d idact ic , :i0, '83%; medic, farmacist , 15 ,18%; jurist , ar t is t , mi l i tar , cerce tă tor şti inţific — au adăugat 11,48%'.

— Juca nu ne-am holăr i t , e greu să alegi încotro s-o apuci, a fost răspunsul, a (»,32% din t iner i .

Ramur i le profesionale indicale cuprind un total de 60 de specia­l i t ă ţ i : ingineri -- 15 spec ia l i t ă ţ i , în ordinea prefer in ţe i : chimie in­dus t r ia lă , mec a n i c ă, agr o n o n i i e, e lectrotehnică, construcţ i i civile, chimie a l imentară , av ia ţ ie , pe-Irol-chimie, te lecomunicaţ i i , con­s t rucţ i i maşini , geologie, hor t i ­cul tura , electronică, indus t r ia lemnului , s i lv icu l tu ră : cadre di-dael ice - ]() spec ia l i t ă ţ i : limba romană, istorie, ş l i in le na lura le .

fizică, educaţ ie fizică, franceză, engleză, desen, chimie, geografie.

Nu toţi t inerii şi-au manifestat dor in ţa să urmeze învă ţămîn tu l super ior : 18 d in t re ei au op ta t pent ru şcoli tehnice de petrol-ohimie, C . F . R . , radio- telecomu-nicaţ i i , desenator tehnic şi av ia ţ ie , şcoli tehnice sani tare şi de farma­cie. Alţi 20 de absolvenţ i de l i­ceu vor să candideze la' ins t i tu­tele pedagogice dc 3 ani, pentru a deveni cadre didact ice.

Numărul specia l i tă ţ i lor indi­cale e încă prea mic faţă de cele exis tente în economia noas t ră na­ţ ională , dar in orice caz mai mare şi mult mai ca l i t a t iv decît cele 36 de profesiuni ale păr in ţ i lor , d in t re care 23 la un nivel de cali­ficare inferior.

Păr in ţ i i a 178 de tineri n-au pu tu t ajunge in v ia ţă decît pe prima I reaptă a calif icări i , fiind lipsiţi de posibil i tăţ i mate r ia le şi de condiţii sociale favorabi le .

di şi fiecare din ei dorea şi ar ti fost îndrep tă ţ i t să se realizeze mai mult . Numărul profesiunilor părinţ i lor are valoarea unui eşan­tion, r ep rezen ta t iv la un moment da i . Astăzi, mulţi d in t re ei s-au valorif icat prin cursuri serale şi fără frecvenţă.

— De ce v-ali ales profesiunea, respectivă '•'

- îmi p lace! (59,20%). - Vreau să fiu ulii (22,53%). _ K o pro­fesiune de vi i tor (8,17%). — Simt că am ap t i tud in i pent ru profesiu­nea pe care mi-am ales-o (3,17%). Desigur, nu m-aş pu tea de­c lara întru totul sat isfăcut de as­pectul can t i t a t iv al răspunsuri lor obţ inute . P rea puţini t ineri şi-au ales profesiunea ca rezul ta t al descoperiri i apt i tudini lor perso­nale dir i ja te în dezvol tarea lor de căt re şcoală şi fami l ie ; p rea mulţ i motivează cu „îmi p lace" , fără să ştie însă „de ce" şi pent ru cîtă vreme. Din r înduri le acestora se recrutează , de obicei, oscilanţi i .

— De cînd v-aţi alcs-o? — M-ara hotăr î t pent ru profe­

siunea aleasă în cursul scolii ge­nerale (40,10%). Restul de 59,90% * s-au hotăr î t în cursul liceu­lui. Din t re aceşt ia , 70,89% s-au declarat decişi pent ru vi i toarea lor profesiune în momentul ale­gerii secţiei umaniste sau reale (clasa X-a).

N-am acordai decit o valoare relat ivă alegerii profesiunii încă din pr imele clase ale şcolii gene­ra le . E vorba acum dc o aspi ra ţ ie profesională şi nu de or ientarea profesională propriu-zisă. Intere­sele profesionale se precizează mai tirziu," ca rezu l ta t al educaţ ie i .

-- Cine v-a influenţat în alege­rea ci !'

— „Îmi place să citesc. Lectura m-a a ju ta t să mă decid pentru ca­r iera de constructor de avioane." (B. Vasile — Braşov) . „Am dis­cu ta t de mul te ori cu special işt i din producţ ie , care mi-au dezvălui t f rumuseţea şi impor tan ţa econo­mică şi socială a inginerului spe­cial is t în energet ică ." ( D . Vanda — Bucureşt i ) . „Şcoala noastră a organizat mai multe vizite în pro­ducţ ie , care m-au influenţat in alegerea profesiunii" (O. Mihai — Bucureşt i ) . „Urmăresc filmele şti­inţifice şi bineînţeles şi pe cele­la l te . Aşa m-am convins că mi-am ales bine profesiunea de medic". (D. Roxána — Bucureşt i ) . ..Tova­răşa dir igintă n e a . informat des­pre conţinutul mai multor profe­siuni. Tot ea m-a ajutat să mă cu­nosc mai bine si să-iui aleg pro­fesiunea de vi i tor cit mai aproape de înclinaţii le mele. Tîu am dori t să devin actor ele tea l ru . M-am convins că, din cauza emot iv i tă ­ţii pe care nu pot. n i c i cum să mi-o înfrîng, n-am să fac faţă în această profesiune. Pe scenă mă bîlbîi grozav. M-am gîndit cum voi a ră ta în chip de Romeo, fă-cind dec la ra ţ i i bî lbîi te Julietej . . . . Am opiat pentru profesia de ope­ra to r de film. Nu pot r enun ţa totuşi la a r t ă ! " (M.Lucian . — Braşov). „N-am discutat cu ni­meni despre profesiunea aleasă". (A.Mircea — Făure i , reg .Gala ţ i ) .

— Ce părere au părinţii? Ambii păr inţ i sînt de acord —

8 5 . 7 6 % ; numai unul din p ă r i n ţ i e de acord — 3,99 % ; pă r in ţ i i nu sînt de acord — 7.10 % ; indife­renţ i ~ 1,97%; nu s-a d i scu ta t cu păr in ţ i i '— 1,18%.

„Eu vreau să devin ingineră în chimia a l imenta ră . Tala e de acord cu mine. Mania nu vrea ca să plec la Galaţ i , la facul ta te . Mă sfătu­ieşte- să mă fac profesoară, să ră-mîn în Bucureş t i " . (A. Cornelia

l îucnreşl i) . „Păr in ţ i i mei vor să devin farmacistă . Eu vreau să

mă fac planif icatoare" (l.Geor-geta-Craiova). „Tata şi mama nu sini de acord cu mine, dar nici intre ci nu se înţeleg: fiecare- vrea să mă fac al tceva. Eu vreau să urinez şti inţele juridice, să mă fac judecător . T a t a vrea să devin medic, mama viea să urmez limbile s t ră ine . să devin gh id" (G.Lumi­niţa - lircşov). „Părinţ i i r/iei mă lasă să-mi aleg orice meserie do­resc. Au încredere in m i t e " (M. Alexandru, lauca-sat , reg .Galaţi) .

— Cum (•-«/» pregătit pentru, ea? „ î n v ă ţ pentru concursul de ad­

mitere în facul la ic" (100%). „Am medi ta tor la matemat ică şi fizi­că, de la începutul anului şcolar" (30%). „Vreau să devin ofiţer in marina comercială. Am c i t i t : în­drumătorul marinăresc, Ist oricui na­vei, Construcţii navale . Sînt na-vo-modelist". (C.Vasile --- Lice­ul 30, Bucureşti) . „Dau examen de admi te re la construcţ i i , secţia ins ta la ţ i i . în t impul liber mă o-cup cu instala ţ i i le sani tare exis­tente în casă: sudez o ţeava, mai schimb o garni tură la robinet . Col mai mul t am lucrat in perioa­da în care casa noastră a fost re­para tă de către I .R.C.R." (D. Tu­dor — liceul 36, Bucureşt i ) . „M-am hotăr î t pentru electrotehnică. Am construit un a p a r a t de radio-recepţie şi un cuplu sonerie-elec-tr ică ' — 'telegraf Morse" (G.lon — Liceul clin Ianca-sat reg.Ga­laţ i) , „ incă de mic copil am iu­bi t tea t ru) . în cadrul şcolii am ob­ţ inu t o serie de succese, care m-au s t imulat să-mi aleg această pro­fesiune. Pasiunea mea pentru tea t ru e nel imita tă . Pentru pre­găt i rea mea pract ică am par t ic i ­pa t la toa te concursurile art is t ice interşcolare şi am urmat cursu­rile la „Şcoala populară de a r t ă" — secţ ia actorie. Deşi am termi­na t această şcoală, continui si azi să iau p a r t e regulat la cursurile anului I I " (B.Liana — Liceul nr. 3 Braşov). „Ca vi i tor agronom, în vacanţele de va ră am făcut dife­r i te cercetăr i asupra plantelor şi în legătură cu pre lucrarea solu­lui" . (T. Alexandru — Liceul din Ianca-sat , reg.Galaţ i ) . „Desfăşor act ivi tă ţ i voluntare în cadrul dis­pensarului din car t ie r" . (S. Ale­xandr ina , Liceul 23, Bucureş t i ) ; „Sînt membru al cercului de chi­mie al şcolii şi frecventez cercul de chimie organizat de facultate pent ru elevii şcolilor bucureştene. De asemenea, îmi place să citesc cârt i dc specia l i ta te ." (V.Iorgu — Liceul 23 — Bucureşti) . „Vara am lucrat pe un şant ier arheologic deschis de Univers i ta tea din Cluj la Ocna Sibiului. A fost o adevă­ra tă şcoală pentru mine. Nu con­cep o' altă profesie, decît cea de arheolog. Citesc mul te căr ţ i de is­tor ie ." (D.Puiu-Liceul nr.4 — Sibiu).

-- învăţaţi! învăţaţi! învăţaţi! Pentru a deveni ceea ce doreşti ,

t rebuie să te pregăleş l i cu serio­z i ta te , din v reme.

— Cînd ai de gînd să te pui pe învă ţa t? l-am în t rebat pe un elev de clasa a X-a, corigent la ma te ­mat ică şi is torie, „vi i tor" inginer.

— La anu ' mă pun serios pe t reabă . Pe euvînt de onoare! — mi-a răspuns cu fermita te .

Tot aşa se vor fi gîndit şi alţ i i ca el, t ineri care n-au putu t face faţă concursurilor de admi tere in facul tă ţ i . D. Mariana, absolventă a liceului seria 196Í/65, a dorit să urmeze chimia. Astăzi e învăţă­toare supl ini toare . B.Nicolaie din s tudent la ICEF a devenii, funcţio­nar la UCECOM. M.Olga a s t a t un an acasă, ca să „dea" din nou la medicină etc. etc.

-- Problema nu e deine simplă... . . .din mul te mol ive :

Page 18: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

S t a I r u r i ( " a r c l i n - J U D I I I ! C J ! T l l l l l ' l ' l ' h i l s i ' J>.:ai<'

c a l i f i c a . •1.- Concursurile de a d m i t e r e in

facultăţi constituie o selecţie ri­guroasă a candidaţ i lor , pe Siază d e pregătire şcolară (mat puţ in înssi pe bază de apli l i idini) .

3 . - Mulţi t ineri nu-şi cunosc vocaţia profesională, ap l i tud in ihe ! In aceasta direcţ ie se face încă prea pu ţ in în şcoală).

4. — Informaţ ia t ineri lor şi a păr in ţ i lor despre condiţii le de ca­lificare în diferi te profesiuni şi despre numărul acestora este încă defici tară. (Nici cadrele didac­tice, care îndrumează ac ţ iunea de or ien tare profesională a elevilor, nu cunosc încă tot ceea ce le este necesar pentru reuşi ta acţiunii tor în această direcţ ie) .

Or ien ta rea profesională a tine­retului asociază într-o responsa­b i l i t a te comună şcoala, familia şi organizaţ ia de t ineret , pentru o îndrumare cît mai judicioasă a fiecărui t inăr - .către profesiunea care să convină propri i lor apt i tu­dini , cît şi economiei naţ ionale în rapor t cu cer inţele de dezvol­tare a ei.

Erori le se plătesc, chiar dacă nu au o scadenţă imedia tă . În­t reruperea facultăţ i i („nu-mi pla­ce"), nereuşita în profesie (,.nu mi se pot r iveş te , m-am or ienta t gre­şit") reprez in tă tot a t î tea valori nereaî iza te , uneori rebutur i .

C olaborarca strînsă d in t re şcoa­lă, familie şi organizaţ i i le de t ine­ret , spr i j in i rea familiei pentru a-şi lărgi orizontul de informare asupra posibi l i tă ţ i lor de pregăt i re profesională a t ineri lor, adecva­rea în mai mare măsură a procesu­lui ins t ruc t iv — educa t iv la ce­r inţele or ientăr i i profesionale a elevilor, îndrumarea în aceeaşi direcţ ie a ac t iv i tă ţ i lo r din t im­pul l iber sînt numai cî teva din măsurile care se întrevăd pentru a se asigura „omul pot r iv i t la lo­cul po t r iv i t " .

Preocupăr i în acest sens s-au făcut mai evidente în u l t ima vre­me. Tinerii cer să-i spri j inim în or ientarea lor profesională, ca să nu greşească. Noi avem da to r i a să le acordăm acest spri j in.

ROMEO DĂSCĂLESCU

Const i tu i rea Consi l iu lu i National al Organ iza ţ ie i Pionier i lor din R e p u b l i c a S o c i a l i s t ă România

(Urmare din pag. 1)

ta tea să înscrie în programele de ac t iv i t a t e ale detaşamentelor , ac ţ iuni care să completeze munca desfăşurată în clasă, d înd procesului educa t iv un i t a t ea necesară. O rezolvare asemă­nătoare se va realiza şi la nivelul şcol i i , unde comandantu l un i t ă ţ i i de pionieri va îndepl ini şi funcţia dc director adjunct , pu t î nd astfel să armonizeze programul de ac t iv i t a t e a l u n i t ă ţ i i cu sarcinile generale ale şcoli i . Această u n i t a t e , de al tfel , va î i posibi lă şi la n ive lu l consil i i lor ra iona le , regionale şi al Consil iului Na ţ iona l , preşedinţ i i a ces to ra ' î ndep l in ind şi funcţia de ad junc ţ i "a i şefilor secţi i lor de î n v ă ţ ă m î n t ale sfaturi lor popula re , iar preşedintoleConsi l iu lui Naţ ional pe cea de adjunct al Minis t rului I n v ă ţ ă m î n t u l u i .

în s tab i l i rea programelor de ac t iv i t a t e , coman­dan ţ i i de de taşamente şi u n i t ă ţ i vor avea , deci, în vedere, în p'rimul r înd , obiect ivele educat ive prevăzute pent ru procesul de î nvă ţ ămîn t , pe care Organiza ţ ia pionier i lor are sarcina să-l completeze, să-l lărgească şi să-l consolideze prin ac ţ iun i propr i i specificului e i . La nivelul şcolii , d i rectorul poa r t ă , în ca l i t a tea sa de conducător un ic , în t reaga răspundere pent ru organizarea şi eficienţa t u t u r o r ac ţ iuni lor educat ive in i ţ ia te a t î t î n c a d r a i , cît.şi în afara sol i i , pentru pionieri Şi şcolari .

Ce orientare va primi, în viitor, activitatea caselor pionierilor?

— în v i i to r se va î m b u n ă t ă ţ i subs tan ţ i a l a c t i v i t a t ea caselor pionier i lor , care , pe baza măsuri lor s t ab i l i t e de p a r t i d , vor p r imi o nouă or ientare , devenind pr inc ipa lu l ins t rument al consil i i lor Organizaţ ie i pionieri lor în îndruma­rea metodică-şt i inţ i f ică a a c t i v i t ă ţ i i p ioniereş t i . Ac t iv i t a t ea caselor p ionier i lor — centre metodice de ac t i v i t ă ţ i pioniereşt i — se v a desfăura, în p r inc ipa l , prin a t ragerea u n u i larg ac t iv obştesc clin r îndul color mai bune cadre d idact ice de diverse spec ia l i t ă ţ i , care îşi vor aduce contr ibu­ţ ia l a s tudierea şi răsp îndi rea exper ienţe i pozi­t ive din u n i t ă ţ i şi de taşamente .

Consili i le Organiza ţ ie i p ionier i lor vor folosi casele pionier i lor mai ales în îndrumarea cercu­rilor şi formaţi i lor din şcoli , organizînd periodic — cu a jutorul acestora — consfătuiri metodice cu profesorii — conducător i ai acestor cercuri şi formaţ i i , ins t ructa je , sch imbur i de exper ien ţă , expoziţ i i şi treceri în revis tă (pe p lan ra iona l , orăşenesc şi regional) ale rezu l ta te lo r ob ţ inu te în ac t i v i t a t ea acestora , concursur i , campiona te , mar i serbări pioniereşt i .

Casele pionier i lor vor a ju ta consil i i le în instruirea comandanţ i lo r de p ionier i , p regă t ind , pentru aceştia, ac t iv i t ă ţ i model , îndrumăr i

metodice , colecţii de diferite mater ia le necesare ac t i v i t ă ţ i i cu p ionier i i .

Ce contribuţie pot aduce părinţii , famil ia , în activitatea cu pionierii? ,

— F a m i l i a este un colabora tor pre ţ ios nu numa i al şcol i i , ci şi al Organizaţ ie i p ionier i lor . P ă r i n ţ i i po t acorda acesteia un a jutor mul t i la ­te ra l , începînd cu pregăt i rea copii lor în vederea p r imi r i i lor în cadru l organizaţ iei şi t e rmin înd cu spr i j in i rea d i rectă a unor ac ţ iun i pe care Organiza ţ ia p ionier i lor le in i ţ i ază , împreună cu şcoala. Astfel , pă r in ţ i i t rebuie să formeze în famil ie un c l imat favorabi l pen t ru munca pionie­rească. Obţ inerea ca l i t ă ţ i i de „pionier" să fie pusă în fa ţa copii lor d rep t un obiect iv de perspec­t ivă care va încununa s t rădu in ţe le lor de a fi a scu l t ă to r i , respectuoşi , s i l i tor i la î nvă ţ ă tu ră .

Educa to r i p r icepuţ i şi pr ie teni ap rop ia ţ i a i pionier i lor , pă r in ţ i i t rebuie să se afle, ori de cî te ori este nevoie, în mij locul pionier i lor ,să- i a ju te , sfătuindu-i cu pricepere şi r ăbda re , să-şi organi­zeze c î t mai p lăcu t şi folositor t impu l íor l iber. E i t rebuie să se a l ă tu re , cu pas iune şi din convin­gere, comandanţ i lo r do u n i t ă ţ i şi de taşamente , cadrelor d idac t ice , în toa te ac ţ iuni le ce'se ini ţ i­ază pe l inie pionierească şi să a lcă tu iască , împre­u n ă cu aceş t ia , un putern ic front educa t iv , însuf le ţ i t de dor in ţa d e a contr ibui la pregăt i rea şi educarea t inerei genera ţ i i .

1 7

Page 19: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

El JUDECĂTORI DESPRE DELICVENTA JUVENILA interviu cu tovarăşii Aurora Dariu, Clara Caragea şi Tiberiu Szepesy, judecă­

tori la Colegiul II Penal de la Tribunalul Capitalei Republicii Socialiste România

întrebare: — Care credeţi că sînt cau­zele delicventei in rîndurile minorilor?

A. DARIU: — Ca jurist şi ca mamă, pot spune că principala cauză, deci principalii vi­novaţi , sînt părinţii . Gel mai mare procent de delicvenţi minori î l provoacă famili i le dezor­ganizate.' Adică tocmai acei părinţi care.des-părţindu-se, uită că neînţelegerile dintre ei nu trebuie să se răsfrîngă, în mod obligatoriu, asupra vieţ i i copiilor lor. Mai ales că, majori­tatea dintre aceştia se află la vîrstă cînd grija şi supravegherea părintească — sau lipsa lor — determină coordonatele viitoarei lor evoluţii omeneşti. Mă întreb, însă, ce structură sufle­tească pot determina acele manifestări ale unor soţi divorţaţi , care fac pe copil părtaş, de mic, la propria lor dezordine morală? Bărbaţi care aduc femei în casă — şi invers — fac che­iuri interminabile, sf idîndcele mai elementare norme de convieţuire obştească. în aceste ca­zuri, copii i fie că devin, la soară redusă, copii leite ale părinţilor, adică delicvenţi virtuali , fie că părăsesc pur şi simplu casa părintească ajungînd în anturaje înrăite, formate din in­divizi fără ocupaţie, care îi folosesc direct în întreprinderile lor nelegiuite.

întrebare: — Numai din famili i le dezorga­nizate se recrutează viitorii clienţi ai tribunale­lor pentru minori?

CL.CARAGEA: Incontestabil, cel mai mare procent. Dar sînt ş i cazuri cînd părinţii mul­tora dintre ei s înt oameni cumsecade, munci­tori serioşi în întreprinderea sau instituţia lor. Ei sînt de două categorii: unii nu se preocupă îndeajuns, din diverse mot ive , de educaţia co­piilor, a l ţ i i , mai puţini , nu pot pur şi simplu să o facă, datorită gradului lor redus de cultură. Este şt iut că educaţia reclamă cunoaşterea unor principii şi norme şti inţif ice de mode­lare a personalităţii copilului. în această pri­vinţă, organizaţiile cultural-obşteşti mai au încă multe de făcut. SÎstemul conferinţelor pe teme educative este bun, dar ele nu sînt sufici­ente. Sînt mult mai utile demonstraţiile con­crete, pe cazuri, analizate de organele în drept, care să fie organizate la cluburile întreprinde­rilor, la casele de cultură, sau în cadrul lectora­telor din şcoli cu părinţi i .

T. SZEPESY: - Chiar şi unele cadre didac­tice nu găsesc, întotdeauna, tăria morală spre a răspunde actelor de indisciplină ale unor elevi recalcitranţi. O profesoară din raionul T, Vladimirescu, de pildă, a cerut unui elev să iasă la tablă. Acesta a refuzat. Ea 1-a invitat afară. Refuzul a fost repetat, în mod ostenta­tiv. Isbucnind în lacrimi, profesoara a părăsit ea însăşi clasa. întrucît nici directorul şcolii n-a luat nici o măsură, elevul a avut cum se spu­ne „cîştig de cauză", devenind un fel de „erou" în faţa colegilor. Un asemenea tînăr e un pre­zumtiv frecventator al unor cercuri dubioase, de o moralitate suspectă. Bea, fumează, ia parte la „ceaiuri", sau la alte „distracţii" de o întristătoare sărăcie spirituală. înoată — cum se spune — în acea apă tulbure din care se pescuiesc, de regulă, infractorii juvenili .

întrebare: — Acestea ar fi, ca să zicem aşa, cauze prealabile, ţinînd de mediu. Altfel de cauze nu sînt?

A. DARIU: Iată cîteva cauze şi cazuri: — pentru furtul unui ceas, instanţa judecăto­rească a aplicat împotriva tinărului Chiriţă Stoican măsura de siguranţă a libertăţii supra­vegheate, încredinţîndu-1 tatălui său, coope­rator într-o comună dc lîngă Bucureşti. Dar

• Martori precoci • Nu sînt

suficiente şedinţele • Complicitatea

nepăsării • Autoritate tutelară, dar

şi morala * Copilul nu este minge

de fotbal • Pompierismul — principiu

educat iv i i • Forţa opiniei publice

• „Adolescenţa, soră cu mari le

elanuri . . ."

nici acesta, nici colectivul de muncă nu şi-au dat interesul în acest sens. Tînărul a fost prins furînd din nou, de data aceasta la Ploieşt i . Recidiva — care putea fi foarte bine preveni­t ă ! — a fost pedepsită ca atare de legile noas­tre.

T. SZEPESY: — Din pasiune pentru tehnică, un elev a furat mai multe telefoane publice, realizînd în locuinţă un adevărat dispecerat de fire şi circuite. Părinţii , ambii ingineri, au fost înoîntaţi de virtuţile tehnice ale odraslei

lor. Fără, însă, să se intereseze de un lucru ele­mentar: de unde şi-a procurat copilul „mate­ria primă" a experienţelor sale?! Răspunsul a trebuit să-1 afle abia în faţa tribunalului. Ne­păsarea lor nu e oare complicitate?!

CL.CARAGEA: — Neavînd magnetofon la u»» ceai, doi elevi şi l-au procurat într-un mod extrem de comod: deschizînd cu cheie falsă uşa unui inginer din vecini şi devenind, astfel, posesorii triumfători, dar ilegali , ai jinduitu­lui stimul de distracţie. înt împinaţi , credeţi, cu reprobare sau proteste de către partenere? I Dimpptrivă, cu „entuziasm"! „Entuziasmul" acesta nu se numeşte în fond complicitate?!

întrebare: — într-un fel, aţi atins o pro­blemă de care cred că depinde, în bună măsură, preîntîmpinarea delicventei juvenile: rolul opiniei publice. Ce alţi factori sînt che­maţi să conlucreze în această direcţie?

CL. CARAGEA: — Colaborarea acestor factori nu trebuie considerată un simplu deziderat, ci o lege. Şcoala, familia, organizaţiile de ma­să şi obşteşti, mai mult chiar, fiecare cetăţean în parte, sînt interesaţi, într-un fel sau altul, de această problemă importantă. Atitudinea faţă de ea este, în ult imă instanţă,o expresie a patriotismului nostru socialist, concretizată în grija pentru creşterea unui tineret robust, optimist, capabil să răspundă — dar nu din sălile institutelor de reeducare sau de după gratiile închisorilor corecţionale! — la marile chemări ale epocii . „Adolescenţa, soră cu marile elanuri. . ." — acest vers al poetului Nicolae Labiş, ar trebui să fie înscris cu litere de aur în inimile tinerelor generaţii. Şcoala mai ales, ca şi organizaţiile UTC au un mare rol în mun­ca asiduă cu tinerii. Diriginţii , ei înşişi modele impecabile pentru elevi , ar trebui să păstreze o mult mai strînsă legătură cu părinţii — nu numai în şedinţele periodice, care sînt insufi­ciente şi oficiale — devenind confidenţii aces­tora, pentru a putea depista din timp orice turnură periculoasă în dezvoltarea copilului. Pompierismul, intervenţia de ult ima oră, abia în faţa faptului împlinit , nu rezolvă nimic. Ele nu sînt recomandabile nici pentru autorita­tea tutelară, chemată de obicei să supravegheze libertatea unor delicvenţi şi' să se pronunţe în faţa instanţei asupra eficacităţii măsurii res­pective.

T. SZEPESY: — Pe de altă parte, cred că şi întreprinderile industriale pot privi cu mai multă încredere cererea unor salariaţi de a lu­cra în ture, pe motiv că vor să-şi supravegheze copiii la diverse ore din zi. în această direcţie se simte nevoia mai multor şcoli cu internate şi semi-internate, unde elevii primesc o educaţie corespunzătoare.

A.DARIU: — Opinia publică a adulţilor poate opera cu multă efieienţă asupra dezvol­tării morale a tineretului. începînd cu compor­tarea în localurile publice sau în vehiculele de transport în comun. Aici , însă, contează ex­trem de mult tonul: una e să-i spui cuiva: „Ti­nere, există o persoană în vîrstă lîngă dumnea­ta, pe care n-ai observat-o şi e obosită. Eşti amabil să-i cedezi locul?" şi altceva, să-1 apos­trofezi cu un: „Scoală-te, mă, şi dă-i locul dum­neaei, ce-i nesimţirea asta?! Oh, tineretul din ziua de az i ! . . ." Şi aşa mai departe. Să nu ui­tăm că, în covârşitoarea lor majoritate, tinerii noştri sînt bine crescuţi, atenţi şi delicaţi , ştiu să se poarte în societate şi în familie. Princi­piul: „Respectă, ca să fii respectat!" este valabil şi în relaţiile cu tinerii. Mai ales atunci.

Interviu realizat de ION BUTNARII

Page 20: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

SPUNE-MI, CU CINE TE ÎNSOŢEŞTI?... PE TEME MEDICALE

LAPTELE, ALIMENT DE MARE VALOARE NUTRITIVĂ

(urmare ilin pag, li)

J/iică-mea crez ind că e o colegă, a cău ta t să ghicească, după mi in i , care din ele ar putea să fie. Cînd s-a convins însă că e vorba de un bă ia t , i s-a smucit din b ra ţe , s-a năpus t i t asupra lui şi i-a t ras două palme cu toa tă puterea . Ghinionul a mai făcut ca elevul în cauză să poarte şi ochelari , care căzînd jos , bineînţeles că s-au spar t . A u r m a t de aici o serie de discuţ i i , de t rambalăr i pe la direc­ţ iune a celor doi împric inaţ i şi a păr in ţ i lo r lor.

Inc identul a fost p înă la urmă ap lana t , desigur, şi colegii s-au împăca t . El însă a declanşat în rnine un resort ascuns. Mi-am da t seama că fiica mea nu este pe un drum bun şi am începui s-o aba t de pe el . Mi-am da t seama că vino­va tu l nr. 1 de această s tare de lu­cruri s înt chiar eu ; şi ia tă de ce: în urmă cu şapte an i , soţul meu a d ivor ţa t de mine , preferînd-o pe a l t a . Gestul lui m-a decepţ ionat , m-a indignat profund. Singurul meu suport moral a fos t f i ica mea. O l u a m c u mine peste to t : l a f i lm, la p l imbare , la rude. Acasă, bineîn­ţeles, tot cu mine . Nu mi-am da t seama că r idic în felul acesta între fiica mea şi copiii de virs ta ei un zid nevăzut , c". o izolez din ce în ce ma i t a re . Acum, cînd am înţeles acest lucru, fac eforturi disperate să îndepărtez acest obstacol care opreşte comunicarea dintre ea şi colegi — mai ales bă ie ţ i . Nu şt iu în ce măsură am reuşi t .Mi-e teamă însă de un- lucru: rni-e teamă că peste doi ani ,c înd va pleca de lîngă mine la facul ta te (vrea să urmeze filologia) eu nemaifi ind lîngă ea s-o supraveghez, iar ea în ţe legîndcă între bă ie ţ i şi fete t rebuie să existe altfel de r apo r tu r i , mi-e teamă să nu interpreteze greşit aceste rapor­tu r i . Mai ales că şi v î r s tă o să-şi spună c u v î n t u l .

PRIETENIA = ECHILIBRU ŞI TRANSFER DE CALITĂŢI

Pe ac t r i ţ a O .D. , de la Teatrul de S t a t din Arad , mama elevului Flor in O. din clasa a IX-C, am înt î ln i t -o pe culoarele Şcolii popu­lare de A r t ă . Tocmai îşi terminase cursul de regie pe care îl ţ ine la această şcoală . Re t r a ş i într-o sală de c lasă , a r t i s t a mi-a spus pr in t re a l t e l e :

„Se înţelege că urmăresc îndea­proape şi îndrum copilul meu în ce pr iveşte cercul de pr ie teni pe care şi-i alege. P r i e t en ia , după păre­rea mea, t rebuie să cons t i tu ie un echi l ibru între pa r t ene r i , un t ran­sfer de ca l i t ă ţ i din toa te punctele de vedere. Bă ia tu l meu este un visător , îi p lace să citească mul t , are note mar i la română , istorie e tc . La ş t i in ţe le pozit ive însă, este mai s l a b . E comple ta t de minune dg colegul lui de clasă, Gh i ţ ă Ş., un copil de ţ ă r a n i din sa tu l Gurba, care este mai de-al p ă m î n t u l u i , mai rea l i s t . Sînt pr ie teni din clasa a V H - a şi se au ca f ra ţ i i . Se com­pletează de minune . Ghi ţă locuieş­te la o mă tuşă de a lui , dar toate după-amiezele este la noi , învă-ţ înd împreună cu bă ia tu l meu. De cur înd, cu încă un coleg de-al lor, au luat i n i ţ i a t iva înfi inţăr i i unei orchestre a clasei , care să ajungă pr ima pe şcoală. Şi după ce-şi fac temele — zdrînga-zdrînga la

p ian , la tobă şi v ioară . Mi-e teamă că pînă la u rmă o să mă dea cei­lal ţ i locatari afară din bloc. îmi place la Ghi ţă voin ţa , puterea de muncă şi încrederea în proprii le sale forţe — a t r ibu te ce se răs-frîng favorabil şi asupra fiului meu. Amindoi însă se într is tează la gîndul că după terminarea liceului vor trebui să apuce pe drumuri dife­r i t e : Ghi ţă va urma matemat ic i le , iar Florin — regia de film. Odată Ghi ţă mi-a spus : „Va veni vre­mea cînd eu o. să fiu un mare mate­mat ic ian , iar Florin un cunoscut regizor de filme. Şi într-o zi o să mă apuce dorul de el. Voi da a tunci un anun ţ la „România l iberă" : „Vino, frate F lor ine , că mi-e dor de t i n e ! " Şi el are să vină minte­naş. Nu se te rmină prietenia noastră n ic ioda tă !"

F lor in al meu mai are , n a t u r a l , şi a l te p r i e t en i i , da r la o scară m u l t mai redusă . Mai cu seamă s imte o afecţiune deosebită pentru o colegă dintr-o clasă para le lă , de care este ş i . . . îndrăgost i t . Sinceră să fiu, eu nu încurajez pr ietenia aceas ta ; pentru s implul mot iv că fata res­pect ivă este o figură: vorbeşte cîte o oră cu el la telefon, iar la şcoală se poar tă rece, d i s t an t , privindu-1 de sus.

în t r -o zi, fiul meu (pe care l-am obişnui t să nu-mi ascundă nimic) a veni t la mine p l îng înd . Ce se în-t împlase? Cu pri lejul unei fes t ivi tă ţ i Florin recitase la şcoală o poezie făcută de e l ; îl felicitaseră pentru ea colegii şi mu l ţ i d in t re profesori. Colega lui d in clasa para le lă a t recut însă pe l îngă el nepăsătoare , cu acelaşi aer de super ior i ta te . în-t r -a l tă zi a văzut-o pl imbîndu-se pe malu l Mureşului cu un „bă t r în" de . . . 21 de an i şi aceasta 1-a îndurera t şi mai profund. „ E u i-am spus să renunţe la ea, că fata asta- i nese­r ioasă, că mere la coafor înainte de a veni la şcoală, pentru că la două are în t î ln i r e ; da r el nu m-o ascul­t a t . Acuma u i t a ţ i i unde o a juns!" îmi zice Ghi ţă cu ma tu r i t a t ea lui de. . . 16 ani şi cu filozofia Iui neal­t e ra tă şi pă t runză toare a omului de la ţ a ră . Aju ta tă şi de Ghi ţă , mă străduiesc să a lung s tarea aceasta depresivă, de moment , din sufletul lui F lor in . Am cer t i tudinea că p înă la urmă voi reuşi ."

ÎN LOC DE CONCLUZII

După cum s-a p u t u t constata şi în prezenta anchetă , marea majo­r i t a t e a pă r in ţ i lo r supraveghează şi îndrumă îndeaproape (cu unele excepţii) dezvol tarea acestor sen­t imente la copiii lor. D a r lucru­rile nu pot fi l imi ta te numa i la cadrul restr îns al famil ie i . Prac­t ica pedagogică a demons t ra t că unele ac ţ iun i cum ar f i : excursii le de amploare m a i mare , întrecerile spor t ive , ieşirile în grup la tea­tru sau cinematograf e tc . pot duce foarte adesea la închegarea unor prietenii sănă toase ,durab i le ,uneor i chiar de o v i a ţ ă , nu numai între elevii aceleiaşi clase.

Or, din cîte am observat Ia Liceul nr . 1 „ Ioan Slavic i" , pre­cum şi la a l te şcoli din Arad , ast­fel de acţ iuni se organizează des-rul de r a r . Un cuvîn t de spus au aici d i r ig inţ i i claselor, conducerea şco­lilor şi organizaţ i i le de t ineret .

DIM. RACHICI

incă din primele zile ale vieţii sale, omul se hrăneşte cu lapte, aliment de primă necesitate, care poate acoperi toate trebuinţele de nutriţie ale noului-născut.

Bogat in factori nutritivi, laptele, împreună cu derivatele sale, este un aliment aproape complet, fiind recomandat cu insistenţă de către medici în hrana zilnică a copiilor, tinerilor şi vîrslnicilor.

Pentru organismul infantil sau adult, laptele şi derivatele sale, în special cele obţinute prin cheag, constituie surse importante de calciu. In special, telemeaua, brînza de putină, brînza de burduf, caşcavalul etc. sînt surse excelente de calciu, ele concentrînd într-un kilogram tot calciul existent în 6—10 litri de lapte. Dacă avem în vedere ce însemnătate are calciul pentru orga­nismul în dezvoltare, ne dăm seama cît de necesară este prezenţa continuă a produselor lactate in alimentaţia copilului şi chiar a noastră, a celor mari.

In acelaşi timp, laptele şi deriva­tele sale conţin proteine de calitate, situate pe primul loc in ce priveşte valoarea diferiţilor factori nutritivi, avînd rolul de a repara uzura orga­nismului şi de a genera celule şi ţesuturi noi. Valoarea laptelui creşte şi prin prezenţa în compoziţia lui a numeroase vitamine (vitaminele A, D şi cele din grupul B, în special B%). Precum se ştie, vitaminele sînt substanţe pe care organismul nu şi le fabricâsingur, ci le ia din alimente.

(Urmare din pag. 15)

pe lîngă a l t e le , să-i înveţe o l imbă s t r ă i n ă , s au . . .

— D a , a r f i o s o l u ţ i e . Am putea-o d iscuta în adunarea de b loc . Ori­cum, s în tem în căutarea unei solu­ţ i i . P î n ă a tunc i , facem ce pu tem.

D u p ă ce a t ăcu t c î teva cl ipe, gazda a re lua t g înd i toa re :

— Este un adevăr — nu ne creş­tem n ic ioda tă , s ingur i , copii i . Ar t rebui ca t o ţ i , din toate blocuri le , să a jungă , ca într-o şcoală, la con­cepţ i i şi metode un i t a re în ceea ce p r iveş te educaţ ia copii lor . ATENŢIE, PĂRINŢI, LA OGLIN­ZILE MĂRITOARE! La un e t a j , două famil i i vecine — pă r in ţ i şi copii — au t r ă i t des tu lă vreme în depl ină înţelegere: se v iz i tau , cu to ţ i i , reciproc, îşi împrumutau n imicur i gospodăreşt i . în t r -o zi, şi p ă r i n ţ i i şi copiii au pus capă t p r ie ten ie i . De ce? Copiii familiei din s t înga au lua t , cu împrumut , jucăr i i de la cei a i familiei din d r eap t a . Alteori se jucau împreună, dar de d a t a aceasta le-au luat cu î m p r u m u t şi nu le-au mai resti­t u i t . Pe tema aceasta , într-o du­minică spre pr înz , a izbucni t o gî lceavă care, ca-n povestea cu cocoşul roşu, nu s-a isprăvit decît

Ele folosesc la desfăşurarea nor­mală a proceselor metabolice. Vi ta­mina A participă la o bună dezvoltare a copilului încă înainte de a se naşte, stimulează creşterea, asigură capacitatea de apărare a organismului împotriva infecţiilor pielei şi mucoa­selor, burca funcţionare a ochiului. Lipsa ei încetineşte creşterea şi dezvoltarea normală a copilului, slăbeşte vederea, favorizează infec­tarea pielei, apariţia bronşitelor, faringitelor, enterecolitelor ele. Vita­mina I) favorizează absorbţia de calciu si fosfor şidepunerea lor înoase, fiind, ca urmare, utilă copiilor mici şi femeii în perioada maternităţii. Lipsft vitaminei D din organism duce la rahitism. Vi tamina B 2 participă la metabolism, inspecial la metabolis­mul proteinelor, absenţa ei tradu-cîndu-se în inflamarea mucoasei gurii, a buzelor, a conjunctivelor, a pielii feţei, în turburări de vedere şi în apariţia malformaţiilor la noul născut.

Să nu uităm că laptele integral şi brinzeturile preparate din laptele integral conţin şi grăsimi într-o formă care uşurează digestia. De altfel, laptele şi derivatele sale se digeră foarte uşor, ceea ce constituie un mare avantaj pentru organismul nostru.

Calităţile nutritive excepţionale îndreptăţesc recomandarea cu căldu­ră a laptelui, derivatelor şi a produ­selor alimentare din lapte, care nu trebuie să lipsească din hranacotidi-ană a nici unui copil.

după ce a degenerat în cearta păr in­ţ i lor , îşi reproşau unii a l to ra cu înverşunare , ceea ce îna in te îşi ofereau reciproc cu sol ic i tudine pr ie tenească ; împrumutu l unor ni­micur i gospodăreş t i : un p a h a r de zahăr , o l ingură de cafea. . . Copiii celor din s t înga şi-au auzi t păr in­ţi i d iscut înd cu reproş la adresa Celor din dreapta pe tema împru­mutur i lo r neres t i tu i te . Copiii , „ca să facă d rep ta t e" , şi-au reflectat pă r in ţ i i ca nişte oglinzi. însă aşa cum au înţeles-o e i . . .

Un grup de copii s-a decis să se dedice aceleiaşi profesiuni. Ex­p l i ca ţ i a : mama unu i copil de la etajul IV şi-a exp r ima t so ţu lu i convingerea că fiul lor, des tu l de mare , a moşteni t încl inaţ i i le t a tă ­lui în ceea ce pr iveşte profesia. F iu l , foarte convins şi entuzias­m a t , le vorbeşte pr ie teni lor despre frumuseţea profesiunii t a t ă lu i său . Au ho tă r î t cu to ţ i i să şi-o aleagă.

La e ta ju l V I I I , un a l t t î nă r d i scu tă cu mama pe un ton l ipsi t de fireasca şi cuveni ta că ldură f i l ia lă . Şi aces ta , poate că fără să-şi dea seama, îşi imi tă t a t ă l . T a t ă l , care şi-a părăs i t casa şi famila pent ru a l tă casă şi — cine şt ie — a l tă fami l ie . . .

ION P O P O V I C I

REPORTERUL URCĂ 15 ETAJE

Page 21: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

ACESTE PAGIN I SINT V-ATI PREGĂTIT COPILUL

PENTRU ŞCOALĂ?

Prima /.i de şcoală est« pentru elevi şi părinţi o zi bogată în emoţii: bucurie,niîndrie,nelinişte şi speranţă. însă această primă zi de şcoală pre­zintă particularităţi importante mai ales pentru aceia care trec de la o etapă şcolară la alta, schim-bînd mediul iu care au fost obişnuiţi. Problema adaptării se pune şi unui elev ce trece în clasa a V a , ba chiar şi unui bacalaureat care merge la Universitate. Dar mai acut se pune unui copil care părăseşte grădiniţa, pentru a intra în şcoala

Copilul păşeşte pentru prima dată în clasă, ia loc în bancă, cu un cuvînt devine şcolar. Părinţii îşi pun fel de fel de întrebări: „va fi copilul meu un elev bun şi sîrguincios? va merge cu plăcere la şcoală"? O dată cu intrarea copilului în şcoală, chiar şi părinţii dau în felul lor un examen. De felul cum au ştiut să pregă­tească copilul, depinde în mare măsură succesul san insuccesul lui. Intrarea în şcoală trebuie să fie pregătită cu multă înţelegere şi dragoste. Gre­şesc acei părinţi care ameninţă copilul:

•- Lasă, te duci la şcoală, ó să te cuminţească ei acolo! Şi astfel plăcerea sau nerăbdarea firească cu care copilul aşteaptă prima zi de şcoală, încep să dispară şi in locul imaginii luminoase şi dragi a şcolii, îşi face loc alta, în care şcoala apare ca un mijloc forţat de disciplinare.

începutul învăţâinîntului obligatoriu la 7 ani corespunde unei evoluţii inteleetiiale şi fizice. Această vîrstă o consideră psihologii şi peda­gogii ca „vîrstă muncii". Pornind de la această constatare se poate expiica marea diferenţă care există între grădiniţă şi şcoală.

La această vîrstă pasiunea de-a fi mare, folo­sitor societăţii creşte, copţii tind să desfăşoare aceeaşi activitate ea şi cei mari. Plăcerea şi dorinţa de-a fi mare, de-a munci, de-a învăţa, favorizează adaptarea copilului la noua situaţie. Totuşi la vîrstă de 7 ani copilul este încă mic, sensibil, iar curajul lui nu este la înălţimea ambi­ţiilor sale, de aceea el trebuie ajutat de către cei mari.

Şcoala îi cere copilului să lucreze, sâ aibă anumite rezultate, anumite obligaţii en care el nu este încă obişnuit. La şcoală ordinea este o cerinţă obişnuită, disciplina mai strictă, nu poate rîde cînd vrea, nu se poate zbengui cînd vrea. trebuie să respecte munca tovarăşilor săi. i sc controlează munca efectuată în clasă şi acasă.

Pentru a l ajuta ca adaptarea să-i fie mai uşoară în noile condiţii create, iar munca lui să-i fie încununată de succes, părinţii trebuie să-l obiş­nuiască pe copil să ştie cum să-şi împartă timpul, să se spele singur, să se îmbrace, să mânînce şi să parcurgă liniştit drumul pînă In şcoală. .Nu e bine să se petreacă scene de acest fel: bunica îneulţă nepoţelul, mama îl piaptănă, iar el plînge că întîrzi» la şcoală.

Adaptarea copilului va fi mult uşurată, dacă se stabileşte din primele zile de şcoală o comuni­

une de atitudini între învăţător şi părinţi. Este absolut necesară o strîusâ 'colaborare între pă­rinţi şi şcoală, deoarece au de străbătut împre­ună un drum lung.

ELENA. MOLDOVA!» profesoară—Turda

CE LUĂM ÎN EXCURSIE?

Amalia Conţcscu-Bucureşti : Cum îmbrăcăm copilul şi ce îi punem în rucsac, cînd îl pregătim pentru O exursie mai îndelungată?

Răspuns: P r ima noastră grijă este să-i asi­gurăm copilului îmbrăcăminte şi încăl ţăminte adecvate . Pantofii de baschet sau tenis sînt impropr i i pent ru excursie: piciorul t ranspiră în ci, pielea se albeşte , producînd arsuri neplă­cute . Nici sandalele cu bare te tiu sînt bune, deoarece neţ.inîndu-se bine pe picior, curelele se pot rupe şi copilul rămîne desculţ. Cea mai bună încăl ţăminte pentru mersul îndelungat pe jos, pe drumuri de ţa ră , prin iarba umedă de rouă sînt pantofii monta ţ i sau ghetele depiele , bine îmbibate cu cremă, ori cu o unsoare spe­cială. Se vor îneăl ţa , de asemenea, două poreclii de ciorapi , pentru a face călcăfura mai moale, îmbrăcămin tea trebuie să fie s implă : un maiou fără mînoci, o cămaşă de bumbac şi un pulover gros, de lînă, pentru vreme rea. Nu strică şi o pelerină subţ i re de plast ic, pentru t impul plo­ios. Panta loni i vor fi de doc (lungi sau scurţi după vîrs tă copilului), cu buzunare încheiate cu un nasture , ca să nu-şi p ia rdă lucrur i le ; fete­le vor îmbrăca o fustă de doc sau un pantalon lung, din ţesătură elastică. E bine ca elevii care nu merg în pantaloni lungi să ia cu ei şi ciorapi trei-sferluri , pentru că în excursii cără­rile trec uneori prin locuri în care se află ur­zici sau mărăcini .

Copilul nu trebuie lăsat să pornească la drum cu capul descoperit , fiind expus la insolaţie. O şapcă de pînză impermeabilă, cu cozoroc, pentru bă ie ţ i şi o basma impermeabi lă , pentru fete, s în t ' foar te nec>'«aio.

Ochelarii de soare im sini recomandabil i . Ochiul e făcut să se apere singur de lumina prea

puternică prin sfrîngerea pleoapelor şi pr in slr înifarea diafragmei irisului. Ochelarii co lo­raţ i împiedică acomodarea normală a ochiului la mediul înconjurător: în acest caz; pleoapele si irisul nu se mai slr îng ş i anumite raze dău­nătoare , a căror prezenţă nu o s imţim prin oche­la r i , pă t rund in voie in ochi pînă la re t ină, vă tămînd-o . Ochelar i coloraţi se poar tă mimai in excursiile de iarnă, pentru a feri ochiul de reflexele prea s t ră luci toare ale albului zăpezii.

Celelalte obiecte pe cure 'copilul le ia cu el Irebuie pur ta te într-un rucsac şi nicidecum in genţi de mină: bra ţe le trebuie să rămină libe­ro, ca să asiguri' echilibrul corpului în mers, mai ales la urcuş.

în rucsac va duce al imentele , rufăria de schimb şi obiectele indispensabile toaletei zil­n i c e (o pereehe-două de ciorapi, un maieu, o

cămaşă, un cbilol . două-lrei bat is te , un pro­s o p , costumul de baie). Să nu uităm a p i . i i o pungă de plastic pentru păst rarea rufelor m u r d a r e ; acestea nu trebuie îndesate in sac. pesle lucru­

rile cura te . Toi în rucsac vor mai fi introduse săpunul (inIr-o săpunieră de plastic), piepte­nele, per ia şi pas ta de dinţ i , o mică t rusă sani tară cu un mosorel de leucoplast , o sticlu­ţă de alcool iodat , un pacheţel cu comprese steri le , 2 — :i antinevralgice ; de asemenea un cu-

ţ i taş inoxidabil (într-o teacă de piele sau plas­tic), o foarfecă, ac, a ţă , un ghemuleţ de sfoară (la nevoie pentru repara rea unei curele rupte ia rucsac sau a tălpi i la încăl ţăminte , dacă s-a desprins). E folositoare şi o lanternă cu baterie (sau dinam). Sigur că e bine de luat şi apara tu l cu tranzisfori dacă nu e prea greu sau volu­minos, iar cine vrea să fie turis t adevăra t îşi ia şi h a r t a regiunii şi o busolă de buzunar .

Să nu uităm a pregăti pentru rucsacul copi­lului şi un bidon cu apă, bine închis, cu capac înşurubat , deoarece este nesănătos să boa apă din orice fintînă sau pîrîu întîlnit în drum. Copilul trebuie să ştie că apa prea rece nu stinge setea, pentru că se asimilează greu de către organism şi poa te produce c rampe .

Ceva despre a l imente le ce se vor pune în rucsac. Mîncarea se împar te de acasă in pache­ţele separa te , pentru fiecare masă ; pe fiecare pa­che t se va scr ie : „micul dejun" sau „masa de amiază", „masa de seară" . Un pachet odată desfăcut , se consumă în în t r eg ime ; astfel co­pilul mănîncă ra ţ ional , şi nu mai există riscul să rămînă fără mîncare spre sfirşitul excursiei.

în pachetul pentru „micul dejun" se pot pune, de exemplu: două ouă fierte (dar nu de ra ţă !) , două sandvişuri cu un t şi brînză, o felie de 20 ;i0 grame friptură rece şi o tabletă de 20 gr. ciocolată.

Pentru masa de prinz şi pentru masa de seară pachetele pot conţine cîte 1 0 0 - 150 grame frip­tură rece, .şuncă sau muşchi ţigănesc, 100—150 grame brînză nu p rea săra tă , 2 roşii (bine înve­lite într-o pungă separa tă ! ) , un .cas t ravete crud, 250 grame p î ine : ca deser t , o bucată de plăcintă eu brînză sau cu mere (150 grame) , marmeladă , un măr sau alte fructe, o bucală de ciocolată.

Dr C. E. SOLCĂNESCU

L-AM PRINS PE COPIL FUMÎND...

Maria Kusu —Tg.Mureş: Ce pedeapsă să-i dau băiatului ineu, pentru că l-am prins luminii.'

Răspuns: Nu începeţi prin a-l pedepsi, ci prin a-1 lămuri cît de -dăună to r este fumatul. Spu-neţi-i bunăoară , că fumul de tu tun conţine nico­tină şi acid c ianhidr ic care, introduse în corp, produc eu t impul in toxiea ţ i ic roniec . Atrageţ i- i atenţia ' că saliva încărcată cu nicot ină irită gingiile care se umflă, iar , înghiţ i tă , saliva irită stomacul care îşi micşorează secreţi i le, făcînd ca omul să p ia rdă pofta de mîncare. Tras în plă-niîiii, fumul irită laringele, provoacă răguşeală şi luse cronică, alterînd vocea copilului. în plus, leuiperalura r idicată pe care o dă arderea bir­lici de' ţigară irită alveolele pulmonar ' ' , ceea ce

2 )

Page 22: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

SCRISE DE CITITOR adeseori este punctul de plecare al cancerului pulmonar. Fuma tu l diminuează şi mirosul, piuă la d ispar i ţ ie , va tămă sistemul nervos şi inima, ducînd cu t impul la angina pectora lă .

E bine să subliniaţ i că turnatul nu este o necesitate, ci o depr indere rea, pe care omul nu trebuie să şi-o formeze.

L. F.

ELEVUL ÎN EXAMENE

Cornelia Plugaru— Ga la ţ i : Aş dori să cunosc regimul de muncă şi odihnă al unui elev de clasa a VIII a, în etapa' examenelor din toamnă.

In zilele premergătoare examenului, cind ele­vul efectuează o revedere generală a materiei, este bine să-i cereţi să se trezească la oră fixă, ca in cursul anului şcolar: 6,45 După aceasta îşi va face toaleta de dimineaţă şi va lua micul dejun. La ora 8 îşi va începe activitatea şi, întocmai ca la şcoală, adică la aproximativ 50 de minute de lucru, elevul va face o pauză de 5—10 minute pentru a se odihni. La ora 10 copilul va lua gus­tarea de dimineaţă El îşi va întrerupe activitatea la prînz, pentru a lua masa, după care esle foarte necesar să-i rezervăm 1—2 ore pentru odihnă: somn sau joc în aer liber (care să nu-l obosească). La nevoie, activitatea va continua şi dupâ-amiaza, timp de 3—3y2 ore cu întreruperi de 5 — 10 mi­nute la fiecare 50 de minute de lucru.

între orele 16—17 îi vom servi o gustare. Masa de seară, între orele 19—20, urmată de o scurtă plimbare in aer liber. Copilul se va culca la orele 2iy2 — 22, ţinînd seama că la vîrsta lui trebuie să doarmă 9— O1/» ore. înainte de culcare, copi­lul n-are voie să vizioneze spectacole emoţionante, iar în familie să evităm, certurile, discuţiile aprinse. Un bun calmant înainte de culcare: un pahar cu lapte rece.

în perioada examenelor nu este indicat ca ele­vul să, depăşească numărul de ore de muncă din timpul anului şcolar.

PICIORUL PLAT

Andrei Popescu—Craiova: Fiica mea, în vîrs­ta de ISI ani, are un început de platfus*. Spu-neţi-mi care este cauza acestei boli şi cum putem lupta împotriva ei.

Răspuns: După origine, piciorul plat poate fi congenital , rah i t ic , para l i t i c , t r aumat i c ,pube­ral . Din cile am înţeles, deficienţa picioarelor fiicei dumneavoas t ră in t ră în u l t ima categorie.

La copiii între 12—16 ani picioarele plate sînt frecvente, fie izolate, fie asociate cu al te d i fo rma tă osoase ale membrelor inferioare sau ale coloanei ver tebra le . E l e s e formează la copiii care cresc repede în înăl ţ ime şi au o insuficienţă musculol igamentară de susţinere a bolţii picio­rului . Apar i ţ ia bolii este favorizată de s tatul îndelungat în p ic ioare , do încăl ţămintea inco­modă (ca măr ime, formă, mater ia l ) .

Ne t r a t a t ă , boala aceas ta evoluează: mai în­tîi se produce căderea pa r ţ i a l ă a bolţii picioru­lui , apoi căderea întregii bolţ i , după care asis­t ăm la asocierea prăbuşir i i cu devia ţ ia în valg (adică în afară) a piciorului. De această evo­

luţ ie se leagă o seamă de neplăceri , in par te cunoscute şi dumneavoas t ră .

Pen t ru prevenirea dureri lor , a coutracţ iuni-lor musculare şi a celorlal te neplăceri , se reco­mandă evi tarea oboselii fizice, sprij inirea tăl­pii cu apa ra t e ortopedice speciale (numite tă lpi ţe susţ inătoare) . Circulaţia şi nu t r i ţ i a plan­tei se ameliorează prin fizioterapie şi masaj .

Evolu ţ ia bolii poale fi opri tă şi devierile corectate prin exerciţ i i degimnas t ică medicală, adecvate , apl ica te la t imp şi cu perseverenţă . Se recomandă ev i ta rea oboselii fizice, a panto­filor s t r imţi şi incomozi. Nu se va umbla cu tocurile scîlciale. E preferabil ca fetele să poarte pantofi cu un toc de ; t - 4 cui. care înlesneşte menţ inerea tonici taţ i i musculare a plantei .

Dr. NICOIAE BUDRICĂ

UN P R O C E S DE DIVORŢ, CLASAT

8,30 dimineaţa . Sala de şedinţe a Tribunalului popular Drăgăneşti era aglomerată de împrici­na ţ i şi mar tor i i lor. Cu greu găseşti un loc în picioare , ia r pe bănci le galbene oamenii erau înghesuiţ i unii în t r -a l ţ i i , încît ţ i se părea că vor să se încălzească, cu toate că atmosfera sălii nu era de fel rece. Dar , neast împărul şi goana pentru a găsi un loc luă sfîrşit în momentul cînd judecătorul in t ră în sală, împreună cu cei do i ,asesor i ş i procurorul de şedin ţă .

Toţi cei din sală se r id icară în picioare,cînd preşedintele completului de judecată rosti cu un glas solemn: „Tribunalul declară deschisă şed in ţa publ ică!"

După ce ins tan ţa te rmină dosarele penale, veniră la r înd cele civi le .

Secretarul de şedinţă str igă la rînd dosarul de d ivor ţ : V.O. cu V . l . E a : 39 de ani. E l : 52 de ani . Căsător i ţ i de 19 ani, cu doi copii, unul în vîrsta de 14 ani, iar celălal t în vîrsta de 17 ani .

Sala a fost mişcată pînă la lacr imi în cl ipa cînd amîndoi copiii şi-au exp r ima t dor in ţa

fierbine ca păr in ţ i i lor să rămină împreună . După ce s-a ascul ta t cuvîntul copiilor, pre­

şedinte le a da t cuvîntul păr ţ i lo r din proces, Pînă la sfîrşit, acţ iunea de d ivor ţ a fost c lasată .

Desfacerea unei căsători i nu înseamnă numai o cerere introdusă la t r ibunal . O căsnicie în care sînt, copii minori antrenează o răspundere deosebii & a soţilor şi mai ales a mamei. Cînd d ivor ţ a ţ i , gîndiţ i-vă şi la copiii care rămîn fără cămin. Ce vor deveni aceşti copii lăsaţi în voia soar tei , pe drumur i , ce vor ajunge ei mîine?

EMILIA BERCI Procuror (Drăgăneşti)

VREAU SĂ-MI CUNOSC COPIII

Nicolae S to ian—Hunedoara : Am trei eopii de vîrsta şcolară, pe care doresc să-i cunosc cît mai bine. Recomandaţi-mi o lucrare accesibilă, de psihologie, în care să pot găsi descrisă fiecare

etapă de dezvoltare a copilului cu caracteris­ticile ei .

Răspuns : Consultaţ i manualul „Psihologia co­pi lului" de Ursu la Şchiopu, apă ru t în Ed i tu r a didact ică şi pedagogică, Bucureşt i , 1965. In el găsiţ i da te pr iv i toare la dezvol tarea psihică a copilului de vîrs ta preşcolară , a şcolarului mic, a preadolescentului şi adolescentului .

E C O U LA ARTICOLUL „UNDE EŞTI, C O P I L Ă R I E ? "

La întrebarea „ce este l i t e r a tu ra pent ru copii şi t ineret?" ne însuşim răspunsul Iov. I.D.Bălan (Colocvii nr 1, 1966) din articolul său „Unde eşt i , copilărie?. . . „adică multă maculatură, mult suro­gat" şi sintern convinşi — cum arată d-sa — că scriitorii care au ratat în literatura pentru maturi au găsit debuşeu („un splendid Eldorado") la editurile pentru cei nevîrstnici.

In acest sens, propun autorilor să se. angajeze pe una din următoarele trei căi spinoase:

1. — Cărţi despre enigme (ale Universului, ale culturii etc.) rezolvate, cu date enciclopedice: cine, cînd, cu ce eforturi şi cu ce consecinţe pen­tru omenire; adiacent să se arate şi întrebările la care nu s-a răspuns încă, dar care îşi aşteaptă dezlegătorii.

2. — Cărţi despre campionii mondiali din tre­cut şi din prezent, arătîndu-se biografia lor, ca să se scoată în evidenţă calităţile general-umane ale fiecăruia: hotărîrea, ambiţia, perseverenţa, munca disciplinată, spiritul de echipă.

3. — Cărţi care să prelucreze poveştile pline de înţelepciune din folclorul popoarelor, bine­înţeles cură.ţindu-le de zgura mistică. Poate fi r

luat ca model „Zadig" de Voltaire. De la regulile care privesc respectul pentru sine

şi comportarea în societate, pînă. la cele mai înalte principii etice şi estetice, se găsesc din plin in acest tezaur lăsat nouă de generaţiile trecute.

Desigur, nu preconizăm tomuri, voluminoase, care să sperie pe neastîmpăraţii şi zburdalnicii noştri copii, ci cărţi de 100 — 200 pagini. Acestea reclamă însă munca susţinută, îndelungată şi cerce­tări minuţioase în biblioteci. Ele vor fi cărţile, de căpălii ale tinerelului de azi, aşa cum generaţiile trecute, în juneţea lor, s-au dat în vînt după scri­erile potrivite cu idealurile lor.

Citim în ziare că Editura tineretului va scoate o nouă colecţie intitulată „Clubul temerarilor" cu subiecte din trecutul nostru istoric şi din prezent (Honi. Lib. 24.VI1.1966J. Dacă va fi aşa, bro­şurile vor trezi interes şi îşi vor îndeplini scopul. Altminteri ne întoarcem la caracterizarea critică a tovarăşului I.D. Bălan. Pentru hrana sufle­tească, a tinerelului, de azi nu sînt suficiente cîteva coli de hîrlie albă, o sticlă dc cerneală, ceva condei şi ceva imaginaţie....

M. CERNEA

2 1

Page 23: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

Cartea lui Jea« Piaget „La Psychologie de riiitelligence (în traducerea lui Dau Jtăutu) este de o importanţi deosebită pen­tru specialiştii îu problemele de psihologie, logică, matematică şi pedagogie. Doininînd ecra­nul psihologiei, începînd cu al doilea siert al secolului nos­tru, psihologul Jean Piaget, re­prezentant al şcolii de la Geneva, prin viziunea sa dialectică, prin prelucrarea complexă şi multi­laterală a unui vast material de cercetare, aduce poate cel mai valoros aport la descifrarea me­canismelor intelectului uman.

„Psihologia inteligenţei" vine să întregească şi să sintetizeze o serie de teze şi de cercetări proprii, privitoare la problema noţiunilor, judecăţilor, gîndi-rii etc., expuse într-o scrie áe lucrări anterioare („La naissance de Pintelligence chez l'enfant", „Le langage et la pensée chez l'enfant", „Le jugement et la raisonnement chez l'enfant", „Le causa Kté physique chez l'en­fant" etc).

Modul în care Piaget explică inteligenţa este original şi depă­şeşte toate încercările anterioare ale psihologilor în abordarea acestui concept esenţial pentru ştiinţa psihologiei. Considerînd actul de gîndirc, interiorizat, ca

J. PIAGET: PSIHOLOGIA INTELIGENŢEI o conduită (asemenea actului „desfăşurat în exterior"), Piaget ajunge la concluzia că inteli­genţa e o formă de adaptare, că are o „natură adaptivă".

Definind inteligenţa prin di­recţia în care este orientată dez­voltarea c i , Piaget reuşeşte să ţină seama atît de criteriile funcţionale cît şi de mecanismele structurale. Din punct de vedere funcţional, inteligenţa presu­pune traiectorii complexe în spaţiu şi în timp, iar din punctul de vedere al mecanismelor struc­turale, atît la nivelul senzo-rimotor cît şi la cel mental, inteligenţa se caracterizează prin revers ibi l i ta te , care nu e alt­ceva deeît „criteriul echili­brului" (după cum ne învaţă fizica) sau, altfel spus, posibili­tatea refacerii drumului de cu­noaştere, posibilitatea de miş­care multiplană şi pluridireé-ţională a gîndirii în vederea anulării acţiunilor greşite şi găsirii de noi soluţii. Conceptul de echilibru se identifică în concepţia lui Piaget cu reversi­bilitatea creseîndă şi caracteri­zează o s tare în acelaşi timp mobilă şi pe rmanen tă , iar le­gile echilibrului explică întreaga evoluţie a inteligenţei.

Pentru Jean Piaget mecanis­mele intelectuale prezintă un caracter dinamic,"evolutiv, pre-supunînd antrenarea unor stadii succesive care nu se reduc la cele anterioare şi nici nu se elimină complet, fiecare avînd o struetură specifică.

Prin această aplicare a legii dialectice a negării negaţiei la evoluţia mentală, prin ideea sa deosebit de valoroasă asupra ac­ţiunii ca izvor al gîndirii şi ca mijloc de manifestare a esenţei e i , ca şi prin afirmarea depen­denţei dezvoltării inteligenţei de mediul social, Piaget rămîne în istoria psihologiei o figură lumi­noasă de cercetător materialist.

ANCA DABIJA

1 i I III

1 1 RECOMANDĂRI DE CĂRŢI PE VÎRSTE ŞCOLARE

V E R S U R I 6—10 ani.

ION BRAD — Cele pa t ru anot impur i . I lus t ra ţ i i şi coperta de Ioana Constant inescu , 32 p . P r e ţ : 5 lei. E d i t u r a T inere tu lu i , 1966.

Versuri p l ine de farmec despre peisajul

ţ ă r i i noastre de-a lungul celor pa t ru ano­t i m p u r i ; pas te lur i le acestea, sugestive şi colorate , surpr ind to toda tă ac t iv i t ă ţ i l e şi jocuri le copiilor, specifice fiecărui ano t imp .

I lu s t r a ţ i i bogate , a t r ăgă toa re .

P O V E S T I R I , B A S M E 5—9 ani.

MIRCEA S Î N T I M B H E A N U - Elefanţ i în rochi ţe . I l u s t r a ţ i i de Angi Petrescu — Tipărescu. 53 p . P r e t : 7 lei . E d i t u r a Tinere­tu lu i , 1966.

Un elefant 'şi-a deschis un a te l ier de croi­tor ie , lucrînd rochii luxoase pent ru cl ienţi i săi . Elefanţ i i cei mici îl vor s i l i să dis t rugă rochi i le , ca să le transforme în . . . ba t i s t e a t î t de necesare pent ru t rompele lor lungi . Celelalte povest i r i înfăţişează scurte în t îm-p lă r i din v i a ţ a copii lor , ca de exemplu „Exped i ţ i a " , în care papuc i i , bas tonu l , sacoşa, apoi fe t i ţa şi căţe lul îi fac bunic i i o surpriză de ziua ei , mergînd s inguri la cum­p ă r ă t u r i . Remarcab i l ă povest i rea „Cele două s lo iur i" .

Scrise cu mul t ă fantezie, an t r enan te , dau pe nes imţ i te poveţe copii lor . I lus t ra ţ i i l e încearcă să sublinieze t ex tu l .

5 - 1 2 ani

Poves t i r i nemur i toa re . P r e ţ u l : 4,25 le i . E d i t u r a T inere tu lu i , 1966.

Culegerea cupr inde jcele m a i frumoase basme ale lu i Charles P e r r a u l t , H a n s Chris t ian Andersen, F r a ţ i i Gr imm, Oscar W i l d e , Selma

1 0 - 1 4 ani.

D U M I T R U ALMAS - F a t a de la Cozia. I l u s t r a ţ i i de Gh. Marinescu 42. p . P r e t : 5 lei . E d i t u r a T inere tu lu i , 1966.

Sîn t poves t i te isprăvi le vi te jeş t i ale unei fete care, deghizată în b ă i a t , lup tă împo­t r iva turci lor , punîndu-ş i i s te ţ imea şi cura-

VICTOR E F T I M I U - Drep ta t ea lui Ion Vodă. I lus t ra ţ i i de Adr ian Ionescu. 31p. P r e ţ : 4 lei. E d i t u r a T inere tu lu i , 1966.

Volumul cuprinde două povest i r i istorice av înd ca eroi pe domni torul Ion Vodă şi pe Maria Pu to ianca . In faţa scaunului de jude­ca t ă al lui Ion Vodă s înt aduşi doi boieri şi t re i ţ ă r a n i . Anul înd judeca ta pă r t in i toa re a boieri lor d ivan i ţ i , domni torul va face drep ta te ţ ă ran i lo r şi va pedepsi aspru pe cei doi boieri lacomi şi t r ădă to r i . A doua povest ire a vo lumulu i prez in tă s i tua ţ i i l e d ramat i ce ale v ie ţ i i Măriei Pu to ianca , fi­gură legendară , pe care poporul a c inta t -o în ba lade .

Alesele ca l i t ă ţ i sufleteşti ale eroilor consti­tuie p i lde de neu i t a t . Scrise în t r -un st i l s implu şi clar, explicîndu-se unele no ţ iun i istorice necunoscute micilor c i t i tor i , povesti­rile s în t accesibile şi vor trezi interesul pent ru cunoaşterea istoriei pa t r i e i .

Lagerlöf, Wi lhe lm Hauff, Mamin Sib i r iak , în t raducerea lui Al . Ph i l ipp ide , Ot i l i a Cazimir , Dan Faur,/ Şt . Velisar Teodoreanu e t c .

Această carte t rebuie să-şi găsească locul în toa te bibl ioteci le copiilor.

ju l în slujba lui Vlad Ţepeş. E a reuşeşte să-şi salveze fratele din robia turcească şi să cîştige in ima unu i vi teaz căpi tan de oşt i .

Povest i re ins t ruc t ivă , cu referinţe istorice, p i ldu i toare pr in dragostea de ţ a r ă şi sacrifi­ciul eroic al personajelor. I lus t ra ţ i i l e , colo­r a t e , subl in iază sensul eroic al că r ţ i i .

ZOR1NA REGMAN

SClNTEIA

Valorile noi ale pedagogului de prof. T a m a r a P înzaru (30 iulie) . Ce ştim despre copiii noştri? de Valen t ina R a d u (31 iulie) . Pedagogia şi legile vîrstei de prof. E lena Soare (3 august) . Metode educative potrivite vîrstei de prof. I l eana Voinescu (7 august) . Vîrstă adolescenţei şi pedagogia familiei de Valent ina R a d u (8 august) . Definirea personalităţii de P a u l Diaconescu (19 august) . Renaşterea — triumf al omului de prof. dr . docent Virgi l Vătăş ianu — membru

corespondent al Academiei (16 august) .

SCÎNTEIA TINERETULUI

Rolul educativ al stimulentului de Săvulescu Aneta (2 august ) . Cum ne înbrăcăm? de Dan Bihoreanu (4 august). Scrisori despre adolescenţă de Sen Alexandru (6 august). Profesor — edueator şi model de Monica Mirort (11 august) . Educaţia estetică a tineretului — masă ro tundă organiza tă de V. Grigorescu şi

T. Stănescw (11 august) . A fi om de caracter de Gal ina Bădulescu (11 august) .

Părinţilor, educatorilor, profesorilor diriginji, ne îngăduim să le sugerăm ideea de a decupa articolele, eseurile, reportajele şi anchetele axate pe problemele educaţiei, apărute în presă, şi de a. le păstra într-o mapă. Nevoile curente ale muncii educative cer deseori consultarea acestor articole şi reportaje şi ele sint astfel mai uşor la îndemînă celor ce le caută şi le solicită.

Cu precădere atragem atenţia cititorilor asupra materialelor pe teme educative care apar cu regularitate în „Scinteia", „Scînteia tineretului", ca şi asupra paginii săp-tămînale dedicată de „Contemporanul" problemelor de învăţămînt şi educaţie.

22

Page 24: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

TEATRU LA DOMICILIU, PE DISC

Un moment de răscruce în is­toria re la t iv scurtă (abia 90 de ani) a discului de gramofon 1-a consti­tuit începerea folosirii maselor plas-t ice în procesul de producţ ie . Cînd, în 1945, s-au fabr icat pr imele dis­curi de lungă dura tă (microsillon) din policlorură de vini i , reducindu-se to todată vi teza de ro ta ţ i e a pla­tanu lu i de la 78 la 33 ture pe minu t , s-a ob ţ inu t nu numai îmbunătă­ţ i rea s imţ i t oa re a ca l i t ă ţ i i repro­ducerii sonore, d a r şi lungirea con­siderabi lă a dura te i înregistrărilor pe ,o fa ţă de disc.

în căutarea unor neîncetate per­fecţionări, tehnicienii nu s-au mul­ţumi t însă cu a t î t . Curînd, pe p lan in ternaţ ional , s-a încetăţeni t prac­t ica de a se folosi v i teza de 16 ture pe minu t exclusiv pentru înregis­t răr i nemuzicale , şi mai ales pen­tru piese de t e a t r u , care pot fi edi­t a t e în întregime pe un disc.

Am socotit, u t i l ă această introdu­cere pentru a clarifica de la bun în­ceput în ce împrejurări a fost posi­bilă şi la noi ed i ta rea (în 1961) a primei piese de tea t ru integrale înregistrate pe un singur disc. De-a lungul celor c î ţ iva an i , l i s ta dis­curilor de tea t ru a prins din ce în ce ma i mul tă consis tenţă . Aruncînd o privire retrospectivă, consta tăm că în ce priveşte d r a m a t u r g i a autoh­tonă , repertoriul a ajuns să cuprin­dă un număr apreciabi l de lucrăr i , mergînd de la Alecsandri („Fînt îna Blanduzie i" , „Chir i ţa în provin­cie"), Caragiale („O scrisoare pier­du tă" , „Conu L e o n i d a f a ţ ă cu reac-ţ iunea") , Delavrancea („Apus de soare") , p înă l a G. Ciprian („Omul cu mîr ţoaga") , A l . Kîri ţescu („Gai­ţele"), Muşatescu („Titanic-vals") , M. Sebast ian („Steaua fără n u m e " , „Ultima- oră") , Victor Ion Popa („Tache, l anke şi Cadî r" ) , Horia Lovinescu („Citadela sfăr îmată") , Al . Mirodan („Ziariş t i i") . Nu a fost neglijată nici l i te ra tura universală . Shakespeare („Hamlet") , Moliére („Bolnavul închipui t") , Goethe („Egmont") , Schiller („Int r igă si iubire") , Gogol („Revizorul") , Gorki („Azilul de noapte") figurează p înă în prezent pe discuri româneşt i . Nu încape îndoială că mai este mul t de făcut. Dar ceea ce s-a rea l iza t în

răs t impul de cînd a început pro­ducţ ia acestor discuri reprezintă o bază pentru orice discotecă tea­t r a l ă , pe care şi-o pot const i tui a t î t şcolile, c î t şi iubi tor i i a r t e i dra-dramat ice în genere.

Audi ţ ia acestor discuri prezintă interes nu numa i pentru cei care urmăresc s ă cunoască mai îndea­proape valor i le consacrate ale dra­maturg ie i , ci şi pentru admira tor i i vîrfurilor noas t re actoriceşti din prezent şi din t recutul apropiat .[Dis-cul oferă pos ib i l i t a tea de a ascul ta deopotr ivă pe mari i noş t r i ' actori în v i a ţ ă , ca şi pe cei care , p leca ţ i pentru to tdeauna din t re noi , au l ă sa t p e ' a c e a s t ă cale o măr tur ie nepier i toare a înal te i lor măies­t r i i . A ascu l ta , cu ajutorul discu­lui , pe Vraca în Hora ţ iu din „Fîn­t îna Blanduzie i" , pe Maria F i lo t t i în Kvasnia , sau pe Ion Manolescu în Sat in din „Azilul de noap te" , pe Mihai Popescu în „Egmont" sau pe Jules Cazaban în l anke din „Tache, l anke şi Cadîr" reprezintă nu numai o delectare ar t is t ică pentru amator i i de t ea t ru , da r şi o adeva--r a t ă şcoală pentru vi i tor i i slujitori ai Tha l ie i . Nu mai puţ in consti­tuie valori documentare incontes­tab i le şi creaţ i i ca acelea ale lui Calboreanu în rolul lui Ştefan din „Apus de soare" , Beligan în redac-torul-şef Cerchez din „Ziar iş t i i " sau real izarea s t răluci te i echipe Giuga-ru — Finteş teanu — Antoniu — Beligan — Atanasiu — Anghelescu — Godeanu în capodopera lui Cara­g ia le „O scrisoare p ie rdu tă" . Toa te acestea nu se m a i pierd în negura amin t i r i i celor care au avu t pri le­ju l să as is te l a spectacolele acestor m a r i ac to r i , ci r ămîn , pentru pos­t e r i t a t e , documente v i i , da to r i t ă memoriei de neşters a discului .

Valori a r t i s t i ce , valor i educat ive , discurile de t ea t ru se impun, pe zi c e t rece, a ten ţ i e i generale . Pe măsura apar i ţ i e i unor noi lucrări ale dramaturg ie i na ţ iona le şi uni­versa le , t e a t ru l pe disc meri tă să devină un aux i l i a r tot mai pre­ţios al procesului de învă ţămîn t şi un factor ac t iv pentru răspîndirea cul tur i i tea t ra le în r îndur i le maselor largi .

E. EtIAN

M u z e u l d e l i teratură d i n A L E X A N D R I A

Şcolar fiind în băncile pr imelor clase de liceu, mă impresionau ter ib i l medal ioanele în bronz aşeza te de-a lungul holului sonor înt ins înt re direc­ţ i e , cancelarie şi sec re ta r ia t : efigiile foştilor mari profesori ai Liceului Gh. L a z ă r . . . Aproape că ne era t eamă să le ci t im numele desfăşurat în jurul figurii ca o r amură de laur i , a t î t erau de gravi şi de monumenta l i . Nimeni nu ne spusese n imic despre ei şi în nepriceperile noastre fireşti de elevi p u t e a m să-i luăm drept Decebal sau Mihai Vi t eazu l . . .

î nvă ţ înd papagal iceşte un tex t cum se zice azi „cr i t ic" despre un scr i i tor , ca teorema geometrică Ori ca legile lui Arhimede, nu rămînea în capul nos t ru , din b ie tu l au tor , decî t un ş i r de vorbe u i t a t e şi ele după examene. De cele mai mul te ori nici nu băgăm de seamă că era vorba de un om, de un au to r de l i t e ra tu ră care ar fi t r ă i t cu adevă ra t . î n v ă ţ a m abs t rac t şi deb i t am, la t ab lă , Ia fel de abs t r ac t .

La o răsp în t ie de t i m p cînd pana fugară din şcoală a redescoperit cerneala pe fundul că l imăr i i , imaginea chipuri lor metal ice de odinioară o regăsesc, ampli f icată şi însufleţ i tă , în lumea elevilor de azi a unei mar i şcoli a ţ ă r i i , pu r t ă toa re a unui nume căruia cul tura românească îi va fi în to tdeauna recunoscătoare: Şcoala medie Ion Cuza din Alexandr ia — Cuza care a înfăptui t Uni rea , Cuza care a pus pia t ra fundamentală a Univers i tă ţ i i din Bucureşt i , Alexandru Ion Cuza căruia oraşul îi da toreş te numele . . .

Elevi i acestei şcoli , peste o mie la număr , beneficiază de avantaje le unei splendide in i ţ ia t ive rea l i za te recent de profesorul Ion Mihăescu, spri j ini t cu pasiune de poetul Ion Sofia Manolescu, de conducerea şcoli i , de elevi , de toa tă lumea cu del icate sensibi l i tă ţ i a oraşului de frumoase înfloriri sp i r i tua le . Ei au înfir ipat , r ea l i za t şi amplif icat un Muzeu de literatură, o valoroasă colecţie de căr ţ i , manuscrise şi documente ale scrii­tori lor pe care elevii îi s tud iază şi îi învaţă la cursurile lor.

Copiii şt iu că numele t recute în t a b l a de mate r i i a căr ţ i i de română nu sînt s imple t i t lu r i , ci.valori însufleţi te prezente la ei acasă în vi t r inele de cr is ta l , în pagini le t ipă r i t e , în chipul fotografiat , în r îndur i le autografe dedicate lor. Contactul de v ia ţă e direct , iar prezenţa în ac tua l i t a t e a elevilor rea l iza tă to ta l şi defini t iv pentru cu l tura fiecărui elev trecător pr in acest Muzeu plin de semnificaţ i i complexe.

în f i in ţa t în p r imăvara anului t recu t , Muzeul ,de l i t e ra tu ră al şcolii din Alexandr ia reuneşte ver i tab i le documente l i t e ra re de cer tă va loare şi oferă publ icului şcolar cî t şi profesoral un contact permanent cu valori le sp i r i tua le ale poporului nos t ru . F rumos p rezen ta t , cupr inzător a peste 50 de manuscr ise , a peste 50 de fotografii ined i t e , cu volume deveni te r a re , ale scr i i tor i lor noşt r i c lasici şi contemporani ca şi debu t an ţ i , cu panour i şi v i t r ine încăpătoare , acest muzeu t rezeşte în sens ib i l i ta tea fiecărui v iz i ta to r sen t imente noi şi pu tern ice , imagini concrete ale v ie ţ i i cu l tura le , contr ibuind nemijlocit la desăvîrşirea educaţ ie i mul t i l a te ra le a t inere tu lu i şcolar .

Pe cînd şi în t r -a l te şcoli colecţii şi muzee asemănătoare? Mă gmdesc şi la pos ib i l i t a tea inaugurăr i i unor expozi ţ i i de a r t ă , de cărţ i r a r e , de etnografie a zonelor propr i i sau vecine, l a schimbur i de va lo r i în t re şcoli , la o creştere progresivă a in i ţ ia t ive lor buni lor noş t r i învă ţă to r i şi profesori spre rea l iza rea unor colţuri ' de documentare ale elevilor pe un p lan ma i larg — poa te un a lbum cu cîntece s t răvechi , z ică tor i , vorbe sau chipur i zugrăvite, de înşişi elevii lor . S-ar s t r înge în j u ru l şcolii va lor i no i , docu­mente au ten t i ce ale v ie ţ i i de ieri şi de az i , m a t e r i a l e de s tud iu pentru generaţ i i le v i i toa re ,bogă ţ i i şi averi pe e a r e s î n t e m fiecare, în felul nost ru , chemaţ i a le p ă s t r a . . .

EtARUŢU T. ARGHEZI

RIDENDO CÂŞTIGAT MORES

• Fericirea unora Un senator , în cursul unei vizi te într-o şcoală din Ala­

bama , puse aceas tă în t rebare e levi lor : — Nu e aşa , copii , că s în te ţ i recunoscători lui Cristofor

Columb pentru faptul că a făcut că lă tor ia sa de descoperire a Americii?

Un concert de „ d a " îi răspunse, u rmat de un „nu" foarte h o t ă r î t .

— Şi tu de ce nu eşti mul ţumi t? întrebă sena toru l . -- Pen t ru că s înt indian , domnule . . .

* Dialog eu Flammarion

O doamnă, într-un salon, întrebă pe Camille F lammar ion : — Ai pu tea să-mi spui , maest re , ce se ascunde înapoia

luni i? — Nu ş t iu , doamnă . — De unde vin ploile acestea vijelioase de o vreme

încoace? -- Nici as ta nu ş t iu , doamnă . — Costumele de la ba lu l Marţ ienilor vi s-au părul exacte? — N-aş pu tea să răspund. . . Atunci doamna zise ene rva t ă : — Glumeşt i , maest re . Căci altfel pentru ce ai fi s tud ia t

a t î l a şi la ce ar sluji ş t i in ţa?

F l ammar ion răspunse: — Ca să răspundem, doamnă , că nu ş t im .

• Spirit meticulos Rober t de Montesquieu era unul din cei mai meticuloşi

oameni . După moar tea lui s-au găsi t t oa t e căr ţ i le , scrisorile, not i ţe le , r îndu i te in cea mai perfectă ordine. S-au găsit într-un ser ta r capete de sfoară adunate într-o cutie pe care se afla sc r i s :

„Capetele de sfoară care nu pot sluji la n imic" .

• Nu tot ce cîntâ e privighetoare

George Enescu a fost poftit oda tă în casa unui prefect de jude ţ , a cărui fală c înta la pian eu mul t „ ta len t" , după opinia famil ie i .

— Aşa e, domnule Enesou, că fata are t a l en t? . . . întrebă m a m a .

— Are, scumpă doamnă, răspunde marele muzicant sur îz înd.

— Să vă mai cînte ceva. . . o doină? — Da. — Vede ţ i , cîntă m i n u n a t ! . . . Face cu pianul ce vrea! . . . — N-ar pu tea să-l închidă?

23

Page 25: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

Copiii crose, devin t iner i , se matur izează , răspunderi le mici la început sporesc odată cu

numărul ani lor , urmînd cursul firesc al vie ţ i i . Do formarea, de educarea t inere tu lu i se ocupă

^păr inţ i i , şcoala, societatea. Căr ţ i le , revis te le , emisiuni le rad io te leviz iuni i , filmele (ce bine a r fi dacă unele filme ar t i s t ice , fără a avea un „specific pentru copii şi t inere t" , a r răspunde cerinţelor lor demne de interes) au acelaşi"scop. Dacă, aşa cum spuneam, f i lmul a r t i s t i c nu i-a răsfă ţa t pe aceşti oameni în formare, cu ochii mar i şi încrezători deschişi asupra lumi i , unele din filmele dc a n i m a ţ i e , corespunzătoare dezi­deratelor diverselor v î i s te , vin să le împlineas­că unele goluri împreună cu filmul documentar . Acesta din urmă reuşeşte să-i capteze în mod direct . Tot pr in in te rmediu l f i lmului documen­t a r se dau răspunsur i la unele probleme grave, care pot influenţa formaţ ia lor v i i toare . An­cheta socială cu maro răspîndi re în presă a că­p ă t a t pr in in termediul peliculei o şi mai mare impor tan ţă , cazuri le înfăţişate fiind astfel prezente în ochii specta tor i lor , în faţa opiniei publice.

Regizoarea Florica Mólban a porn i t cu te­mer i ta te să exploreze cinematografic acest uni­vers de l ica t , res t r îns în apa ren ţ ă , în rea l i t a t e insă foarte vas t . „Copiii, ah copiii" (film an­chetă p remia t la Fes t iva lu l na ţ iona l , Mamaia 1964) aducea în discuţ ie s i tua ţ i a copiilor aban­dona ţ i de p ă r i n ţ i , loeuind as tăz i , pr in grija s ta ­t u l u i , în Case a le cop i lu lu i , undo au găsi t căl­dură şi dragoste . Majori tatea acestor copii sau adolescenţi au ajuns aci nu în u rma unor ca­tastrofe de ne în l ă tu r a t , ci da to r i t ă unor inci­dente pe care nu le-au dor i t , incidente care au dus la des t rămarea famil ie i . La început a fost în t rebarea „unde este t a t a sau m a m a de nu ma i s tă cu noi?" , apoi a început să p ă t r u n d ă stîn-jeneala şi răceala în căminul unde nu mai s imt

aceeaşi ocrot ire , aceeaşi s iguranţă . Desigur, cel care crede că nu mai are de împăr ţ i t nimic cu tovarăşul de v ia ţ ă , judecă egoist, uni late­ra l , fără să pună în ba lan ţă şi soarta celuilal t component a l famil ie i , copi lul . A da v ia ţă u-nui om nu este numai plăcerea unei dis t racţ i i cu o păpuşă însufleţ i tă , ci o mare răspundere faţă de vi i torul lui . Desigur, sint neînţelegeri şi neînţelegeri şi nimeni nu-şi poate asuma greaua sarc ină de a le judeca şi condamna de la d i s t an ţ ă . Răspunderea ar fi prea mare şi erorile inerente, da r . . . şi există un „dar" or'i-oind, fiecare lupt ind să-1 soluţioneze cum se

poale mai bine. Vieţ i le , famili i le se refac, dar şi de d a t a asta nu t rebuie u i t a t copi lul . Copiii găsi ţ i de Flor ica Hojban s în t ferici ţ i , se simt bine', nu le lipseşte n imic , noii lor p ă r i n ţ i , edu­catori i îi înconjoară cu toa tă afecţ iunea. Unii din eroi au depăşi t copi lă r ia , s în t adolescenţ i , şi-au recîş t igat încrederea în v i a ţ ă . Dar întrebă­

ri le ce le amintesc de p ă r i n ţ i s t î rnesc unora melancolie , a l tora lacr imi uneori marca te de indiferenţă . „N-au ma i v e n i t " ; „n-au ma i v r u t să şt ie de mine" ; „vine d in cînd în c înd, 'mă în­t reabă cum mă s imt " . I a t ă c î teva răspunsur i reproduse d in memorie . La ce folosesc ase­menea vizi te formale, fără dragoste? La n imic , sau ma i r ău , la zgîndărirea unei r ă n i , care al t­fel s-ar închide, de s-ar închide.

Dacă aşa se în t împlă cu copi i i pă răs i ţ i de p ă r i n ţ i , i a t ă că mai s în t şi exemple inverse: copii ce nu mai vor să şt ie de p ă r i n ţ i . Acesta este obiect ivul unei a l t e anchete întreprinsă de Flor ica H o l b a n : „Copiii, iar copiii" (din nou premiul Fes t iva lu lu i na ţ iona l , Mamaia 1966). Acest nou document uman nu ma i este a t î t de izbuti t ca p r imul , f i indcă regizoarea şi-a pregă­t i t eroii , a „ repe ta t " cu ei , l ipsind f i lmul de spon tane i t a te , scăzîndu-i astfel cuan tumul de ver id ic i ta te . După ce şi-au închinat v ia ţa creşterii şi educări i copiilor (căci pent ru un păr in te , copi lul rămîne to t copi l , chiar dacă a depăşi t 20 de an i ) , p ă r i n ţ i i s în t abandona ţ i pr in cămine de b ă t r î n i , l ipsindu-le nu spriji­nu l mate r ia l ş i îngrij irea, ci dragostea de care au nevoie după o v i a ţ ă întreagă de muncă şi sacrificiu, sau , şi mai r ău , t rebuind să apeleze la ins tanţe le judecă toreş t i ca să li se facă drep­t a t e . „M-au crescut , era da tor ia lo r" ; „î i t r imi t (şi suma este r idicolă) de ce nu-i a junge?" ; „ce mai vrea , am şi eu v i a ţ a mea" . . . i a tă cî teva răspunsur i , c i ta te to t din memorie . Cel care azi , om pe picioarele lu i , cu s i tua ţ i e , vorbeşte numai de da tor ia pe care au avut-o păr in ţ i i faţă de el ,considerîndu-se abso lv i t de orice obl igaţ ie , este foarte v inova t . E r a în t r -adevăr dator ia păr in ţ i lo r să-1 crească, da r devenind element u t i l soc ie tă ţ i i , făcînd pa r te din ea, nu este om întreg şi nu' i se poate adresa acest ape l a t iv , o par te din sufletul lui fiind uscată . Degeaba un asemenea individ esle emoţionat ascul t înd un concer t ,pa r t i c ip înd la uri spectacol sau com-păt imindu-ş i un pr ie ten nefericit . Nu-1 credeţ i . Minte. At î t a t imp cît nu se îndreaptă cu dra­goste spre cei care au nevoie de ea, spre cei care azi au a t ins pragul bă t r ine ţ i i şi penlru care un zîmbet al „copi lu lu i" , o vorbă bună , s în t mai m u l t decît o rază de soare, acesta nu mai poate fi considerat om. Sfîşietoare s în t fe­ţele bă t r în i lo r , f i lmate în prim p lan , care se mistuie de dor după copiii pe care nu i-au.vă­zut de mul t . Şi cită dragoste mai emană , scu­

zele pe care le găsesc or ic înd, resemnarea. Sfî­şietoare s ini lumini le izvorîte din ochii obosiţ i de t rudă şi a ş t ep ta re .

Indiferent cum a r a t ă , ce au făcut pă r in ţ i i şi copii i , există peste an i o punte care se poate în t inde , aceea a dragoste i , a înţelegeri i şi une­ori chiar a i e r t ă r i i . Un a l t film anche tă , admi­rabi l r ea l i za t , ne-o dovedeşte cu pr isos in ţă . Es te „Cazul D." (Premiul cr i t ic i i şi a l revistei „Cinema", Mamaia 1966) a i că ru i au to r i (regi­zor Al .Boiang iu , scenariu Mihái S to ian , ope­ra to r i Gh.Hirschdörfer şi Sergiu Huzum) de­monstrează din pl in ca l i t ă ţ i l e lor reporter iceşt i .

Porn ind de la unele mate r ia le a p ă r u t e în „Scînte ia" , a ju t a ţ i de cei cărora le cereau spri­j i nu l , repor ter i i au reuşi t să afle r ea l i t a t ea a-eestui caz. Un pensionar a l unu i cămin pentru bă t r în i a t r imis o scrisoare z iarului „Scînteia" cău t îndu-ş i fa ta despre care nu ma i ş t i a n imic de vreo douăzeci de a n i . Ancheta socială între­prinsă îşi depăşeşte cad ru l , devenind un eseu psihologic, u rmăr ind , ca să spun aşa , coborî-rea a t r e i t r ep te de conş t i in ţă (de că t re cei im­p l i ca ţ i , indiferent de v î r s ta ) , şi a n u m e : obiec­t i v i t a t ea , deveni tă cur înd sub iec t iv i t a te în nararea evenimentelor , apoi coborînd t reapta cea mai de jos , aceea a deformări i to ta le a ade­vă ru lu i , devenind (cuvîntul pa re cam tare) minciună pentru a se a u t o a p ă r a , pen t ru a a run­ca răspunderea pe seama ce lu i la l t , s i t ua ţ i a de v ic t imă păr înd ma i avan ta joasă . Aşa face bă-t r înul Dobro tă , declar înd că nevasta ir'a mur i t şi fata adop t ivă 1-a pă răs i t , aşa face fosta lui soţie care a d ivor ţa t de el fiindcă ducea o v i a ţ ă uşuratecă , spunîndu- i fetei că t a t ă l ei a mur i t , aşa fac rudele ap rop ia t e , aşa face şi fa ta , Ana Dobrotă , care nu s-a interesat n ic iodată de ceea ce s-a în t împla t în adevăr cu ta tă l său , luînd de bun ce i s-a spus. l a t ă însă că, da to r i t ă aces­tei scrisori , adevărul a ieşit la iveală. Pes te zece a n i , cei care au fost o familie se vor pu tea în t î ln i , bă t r înu l îşi va vedea nepoţ i i , nu fiindcă

f i lmul are nevoie de un huppy-end, ei pentru s implul mot iv că aşa o cere v i a ţ a , v i a ţ a adevă­r a t ă , re la ţ i i le d in t re oameni , înţelegerea şi dragostea care s înt temelia familiei si societă­ţ i i .

ANDRIANA FIANU

24

Page 26: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

LA ÎNCEPUT DE AN Ş C O L A R

yyií m-am gîndit niciodată prea serios in cite feluri denominează oamenii anul, dar mi

se pare că ei fac aceasta după preocupările si aspiraţiile lor. Aşa avem, în afară de cel calen­daristic, un an sideral sau astronomic (am avut chiar şi un an al soarelui calm), apoi an agricol, financiar, literar, teatral, muzical. Am lăsat dinadins la urmă anul şcolar, pen­tru că el mi se pare a întruni acele maxime virtuţi ce caracterizează uriaşa sete de cultură a tuturor generaţiilor, a tuturor oamenilor. El este şi cel mai grăbit: începe toamna şi se încheie vara. El mi se pare a fi una din cele mai înălţătoare, mai nobile şi mai frumoase împărţiri a timpului, deoarece este caracte­rizat printr-o lumină de mii de ori mai scinte-ietoare decit aceea a soarelui. Reverberaţia aceasta plină de strălucire vine chiar şi de la cel mai modest abecedar, ea vine din pătră­ţelele caietului de aritmetică, din tomurile cursurilor universitare, de la catedra învăţă­torului pasionat de munca lui nobilă, ca şi din băncile şcolarilor însetaţi de învăţătură.

Ţara mea nu are o universitate atît de veche ca aceea din Padova, de exemplu, deşi încă la în­ceputul secolului XV în timpul lui Alexandru cel Bun exista la Suceava o şcoală superioară. Dar patria measocialistă este azi, pe globulpămlntesc, una din ţările cele mai generos şi înţelept atente la dezvoltarea impetuoasă a invăţămintului.

Iată cîteva cifre edificatoare: dacă in anul 1938—39, în România se aflau doar 55.215 cadre didactice, în anul 1965-66 numărul lor a ajuns la 185.682. In anul trecut, în şcolile generale din România au învăţat 2.931.758 elevi, iar în licee 220.905 elevi. Şi încă un amănunt revelatoriu: începînd din anul 1960, cînd în România socialistă s-a tre­cut la sistemul difuzării gratuite a manuale­lor şcolare, s-au împărţit 1.501 titluri într-un tiraj total de 107.573.050 exemplare. Valoarea lor atinge cifra, de-a dreptul astronomică, de 640.184.000 lei.

în toamna aceasta îşi deschid porţile monu­mentale, alături de şcolile construite în ulti­mele două decenii, sute de şcoli dotate cu mobi­lier, laboratoare şi biblioteci noi. între ele vor fi şi cîteva zeci de licee noi, liceele de spe­cialitate: agricole, industriale, economice, peda­gogice.

Pe băncile şcolilor îşi aşteaptă învăţăceii milioane de manuale proaspăt ieşite din teascu­rile tipografice. In pragul şcolilor, cel mai copilăros şi mai jovial şi mai entuziast elev va scutura cu frenezie clopoţelul de alamă. Cupa de metal sonor, fericită parcă ea însăşi, va ride pîn-la lacrimi. în această muzicală şi poetică înlimpinare de zurgălăi, poetul din mine pare să audă îndemnul cuceritor şi gene­ros: Bine-aţi venit, copii, la şcoală!

PETRU V I N T I L Ă

Fotografia de pe copertă: început de an fcolar la Şcoala generala din

S\ comuna Turţ — jara Oaşului , regiunea S \ Maramureş.

Foto: N I C U V A S I L E

r \

Şl SCRIITORII AU FOST ELEVI

0 A M I N T I R E In aceeaşi vreme cînd se aprindea

la Budapesta facla revistei „Familia" scoasă de un tînăr intelectual arde­lean, Iosif Vulcan, la Bucureşti se înfiinţa un alt focar de lumină, liceul „Mihai-Viteazul".

Am fost şi eu elev al acestui venerabil aşezămînt de cultură. Sînt aproape şaptezeci de ani de atunci. Liceul se afla în strada Italiană. Era director profesorul Otescu, tatăl compozitorului I. Nonna-Otescu şi al altui băiat înzestrat, autorul de mai tîrziu al piesei „Copelia", jucată la Teatrul Naţional.

I:Nonna — Otescu făcea parte din fanfara liceului. Era toboşar. Şi-a început cariera de mult înzestrat compozitor, dirijor şi şef de orchestră, bătînd toba mică. Era un adoles­cent palid, cu trăsături delicate, feminine, pe care le-a păstrat pînă la sftrşitul vieţii. Liceul „Mihai-Viteazul" a dat multe personalităţi culturii noastre. Aveam profesor de limba română pe severul CS. Stoicescu. La această materie, am fost un excelent elev. Dascălul de româneşte îmi punea mereu nota 10, spre mirarea colegilor mei cu care nu era atît de darnic. In schimb, la alte materii eram destul de slab. La matematici, de pildă, alternam între nota unu şi trei. Dacă profe­sorul de istorie, Aguletti, şi cel de franceză, Ciupagea, au fost destul de indulgenţi cu mine, omul care trebuia să mă înveţe latineşte, dom­nul Locus teanu, m-a lăsat corigent.

A fost cea mai tristă vară din viaţa mea. începuse vacanţa. Şi eu dădeam tircoale liceului închis. Ce căutam mereu in jurul lui? Ce aşteptam de la porţile sale de fier încuiate? Ca şi cum zidurile pustii mi-ar fi dat nota care-mi trebuia ca să trec clasa cu succes! Cartierul era plin de mireasma oţetarilor. De cîte ori simt o adiere de oţetari, îmi amintesc de acele melancolice zile de iunie, cînd mi se părea că toată lumea mă arată cu degetul, ca pe un mare vinovat:

— A rămas corigent la latină... A rămas corigent la latină!... iată refrenul pe care adierea uşoară a vîntului îl răspîndea prin miile de crengi de oţetar înflorit...

împreună cu aceste melancolice amintiri, mai am şi amintirile duioase ale colegilor mei de-atunci... adolescenţi plini de viaţă şi de visuri, cu care ne făceam planuri de viitor, plecări spre ţărmuri depăr­tate... Visam să ajungem regi la hotentoţi, după ce fusesem căpitani de vapor, în drum spre insule şi continente fabuloase...

In amintirea acelor visuri copilă­reşti am scris mai tîrziu o poezie care se sfîrşea aşa:

Tot mai puţine moş-ajunuri ne-au rămas...

Bătătorim aceleaşi străzi bucureş-tene...

Strivim zîmbind, o lacrimă-ntre gene...

Nu cred să mai ajungem căpitani de vas...

V I C T O R E F T I M I U

J

Page 27: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

POŞTA REDACŢIE I Victor Barbeş, învăţător pen­

sionar, satul Cruşovăţ, raionul Orşova: Ne bucură faptul că aţi întîmpinat apariţia revistei noastre cu sentimente atît de frumoase. Sugestia dumneavoastră privind abordarea problemelor de educaţie în mediul rural o vom realiza în numerele viitoare şi va fi perma­nent în atenţia noastră.

Prof. Nanu AI . Dimitr iu: Reţi­nem numai schiţa „Biletele". Ar­ticolul este perimat.

Prof. Matte i N. Eleonóra , Feteşti-Gară: Obiecţiile aduse schiţei lui N . Velea (Jurnal într-o oră) suferă de exagerare şi unilatera­l itate. Nici pe departe nu e vorba de astfel de lucruri „extravagante", iar autorului ei, scriitor tînăr, cu­noscut şi apreciat, nu i se poate face proces de intenţie.

M. Cernea : Plicul dumnea­voastră ne-a adus şi primul ecou la dezbaterea asupra literaturii pentru copii şi tineret inaugurată de criticul litetar I .D. Bălan cu articolul său „Unde eşti copilă­r ie?" Propunerile formulate de dumneavoastră le-am înserat în paginile scrise de cititori.

Prof. Valeriu C. Neştian — Huşi: Vă mulţumim pentru urările de succes adresate revistei. Faptul că aţi mai publicat şi în alte reviste (Gazeta Invăţămîntului, Contem­poranul, Cronica), e o garanţie că articolele dumneavoastră vin din partea unui om obişnuit cu scrisul. Articolul „Cheia in imi i unu i copil" , deşi mai greu lizibil , deoarece nu e dactilografiat, va intra în atenţia redacţiei . Primim cu plăcere şi bucurie colaborarea cititorilor noş­tri, educatori, profesori şi părinţi, cu conştiinţa că o legătură strînsă între cititori şi revistă este menită să contribuie, printr-un efort comun, la realizarea idealului ce şi 1-a propus publicaţia noastră încă de la primul ei număr.

î n v . I . Cazan, corn. Lunca Mu­reş, reg. Cluj: Reţinem din scri­soarea dumneavoastră aprecierile asupra revistei: „adună în pagi­nile ei , chiar de la primul număr, articole, păreri, anchete, schiţe, recenzii, reportaje cu caracter peda­gogic, răspunsuri temeinice ale unor oameni de şt i inţă, artişti , profesori, părinţi, învăţători, la unele probleme ce le ridică şcoala şi v iaţa . Acest material preţios, studiat cu creionul în mînă şi pus în aplicare în problemele v i ta le ale şcoli i , familiei şi societăţi i , con­st ituie un ajutor preţios pentru noi, cei care muncim la catedră. închei scrisoarea cu adîncă mulţumire partidului că a iniţ iat apariţia revistei , cu adîncă mulţumire celor ce ostenesc şi scriu pe paginile ei".

Ion Daşa — Baia Mare Stu­diul pe care ni-1 cereţi îl puteţi găsi fie la Biblioteca regională din oraşul dummneavoastră, fie la biblioteca Institutului Pedagogic din local i tate . în general, pentru ceea ce vă interesează în munca pedagogică şi educativă, vă rugăm să următiţi şi „Mica bibliografie Colocvii", rubrică pe care am inau­gurat-o în numărul 2 al revistei .

I . Babin — Bucureşti: Colabo­rarea fiecărui cititor este aştep­tată şi binevenită. Condiţia primor­dială este de a ni se trimite mate­riale axate pe profilul publicaţiei noastre. în ceea ce vă priveşte, aşteptăm de la dumneavoastră note sau articole scurte pentru rubrica „Meridiane", traduceri din limbile pe care ne-aţi comunicat că le cunoaşteţi .

Tanaschiev Valent ina , profesoa­ră, Gherla, reg. Cluj: Nefiind o publicaţie literară, revista noastră nu publică nici proză, nici poezie. Deşi schiţa dumneavoastră (încre­dere) are nu numai virtuţi educa­tive, dar şi certe calităţi literare, ne vedem puşi în situaţia de a nu o publica. Vă rugăm şă ne comu­nicaţi dacă putem s-o transmitem „Gazetei literare" sau „Luceafă­rului", în ce ne priveşte, dorim să primim colaborări axate pe profilul revistei (articole, eseuri, reportaje, note) privitoare la pro­blemele educaţiei copiilor şi adoles­cenţilor în relaţia „şcoală, fami­lie şi societate", evidenţiată de fapt chiar şi în titlul revistei.

Flor ian Dragomirescu, învăţă­tor pensionar, Giurgiu: Trimi-teţi-ne maximele despre care ne scrieţi. în cazul în care conţin ceea ce credem că ar interesa publi­cul cititor, le vom însera în coloa­nele revistei noastre. Spicuim pen­tru cititorii noştri din articolul dumneavoastră „Despre educaţie" cîteva din gîndurile care ne-au plă­cut cu deosebire: „Tot ceea ce fac părinţii se imprimă la copii cu fidelitatea cu care ne vedem chipul în apă. Prin urmare, edu­catorul să nu se bazeze pe aceea că ei nu înţeleg acţiunile şi vorbele cele rele, căci orice act al lui se gravează în străfundul inimii copi­lului".

Torna Cocişiu, învăţător pensio­nar, B la j : Vă mulţumim pentru observaţiile şi sugestiile cu care veniţi pe marginea primului nu-măralrevis te i noastre. Vom căuta să remediem în viitor ceea ce ne-a scăpat în alcătuirea primului nu­măr.

Elena Adamescu Someşanu, lec­tor I .P.C.D. Iaşi: Ne-au plăcut povestirile dumneavoastră cu în-tîmplările adevărate din viaţa copiilor. Le-am reţinut pentru a le oferi cititorilor noştri, în spe­ranţa că le vor gusta cu aceeaşi plăcere şi că din ele vor avea multe de învăţat. Mai. scrieţi-ne.

• O RUBRICĂ N O U A

ne propune profesorul Ab. Torna din Iaşi: „Nu cred că voi contra­veni sensului rea l a l revistei dacă voi propune ca în paginile ei să se rezerve loc unei rubrici în care să se publice no te , s tudi i , comen­ta r i i despre o serie de mar i perso­nal i tă ţ i ale şcolii noas t re" . D-sa ne şi făgăduieşte o evocare intitu­lată „C. Dimitrescu — Iaş i , îna­intaş al şcolii româneş t i " .

Redacţia a avut de la început în vedere posibilitatea unei astfel de rubrici şi, desigur, sugestia tovarăşului Ab. Torna vine în întîmpinarea ei. Peste cîteva nu­mere vom inaugura această rubrică, pe care o considerăm uti lă şi inte­resantă.

• J O C U L COPI ILOR Şl C IBERNETICA

Tovarăşul Max Manolescu din Alexandria ne trimite un articol intitulat „Jocul copiilor şi ciber­net ica" . Tema, deosebit de inte­resantă se rezumă însă a fi, la colaboratorul nostru, un simplu comentariu la studiul „Cibernetica" de Ed. Nicolau şi C. Bălăceanu. Evident, am fi dorit ca articolul trimis să cuprindă observaţii pro­prii şi nemijlocite asupra relaţiei „joc — cibernetică" şi nu un exer­ciţiu marginal şi reţinut la limi­tele vag teoretice ale chestiunii. Rugăm colaboratorul nostru să revină cu un astfel de articol (scris mai concentrat), dar nu ne lasă inima să nu atragem şi altor citi­tori (profesori de psihologie) aten­ţia asupra unui subiect atît de semnificativ şi modern în opera de cunoaştere a copilului.

• CABINETUL MEDICAL „ C O L O C V I I "

Mai mulţi cititori vin cu suges­t ia să publicăm în revistă şi o rubrică medicală. Unii cititori

propun ca titlu „Sfatul medicu lu i" , alţii propun pur şi simplu arti­cole axate pe teme medicale pri­vind îngrijirea sănătăţii copiilor. Am găsit într-una din scrisori şi sugestia unui titlu original: „Cabi­ne tu l medical Colocvii". Dorim să aflăm şi părerea altor cititori în legătură cu ideea acestei rubrici. Oricum, îngrijirea sănătăţii , edu­caţia sanitară, constituie un capi­tol important în domeniul larg al muncii educative şi nu-1 vom ne­glija. Dar, înainte de a trece la rea­lizarea rubricii propuse, dorim să ascultăm şi să primim cît mai multe opinii în legătură cu ea.

• C A S E L E DE COPI I

O carte poştală, nesemnată, declarată însă a fi scrisă de către un grup de învăţători, ne comu­nică propunerea de a se constitui (probabil în cadrul revistei) un colectiv de cercetători psihologi şi pedagogi, a căror muncă ar fi menită şă sprijine activitatea ca­drelor didactice din casele de copii.

Propunerea am transmis-o Mi­nisterului Invăţămîntului. Deo­camdată, în numărul 2 al revistei am publicat reportajul „într-o casă cu 140 de copii", urmînd ca pe viitor să publicăm reportaje, articole, studii , interviuri şi an­chete sociale axate pe această temă a cărei însemnătate nu o subestimăm.

• Către cit i torii şi colaboratorii

noş t r i : în măsura posibilităţilor e bine ca articolele trimise să fie scrise citeţ, pe o singură parte a fi lei , sau dactilografiate. Cola­boratorii sînt rugaţi, de asemenea, să scrie adresa exactă şi să ne comunice nu numai pseudonimul, ci şi numele lor real. Ei sînt rugaţi să ne transmită sugestii şi propuneri în legătură cu materialele şi forma în care ele apar în paginile revis­tei , deoarece năzuinţa redacţiei este ca, ţinînd cont de opiniile cititorilor şi , în măsura posibili­tăţilor, să oglindească în „Coloc­vi i" tot ceea ce preocupă pe educa­tori şi părinţi în domeniul educa­ţiei .

Prezentarea grafică: C. BIVOIARU

C O L O C V I I DESPRE ŞCOALĂ, FAMILIE Şl SOCIETATE Revistă lunară editată de Ministerul Invăţămîntului

COLEGIUL DE REDACŢIE: CONST. ARSESE, înv. emeri t , Piteşt i ; ION ASZODY, publicist; Dr. OCT. BERLOGEA; BIANCA BRATU, lector univ.; TATIANA CAZACU-SLAMA, psiholog; SABINA CONSTANTIN, vicepreşedintă a Sfatului popular regional Cluj ; GH. DIACONII, dir. Şcolii profesionale „Griviţa Roşie", Bucureşti ; AL. GEORGESCU, dir. Editurii t inere tu lu i : EMIL GIURGIUCA, prof. emeri t (redac­t o r şef); CRISTINA G O G A , dir. Casei de copii nr . 2, Bucureşti; MARIA IACOBESCU, dir. Şcolii pedagogice, Bacău; I. MATEI, sociolog; Conf. Dr. IOAN MORARU; LIDIA NICULESCU-MIZIL; LUCIA OLTEANU, red. şef al publicaţiilor pentru copii; VERONICA PORUMBACU; STELA PREDESCU, prof; M. RATIU, prof.; Conf. univ. dr. URSULA ŞCHIOPU, ECATERINA TIRCA, educatoare; RADU TUDORÁN; PETRU VINTILĂ, (redactor şef adj.); ERWIN WILK, profesor, Bucureşti .

Page 28: COLOCVIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/35955/1/BCUCLUJ_FP...grăitoare a grijii deosebite ce so acordă în patria noastră creşterii şi creării tinerei generaţii; elo conduc

BOMBOANE UMPLUTE C U CREMA LAPTE BOMBOANE UMPLUTE CU PASTA DE FRUCTE

R e d a c ţ i a şi Admin i s t r a ţ i a , Bucureş t i , S t r . Virgi l iu Nr . 40. T iparu l exe " R n r . T i p p s t i s u b r . n m a n H a N r fi1fî44. A h o n a i T i e n

P U B L I C I T A T E COLOCVII

FOLOSIŢI DISCUL PENTRU STUDIUL LIMBILOR STRĂINE

ELECTRECORD editează, în colaborare cu Editura Didactică şi Pedagogică, discuri — anexe la manualele şcolare pentru studiul limbilor străine.

Pînă în prezent au apărut discurile: EXE 0204 — Limba rusă cl . VI EXE 0205 - Limba rusă cl . VII EXE 0206 — Limba engleză cl . VI EXE 0207 — Limba engleză el. VII EXE 0208 — Limba franceză cl . VI EXE 0209 - Limba franceză el . VII

în cursul lunii septembrie vor mai apare discurile: EXE 0243 - Limba rusă cl . VIII EXE 0240 - Limba rusă cl . IX EXE 0247 — Limba rusă cl . X EXE 0241 - Limba engleză cl. VIII EXE 0237 — Limba engleză cl. IX EXE 0244 — Limba engleză cl . X EXE 0242 — Limba franceză cl. VIII EXE 0238 — Limba franceză cl. IX EXE 0245 — Limba franceză cl. X EXE 0239 — Limba germană c l . IX EXE 0246 — Limba germană cl. X

Procuraţi-vă aceste discuri de la toate magazinele de specialitate din ţară.

Combinatul de celuloza şi hîrtîe—Călăraşi Produce: — Celuloză din paie naturală — Celuloză din paie albită cu grad ridicat de alb (85— 87%) Hîrtie: — Hîrtie Offset — Hîrtie tipar înalt — Hîrtie de scris I .A. — Hîrtie de scris I .B . — Hîrtie cretată — Hîrtie suport pentru cretare — Hîrtie de ambalaj albit — Hîrtie de ambalaj rezistent Caiete: — cu liniatură oblică pentru clasele 1—3 — de aritmetică şi dictando de 8—100 file — de aritmetică şi dictando cu spirală 100 file — pentru teză — caiete repertoare cu 48—100 file

C I T I Ţ I Ş l R Ă S P Î N D I Ţ I R E V I S T A

C O L O C V I I despre şcoala , familie şi socie ta te

P U B L I C I T A T E COLOCVII tat la Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii" Piaţa Scînteii Nr. 1 : 3 luni. 9 l e i : 6 luni, 18 lei; un an, 36 lei.