Anul IV. Orăştie, 25 Octomvrie n. 1903. Щ 7

Nr. 4 2

BUNUL ECONOM R E V I S T A P E N T R U ^ G R I C U L T U R ^ J N D U S T R I E Ş | COMERCIU

ORGAN AL: „Reomunii Economice din O r ă ş t i e " şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul S i b i i u l u i " . A B O N A M E N T E :

Pe an 4 coroane (2 fl.); jumêta'e an 2 cor. (1 fl.) Pentru R o m â n i a 15 lei pe an.

C-TUL CASEI DE P A S T R A R E POSTALE Nr. 10035.

; <aţ rtPA K Ë :

În flecare Duminecă. I N S E R Ţ I U N I :

s e s o c o t e s c d u p ă tar ifă , cu p r e ţ u r i m o d e r a t e . Abonamentele şl inserţhinile se plătesc înainte.

C-TUL CASEI DE PASTRARE POSTALE Nr. 10025.

Isvoare de venit. m.

F r ă g a r i (duzi , p o m n i ţ a r i ) s u n t a-

p r o a p e în fiecare s a t . Şi î ncă m u l ţ i .

P r à s i t u l a c e l o r a î ncă e f o a r t e lesn ic ios ,

căci frăgari i n u s u n t p o m i g ingaş i . P â n ă

a c u m însë , f o a r t e p u ţ i n i d i n t r e ţ e r a n i i

n o ş t r i ş t iu , că f r ăga ru l n u e b u n n u m a i

p e n t r u fragi le sa le , ci m a i a l e s e p r e ­

ţ i o s p e n t r u frunzele s a l e . C ă c i a c e s t e

f runze, n e p o t fi u ş o r u n m a r e i svor

d e câş t ig , d â n d ele

n u t r e m ê n t î m b e l ş u ­

g a t a ş a n u m i ţ i l o r

vermi de mătasă.

C r e ş t e r e a şi î n g r i ­

j i r e a a c e s t o r v e r m i

d e m ă t a s ă , e a t â t

d e l e sn i c ioa să şi p u ­

t e m zice p l ă c u t ă , î n ­

c â t o p o t face c h i a r

şi copi laş i i , cei d e

8 — 1 0 a n i . P l u g a r i i

n o ş t r i şi a ş a a u né -

ravu l , ca în t i m p u l

luc ru lu i d e v a r a să

l a se c a s a şi c u r t e a

în gri ja c â t e u n u i s au doi copi laş i , ca r i

în l ipsa d e a l t l u c r u m a i b u n , a l e a r g ă

p r i n cel p r a v şi p e c e l e s t r ă z ; , z iul ica

î n t r e a g ă .

C â n d pă r in ţ i i a c e s t o r copi laş i s 'ar !

î n d e l e t n i c i cu c r e ş t e r e a v e r m i l o r d e m ă ­

t a s ă , p e d e - o p a r t e a r d a o c u p a ţ i u n e

placată copi i lor , c a r e a t u n c i s ' a r lăsa

de u l i ţă r i t , p e d e a l t ă p a r t e ş i -ar d e s ­

c h i d e un n o u i svor d e f r u m o s câş t ig .

C ă c i g o g o a ş e l e , c e le fac ve rmi i d e m ă - j

t a s ă , le c u m p e r ă fabr i ce le d e m ă t a s ă

cu p r e ţ destul d e bun. Mai ales s t a t u l

să t rudeş te mult să l ă ţ e a s c ă c r e ş t e r e a

v e r m i l o r de m ă t a s ă .

Vermii de mătasă să prăsesc prin ouë, pe care le cape tă o r i c i n e , în cinste, delà inspectoratul d e mătasă din Szeg-

s z á r d , d u p ă - c e d e c l a r ă , că v r e a să s e

o c u p e cu c r e ş t e r e a v e r m i l o r d e m ă t a s ă .

A d r e s a a c e s t u i i n s p e c t o r a t e s t e : S e l y e m

f e l ü g y e l ő s é g S z e g s z á r d . Oficii p e n t r u

c u m p ë r a r e a g o g o a ş e l o r d e m ă t a s ă s u n t

în T i m i ş o a r a , Baja, S z e g s z á r d , B e c i c h e -

r e c u l - m a r e , P a n c i o v a , Biser ica-a !bă , Veo-p l a n t a , V e r ş e ţ , M o l d o v a e t c . F a b r i c i d e

m ă t a s ă s u n t în N e o p l a n t a (Újv idék) şi

P a n c i o v a .

C r e ş t e r e a v e r m i l o r d e m ă t a t ă să

face in ch ipu l u r m ă t o r : D u p ă - c e frăgarii

. ^ . ; T Î . - : T V , i J j f U n i l • i i .

>•-• * T..

P i a ţ a ШжіщчЫІ.

d a u f runze , o u ë ' e c e l e mici d e v e r m i |

d e m ă t a s ă să p u n la c ă l d u r a , ca să

s c o a t ă vermi i . Ve rmi i noi scoşi să p u n

p e h â r t i e or i p e p â n z ă r a r ă , u n d e l i s e

d a u frunze f r a g e d e d e f răgar . F r u n z e l e

se a r u n c ă la v e r m i şi ei s e u r c ă p e !

e l e şi le m â n c a . S ă n u fie î n së f runze le ;

nici u m e d e , nici r o u a t e şi nici p r ă v o a s e .

Vermilor t iner i li-se d a u f runze t i n e r e

şi c u c â t c r e s c li s e d a u f runze t o t m a i

m ă r i ş o a r e . A d o u a , a t r e i a zi d u p ă s c o a ­

t e r e , ve rmi i s e a ş e a z ă j 8 po l i ţ e d e s c â n ­

d u r i ori p e lese . P ç s t e zi l i -se d ă d e

m a i m u l t e - o r i d e m â n c a r e . E m a i b i n e

s ă l i-se d e i e d e m u n e - o r i c â t e p u ţ i n

şi n u m a i a t u n c i , c â n d f runzele d i n a i n t e

l e -au m â n c a t d e to t . V e r m i i îşi s c h i m b ă

ine l e l e (p ie lea ) d e ma i m u l t e - o r i . C â n d

îşi s c h i m b ă ine le le n u e p e r m i s să - i

m i ş c ă m . C â n d vermi i dev in g a l b e n i - s t i c -

loşi şi d in g u r ă lasă un fir ba los , a t u n c i

î n c e p s ă se ţ e s e în g o g o a ş ă . A t u n c i

t r e b u e grij i t c a g o g o a ş e l e să n u fie u n a

p r i n s ă d e a l ta , căci a t u n c i n u s u n t b u n e .

L a o p t zile d u p ă î n g o g o ş a r e , l u ă m g o ­

g o a ş e l e şi le o p ă r i m , ca să o m o r î m ve r ­

m e i é d in e le , c a r e altfel m a i t â rz iu ,

s p à r g ê n d g o g o a ş a i e s e ca flutur, ca s ă

o u ë . G o g o a ş e l e o p ă r i t e le c u r ă ţ i m d e

p ă i e n g e n ă r i a d e p e d e - a s u p r a şi a p o i

le î m p ă r ţ i m în c l a se ,

d u p ă m ă r i m e şi f rum-

se ţă l A ş a g ă t i t e a p o i

le t r i m i t e m la u n u l

d i n m a g a z i n e l e p o ­

m e n i t e ma i sus , p e n ­

t r u v ê n z a r e .

V ê n z a r e a să face

c u kilo. In 1 ki lo în­

t r ă 6 — 8 0 0 g o g o a ş e .

D u p ă - c u m v e d e ţ i

din d e s c r i e r e a a s t a

s c u r t ă , c r e ş t e r e a ver ­

mi lor d e m ă t a s ă e

u n lucru foa r t e u şo r .

Da ţ i cop i i lo r d v .

pri lej să se d e d e a cu lucru l A d u c e ţ i - v e

o u ë d e ve rmi d e m ă t a s ă şi co l ea la p r i ­

m ă v a r ă îngrij i ţ i d e s c o a t e r e a v e r m i l o r şi

a p o i da ţ i i în grija copi i lo r . S ă c â ş t i g e

şi ei, căc i m u l t e le t r e b u e şi lor .

Isvorui a c e s t a d e veni t p e c a r e

vi-'l d e s c r i e m aici, n u e i svor n o u . In

ţ a r a î n t r e a g ă , d e mul ţ i an i se o c u p ă

p o p o r a ţ i u n e a c u c r e ş t e r e a v e r m i l o r d e

m ă t a s ă .

A ş a în a n u î 1 8 8 5 a u fost în ţ e a r a

î n t r e a g ă : 1 3 mii 8 5 9 familii, e a r ' în

a n u l 1 8 9 5 a u fost 9 4 mii 8 6 5 familii,

c a r e s 'au o c u p a t c u c r e ş t e r e a v e r m i l o r

d e m ă t a s ă , p r o d u c â n d la 1 8 8 5 : 1 7 6 mi i

3 3 7 k i l o g r a m e şi la 1 8 9 5 : 1 mi l ion

4 9 9 mii 8 4 5 k i l o g r a m e de g o g o a ş e . In

u l t imu l a n s'a p l ă t i t p e n t r u g o g o a ş e d e

Domnii abonenţi restanţieri sunt rugaţi a trimite preţul abonamentului ou Chequul oe l'am alăturat l a Nr. 38.

B U N U L E C O N O M Nr. 4 2

mătasă 2 milioane Ç35 mii 048 coroane. — Precum vedeţi dar' gogoaşele de mătasă aduc milioane — terii întregi.

De aceea puneţi-ѵё pe lucru.

DIN LUME Penineula-Baloanioă.

Nu s'a stins focul în Macedonia şi stă să s'aprindă altul şi mai mare în Coreea. In prima, Turcii şi Bulgarii sunt, precum îi ştim, actorii principali cari udă cu sângele lor şi mânjesc cu fără­delegile nesftrşitei tragedii ţerîna Penin-sulei-Balcanice ; în cealaltă, Ruşii şi Ja­ponezii stau cu armele în mână gata să le descarce unii 'ntr'alţii.

Dar' până când să ia foc şi extre­mul orient al Asiei, până-când telegra­mele ne vor aduce ştirea definitiva ce se aşteaptă, să vedem ce se mai pe­trece în Sud-Ostul Europei, învăluit în spirale de fum negru.

Confusiunea domneşte în Macedo­nia şi în sferele conducëtoare din Con-stantinopole, ear' încăerările îşi continuă drumul lor sinistru şi acuma după no­tele promiţătoare de pace ale Austriei şi Rusiei, ca şj mai înainte de produ­cerea lor.

Corespondentul din Gonstantinopol al ziarului »Le Temps«, afirmă că este imposibil a se aplica controlul pe care Puterile aliate • în acest scop, Rusia şi Austria, pare că ѵоеьс a-'l aplica asupra actelor administraţiunii turceşti ; Sulta­nul nu consimte la aceasta, ear' bandele înarmate nu vor să aştepte realisarea unor promisiuni în care nu cred.

Numai intrevenirea streină, zice co­respondentul numitului ziar, numai in-tervenirea streină, cerută de comitetele

F O I T Ă

MICHAIL EMINESCU

FËT-FRUMOS DIN LACRIMĂ — POVESTE -

(2) — • — (Urmare).

Când era înspre sara zilei a treia, buz­duganul căzând, se isbî de o poartă de aramă şi făcu un vuet puternic şi lung. Poarta era sfărîmată şi voinicul intră. Luna resărise din­tre munţi şi se oglindea într'un lac mare şi limpede, ca seninul ceriului. In fundul lui se vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip d e aur; ear' în mijlocul lui, pe o insulă de smarand încunjurat de un crâng de arbori verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie şi albă, atât de lucie, încât în ziduri resfrângea ca într'o o-glidă de argint: dumbravă şi luncă, lac şi ţermuri. O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului lângă poartă; şi în aerul cel curat al serii, t remurau din palat cântece-mândre şi senine. Fë t -Frumos se suî în lun-

insurecţionale, va putea să pue capét stării teribile de lucruri din Macedonia. Până atunci, situaţiunea în Peninsula-Balcanică e tot aşa de gravă ca şi mai înainte, şi pentru turci ca şi pentru creştini.

Chestiunea Macedoniei dar', după-cum se vede, nu a făcut nici un pas înainte spre pacificare, ci stă pe loc, dacă nu chiar se înrăutăţeşte.

Trecênd delà faptele diplomatice fără de succes, la* faptele de arme cu triste resultate, Ша ce mai găsim în marele ziar parisian menţionat mai sus. Legaţiunea bulgară i-a comunicat din Sofia, cu data de 13 ale lunii Octom­vrie, o telegramă în care se cuprind următoarele :

» Postul bulgar din Caramaniţa a fost atacat de un batalion de soldaţi regulaţi Turci, conduşi de un maior.

•După-ce au trecut graniţa, soldaţii Turci au înaintat o distanţă de cinci chilometri în interiorul principatului, au jefuit postul şi au prădat satul Cara­maniţa.

«Soldaţii Bulgari delà acel post, in numër numai de şase inşi, au dat piept asaltatorilor şi s'au împotrivit până la arderea celui din urmă cartuş.

»După aceea, soldaţii Bulgari s'au dat înapoi, avênd un rănit, pe când Turcii perdură mai mulţi morţi.

»Batalionul turc după-ce sevîrşi ja­ful, trebui să se retragă la apropierea a doue companii de infanterie bulgară, alergate în ajutor.

» Această violare a graniţei bul­gare precum şi perderea postului şi satului Caramaniţa de cătră turci, câ­teva zile după înmanuarea nouei note austro-rusă, produce în tot principatul o întărîtare foarte mare«.

tre şi vîslind, ajunse până la scările de mar­mură ale palatului. Pătruns acolo el vëzù în boitele scărilor candelabre cu sute de braţe, şi în fiecare braţ ardea câte o stea de foc. Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susţinută de stîlpi şi de arcuri, toate de aur, ear' în mij­locul ei stetea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele toate săpate din câte un singur mărgăritariu mare; ear' boerii ce şedeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roşie, erau frumoşi ca zilele tinereţei şi voioşi ca horele Dar' mai ales unul din ei, cu frun­tea într'un cerc de aur, bătut cu diamante, şi cu hainele strălucite, era frumos ca luna unei nopţi de vară. Dar' mai mândru era Fët -Frumos.

— Bine-ai venit, Fët-Frumos!, zise îm­përatul; am auzit de tine, dar' de vëzut nu te-am vëzut.

— Bine te-am găsit, împërate, deşi më tem că nu te-oi lăsa cu bine, pentru-că am venit să ne luptăm greu, că destul ai vicle­nit asupra tatălui meu'

— Ba n'am viclenit asupra tatălui tëu,

Eâr' ziarul »Abania«, care apare in capitala Serbiei şi e redactată în serbeşte şi în albeneşte, în unul din numerele din urmă scrie:

•Comitetul central al tinerilor Al­banezi din Bitolia (Monastir) ne comu­nică, printr'o scrisoare, că un numër de 4 5 fruntaşi albanezi din diferite oraşe ale Albaniei au fost arestaţi şi băgaţi în fiare, unii expulsaţi de cătră poliţia Neronului asiatic.

•Nelegiuirea duşmanilor neamului nostru s'a făptuit pe motivul,'că aceşti albanezi nu au voit să iscălească o pe-tiţiune prin care să declare, că nu sunt contra Neronului din Ţarigrad şi admi­nistraţiei lui.

•Bravii albanezi au respins cu toata energia, ruşinoasa propunere a Valiului, preferind mai bine să îndure greutatea lanţurilor şi întunerecul temniţelor până ce o mână salvatoare ne va scăpa de urgia Neronului, care îşi bate joc de tot ce avem mai sfânt, masacrând şt pângărindu-ne familiile şi neamul.

• Cei 4 5 bravi albanezi unii se gă­sesc închişi la Salonic şi alţii în Diar-bechir.

•Cerem dreptate, nu vom înceta un singur moment până-ce dreptate în ţeara noastră Albania, nu se va face«.

Nu, liniştea nu se restabileşte în Macedonia, după ultimele ştiri sosite, ci din contră, focul pare că ameninţă să cuprindă şi mai rëu P.-Balcanică. — T. P.

In Salonic se colportează ştirea, că Boris Satafoff ar fi fost ucis de cartă un cu -ţovlach cu numele Vanghelie din comuna Smerdeş. Vanghelie a împuşcat pe Sarafofif şi i-a luat mai multe documente, cu cari s'a presentat apoi la Hilmi-paşa, cerând să i-se dea remuneraţia de 500 funţi turceşti. Moti­vul faptului a fost rësbunarea, fiindcă Sara-foff a incendit satul lui Vanghelie.

ci totdeauna m'am luptat în luptă dreaptă. Dar' cu tine nu m'oi bate. Ci mai bine voiu spune lăutarilor să z c ă şi cuparilor să umplă cupele cu vin şi-om lega frăţie de cruce pe cât-om fi şi-om trăi.

Şi se sărutară feciorii de împeraţi în urările boierilor şi beură şi se sfătuirâ.

Zise împëratul lut Fë t -Frumos: De cine în lume te temi tu mai mult?

— De nime în lumea asta, afară d e Dumnezeu. Dar' tu?

— leu ear' de nime, afară numai de Dumnezeu şi de mama pădurilor. O babă betrână şi urîtă, care umblă prin împerăţia mea de mână cu furtuna. Pe unde trece ia, faţa pământului se usucă, satele se risipesc, tîrgurile cad năruite. Mers-am eu asupra ei cu bătălie, dar' n 'am isprăvit nimica. Ca să nu-'mi prăpădească toată împerăţia, am fost silit să stau la învoială cu ia şi să-i dau ca bir tot al zecelea din copii supuşilor mei. Şi azi vine să-'şi iee birul.

Când sună miază-noaptea feţele mese­nilor se posomoriră; căci pe miază-noapte

Nr. 42 B U N U L E C O N O M Pag. 3

PENTRU ECONOMI

Distrugerea cărăbuşilor.

Să se aşeze, în amurg, în mijlocul gra­dinei şi al livezei cu pomi câte un butoiu vechiu desfundat, ale cărui doage pe din­lăuntru să fie unse cu păcură.

La fundul acestor butoae, să se aşeze suspendat prin sîrme fixate de păreţi câte un febmar aprins. Insectele de tot felul, a trase d e lumină, se reped pe felinar. Sbîrnăind prin prejur se lovesc de păreţii butoiului, picioarele şi aripile se mânjesc de păcură şi cărăbuşii cad la fundul butoiului.

Pentru înlăturarea creşterii cepei.

Se acaţă ceapa legată în cununi câteva zile la fum, fumul nu are nici o influenţă asu­pra gustului cepei şi to tdeodată împedecă creşterea în timpul iernei.

Ouele cu coaje moale provin din causă că găinile nu au destul carbonat de calce (var) în hrana lor. Pentru a tămădui rëul, să se piseze cretă şi ames-cându-o în mâncarea paserilor de curte să li-se dee de mâncare.

Medicul casei. Leacuri pentru dinţi stricaţi.

Faci oblojeli cu făină de in şi de ca­pete de mac; curăţire cu praf de cărbune de tei ; pune pe gingii cârpe cu piper pisat şi muiat în spirt; se freacă gingiile cu miere ori cu sëmênte de in pisate, cu rădecină de micşunea şi tinctură d e şofran; clăteşte gura cu bicarbonat de sodă.

Colica de maţe. Să bea untdelemn, zamă dulce de ana-

son (mărar dulce) 2 ceşti pe zi ; ceaiu de

călare cu aripi vêntoase, cu faţa sbîrcită ca o stâncă puhavă şi scobită de părae, c'o pă­du re în loc de për, urla prin aerul cernit mama pădurilor cea nebună. Ochii ei doue nopţi turburi, gura ei un hău căscat, dinţii ei şiruri de pietri de mori.

Cum venea vuind, Fë t -Frumos o apucă de mijloc şi o trânti cu toată puterea într'o piuă mare de piatră; peste piuă prăvăli o bucată de stâncă, pe care o legă din toate părţile cu şepte lanţuri de fer. Inlăuntru baba şuera şi se smulgea ca vîntul închis — dar' nu-i folosea nimica.

Veni ear' la ospăţ ; când prin bolţile ferestrilor la lumina lunei vezură doue dea­luri lungi d e apă. Ce era? Mama pădurilor neputênd să iasă, trecea peste apă cu piuă cu to t şi-i brăzda faţa in pouë dealuri. Şi fugea mereu , o stâncă de peatră îndrăcită, rupên-du-şi cale prin păduri , brăzdând pămentul cu dîră lungă, până-ce se făcu nevezută în depărtarea nopţii.

Fë t -Frumos ospètâ ce ospetă, dar' apoi lutndu-şi buzduganul de-a umor, merse mereu

nalbă, tei, muşeţel, soc, busuioc, ismă cu ra­chiu, oblojeli calde cu leuştean şi ismă; fre­cări cu flanelă cu untdelemn; să mancă lapte.

Pentru cei cari resuflă greu în somn.

Mulţi cred, că dacă îşi vor pune o du­zină de perne sub cap, sau stând pe spate, vor durmi mai bine şi când colo, e tocmai contrarul; deoare-ce atunci pieptul ia o po­siţie greşită şi nu poate funcţiona bine. De aceea se recomandă aţjţlora, cari sufere de greutate în răsuflare, de a durmi mai mult cu capul în jos. Pentru-ca plămânii să poată funcţiona bine, vom durmi pe spate, vom căuta ca plapoma sau braţele noastre să nu apese greu pe piept. Odaia de culcare să fie mereu aerisată.

Advocatul poporului.

In ori-ce afacere, extrasul matrimonial se eliberează gratuit numai pe lângă atestat de paupertate.

Arătări contra conducëtorului de matri­cule sunt a se face fisolgăbireului. (Artic. de lege XXXI. şi XXXIII . Ord. minist, din 1895 nr. 60.000 §. 44 şi 45).

Pentru înşelăciune este a se face arătare în t imp de 3 luni. Causa este a se preda tribunalului. (Art. de lege XXXIV, din 1897 §. 183 şi art. de lege V. din І878 §. 390).

Pentru ferberea de vinars, scu­tită de dare, este a se da rugare la despăr-tëmêntul financiar local sau, dacă acela e departe, primăriei comunale. Ord. minist, din 1888 Nr. 45145).

pe dîiă trasă de piuă, până-ce ajunse lâng'o casă frumoasa, albă, care steclea la lumina lunei în mijlocul unei grădini de flori. Florile erau în straturi verzi şi luminau albastre, roşie-înch se şi albe, ear' printre ele roeau fluturi uşori, ca sclipitoare stele de aur. Miros, lumină şi un cântec nesfîrşit, încet, dulce eşind din roirea fluturilor şi a albinelor, îmbetau grădina şi casa. Lângă prispă stăteau doue buţi cu apă, — ear' pe prispă torcea o fată frumoasă. Haina ei albă şi lungă părea un nor de raze şi umbre, ear' perul ei de aur era împletit în cozi lăsate pe spate, pe când o cununa de mărgăritarele era aşezată pe fruntea ei netedă. Luminată de razele lunei, ia părea muiată într'un aer de aur. Degetele ei ca din ceară albă torceau dintr'o furcă de aur şi dintr 'un fuior de o lână ca argintul torcea un fir de o matasă albă, sub­ţire, strălucită, ce sămăna mai mult a o vie rază de lună, ce cutreera aerul, decât a fir tort.

La zgomotul uşor al paşilor lui Fët-Frumos, fata'şi ridică ochii albaştri ca undele lacului. (Va urma).

Pentru femei. Sparanghel de untdelemn.

După-ce se va curaţi sparanghelul, se leagă în mănunchiu, se aruncă în apă cloco ita, i-se adaugă puţină sare, se recoreşte cu apă rece înainte de a-1 pune să fearbă. După-ce va fi fert, se scoate, se scurge şi se aşează regulat pe o farfurie într 'o singură grămadă, şi se servă împreună cu sos făcut cu sare, piper, oţet şi untdelemn.

* Plăcintă cu carne.

Se ia o ocă de făină, trei gălbenuşuri şi un albuş, se sară şi se frămentă, adăugând mereu apă căldicică, până ajunge aluatul ca să nu se lipească de masă, atunci se Iasă să mai stea 30 de minute, apoi să împarte în 12—18 bucăţi întinzênd fiecare bucată cât se poate de subţire. Pentru umplutură se ia carne pe jumêtate, se toacă foarte mërunt şi se prăjeşte în unt cu ceapă, scorţişoară, sare şi piper. Se ia o parte din umplutură şi se mai pune altă parte din umplutură, urmând astfel ca în fiecare plăcintă să fie trei pături şi între ele doue rênduri de carne. Păturele t rebue unse cu unt, ca să nu se lipească. Plăcin­tele se coc în cuptor, îtisè nu prea tare ars .

* Pregătirea sfeclei.

Se spală sfecla fără să se rupă firele cele subţiri delà rădecină, deoare-ce rupên-du-se sfecla se albeşte, se ferbe în urmă sau se coace în cuptor, se scoate coaja, se taie felii şi se aşază într 'o farfurie rînduri, şi p ie-sărându-se fiecare rend cu sare, chimin, hrean ras sau tăiat în făşii subţiri, apoi se acoperă cu oţet bun, fert, cu puţin zăhar şi lăsân-du-1 mai întâiu să se recească, se pune unt­delemn trebuitor şi se lasă să stea astfel 24 ore. Cu cât va sta mai mult, se face mai bună.

(Vezi ilustraţia).

Unul dintre cele mai frumoase orăşele din Transilvania este fără îndoială Haţegul.

Haţegul pe ungureşte Hátszeg pe nem­ţeşte Höizmg se află situat pe frumoasa vale a Haţegului comitatul Hunedoarei pe linia căilor ferate ung. de stat Piski-Petrozsény cu staţiunea Váralja-Hátszeg. Are aproape 2000 locuitori, în maioritate români. In Ha­ţeg să află magistrat, judecătorie, pretură, perceptorat etc. şi o bancă românească cu numele »Hategana«. Haţegul a fost locul principal al regimentelor române de graniţă din aceste ţinuturi. In anii din urmă s'a in-frumseţat oraşul cu diferite edificii frumoase, cu pardoseală de Asphalt, şi cu o fântână săritoare în mijlocul pieţei. Edificiile cele mai frumoase din piaţă sunt proprietate româ­nească. In apropierea oraşului se află muntele Retezat cu o înălţime de 2496 metrii. IIus-traţiunea noastră înfăţioşează piaţa oraşului Haţeg, rêndul de edificii din faţa pieţei sunt toate proprietăţi româneşti.

Pag. 4, B U N U L E C O N O M Nr. 42

Congresul. Şedinţa II.

— Joi nainte de amiazi — Şedinţa se deschide la orele 10 sub

presidiul I P. S. Sale Metropolitului. M. Voilean ceteşte procesul verbal a

şedinţei de eri. Protocolul se verifică după doue obser­

vări făcute de V. Goldiş şi M. Cirlea.

Raporturile referenţilor. Dr. N.. Vecerdea face cunoscut că de­

putaţii din archidiecesă ş'au constituit sub presidenţia P. S Sale vicarului Dr. Puşcariu. Şi d-sa ca referent.

Arată că fiind actele în regulă şi neve-nind nici protest, se verifică toate mandatele, afară de ale dlor Dr. Suciu ales în M.-Radna, Virgil Tomici, ales în Birchiş, Dr. N. Oprean ales în B.-Comloş, şi cele clericale delà Beiuş, şi Tinea.

Aceste se transpun comisiei verifica­toare care se va alege.

Dr. Corman referează în numele sec­ţiei Caransebeşenilor constituită sub presi­denţia P. S. Sale vicarului F . Musta. Find actele (din archidiecesă) în regulă, se verifică toţi, afară d e Dr. Şenchea, Dr. V. Cupşa şi V. Almăjan cari nu şi-au presentat cre-denţionalul.

Actele electorale privitoare la aceştia trei se transpun comisiei verificatoare.

V. Goldiş referează în numele secţiei Aradanilor.

Fiind în regulă actele alegerilor din Diecesa Caransebeşului, se verifică toate man­datele afară de a dlui protopop Trifon Miclea, care-i protestat, a dlui G. Serb, care nu a présentât credenţional şi nu-i nici la congres şi a dlor Dr. I. Serb şi Tisu, a căror alegere a fost protestată.

Actele se transpun comisiilor verifi­catoare.

Congresul constituit. Presidiul anunţă că fiind 65 mandate

verificate, congresul se declară constituit şi în drept de a aduce hotărîri valide.

Nainte de a se suspenda şedinţa pentru a se chibzui asupra compunerii diferitelor secţii.

V. Mangra propune şi congresul pri­meşte, că în scop de a compune lista mem­brilor de ales în secţii să se exmită o co ­misie din următorii deputaţi : F . Musta, Dr. L Puşcariu, N. Zgre , P. Cosma şi V. Tomici.

Şedinţa se suspendă.

Propunerile comisiei. P. Cosma ca referent al comisiei p ropune:

In biurou secretari pe M. Voilean, Ioan Groza şi I. Pinciu din cler;

mireni pe Dr. G. Proca, Dr. I. Şenchea, Dr. G. Popa, Ioan Russu Şirianu, Dr. Iuliu Tămăşel, Dr. G. Miclea.

In comisia verif icatoare pe Dr. I. Trăilescu

Ilie Trăilă Dr. N. Vecerdea.

In comisia de organisare: Dr. II. Puşcariu, Part. Cosma, Fii. Musta,

Ioan Puşcariu, Aug. Hamsea, V. Tomici, N . Zigre, T . Haţeg, Ioan Budinţean.

Comisia bisericească. I. Papiu, V. Mangra, Dr. Tr . Badescu,

I. Preda, D. Raţiu, Dr. G. Cosma, P. Truţa , P. Corcan, P. Cornean.

Comisia şcolară. E. Roşea, R. GorogarU, Dr. G. Popo-

vici, M. Cirlea, V. Oniţ, V. Goldiş, N. Zigre, P. Drăgălina, Dr. G. Miclea.

Comisia financiară: V. Voina, V. Hamsea, M. Popovici, N

Garoiu, Dr. Vecerdea, P. Rotariu, M. Veliciu, Tr. Barzu, C. Burdea.

Comisia petiţionară. Dr. M. Cristea, V. Beleş, Seb. Olariu,

Dr. I. Meţianu, Dr. V. Preda, G. Feier, Aurel Petrovici, Aurel Noţfcc, I. Tămăşel.

Comisia Gojdu. N. Ivan, C. Giirban, Andr . Ghidiu, Dr.

Liviu Lemény, I. Lengher, G. Lazar, Dr. N . Oprean, Iuliu Novac, I. Trăilă.

Lista întreagă e primită cu aclamare. Presidiul anunţă următoarea şedinţă pe

mâne (Vineri) la orele 10 înainte de amiaz. Totodată anunţă, că Sâmbătă va fi

parastas în memoria metropolitului Miron. După-ce roagă ca să se consti tue co­

misiile şi să ia actele delà secretariat, ridică şedinţa la orele 1'1*/ 2.'" T. P.

NOUTĂŢI Botezul Principelui Nicolae al Româ­

niei a avut loc la castelul Peleş din Sinaia, Vineri la orele 5.30 d. a. Naşi au fost Impë­ratul Rusiei, représentât prin Prinţul Dolgo-ruki, şi Prinţul de" Wales , prinţ moştenitor al Angliei, représentât prin Ministrul Angliei. Botezul a avut loc în sala maurescă, în fun­dul căreia se ridicase o ex t rada pentru Fa ­milia Regală şt înaltul cler. Superba sală era plină de Invitaţi, aproape 300 de per­soane. Partea dreaptă a salei era ocupată de doamne, ear ' cea stângă de domni.

După ceremonia tunsului şi unsului cu sf. mir, M. S. Regina a luat In braţe Pruncul regal şi, precedată de A. S. R. Principele Carol cu luminarea de botez în mână, şi urmată de Prinţul Dolgoruki şi de ministrul Angliei, a făcut d e trei ori ocolul cristelni­ţei, după ritul or todox.

Noi doctori români. In 3 Oct. a. c. a fost promovat la gradul de doctor iuris al universităţii din Cluj, tinërul George Pătăcean fiiul preotului din Copand. Ear ' în 10 Oct. a fost promovat la grad de doctor dl Nico-lau Lazar, din Sebeşul-Săsesc.

* Spargere şi furt în Aradul-nou. Făptui­

tori necunoscuţi au spart uşile delà oficiul de dare din Aradul-nou şi au încercat să ducă cassa de fer, dar' făcend sgomot, au venit servitorii şi hoţii au luat-o la fugă. Nu­mai decât, încă noaptea, s'a luat inventar, dar ' până-acum nu s'a constatat nici o lipsă de bani. Fi ind însë lăcăţele meselor toate sparte, se crede, că tot vor fi luat ceva parale.

— To t în noaptea aceea, hoţi îndrăs-neţi au întrat în casa lui Francise Plechl şi au furat d'acolo juvaericale în preţ de mai bine de 3000 cor.

* Călătoria Ţarului la Roma, proiectată

pentru astă toamnă, a provocat între socia­

liştii italieni, cea mai mare ferbere. Călătoria s'a şi amânat din pricina asta până la primăvară. Cum se depeşează acum din Petersburg, în­tâlnirea suveranilor — dacă socialiştii nu vor înceta nici până atunci cu agitaţiile lor — va avea loc pe mare.

* Elisa Popeecu omorîtă în Paris. Tinêra

şi frumoasa teatralistă din Bucureşti, care stu­dia în timpul din urmă arta teatrului în Paris, a făcut cunoştinţa unui tinër cu numele Gril­ling. Dumineca trecută cei doi tineri, după-ce au cinat, s'au dus acasă la «Hotelul Re­gina. Nu trece mult după intrarea lor în odae şi Grilling ese speriat afară şi vesteşte pe Ia toţi, că Elisa Popescu s'a sinucis cu un re­volver. Poliţia făcend îndată o cercetare mi­nuţioasă, in urma acesteia s'a constatat, că Elisa Popescu nu s'a sinucis, ci a fost o m o ­rîtă de Grilling. Grilling a fost îndată deţ i ­nut, pe lângă toate că se prefăcea câ-'i nebun.

* Furt în Belgrad- Un servitor cu numele

Koch a furat câte-va obiecte foarte preţioase din juvaerele Regelui Petru. Intre altele a furat colanul decedatei soţii a Regelui, pe care l'a vêndut la un giuvargiu pe un pre ţ bogatei. Broşele şi inelele le-a donat unor cântăreţe. Toate obiectele furate au fost aflate.

* Boala de unghii şi gură din Orăştie..

Boala de vite, care a închis în ajunul t î rgu-iui, tîrgul de toamnă din Orăştie, să pare a fi pe sfîrşite, deoare-ce din 36 vite bolnave, astăzi numai 10 mai sunt.

* Pidanţare. Dl Alexandru Ciocaşi, cleric

absolut din Carbunariu, in 5/18 I. c. s'a în­credinţat cu d-şoara Marioara Micu, fica preo­tului din Vima-mare, protopresbiteratul Dej.

— Felicitările noast re! *

Gimna&iu în Haţeg. Foile ungureşti aduc ştirea, că inteligenţa maghiară din H a ­ţeg, într 'o şedinţă sub presidiul primarului Muzsnay, a hotărît înfiinţarea unui sub-gim-nasiu comunal. — Socoteala făcută fără bir-taş, — zice, că oraşul Haţeg va da 100.000 cor., ear' comunele învecinate de-asemenea 100 mii cor., pentru crearea unui fond gimnasiu-Iui înfiinţând!

* Bancă nouă românească. La Vaşcău (comi­

tatul Bihorului) s'a pus la cale înfiinţarea unui institut de credit. In fruntea acestei porniri stă preotul din Câmpani de jos Atanasiu Popa, George Bogdan preot în Carpinet, Ilie Bur­sas preot in Sustiu, Miron Botişel, preot în Steiu, Alexandru Pele, preot în B. Lazur, Teodor Teaha, preot în Câmp, Nicolau Bog­dan, proprietar în Criştiori, Ioan Corbu, p ro­prietar în Poenii de sus, Mihaiu Popovic», preot în Zehecenişi Vasile Ştefan din Beiuş ş. a.

* Concert. Reuniunea română de cântări

şi musică din Lugoj arangează Duminecă în 12/25 Oct. 1903, în sala mare a otelului »Regele Ungariei* din Lugoj, un concert sub dirigenţa domnului Ioan Vidu. Concer­tul va fi urmat de dans. Oferte marinimoase se primesc cu mulţumită şi darea de seamă se va face pe cale publicistică.

Nr. 42 B U N U L E C O N O M Pag. 5

Cununa soldaţilor din Dobriţin. In urma celor trítémplate en prilejul depunerii unei cununi pe statua din Seghedin alai Kossuth, şi soldaţii din Dobriţin au hotărtt să depună, drept protest, o cunună pe statua libertăţii din Dobriţin. Pregătirile s'au făcut în secret, dar ' pe urmă planul s'a descoperit. In contra acestor soldaţi, sunt 130 la numër, autorită­ţile militare au pornit cercetare.

* Onoraţilor cetitori le atragem a-

tenţiunea asupra inseratului de pe pa­gina ultimă, referitor la cele j calen­dare apărute la institutul tipografic » Ideal* din Hunedoara.

* Opt comune nimicite prin cutremur. Din

Baku se vesteşte un înfriooşat cutremur de pàmênt, întêmplat în districtul Harazan. Op t sate sunt total distruse. Opt sute de case s'au prăbuşit, aşa că n'a rëmas peatră pe peatră, patru sute de case au devenit nelo­cuibile. Pân'acum 90 de cadavre au fost scoase de sub ruine. Peste zece mii de oa­meni n'au altceva drept locuinţă decât cerul liber şi foamea de mângăere.

* Zăpadă. Mercuri dimineaţa locuitorii

Orăştiei şi cei din jur, au fost surprinşi prin ninsoare de zăpadă amestecată cu ploaie, ce n'a durat însë mult. Peste noapte s'a făcut insë astfel de frig, încât apa de prin vasele din curţi a prins ghiaţă. — Aşa să vede, că iarna a greşit terminul de sosire prin păr­ţile noastre.

* Convocare, D nii membrii ai «Secţiei

industriale» a „Reuniunii econ. din Orăştie", sunt invitaţi prin aceasta a lua parte la adunarea generală, care se va ţinea Dumi­necă în 25 Octomvrie n. la 11 ore a. m. în localul secţiei.

Constituirea societăţii » Petru Maior « din Budapesta. La 11 Octomvrie studenţii universitari români din Budapesta şi mem­brii societăţii »Petru Maior« s'au cons­tituit în următorul mod : C o m i t e t u l : Pre­sident: Sebastian Stanca, abs. de teologie şi stud. în fii. Vicepres. : George Gêrda, stud. în drept. Secretar. : Const. Nedelcu, stud. in fii. Notar I. : Horia Petra-Petrescu, stud. în fii. Notar II. : Alexandru Bojinca, stud. în drept . Cassar. : Mihaiu Şerban, Stud. în fii. Controlor. : Valeriu Ssni, stud. în fii. Biblio­tecar. : Const. Bucşan, stud. în drept. Vice-bibl. : Zacharie German, stud. în fii. Econom. : Romul Muntean, stud. in drept. C o m i s i a l i t e r a r ă : President : George Tulbure, abs. de teol. şi s t . în fii. Referent : George Gê ida , stud. în dvfpt. Membrii : Sebastian Stanca, abs. t co l , s t . fii, Isac Lintia, stud. în fii. Const . Ni-JJcu, stud. în fii. Horia Petra-Pe­trescu, s t u i i . în fii. Antoniu Domide, stud. la ped. sup. C o m i s i a s u p r a v e g h e t o a r e : Pompil Nistor, stud. med. Antoniu Domide, st. ped. sup. Petru Groza, stud. în drept.

Budapesta, 15 Oct. 1903. Sebastian Stanca m. p. Const. Nedelcu m. p.,

p r é s i d e n t . secretar. *

Mare fort în Bucureşti- Hoţi necunos­cuţi au furat din un vagon de poştă al tre­nului ce mergea spre Predeal, 160.000 lei în bilete de bancă şi 100.000 în aur . Se c rede că hoţii au luat-o spre Ungaria.

* Din Macedonia. Lângă Paris-

teru au avut loc ciocniri sângeroase în­tre bande de resculaţi şi trupe turceşti. Trupele au avut 4 0 0 de morţi, rëscu-laţii 48 inşi. Lângă Demiscopije, ban­dele răsculaţilor au luptat 3 zile contra trupelor, avênd mai mulţi morţi, între alţii 4 femei şi 2 copii.

* Iarăşi foc în Budapesta. In fabrica mare

de flori din strada Iosif, aluj David Schneider, în care zilnic sunt 24 iete ocupate, în Joia trecută înainte de prânz o sticlă de terpen-tină a căzut de pe o poliţă pe cuptorul unde doue fete topeau nişte ceară. Terpentina a luat îndată foc, ear' fetele ; îngroz;te a voit să iasă iute afară pe unica uşă ce avea odaia aceia, uşa însë a fost încuiată de stăpân, ca fetele să nu fure peste z; ceva din fabrică. Ferestrile fiind foarte іпаІЦ n'au putut sări de pe ele afară până-ce n'a pus mese şi scaune una peste alta astfel au sărit cele mai multe din odaie afară, altele pe cari le-a apucat flacăra şi pe cari le-a înăduşit fumul s'au prăpădit în flăcări.

* Drumul delà Cap la Cairo. Se ştie, că

Englezii întreprind în Sudul Africei o lucrare gigantică : să lege printr'un drum de fer Co­lonia Capului cu Egiptul.^ Lucrările au ajuns aproape de cataractele Victoriei pe Zambez. Doi ingineri, Sir Charles Metcalfel, şi J. G. Joues au părăsit Angl a, dueêndu-se în Ame­rica spre a vz i t a în Statele-Unite cataractele Niagarei şi să studieze posibilitatea transmi­terii puterii spre a întrebuinţa imensa ener­gie a cataractelor Victoriei. Căletorii vor vi­zita apoi Chicago, St -Louis în scopul de-a cunoaşte metodele americane pentru con­strucţia drumurilor de fer.

* Nu există mijloc mai bun de a-ţi câş­

tiga sănetatea, ca crucea duplă electro-mag-netică R. B. Nr. 86967 şi sute de oameni îşi mulţumesc recâştigată sănetate şi dorul de vieaţă dlui Albert Müller în Budapesta V. Vadász u. 42/VI. ceea-ce dovedeşte şi urmă­toarele doue scrisori de recunoştinţă.

I. Dlui A. Müller în Budapesta. Deoare­ce crucea electro-magneticà R. B Nr. 86967 mi-a ajutat foarte mult şi cu succes în contra astmei şi a reumatismului, nu pot trece cu vederea să nu ţi exprim cea mai sinceră mulţumită şi să recomand acest leac tuturora cu căldură.

Cu stimă: Iovram Kovacevici, Dolu Tuzla. II. Dlui A. Müller Bpesta. Fiica mea a

purtat crucea electro-magnetică R. B. Nr. 86967 contra bătăii de inimă şi s'a însăne-toşat, pentru ceea-ce îţi mulţumesc din inimă.

Stimător: loan Leidl, Verset . De-aceea îndemnăm pe toţi aceia, cari

sufër de reumatism, influenţă, astmă peste tot de nervi să-şi procure un astei de aparat, căci costă numai 6 coroane şi să se îndrepte în privinţa aceasta cătră dl Albert Müller în Budapesta, V. Vadász u. 42/G.

Cine are mere şi pere de Yênzare?

Primim delà administraţiunea foii economice „Erdélyi Gazda" din Cluj (Kolozsvár) spre publicare următoarele:

Mai multe firme de negustori de poame din ţeară şi străinătate, intere-sându-se de poamele noastre, sunt ru­gaţi toţi acei proprietari de Ш6Г6 şi pere, să se adreseze la subscrisa a d -ministraţiune cu ofertele lor şi a tri­mite câte un pachet de ШеГѲ sau pere de 5 sau 10 chilograme prin postă până în 2 8 Octomvrie n. a. c , ca astfel valorisarea poamelor să fie mai uşoară şi mai cu efect.

In epistola de ofert este a se scrie: 1. Când şi în ce mod au fost poa­

mele culese ? 2 . Unde şi în ce chip sunt înma­

gazinate poamele? 3 . Câte poame are în ferdele d e

2 0 litre sau măji? 4 . Ce preţ a primit până acuma

şi cu cât doreşte a le vinde? 5. In cas de vênzare este vênzë-

torul în stare sau doreşte a împacheta poamele şi în ce mod?

C l u j (Kolozsvár).

Administraţiunea „Erdélyi Gazdái*

Acei oferenţi de mert şi pere, cari nu doresc a să adresa direct la Cluj, sunt poftiţi a să adresa la administraţiunea »Bunului Econom* în Orăştie (Szászváros), care mijloceşte aceste venzări în mod gratuit. Adm. „B. Ei*

Mai nou. Congresul naţional bisericesc a de­

cis următoarele : Congresul declară, că catechisarea elevilor gr.-or. români delà scoale are să se facă, ca şi până acum, in limba bisericei, românească. Consis-torul metropolitan să respingă ori-ce încercare contrară acestei disposiţiuni, înaintând în causă representaţiune la guvern.

Maj. Sa a primit pe ministrul Lu­kács Mercuri în audienţă şi i-a făcut cunoscut, că nu primeşte programul referitor la concesiunile militare elabo­rat de comisiunea de ç parlamentară şi 1-a însărcinat să comunice comisiu-nei punctul Seu de vedere. Lukács a petrecut foarte scurt timp la Maj. Sa. Representanţilor presei Lukács a decla­rat următoarele:

— M. Sa mi-a făcut cunoscut punc­tul seu de vedere şi sunt însărcinat să comunic aceasta acasă. Nu merg la Budapesta în calitate oficială, ci numai ca mijlocitor. Aceste ştiri a produs mare consternaţiune la Budapesta. Unii mem­brii din partidul liberal sunt de părere, că nu pot ceda. Independiştii sunt fu­rioşi, zicênd, că acuma nu mai e vorba de causa partidului liberal, ci de causa întregei » naţiuni».

fag- б. B Ú N U L E C O N O M Nr. 42

DELA REUNIUNILE NOASTRE

A 13-a exposiţie de vite:

Petrunsă de însemnătatea exposi-ţiilor, tinera „Reuniune română de agri­cultură din comitatul Sibiiu", în scurtul interval de 15 ani de existenţa, a aran-giat nu mai puţin de 18 exposiţii şi anume 13 exposiţii de vite de prăsilă, 3 exposiţii de poame (în Selişte, Sebe­şul-săsesc şi Sibiiu), una din industria d e casă (în Sibiiu) şi una de oi de prăsilă (în Poiana). Acestea singure ar fi suficiente dovezi despre hărnicia şi desinteresarea, ce caracterisează pe câr­macii ei cum şi despre dragostea şi încrederea, ce le-o arată poporaţiuhea pentru binele căreia lucrează ei.

Drept efecte ale lucrărilor, sëvêr-şite de aceasta harnică Reuniune şi în deosebi ale exposiţiilor de vite, e pră­sită de vite rassa Pinzgau, rëspândità aproape pe întreagă întinderea comita­tului Sibiiu şi în legătură cu aceasta cultura nutreţurilor măestrite (trifoiu, napi de nutreţ, lucerna etc.) şi folosirea maşinilor şi uneltelor economice, de cari poporaţiunea română, extrem de conservatoare, până bine de curênd, se ţinea departe.

La exposiţia a 13-a, ţinută Luni, la 21 Septemvrie n. c , în comuna Ra­coviţa bogată în materialul expus, dat n e a fost së ne convingem despre ce poate produce înţelepciunea şi hărnicia ţeranului nostru econom. înţelepciune au dovedit exponenţii de acolo prin alegerea s o i u r i l o r s u p e r i o a r e de vite de prăsilă, cu cari îşi îmbogăţesc gospodăria lor şi hărnicie au arëtat ei prin buna îngrijire, ce o dau vitelor lor.

La buna reuşita a acestei exposiţi au contribuit foarte mult activitatea de voltată de comitetul arangiator local în frunte cu notarul Irimie Răduţ, pa-rochul Valeriu Florian şi primarul de acoio loan Vichendea, cari nu au cru­ţat nici jertfe de timp şi nici ostenele numai şi numai, ca exposiţia din Ra­coviţa së nu remână îndërëtul altor ex­posiţii arangiate de Reuniune.

Comitul central al reuniunei a avut d e representanţi la exposiţie pe presi-dentul Reuniunei, dl D . Comşa, pe se­cretarul ei, dl Victor Tordăşianu, şi pe membrul din comitet, dl R. Simu, ear' comunele învecinate representate au fost prin un numër mare de economi în frânte cu preoţimea, notarii şi primarii lor Dovadă aceasta, că interesul şi în poporaţiunea din partea locului este viu ş i cald pentru lucrurile bune, închinate inaintărei ţeranului nostru agricultor.

După întregirea sa cu suplenţi la locurile vacante, juriul s'a constituit,

numind ca président al seu, pe presi-dehtul Reuniunei, dl Demetriu Comşa, de secretar, pe secretarul Reuniunei dl Vie. Tordăşianu ear la orele 1 0 ' / 2 şi-a început anevoioasa şi obositoarea lucrare, ce s'a terminat abia la orele 5 d. a.

La premiare s'a avut în vedere pe lângă materialul expus şi hărnicia şi priceperea proprietarului. E la tot caşul foarte dureros, că Reuniunei nu-i stau mai multe mijloace băneşti pentru asemenea lucruri la disposiţie, dat fiind, că şi premiile distribuite, împintenează pe econom la buna îngrijire a vitelor sale.

Premii s'au împărţit în valoare de 2 0 0 coroane şi anume la grupa tauri unul, la grupa tăurenci 3, la grupa vaci 13, la grupa junince 21 Ia grupa viţele 10 şi la grupa oi, berbeci, noatine şi noatini 14. Exponenţii premiaţi sunt din comunele Racoviţa, Sebeşul-inferior, Tălmăcel, Boita, Avrig, Sebeşul-superior, Bradu. N'a fost representată la exposi­ţie comuna Porceşti.

împărţirea premiilor a fost prece­dată de un discurs instructiv, rostit, în faţa exponenţilor şi a oaspeţilor nume­roşi, de presidentul D. Comşa.

Numeroşii oaspeţi, după sferşirea lucrărilor, au fost invitaţi la mesele bo­gate ale parochului Florian şi la cea a notariului Irimie Răduţ. Cause mie ne­cunoscute, dar în tot caşul regretabile, au causât împărţirea la doue case a celor, cari de un interes comun conduşi — în comun au lucrat la aceasta ex­posiţie. Ar fi de dorit ca la anumite lucrări, economii noştri delà sate — së ne găsească pe toţi la un loc şi lucrând umër la umër pentru binele nostru, pe care dacă înşine nu'l urmărim, streinii, şi altfel jeloşi de făpturile noastre bune, — bucurase-vor de ne înţelegerile më-runte dintre noi.

Nepreocupat.

Tirgul prodnotelor In Budapesta.

Speculanţii americani au cercetat sub diferite observări să susţină pe piaţa internaţională preţul ridicat al cerealelor, dar' n'au reuşit, căci s'a dove­dit, că tn Argentinja, India şi Australia au fost re­colte bogate. Afară de aceasta se importează foarte multe din Rusia şi Balcani. Morile americane, cu puţine excepţiuni, s'au provë/ut cu bucate pe timp mai îndelungat. In Antwerp s'au adunat deja 1 milion m. m. de grâu. Pe pieţele franceze domneşte linişte. Se crede, că Frircia nici anul acesta nu va importa bucate din afară. Pe pieţele engleze s'au făcut oare-cari schimbări. Recolta terii noastre s'a dove­dit de mai slabă de cum se credea, din care causa se fac deja importările. Pe piaţa germană circulaţia e normală şi preţurile urcate. Piaţa din Budapesta a fost slab cercetată, nici chiar morile n'au făcut cumpărări mai mari. Grâul ce s'a adus la piaţ se urcă la 130.000 m. m. Preturile au scăzut cu 5 fileri

faţă de sëptëmâna trecută. Sëcara s'a căutat bine. Cea de Oct. s'a incheiat cu cor. 6"12—641. Orzul n'a suferit nici o schimbare. Ovêsul a scăzut în preţ. Cel de Oct. s'a încheiat cu cor. 5'29. Cucuruzul s'a vêndut cu cor. 615. Făină s'a vêndut puţină. Morile au scăzut preţul cu 20 fii.

Cursul pieţii din Budapesta — în 22 Octomvrie n. 1903 —

Per 50 klgr. Grâu . . . 7 4 5 - 7-70 Secară . . 6 20— 6-30 Orz . . . . 7 - 7 0 - 7-80 Mei . . . . 5 4 5 - 6-50 Ovës . . . 5 - 4 1 - 5-50 Cucuruz. . 6 - 1 5 - 6-20 Rapiţă. . . 1 1 - 8 0 - 11-95 Trifoi . . . 4800— 6 3 - -Lucerna. . 4 3 - 0 0 - 5 2 - -Mohor . . 9 5 0 - 10-50 Măzeriche. 7 - 0 0 - «<7-50 Fasole . . 7 5 0 - 1 2 — Mazère . . 6 - 0 0 - T— Mazăr. coj. 1 4 0 0 - 2 2 -Linte . . . 1 0 - 13 — Păsat . . . 5 7 5 - 6 — Mac . . . . 2 7 - 0 0 - 29 — Sëm. de in 0 0 0 0 - oo- -S. de cânep. 8 - 7 5 - 9-50 Prune . . . 1 2 - 7 5 - 16-50 Lictar . . . 16 -50- 18-50 Untură . . 00 OO- oo-oo Slănină . . OO 00— oo-oo Zahăr brut 22 25— 22-50 Cafea lava 75 0 0 - 120 — Caf.Santos 36-00— 38-— Caf. Portor. 78-00— 120 —

Per Miere . Ceară . . Nuci . . . 30-00 Cartofi roza 6 -40

100 klgr. 1 0 0 - 0 0 - 1 2 0 - -1 3 0 0 0 - 1 4 0 - -

6 0 -6 - -

Cart.galb. 5 00— 5"75 Ceapă roşie 3 00— 6'80 Usturoi . 12 0 0 - 16 — Piper n . 132 00—142 —

Piment. . Cassia . . Cuişoare. Ghimber . Paprică . Ulei de in

„ de rap. ,, de lern.

In brut. . Câmp. br. Lână nsp.

62-00 •-86-00— 98-• 92-00—100 -75-00—142--70-00—180-75-00— 77'-6 4 - 0 0 - 65'-

129-60-148--00-00 •-6 4 0 0 - 70--

120 00-124-

Migdale . 175-00-250--Smochine 30'00— 38'-Alune . . 138-00-142--Stafide V. 6 0 - 0 0 - 70"-

Per. 1 klgr. Unt proasp. 1-50— 2-16 Caş Emental 210— 2'20

„ Groer . 1 2 0 - 1 40 „ Trapist. 1-20— 1-50 „ Liptau . 0-88— 1-30

Brânz. deoae 110— 1'40

Bumbac bal. 0000—0000 Portoc.uda 5-50—12 50 Lămâi „ 4-50— 6 5 0 Ouë (I+40)1ada 57ЧЮ-63 —

Per 100 Litr. Spirt raff. 14500—148 — Spirt brut 145-00—146 —

„ denat. 34-50— 36-50 Trevere . 92-00— 95 — Sligovit . 100 0 0 - 102 — Esent. otetllO 00—120 —

Preţul fainei din 2 2 O c t o m . n. 1 9 0 3 . Per 50 klgr.

0 1 2 3 4 5 12-70 12-30 1 2 - - 11-60 11-20 10 90

6 7 7i/* 8 Tărâţe 1 0 - 9-20 8-60 5-70 3-70

C U R S U L M O N E T E L O R Galbinul . . 1134 Napoleon d'or (20 franci) aur . 194)5 20 Maree germane aur . . . . 23 48 Bilete germ. 100 Mărci . . . . 11727

„ francese 100 franci . . . 95'20 „ române 100 lei 9465

Târgurile din Ungaria. Transilvania şi Banat. Delà 29 Oct. până la 4 Nov. n. 1903.

Joi Vineri Sâmbătă

Dumineci Luni Marţi Mercuri

30 Chichiş. Poiana-sărată. 31 Borgo-prund. Deva. Gherghio-Alfalëu..

Nadeş. Bandul-de-Câmpie. Ayârbiciu.. Rodna-veche.

1 Cluj. Sân-Georgiu (1. Bistriţa). Dras. 2 Ciosveni. Marpod.

4 Sighişoara. Racoşul-de-jos. Teaca.

Oaliniaral vechin şi nou al séptëmânsi. Dum. a 20-a d. Ros., gl. 3 sft. 9.

Dum. Luni Marţi Mere. Joi Vineri Sâmb.

12 M. Prob. 13 M. Carp 14 ф Cuv. Paraschiva 15 M. Lucian 16 M. Login 17 P. Osie 18 A. şi Ev. Luca

25 Crisant 26 Amand 27 Sabina 28 Simeon 29 Narcis 30 Claudie 81 Volfgang

Redactor-responsabil: Aurel P. Barcianu,

Nr. 42 B U N U L E C O N O M Pag. 7

Cruce sau stea duplă electromagnetică.

P a t e n t N r . 8 6 9 6 7 .

Nu e crucea lui Volta.

Nu e mijloc secret.

Vindecă şi înviorează pe lângă

g a r a n ţ i e .

Deosebită atenţiune e a se da împrejurării, că acest apatat vindecă boale vechi de 20 ani. Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra durerilor ele cap si dinţi, migrene, nevralgie, impedecarea circulaţi-unii săng elui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de inimă, sgărciuri de inimă, asma, auzul greu, sgărciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, rcceală la mâni şi la pi­cioare, reuma, podagră, ischias, udul în pat, influenţa, in­somnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi mul­tor altor boale cari la tractare normală a medicului se vindecă prin electricitate. In cancelaria mea se află ates­tate incurse din ţoale părţile lumii, cari pretuesc cu mulţă-mire invenţiunea mea şi ori-cine poate examina aceste ates­tate. Acel pacient, care în decurs de 45 zile nu se va vindeca i-se retrimite banii. Unde ori-ce încercare s'a constatat zadarnică, rog a proba aparatul meu. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis si se confunde cu aparatul » Voltat deoare-ce „Gasul-Volta" atât în Germania cât şi în Austro-Un-garia a fost oficios oprit fiind nefolositor, pe când apa­ratul meu e în genere cunoscut, apreţiat şi cercetat. Deja eftinătatea crucei mele electro-magnetice o recomandă

( 1 9 0 ) îndeosebi. a3— Preţul aparatului mare e 6 coroane

folosibil la morburi cari nu sunt mai vechi de 15 ani.

Preţul aparatului mic e 4 coroane folosibil la copii şi femei de constituţie foarte slabă.

Expediţie din centru şi locul de vênzarepentru ţeară şi streinătate e:

MÜLLER ALBERT, Budapesta, F., strada Vadász 42G. colţul strada Kálmán.

de fer şi oţel si pentru păstrat bani,

registre şi documente în t o a t e

mărimile şi formele.

S o l i d i t a t e g a r a n t a t ă . 0 0 0 0 0 Preturi eftine. 0 0 0 0 0

A se adresa la : P r i m a fabrică tran­

s i lvană privi legiată ce s . şi reg. de

c a s s e de fer şi oţe l 0 0 0 0 0 alui =

R. Ö S Z Y S I B I I U — ( N A G Y S Z E B E N ) Strada Dumbrăvii Nr. 3 - Strada Bruckenthal Nr. 5

(•9s) Preţ curent ilustrat 1 7 — * s

se trimite la cerere gratis şi franco.

„IDEAL" institut tipografic şi librărie

In Hunedoara (Vajda-Hunyad). Serviciu prompt! — Preţuri ieftine!

La „Pannoiiia" t?£T?£ Să află Must de Vereeoz,

excelent de bun şi dulce 1 litr. 36 cr. U n pahar de Bere 8 or.

! ! N o r o c d e o s e b i t l a T ö r ö k ! !

De neîntrecut este norocul, care favorisează colecturile noastre principale.

D e j a mai mult de 12 milioane cor. am plătit, în scurt timp, muşteriilor noştri. Singur în cele 5 luni din urmă Свів ІМІ ІМГІ 3 CâŞtijuTÎ, Şi anume, marele

premiu de 605.000 cor. pe Nr. 5 7 0 8 0

100.000 « « « 7 4 3 6 6

90.000 « « « 1 0 9 7 8 0

şi afară de acestea încă multe alte câştiguri însemnate.

Avênd deci loteria aceasta cele mai multe şanse de câştig dintre

toate loteriile din lume, îndemnăm pe fiecare ca delà acesta să-şi procure

losurile. — In a 13-a loterie de clasă reg. ung. se vor trage din nou din

ÍÍ0 .000 losuri 55 .000 cu câştig în bani. In total se vor sorţi în curs de 5 luni enorma sumă de

1 4 M i l l i o n e n 4 5 9 . 0 0 0 K r o n e n

in ca. 5 Monaten verloost

D e r g r ö s s t e G e w i n n b e t r ä g t i m g l ü c k l i c h s t e n F a l l e s

S p e c i e ü 1 P r ä m i e m i t 6 0 0 - 0 0 0 « 1 G e w i n n à 4 0 0 - 0 0 0 *

1 à 2 0 0 0 0 0 * 2 à I O O O O O * 1 à ! M M M M > . 2 à

H O O O O 1 à 7 0 0 0 0 2 à 6 0 - 0 0 0 , 1 à 5 0 0 0 0 .

I à 4 0 - 0 0 0 9 5 à 3 0 ' 0 0 0 9 3 à 2 5 . 0 0 0 , 8 à 2 0 - 0 0 0 ?

8 à 1 5 * 0 0 0 » 3 6 à Î O - O O O * und n o c h v i e l e a n d e r e ;

z u s a m m e n 5 5 * 0 0 0 G e w i n n e u n d P r ä m i e i m B e t r a g e v o n

K r o n e n 1 4 9 4 5 9 - 0 0 0 -

Costul losurilor originale de clasa I. es te :

pentru o optime (Va) fl. - * 7 5 sau cor. 1 5 0 pentru un pătr. (V4) f l . 1'50 sau cor. 3 ' —

„ o jumët. (V2) „ 3 — „ „ 6 — l ( 1 întreg (VO „ 6 — „ „ 12 —

şi se trimit cu ramburs sau în urma t r imiteri i anticipată a banilor.

= Planurile oficiale se trimit gratis. =

Cererile pentru losuri originale rugăm a Ie face cu încredere până în

1 . Iu

O K & C o . Casă de bancă tn Budapesta.

Cel mai mare débitant al Ungariei în loteria de clasă. Secţiunile loteriei de clasă a colecturei noastre principale sunt:

C e n t r a l a : T h e r e s i e n r i n g 4 6 / a . 1. f i l ială: V a i t z n e r r i n g 4 .

2. f i l ia lă: M u s e u m r i n g 11. 3. f i l ia lă: E l i s a b e t h r i n g 5 4 .

S c r i s o a r e de c o m a n d ă : a se tă ia . Dior A. TÖrÖk & Comp. ргіт-colectori, Budapesta.

Vë rog a-'mi trimite losuri originale de clasa I. a loteriei de clasă reg. ung. privi­legiate, dimpreună cu planul oficial. (217) 3 - 6

Suma de coroane.. j este a se ridica prin ramburs ( '. ) ce nu convine rugăm a şterge. I urmează prin mandat postal, i

î" Í -o * )

ê Pag. 8 B U N U L E C O N O M Nr. 42

Cel mai mare deposit de ciasoraice, giuvaeruri şi obiecte de aur şi argint în

Transilvania (iii) la 2 1 - 2 6

I u l i u s E r ő s î n Sibiiu, S t r a d a C i s n ă d i e i N r . 3

(Palatul Transilvania).

Tot felul de cia­soraice, giuvae­ruri de aur si ar-gint, podoabe bi­sericeşti etc

Toa te obiectele bine şi frumos lu­crate, ieftine, cu preţuri fixe.

Serviciu prompt şi conştienţios. La cerere se trimite preţ curent bogat ilustrat.

(2181 • A N U N Ţ Pentru grădina de altoi şi şcoala

practica economică iniţiată de comuna Se l i ş te , se caută un conducëtor.

Cei-ce doresc a fi angajaţi să se adreseze până în 15 Nov. a. O. la subsemnata primărie, înaintendu-'şi şi documente despre pregătirile teoretice şi despre aplicarea de până aci.

Onorarul se va stabili prin înţele­gere ulterioară.

Competenţii vor indica în ofert şi ceea-ce pretind.

Selişte, în 14 Octomvrie 1903 Primăria comunală.

Nicolae Henţiu m. fi., notar.

Dumitru Popa m. /., primar.

TrÎOrill I m t o c m ' t Pentru curăţirea de grâu —- şi secară sau pentru orz şi ovës.

1 JJ întocmit pentru curăţirea de să-" cară şi grâu sau orz şi ovës şi

pentru sortarea grăunţelor în d o u e sau în t r e i despărţeminte, alegênd şi seminţele de burueni în un despăr ţement deosebit .

* * *

TriOrUl Yía m t o c r r n t de a alege ovësul sau orzul din grâu, sau ovës din orz

separând totodată şi seminţele de burueni .

y întocmit pentru grâu şi ovës sau pentru orz şi ovës. Grăunţele se

sortează în 4 despărţeminte deosebite şi afară de aceasta mai alege şi seminţele de burueni .

* * Eu liferez aceste triore cu manta de tinichea (pleu) frezat şi ţin în depositul meu numai de acestea. Acestea sporesc la lucru cu 2 5 % mai mult ca cele cu tinichele numai stozuite. Triore cu tinichele stozuite cu 5 % mai eftine.

Rog a comanda triorele la timp mai bine chiar mai de vreme.

*

Recomand totodată şi p r e s s e l e (teascurile) de v i n şi p o a m e .

= Se aoordă şi plata In rate pe lângă interese de 6% = (141) . * . 4 2 - 5 2

Preţuri curente amănunţ i te s e trimit

la cerere gratuit şi franco. ~

Carol F. Jickeli, Sibiiu.

In editura institutului tipografic „ I D E A L " clin Hunedoara (Vajdahunyad). * Au apărut cele 3 Calendare noue pe anul v i s e c t 1904 .

BUNUL ECONOM" cu o mu l ţ ime de pove ţe econo­mice, poveşt i , g lume, etc . şi cu

i lustrat iuni.

Preţul unui exemplar 30 fii.

„ Ţ E K A N U I x U I " în tocmit pen t ru ţeranii noş t r i cu literatur.i , poveţe , poesii, g lume, etc. şi cu i lustrat iuni numeroase .

„SFÂNTA TREIME 1 Й afară de i lustrat iuni n u m e r o a s e IM biografii, pove ţe , poveşt i , g lume, poveţe , etc. mai conţine şi o mul - ™

ţ ime de rugăciuni cu chipur i sfinte.

Preţul unui exemplar 4 0 fil. | Pretai unui exemplar 50 fii.

Vênzëtorilor li-se dă rabatul cuvenit!

Sä

Nu exista

Seminţe agricole şi de grădină mai bune şi mai recomandabile ca acelea, care le expediază de 28 ani

MAUTHNER ÖDÖN Furnisorul Curţii Regale în BUDA-PESTA. Cancelaria şi depozitele : Str. RottenbiUer 33. Localul de vênzare: Str. Andràssy 23.

(139) Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco. 42—62

Editor-proprietar Aurel P. Barcianu. Tip. Institutului tipografic „Minerva" in Orăştie.