### - fotografii din ungurasul de alta data [cluj] #

FOTOGRAFII DIN UNGURASULDE ALTA DATA...

,) )

2008

Consiliul Judeţean ClujCentrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj

Fotografii din Unguraşul de altă dată….

2


Album editat deCentrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Clujdirector: Tiberiu Groza

Grafică, tehnoredactare: Nicolae Nerţan

Cluj-Napoca 2008

3


Idea de a realiza un album fotografic cu fotografie veche din prima jumătate a secolului trecut mi-a fost inspirată de concursul anual “ Fotografia - document etnografic”, proiect realizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, care se derula încă dinainte de venirea mea în această instituţie.

Fascinat de frumuseţea fotografiilor expuse cu ocazia concursului naţional “Fotografia document etnografic”, de valoarea lor documentară şi de puterea de a imortaliza clipa efemeră, mi-am propus mai întîi să multiplic această plăcere a contemplării şi imortalizării clipei pentru cît mai multi privitori şi, în acest sens, mi-am propus, pentru început, realizarea unor albume de fotografie pentru fiecare dintre saloanele concursului nostru, lucru realizat în anul 2007.

Întîmplarea decisivă pentru lansarea acestui proiect a fost întîlnirea cu preşedinta asociaţiei pentru sprijinirea dezvoltării rurale din Dezmir, doamna Viorica Rusu, care, în preajma vernisării expoziţiei concursului naţional din 2007, m-a căutat să-mi propună cîteva colaborări şi mi-a prezentat cu multă satisfacţie realizările asociaţiei dezmirene şi proaspătul album realizat de dînşii: “Dezmirul tradiţional în fotografii”. Era o fericită coincienţă de fapte în preajama vernisării salonului de fotografie şi a lansării albumului editat de CJCPCT Cluj cu lucrările expuse şi premiate la precedentele ediţii ale concursului.

Ideea mi-a plăcut atit de mult încît am invitat-o pe doamna preşedintă Viorica Rusu, să lanseze albumul “Dezmirul tradiţional în fotografii” la vernisajul expoziţiei noastre, alături de albumul realizat de CJCPCT Cluj. Apoi, la sedintele cu directorii şi referenţii căminelor culturale din judet, am prezentat acest album ca o excelentă idée de proiect pentru puţinii angajaţi ai căminelor culturale din judet, de a-si diversifica activităţile culturale prin cercetarea şi documentarea mărturiilor fotografice din localităţile judeţului şi realizarea unor arhive fotografice în fiecare localitate. Ne-am oferit să tipărim pe cheltuiala CJCPCT Cluj toate albumele care ne vor fi puse la dispoziţie.

Proiectul l-am prezentat apoi şi primarilor cu ocazia întîlnirilor pentru realizarea manifestărilor “Fiii satului”. Deşi foarte mulţi s-au arătat încîntaţi de idée şi de aparenta uşurătate a realizării acestui proiect, totuşi doar primarul şi viceprimarul localităţii Unguraş au reuşit să-şi conserve acest entuziasm şi pentru zilele următoare.

Aşa se face că, în două sau trei săptămîni de la prezentarea proiectului, aceste destoinice femei (pentru că primarul şi viceprimarul comunei Unguraş sunt femei) au reusit să-mi prezinte o colecţie de 100-120 de fotografii, executate între anii 1900-1952, şi adunate de la sătenii din Unguras, pentru realizarea albumului. Restul celor care şi-au consumat entuziasmul în aceeaşi zi, vizavi de proiect, ne-au demonstrat încă odată că, în Romania, nici o minune nu ţine mai mult de trei zile…….

4

Iată-ne acum la o distanţă de 3 sau 4 luni de zile, în situatia de a finaliza acest album cu “fotografii din Ungurasul de altă dată” şi de al aduce în faţa privitorilor şi al locuitorilor din Unguras, ca un semn de identitate locală.

Imi amitesc cu plăcere anii copilăriei petrecute într-un sat din munţii Apuseni unde pe pereţii casei, alături de icoanele pictate pe sticlă, stătea o ramă mare în care erau puse ca sfinte odoare, o mulţime de fotografii cu toti cei din neamul nostru: unii plecati prin ţară să-şi afle rostul, alţii trecuţi pe lumea cealaltă iar alţii mult mai tineri (aproape de nerecunoscut) faţă de cum apucasem eu să-i cunosc. În fiecare casă de moţ te întîmpinau puse la loc de cinste aceste rame ca semn de preţuire a înaintaşilor şi a neamului (nu naţiei) din care făceau parte.

Acum, la o scară mai mare şi într-un alt veac, albumul editat de noi sperăm să reprezinte acelaşi gest de dragoste, respect şi preţuire pentru înaintaşii noştri.

Conştienti de perisabilitatea acestor documente fotografice, CJCPCT Cluj îşi propune ca în următorii 10 ani să realizeze monografiile în imagini ale tuturor localităţilor judeţului Cluj.

Ne-ar face o deosebită plăcere ca exemplul CJCPCT Cluj si al comunităţilor din Dezmir şi Unguraş să fie preluat de cît mai multe comunităţi locale din ţară.

Director CJCPCT Cluj Tiberiu Groza

5

MONOGRAFIA LOCALITAŢII UNGURAŞ

Comuna este situată în partea de nord-est a câmpiei de colină înaltă a Transillvaniei, zona ce aparţine Campiei Transilvaniei şi se întinde de-a lungul râului Bandău. Este situată în extremitatea estică a judeţului Cluj la limita cu judetul Bistriţa Năsăud. Comuna se limitează cu urmatoarele localităţi:

- la nord cu satul Ciresoaia com. Baraniştea judeţul Bistriţa Năsăud- la est cu satele Malin şi Viţa com. Nuşeni judeţul Bistriţa Năsăud - la sud satele Ceaba şi Cutca, com. Sânmartin jud. Cluj- la vest cu satele Pădureni – com. Mintiu Gherlii si Nireş com. Mica jud. ClujFaţă de reşedinţa de judeţ comuna este situată la o distanţă de 78 km, cel mai apropiat

oraş fiind municipiul Dej la o distanţă de 18 km.Localitatea Unguraş a aparţinut comitatului Solnocul Interior, după reorganizarea din

1876/77 a aparţinut comitatului Solnoc –Dăbâca apoi Judeţului Someş, actualmente aparţine judeţului Cluj. Se întinde de-a lungul râului Bando şi a afluentului Kotyor, râu care se vărsa în Someşul Mic.

Relieful este format din dealuri cu versanţi despărţiţi prin văi largi, dealurile se ridică brusc deasupra luncii joase. Altitutinea medie a dealurilor este între 400-600 metri. Altitudinea cea mai mare este de 620 m – dealul Gyapal – Bukk. Luncile au o altitudine între 285-300 m şi se desfăşoară de-a lungul văii Bando şi afluentului Kotyor.

Climatul este de tip continental temperat cu ierni reci si veri călduroase. Secete mari au afectat satul – cea mai cunoscută fiind cea din 1718 când “din primavară până toamnă târziu a fost o căldură încât au ars toate bucatele de pe câmp şi legumele din grădini, au secat izvoarele şi râurile mai mici, oamenii mâncau rădăcini şi carnea animalelor pierite”( Mânzat - Monografia oraşului Dej, Bistriţa 1926).

Vegetaţia naturală este formată din păduri de foioase, este prezentă şi vegetaţia de subarboret.

Ocupaţia locuitorilor este agricultura (livezi şi creşterea animalelor), mici meseriaşi (predominant în construcţii).

În sat sunt amplasate şi funcţionează o serie de obiective ca: sediul administrativ al primăriei şi consiliului local, sediul postului de poliţie, cabinet medical, farmacie, stomatologie, dispensar sanitar-veterinar, posta, centrala digitală Romtelecom, şcoala, grădiniţa, trei biserici, bibliotecă, cămin cultural, teren de sport.

NUMELE LOCALITĂŢII

Numele localităţii în limba română este Unguraş, în limba maghiară Bálványosváralja. După explicaţiile localnicilor numele satului provine de la cetatea Unguraşului, acum 600-650 de ani satul a fost aşezat în pantă, în nordul cetăţii de unde încet a coborât pe locul actual de-a lungul râului Bando. În documentele vremii satul a apărut sub diferite denumiri:

- 1291 Balvanius- 1325 Castellanus de Balvanus- 1332 -1337 Warala, Balvanus- 1370 Villa Varallya- 1456 Waralya- 1492 Waralya si Marnya- 1593 Varallia- 1612 Bálványos-Váralya- 1639 Bálványosvárallya- 1643 Bálványosvárallia ori Mariafalva- 1662 Varalja- 1808 Unguraş

CETATEA UNGURAŞULUI

La est de satul Unguraş se înalţă un deal care şi azi poartă denumirea “Varhegy” adică Dealul Cetăţii, pe care a fost construită cetatea în sec. XIII-lea după marea invazie a mongolilor din 1241. Pietrele folosite la construirea cetaţii au fost aduse – după monografia Kadar – de la cariera Ciceu Mihăieşti. Pentru a evita atacarea cetăţii prin surprindere au existat locuri de observare bine alese care şi astăzi au aceaşi denumire: Ispanlesi, Vajdalesi. Cetatea Unguraşului avea menirea să apere minele de sare de la Dej, Sasnires şi locul de încărcare a sării - portul Someşului lângă Dej. Cea mai veche menţiune despre cetate este din 1269 când se aminteşte despre o cetate în hotarul localităţii Cireşoaia, această cetate nu poate fi alta decât cetatea Unguraşului.

În documente mai apare în anul 1291 sub denumirea Balvanius, 1308 sub denumirea Balvanus.

După mărturia izvoarelor în sec al XIII- lea şi al XIV –lea a fost în proprietatea voievozilor Transilvaniei. Există un document din 1308 care aminteşte că stăpân al cetăţii pe Ladislau Kan voievod al Transilvaniei între 1294-1315.

6

Proprietarii cetăţii de-a lungul anilor au fost : Jakab Lackfi voievod al Transilvaniei, nobilii Banffy şi Vardai, regele Matei Corvin care a donat cetatea lui Gereb Janos iar în 1467 a fost donat episcopiei de la Oradea, Petru Rareş , Majlath Istvan.

Istoria cetaţii s-a apropiat de sfârşit între anii 1540-1550 când episcopul Gheorghe Martinuzzi a dărâmat cetatea, pietrele cetăţii fiind folosite la construirea cetăţii Gherla. Ruinele cetăţii sunt vizibile şi acum. În sat circula o legendă istorică:“a coborât din cetate o fată de uriaş (deci cetatea a fost construită şi locuită de uriaşi ) să vadă ce se petrece în jurul cetăţii. Se uită în jur, privea mirată satele, grădinile şi oamenii care erau mici faţă de mărimea ei. A ridicat un agricultor cu boi cu plug şi bucuroasă s-a dus la tatăl uriaş să arate ce a găsit. Tatăl când i-a văzut s-a supărat explicând fetei că omuleţul nu poate deveni jucărie pentru că acesta lucrează pentru ei, deci să-l ducă înapoi, altfel rămân fără mâncare. ”

BISERICI Religia catolică a fost prezentă aici deja în anul 1330 când preotul Ioan a plătit dijma

papei. În monografia Kadar apare că preotul Pal între anii 1332-1337 a dat 32 de dinari ca dare. Deci satul avea biserică catolică susţinută de credincioşi.

În anul 1673 satul a avut o biserică reformată din piatră, înzestrată cu obiecte de cult şi mobilier . În scurt timp comunitatea protestantă a devenit o comunitate bine organizată în cadrul districtului religios Sic, de care a aparţinut fiind amintită ca ceea mai populată şi cea mai ordonată comunitate. Actuala biserica reformată este considerată monument istoric find înregistrată cu nr. CJ-11-m-B-07804. În incinta bisericii se pot vedea şi astăzi elemente din epoca medievală cum ar fi fereastra sculptată din piatră denumită Roata Sfintei Ecaterina, două coloane din piatră sculptată precum şi ornamente sculptate din piatră deasupra intrării în partea sudică a bisericii.

În afară de biserica reformată din sat se află o biserică ortodoxă, una catolică şi cea adventistă.

ÎNVĂŢĂMÂNT

Istoricul şcolii din satul Unguraş începe din jurul anului 1330, când preotul Ioan plătea dijma bisericească papei şi lângă parohia lui funcţiona o şcoală (Monografia Kadar). La mijlocul sec. al XVI-lea s-a răspândit cu repeziciune reforma, pretutindeni unde pătrundeau reformaţii întemeiau şcoli acestea fiind un instrument de răspândire a ideiilor de reformă. Protestaţii au acordat o atenţie mare şcoliilor şi au început repararea şi reorganizarea acestora cu sprijinul

7

material al nobilimii. În anul 1643 funcţiona o şcoală la Unguraş, fapt care reiese dint-un registru al bisericii reformate din Sic în care apare venitul învăţătorului. În anul 1754 Unguraşul dispunea de lotul învăţătorului care s-a aflat sub dealul cimitirului. În anul 1875 şcoala confesională reformată şi-a încetat activitatea şi s-au deschis în sat cursurile şcolii de stat. În jurul anului 1886 s-a cumpărat pe banii statului un lot de 3 ½ de iugare pe o strada laturalnica unde au existat doua cladiri din piatră acoperită cu sindrilă.

În momentul de faţă şcoala are aceeaşi locaţie în care funcţionează 8 clase de copii.

CULTURA

Viaţa satului se oglindeşte în obiceiurile populare care dăinuiesc de-a lungul anilor. Aceste obiceiuri sunt legate de muncile agricole şi de momente importante ale vieţii individuale, familiale sau ale comunitaţii, cum ar fi:

- Cu ocazia sărbătorilor de paşti băieţii umblă la casele cu fete cu “udatul”. Uneori băieţii scot fata din casă şi lângă fântână este udată cu apă din fântână. Fetele împart ouă roşii vopsite cu coajă de ceapă.

- “Culesul cireşilor” se organiza pe bază de clacă şi se incheia cu o masă şi dans organizate de gazdă.

- “Sărbătoarea secerişului” care se organiza tot pe baza de clacă şi care se încheia cu împletitul cununei care se purta de-a lungul satului însoţită de cântece .

- Culesul viţei de vie care se organiza tot pe baza de clacă şi se încheia cu un bal organizat de tineri într-o şură împodobită cu ciorchini.

- Tăiatul porcilor la care participau toţi membrii familiei precum şi prietenii.- “Farsang”-ul. La invitaţia gazdei femeile se adunau şi lucrau (torceau ,ţeseau coseau) .

După masă cei mai în vârstă se îmbrăcau în haine diferite şi distrau pe ceilalţi cu ghicitori şi zicători. După masă apăreau băieţii şi bărbaţii cu care cântau şi dansau până noaptea târziu.

- Colindatul cu ocazia sărbătorilor de Crăciun. În ajunul de Crăciun copiii (până la ora 10) şi băieţii (noaptea ) colindau satul mai ales la casele cu fete şi cântau colindele specifice acestei zone. A doua şi a treia zi de Crăciun au fost vizitaţi toţi bărbaţii cu numele de Ştefan şi Ioan şi onoraţi cu colinde create special pentru acest eveniment.

- Nunţile specifice Unguraşului: Nunta se ţine în două locuri atât la mire cât şi la mireasă. După masă nuntaşii mirelui se porneau cu cântece după mireasă care este dusă la familia mirelui. La servirea diferitelor mâncăruri se spunea câte o poezie specifică mâncării servite.

În momentul de fată în sat există mai multe formaţii artistice de păstrare a tradiţiei,

8

folclorului şi portului popular din zonă: formaţia de dansuri populare-30 copii; taraful şcolii; taraful tinerilor; formaţia de dansuri populare –16 tineri; grupul mare de păstrare a tradiţiilor ungurăşene format din adulţi până la 70 ani (şi circa 50 persoane).

Cu aceste formaţii am reuşit să reînviem obiceiurile care s-au pierdut în cursul anilor cum ar fii sărbătoarea secerişului, nunta ungurăşană, cântecele de cătănie care au fost cântate la plecarea tinerilor în armată, fărşangul. Aceste obiceiuri au fost prezentate cu ocazia întâlnirilor cu fiii satului care se ţin în fiecare an în luna august. Aceste întâlniri au loc în Unguraş din anul 2005 şi se bucură de succes . Formaţiile sus menţionate au o activitate bogată: în fiecare an ne prezintă cel puţin două spectacole şi săptămânal au loc repetiţii .

Tot cu ocazia întâlnirilor cu fiii satului anual sunt organizate expoziţii cu tematici diferite: expoziţie de fotografii vechi, expoziţie de unelte folosite în diferite mesteşuguri, expoziţie de dantele, cusături, ţesături specifice zonei.

Există obiceiuri care sunt vii şi s-au păstrat de-a lungul anilor până în momentul de fată : udatul, colindele, o parte din nuntă specifică Unguraşului, culesul viţei de vie şi tăiatul porcului.

Învăţaţi cu care ne mândrim:-“Literatul” Varaljai Marton – În anul 1857 a participat în campania organizată în Polonia

de Gheorghe Rakoczy al II-lea ajungând în captivitate la tătari- tipograful şi scriitorul Misztotfalusi Kis Miklos –prin şotia lui Szekely Maria care în anul

1690 a tipărit Testamentul Nou şi Psalmii. Cheltuielile pentru funcţionarea tipografiei au fost suportate din veniturile unei mori din Unguraş, aflată în proprietatea familiei. O parte din roata acestei mori este expusă în faţa bisericii reformate din Unguraş. A donat o Biblie bisericii reformate din Unguraş. A devenit un om de cultură europeană scriindu-şi ultima lucrare”Rationatis de ortographia”.

- pedagogul Fekete Mihaly (1820-1871) – Între anii 1860-1862 a editat revista “Korunk”, o revistăde seamă a literaturii pentru tineret. A ajuns profesor şi bibliotecar la şcoala reformată din Cluj, unde a început să scrie poezii pentru copii. A scris manuale: Citire, Citire pentru începători.

Am încercat aici să vă facem o prezentare sumară a istoriei localităţii noastre.Despre oamenii localităţii sperăm să vorbească cu succes fotografiile pe care vi le oferim

prin intermediul acestui album editat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.

PrimarMureşan Ildikó

9

Bálványosváralja – monográfia

Elhelyezkedés-a történelmi Szolnok-Doboka vármegyében, az egykori sóbányavárostól Déstől 14 km-re-a Szamos menti dombság és az Erdélyi Mezőség határán, a Bándó patak mentén-Az egykori Pannon Holttengertől visszamaradt sóréteg nyúlik le Déstől Szovátáig és

Parajdig. A falu határában ma is láthatók a földből kiemelkedő hatalmas sódombok.-a honfoglalaskori magyarok a ma is letező Vártetőn tisztelték a Földanya

(Boldogasszony) bálványát, innen a falu nevének első része Bálványos.-a vár első okleveles említése 1269 –ból való. Ez az oklevél a Décse mellett, a Daroczi

patak mentén elhelyezkedő várról beszél, amely nem lehet más mint Bálványosvára.- írásos dokumentumok a falu nevéről mint településről 1291-ben Balvanius 1332-1337-

ból , Balvanus, Warala , Varaka neven említik-a vár feladata volt megvédni a környékbeli sóbányákat a tatár hordak ellen. A lesőhelyek

biztosították a vár és a sókitermelő vidék védelmet. Ezek nevei ma is léteznek mint Vajdalese, Ispánlese.

-fontosabb vártulajdonosok Kan Laszló erdélyi vajda , aki allítolag ide záratta be 1307 ben Ottó bajor herceget a szent koronával; Lackfi András, a Banffy család , Petru Rares , Stefan cel Mare, Váradi püspökség.

-a vár felépítéséhez szükséges követ a csicsói kőkitermelő vidékről hozták-a vár utolsó tulajdonosa Martinuzzi Fr. György volt . Az ő idejében bontották le a várat

az 1540-es években . Köveit a közeli Szamosújvár felépítéséhez használták innen a régi neve Újbálványos a többit a falu lakossága használta fel építkezésre.

-Fontosabb nemesi családok amelyek nevei kötődnek a várhoz Jósika, Kornis. Rédei, Csáki , Apaffi, Várdai, Bethlen.

-ma is nagyon sok középkori családnév létezik : Szatmári, Trombitás, Réti , László, Gál, Szabó

-Népszaporulat- 1600 –as évek végen 350 lakós; 1800-as évek végére 1580 lakósra szaporodott

-két hatalmas járvany tízedelte a falut :1719-ben pestis, 1879-ben kolera.-1912 május 13-án Fagyosszentekkor egy hatalmas szélvész lerombolta a falut

10

-Éghajlata mérsékelt kontinentális- meleg nyár, hideg tél. A legnagyobb szárazság 1718-ban volt feljegyezve , miszerint minden gabona elszáradt, a falu lakossága gyökerekkel táplálkozott.

Falunk neves szülötteiSzabó Józsa író , Bem tábori orvosaFekete Mihály-a Bethlen család gyerekeinek orvosa, Korunk szerkesztőjeMisztotfalusi K Miklós- NYOMDÁSZ felesége Székely Mária váraljai születésű. Mint

tudjuk ő nyomtatta ki az aranyos bibliát amelynek egy példanya ma is létezik egy váraljai családnál. Ennek egy másolata a református templomban taláható. Felesége bálványosváraljai vizimalmának a jövedelméből tartották fenn egy ideig a kolozsvári nyomdát. A vizimalom kövének egy darabja a reformatus templom udvarán található kiállítva.

Bartalus István- néprajzkutató, regényíró, a Magyar Tudományos Akadémia tagja szül.1821-ben

Állami iskola –1875-ben létesült , addig felekezeti iskola volt. 2000-ben ünnepeltük az iskola fennállásának 125-dik évfordulóját. Ekkor emléktáblát állítottunk Misztotfalusi Kis Miklósra emlékezve. Jelenleg is 8 osztállyal működik.

Néphagyomány- máig fennmaradt néhány szokás :Húsvéti locsolásKarácsonyi Istvánozás, JánosozásFarsangJellegzetes váraljai lakodalom

Jelenkor

Lakosságnyílvántartás a 2002-es népszámlálás szerint:Bálványosváralja lakossága 1927,ebből:

-1756 magyar-168 román-1 német-2 ukrán

-570 ház létezik, ebből kb. 10 a szorványban-3 templom és 2 imaház található a faluban.

11

Intézmények:-orvosi rendelő 1 csaladi orvos, 1 fog szati rendelő-állatorvosi rendelő-I-VIII oszt. iskola, román szekció I-IV oszt-óvoda -3 csoport.-kulturotthon-könyvtár-posta-patika-7 kereskedelmi cég, 2 pékség, 1 szállítási cég-3 tejcsarnok

A falu fiataljainak egy része külföldön dolgozik, 2007-től sokan hazatértek, főleg építészetben nagyon sok szakemberünk van, a jobbik fele az hogy rendszeresen hazajárnak és itthon a falu jólétét gyarapítják.

Időseink főleg a mezögazdasággal foglalkoznak, gabonatermesztés saját célra, gyümölcstermesztés-alma, szőlő, cseresznye, dió; allattenyésztés- juh és szarvasmarha

Egy nagyon kevés hányada ingázik a közeli Désre.Mivel csak I-VIII oszt.iskolánk van gyerekeink Désen vagy Kolozsváron folytatják

tanulmányaikat..

Testvárkapcsolataink vannak :-Izsákkal- egyházi szinten-három francia településsel l'Ain tartományban Liontol 30 km-re: Reyrieux, Parcieux és

St. Andre de Corcy. E kapcsolat fejlesztése érdekében egy helyi egyesület működik OSR-RO Unguras néven, amely együttműködik a francia V.V.R. nevű egyesülettel. Ez a kapcsolat nagyon gyümölcsöző: 4 éven keresztül 21.000 eurót kap a település a vizhálózat kibővítésére, azonkivül éveken át finanszirozták az intézményeinket: iskolákat, kulturotthonokat, orvosi rendelőket, sportpályát,óvodákat.

Kúltura

Hál Istennek kúlturánk is fellendűlőben van.Négy éve nagy hangsúlyt fektetünk a helyi hagyomány és népviselet megörzésére.

Bálokat , falutalálkozókat szervezünk amelyeken a részvétel hagyományos népviseletbe

á

12

felöltözve történik . így sikerült nagyon sok régi népviseletet megmentenünk sőt mi több sok új is készült.

Kulturcsoportjaink aktiv tevékenységgel büszkélkedhetnek.Ifjusági és gyerektánccsoport működik Molnár Alpár vezetésével.Zenekarral és gyereknépdalcsoporttal büszkélkedik iskolánk, felkészítőjük Csergő

Domokos iskolaigazgató .Hagyomanyőrző felnőtt népdalcsoprt alakult 2005-ben 60 taggal, felkeszítőjük Muresan

Ildikó.Falutalákozó –2005-től minden évben augusztusban falutalálkozót szervezünk.Ilyen

alkalmakkor kerül sor olyan kiállitásokra amelyek a helyi hagyományainkat örökitik meg mint például :kézimunkakiállitás, népviseletkiállitás, régi fényképkiállitás, váraljai szőttesek és csipkék, szotyorruhakiállitás, fonottkorsó kiállitás.

PolgármesterMureşan Ildikó

13

15

FOTOGRAFII DIN UNGURASULDE ALTA DATA...

album,) )

MOLNÁR ANNA, MOLNÁR BÁLINT, SZABÓ SÁNDOR, 1939, de la TROMBITÁS ANNA

HAJDÚ REBEKAHAJDÚ KLÁRAMOLNÁR ÉVA1954de laTROMBITÁSANNA

HAJDÚ ISTVÁN, 1948, de la TROMBITÁS ANNA 16

HAJDÚ JULIANNA, 1920de la TROMBITÁS ANNA

SZABÓ ZSUZSAKÁDÁR ANDRÁS1951de la ISPÁN JULIANNA

SZABÓ SÁNDORSZABÓ ZSUZSA

1955de la ISPÁN JULIANNA

17

SZABÓ SÁNDORKÁDÁR ZSUZSAMOLNÁR ISTVÁN1953de la ISPÁN JULIANNA

SZABÓ ZSUZSA1975

de la ISPÁN JULIANNA18

SZABÓ SÁNDOR1949de la ISPÁN JULIANNA

SZABÓ SÁNDORKÁDÁR SÁNDOR

KÁDÁR JULIANNAISPÁN JULIANNAKÁDÁR RÓZA stb.

1968de la ISPÁN JULIANNA

19

SZABÓ SÁNDORSZABÓ ANDRÁS SZABÓ JÁNOS1938 de la ISPÁN JULIANNA

KÁDÁR ANDRÁS1928de la

ISPÁN JULIANNA 20

NAGY RÓZANAGY ZSUZSANNANAGY ILONA1947de la SZÉKELY ÉVA

NAGY RÓZANAGY ZSUZSA

NAGY JÁNOS1940

de la SZÉKELY ÉVA21

NAGY ILONA1942 de la SZÉKELY ÉVA

NAGY ROZSA, NAGY ILONA, 1935de la SZÉKELY ÉVA

NAGY RÓZSA1935

de la SZÉKELY ÉVA

22

SZAPPANOS MÁRTON1941SZÉKELY ÉVA

SZÉKELY ÉVA1957

de la SZÉKELY ÉVA

NAGY RÓZSA1940de la SZÉKELY ÉVA

23

SZILÁGYI JÁNOS1913de la ORBÁN DÁVID

SZILÁGYI JÁNOS, 1920de la ORBÁN DÁVID

ORBÁN DÁVID1942

de la ORBÁN DÁVID

24

BORZÁSI MÁRIA, FŰLŐP ANNA1973de la BORZÁSI ILONA

RÉTI BALÁZSFŰLŐP GÉZA1964de la RÉTI BALÁZS

BORZÁSI ILONA1957

de la BORZÁSI ILONA

25

RÉTI BALÁZS, 1972, de la RÉTI BALÁZS

RÉTI RÓZÁLIA, 1970, de la RÉTI BALÁZS

HUNYADI IMRE1942

de la SZARMÁRI GIZELLA

26

SZATMÁRI FERENCZBORZÁSI ANDRASBORZÁSI ISTVÁN1939de la SZARMÁRI GIZELLA

SZATMÁRI ANNA1945

de la SZARMÁRI GIZELLA27

SZABO ROZA1917de la SZARMÁRI GIZELLA

MOLNÁR ILONA1925de la SZARMÁRI GIZELLA

HUNYADI VERON1944


28

BÁLVÁNYOSVÁRALJA1944de la SZARMÁRI GIZELLA

HUNYADI LÁSZLÓHUNYADI GIZELLA

HUNYADI ILONA1957

de la SZARMÁRI GIZELLA29

HUNYADI GIZELLA1957de la SZARMÁRI GIZELLA

SZATMÁRI ANDRÁS1918de la SZARMÁRI GIZELLA

SZATMÁRI ANNA, MIKLÓS JULI1944


30

HUNYADI GIZELLAHUNYADI ILONA1958de la SZARMÁRI GIZELLA

SZABÓ ANNA1920de la SZARMÁRI GIZELLA

SZATMÁRI ANDRÁS1950


31

SZATMÁRI JULI1944de la SZARMÁRI GIZELLA

BORZÁSI BÁLINT1943de la SZARMÁRI GIZELLA

SZATMÁRI JULI1930


32

LÁSZLÓ SÁNDOR1942de la SZARMÁRI GIZELLA

SZATMÁRI ANNA, 1942de la SZARMÁRI GIZELLA

SZABÓ KÁROLYSZABÓ SÁNDOR

VASS ANDRÁS1939

de la MOLNÁR PIROSKA

33

SZABÓ ÉVA1952de la MOLNÁR PIROSKA

SZABÓ ZSUZSASZABÓ KÁROLYMÁRTON PIROSKA1963de la MOLNÁR PIROSKA

FŰLŐP ZSUZSAFŰLŐP GÉZA

FŰLŐP RÓZÁLIA1940

de la MOLNÁR PIROSKA

34

SZABÓ KÁROLYFŰLŐP ZSUZSA1941de la MOLNÁR PIROSKA

KÁDÁR ANDRÁS1928

de la HUNYADI RÓZÁLIA

KÁDÁR ZSUZSA, VASS ÉVASALLAK RÓZA, 1928de la HUNYADI RÓZÁLIA

35

36

HUNYADI LÁSZLÓMÁRTON ZSUZSIKA, 1958de la HUNYADI RÓZÁLIA

HUNYADI LÁSZLÓ, 1952de la HUNYADI RÓZÁLIA

KÁDÁR RÓZAHUNYADI LÁSZLÓ,

1961, de la HUNYADI RÓZÁLIA

EKE ANNAHUNYADI LÁSZLÓ1953, de la HUNYADI RÓZÁLIA

SZABÓ SÁNDOR ÉS CSALÁDJA1960de la HUNYADI RÓZÁLIA

BÁLINT FERENC 1940

de la BÁLINT ANNA

KÁDÁR ZSUZSANNA1951de la HUNYADI RÓZÁLIA

37

38

BÁLINT IRMABÁLINT FERENC 1940

de la BÁLINT ANNA

DEÁK JÁNOSBÁLINT RÓZADEÁK ISTVÁN

1900 de la DEÁK MÁRIA

39

ABRUDEAN RÓZA1941

de la DEÁK MÁRIA

DEÁK JÁNOSHUNYADI IMRE1941

de la DEÁK MÁRIA

DEÁK JOLÁNDEÁK ANNA


ABRUDEAN VASILEABRUDEAN MARIA


40

ORBAN ANNA1932de la SZABO SANDOR

SZABO DEZSORBAN ANA

1934de la SZABO SANDOR

Ö

SZILÁGYI ISTVÁN1948

de la DEÁK JÁNOS

SZILÁGYI ISTVÁNSZILÁGYI RÓZÁLIA

1950 de la DEÁK JÁNOS

41

LÁSZLÓ ZSIGMOND1953

de la LÁSZLÓ ÉVA

LÁSZLÓ JOLÁN1952

de la LÁSZLÓ ÉVA

SZABÓ ÉVA, MOCODEAN ILONA1956

de la LÁSZLÓ ÉVA

SZABÓ ÉVAISPÁN JOLÁN1955

LÁSZLÓ ÉVAde la

42

HIDEG FERENC, MIKLÓS SÁNDOR, TÓTH PIROSKA, LÁSZLÓ ÉVA1981, de la LÁSZLÓ ÉVA

KEREKES JULIANNA, 1981,de la KEREKES ISTVÁN

43

KEREKES ISTVÁN1942,de la KEREKES ISTVÁN


KEREKES ISTVÁNKEREKES JULIANNA

1939,de la KEREKES ISTVÁN

44

KEREKES ISTVAN 1991,de laKEREKESISTVÁN

KEREKES JULIANNA1940,

de la KEREKES ISTVÁN


45

KEREKES JULIANNA1939,de la KEREKES ISTVÁN

GŐRGÉNYI IOSIF1914-1918,

de la MOCODEAN ANNA

MOLNÁR IULIANNA1890-1900,

de laMOCODEAN ANNA

MOLNÁR SÁNDORNAGY LILINAGY IULIA

de laMOCODEANANNA

46

GŐRGÉNYI ANNA1952,de laMOCODEAN ANNA

MOCODEAN IOAN LOVÁSZ JENŐ

CSATLÓS ISTVÁN KÁDÁR ANDRÁS

NAGY ISTVÁN MOLNÁR ANDRÁS

MOCODÉÁN ISTVÁN KEREKES ANDRÁSHEGYI JÁNOS stb.

1972,de la MOCODEAN ANNA

47

VASS ILONAVASS ÉVA

DEÁK LŐRINC1948,

de la MOCODEAN ANNA

GŐRGÉNYI VERON1940,de la MOCODEAN ANNA

DÁVID IMRE ÉS FELESÉGE

de la MOCODEAN ANNA

48

NAGY ERZSÉBET, NAGY LILI1935,de la MOCODEAN ANNA

MÁTÉ JULIMÁTÉ DÉNES1938,de la MÁTÉ GYÖNGYI

GRÉTI SÁNDOR

1939, de la MOCODEAN ANNA

ÖRGÉNYI SÁNDOR

49

DÉNES ÉVADÉNES IMRE1952,de la MÁTÉ GYÖNGYI

ERDŐS ILONAVASS ILUS1944,de la MÁTÉ GYÖNGYI

ERDŐS MÁRTON, ERDŐS VERON, ERDŐS JULIA1940,

de la MÁTÉ GYÖNGYI

50

ERDŐS MÁRTON 1943,de la MÁTÉ GYÖNGYI

ERDÖS JULIAERDÖS MÁRTON1938,de la MÁTÉ GYÖNGYI

MÁTÉ JULIA, MÁTÉ ILONA, DÉNES ÉVA,DÉNES IMRE, MÁTÉ GYÖNGYI’ 1953,


51

ERDÖS ERZSÉBET1916,de la MÁTÉ GYÖNGYI

ERDÖS JULIA1939,


52

BÁLINT ISTVÁN1943,

de la SZABÓ ILONA

BÁLINT ILONA1944,de la SZABÓ ILONA

BÁLINT ILONABÁLINT ANDRÁS1942,de la SZABÓ ILONA

53

SZABÓ BÁLINT1940,de la SZABÓ ILONA

LÁSZLÓ ERZSÉBETVASS JOLÁN

1945,de la LÁSZLÓ ERZSÉBET

RÉTI RÓZÁLIAENGI ANNA1946de la LÁSZLÓ ERZSÉBET

54

LÁSZLÓ ISTVÁNLÁSZLÓ ERZSÉBETde la LÁSZLÓ ERZSÉBET

ENGI ERZSÉBETde la LÁSZLÓ ERZSÉBET

BARTHA MÁRIALÁSZLÓ ERZSÉBETSZATMÁRI GIZELLA

BARTHA ANDRÁSde la

LÁSZLÓ ERZSÉBET

LÁSZLÓ ISTVÁN1944

de la LÁSZLÓ ERZSÉBET

55

MOLNÁR ISTVÁN1952,de laMOLNÁR RÓZÁLIA

HUSZÁR ANNA1943,de la MOLNÁR RÓZÁLIA

RÉTI RÓZÁLIA1952,de la MOLNÁR RÓZÁLIA

RÉTI RÓZÁLIARÉTI BALÁZ

ÉS A SZŰLŐK1954,de la

MOLNÁR RÓZÁLIA

56

SZATMÁRI MÁRIA1942de la ERDŐS ANDRÁS

RÉTI MÁRIA1940

de la ERDŐS ANDRÁS

SZATMÁRI MÁRIA1940de la ERDŐS ANDRÁS

57

CZIRA ISTVÁN1953,de la CZIRA MÁRIA

MIKLÓS MÁRIAORBÁN ANNA1955, de la CZIRA MÁRIA

MIKLÓS MÁRIA1954,de la CZIRA MÁRIA

MIKLÓS MÁRIA de la CZIRA MÁRIA, 1960,

58

CZIRA MÁRIA, TAMÁS RÓZALIA, 1964, de la CZIRA MÁRIA

MIKLÓS MÁRIA,MIKLÓS ANDRÁS1954 de la CZIRA MÁRIA

SZABÓ RÓZÁLIA1918

59

MIKLÓS MÁRIA1955,de la CZIRA MÁRIA

MIKLÓS ANDRÁS1943,

de la CZIRA MÁRIA

60

DEAK IMRESALLAK JÁNOSSZILÁGYI ISTVÁN1949,de la LÁSZLÓ ROZÁLIA

SZAB RSZABÓ SÁNDORSZABÓ ANDRAJ

1950,de la LÁSZLÓ ROZÁLIA

Ó ÓZA

61

SZIL LÁSZLÓ ROZÁLIA

MIKLÓS JULIANNA1968,

de la LÁSZLÓ ROZÁLIA

ÁGYI PIROSKA

SZAB RMIKLÓS RÓZA1939,de la LÁSZLÓ ROZÁLIA

Ó ÓZA

62

L 1964, de la LÁSZLÓ ROZÁLIAÁSZLÓ (DEÁK) ROZÁLIA, MIKLÓS JULIÁNA

SZAB R SVASS ANNA, ANDRAJ, 1939, de la LÁSZLÓ ROZÁLIA

Ó ÓZA, SZABÓ ERZSEBET S IMRE1956, de la LÁSZLÓ ROZÁLIA

É

63

SZABÓ GY.SÁNDOR ÉS CSALÁDJA

1924de la MALUCZAN ANNA

SZAB FERK ERZS BET1920, de la LÁSZLÓ ROZÁLIA

Ó Ö É

64

SZABÓ GY. ANNA1954de la MALUCZAN ANNA

SZILÁGYI RÓZASZILÁGYI JÚLIA

VASS ILONA1932

de la MALUCZAN ANNA

65

MOLNÁR P. ETELKA1953de la SZABO ETELKA

MOLNÁR P. ETELKAMOLNÁR P. ZOLTÁNMOLNÁR P. IBOLYA, 1955, de la SZABO ETELKA

MOLNÁR P. ETELKA1952

de la SZABO ETELKA

DEÁK ANDRÁS1953de la SZABO ETELKA

66

SZABÓ ÖDÖNMOLNÁR P. ETUS1955de laSZABO ETELKA

MOLNÁR P. LILLA, ÁN, IBOLYA1941de la SZABO ETELKA

ETUS, ZOLT

MOLNÁR P. ETUSSZABÓ ÖDÖN

1956de la

SZABO ETELKA

67

HUNYADI ERZS BET1911de la NAGY RÓZÁLIA

É

TOTH MIHÁLY1944

de la NAGY RÓZÁLIA

L1943de la NAGY RÓZÁLIA

ÁSZLÓ ANDRÁS

68

FŰLŐP RÓZAFÜLŐP GÉZA1941, de la NAGY RÓZÁLIA

LÁSZLÓ MÁRTON1916, de laNAGY RÓZÁLIA

LÁSZLÓ ANDRÁS, LÁSZLÓ FERENC, BÁLINT ISTVÁN1938, de la NAGY RÓZÁLIA

69

FŰLŐP ZSUZSA, 1927, de la NAGY RÓZÁLIA

FŰLŐP RÓZA1936, de la NAGY RÓZÁLIA

FŰLŐP RÓZA, SZABÓ LICI SÁRI1938, de la NAGY RÓZÁLIA

70

LÁSZLÓ ANDRÁS1942de la NAGY RÓZÁLIA

LÁSZLÓ ANDRÁS1943


71

LÁSZLÓ ANDRÁS1942, de la NAGY RÓZÁLIA

72

LÁSZLÓ ANDRÁS1943de la NAGY RÓZÁLIA

GÁLL RÓZA1939


73

SZÉKELY ZSUZSA, MÁRTON JÁNOS, MÁRTON FERENC1943, ORBÁN IBOLYAde la

GÁLL ILKA1944, ORBÁN IBOLYAde la

GÁLL SÁNDOR1945, ORBÁN IBOLYAde la

74

GÁLL SÁNDOR1954de la ORBÁN IBOLYA

MÁRTON ILKAMÁRTON ANNA

1940de la ORBÁN IBOLYA

GÁLL ILKAÉS CSALÁDJA1944de la ORBÁN IBOLYA

75FÜLŐP ERZSÉBET, HIDRG JULIANNA, SZABÓ MIKLÓS1940, de la BORZÁSI ILONA

76

MIKLÓS RÓZÁLIA, MIKLÓS JULIANNA, ENGI JULIANNA1940, de la BORZÁSI ILONA

FŰLŐP ANNA1940,de la

BORZÁSI ILONA

FŰLŐP JÁNOSMIKLÓS ANNA1940,de laBORZÁSI ILONA

77HIDEG ISTVÁN, DEÁK FERENC, BORZÁSI ANDRÁS1943, BORZÁSI ILONAde la

78

MIKLÓS ISTVÁN1940,de laBORZÁSI ILONA

HIDEG ISTVÁN1943,de la

BORZÁSI ILONA

79MIKLÓS FERENC ÉS CSALÁDJA1938, de la BORZÁSI ILONA

80MIKLÓS ISTVÁN1932, de la BORZÁSI ILONA

81

LÉCZFALVI CSALÁD1942, de la MIKLÓS ANNA

LÉCZFALVI ANNA , LÉCZFALVI KLÁRA,MARTONOS SÁRA, 1942, de la MIKLÓS ANNA

LÉCZFALVI ANNALÉCZFALVI RÓZÁLIA1942, de la MIKLÓS ANNA

LÉCZFALVI JÁNOSLÉCZFALVI ANNA

1943, de la MIKLÓS ANNA

82

SZABÓ GÁBOR1880, de la LÁSZLÓ FERENC

SZABÓ SÁNDOR1937, de la LÁSZLÓ FERENC

SZABÓ ANNA1943, de la LÁSZLÓ FERENC

83

FŰLŐP ILONA, FŰLŐP FERENC, 1957, de la RETI ILONA

SZŰL.VASS, RÉTI ANNA, RÉTI PÁL1957, de la RETI ILONA

RÉTI (VASS) ANNA, 1942, de la RETI ILONA

RÉTI PÁL

84

RÉTI PÁL, FŰLŐP ILONA, 1960, de la RETI ILONA

RÉTI ANNARÉTI BÁLINT1940,de la RETI ILONA

85

SZABÓ SÁRIVASS ANNAVASS ESZTER RÉTI PÁLVASS RÓZSISZABÓ BÁLINT,1942,de la RETI ILONA

RÉTI ETELKARÉTI PÁL,

1958,de la RETI ILONA

86

MOLNÁR (EKE) ZSUZSA1952de la KEREKES JULIANNA

KEREKES ANDRÁS1940

de la KEREKES JULIANNA

87

KEREKES JULIANNA1949,

de la KEREKES JULIANNA

KEREKES JULIANNA1942,de la KEREKES JULIANNA

88

SZILÁGYIISTVÁNSZŰL.19011919de laORBÁNZSUZSA

89

BORZÁSI ERZSÉBETBORZÁSI IMRE1940de la FŰLŐP MONIKA

FŰLŐP GÉZADEÁK JULI1938de la FŰLŐP MONIKA

FŰLŐP GÉZA1949

de la FŰLŐP MONIKA

90

MALINAS DOMNICASZŰL.1896


DEÁK JULI1938


91

TOPAN DÁVIDTOPAN JULIA1962de la FŰLŐP MONIKA

TOPAN IULIANA, ENGI VERON, GÁLL ÉVA1950, de la FŰLŐP MONIKA

FŰLŐP GÉZA1942de la FŰLŐP MONIKA

MALINASROZAMALINASCORNELFLORICAIOAN1960de la FŰLŐPMONIKA

92

TOPAN DAVID, 1952, de la FŰLŐP MONIKA

MALINAS VASILEMALINAS DOMNICA1959de la FŰLŐP MONIKA

,

MALINAS ROZA 1955


93

MALINAS CSALÁD, 1930, de la FŰLŐP MONIKA

MALINAS GRIGOR, 1940, de la FŰLŐP MONIKA

94

MALUCZAN RÓZAMALINÁS MÁRIA1960,de la FŰLŐP MONIKA

FŰLŐP SÁNDOR ÉS CSALÁDJA1950,de la FŰLŐP MONIKA

MALINÁS CORNEL ESKŰVŐJE1960,


albumEDITAT DE

2008

Consiliul Judeţean ClujCentrul Judeţean pentru Conservareaşi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj

### - fotografii din ungurasul de alta data [cluj] #

Documents