і т і и і і U I U M P R O P R I E T A R : APARE SĂPTĂMÂNAL A N U L X L V I I • Nr. 26 SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25 АПОМАМСМТР ^ei 2 2 0 p e l a n С л и п А Т Л і Э Л І І ^ І І С Т і П ^ о DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU '' „ 120 pe 6 luni P R E Ţ U L 5 L E I S Â M B Ă T A 13 A U G U S T 1 9 3 8 nscrisă sub Nr. 163 Trib. Ilfov. „ , „ , „ ^ x , „ о л , „

T E L E F O N : 3.30.10 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

Variaţiuni pe o tema veche

Funcţ iunea liberatoare a artei a fost de multă vreme recunoscută. Aristotel recomanda spectacolul tragediilor ca pe o terapeutică necesară higiénéi morale şi sufleteşti a fiecăruia.

Dar pentru artist, prilejul liberării prin artă ascunde o primejdie pe care n'o întâmpină simplul muritor, şi anu­me : l iberarea de u n conţinut sufletesc apăsător, prin modelarea lui în forma obiectivă a expresie i artistice poate face loc uneori unei alte obsesii , apă­sând la rându-i cu puterea de înrâurire a tradiţiei pe care o exercită opera creată asupra creaţiei viitoare.

Plagiatul se pedepseşte , dar autopla-giatul, datorită şi unei toleranţe u imi­toare, se practică cu o l ibertate care depăşeşte de cele mai mul te ori limita îngăduită a sti lului propriu.

Scriitorul este mereu îmbiat să pro­fite de acel „elan câştigat" a cărui ispi­tă şi-o interzicea André Gide în t imp ce scria Les f aux - m o n n a y e u r s , chiar delà u n capitol la altul. N e j a m a i s p r o ­fiter de l ' é l an acquis înseamnă refuzul de a se lăsa atras pe panta facilităţii şi a îngăduinţei uşuratice cu sine însuşi, căreia numai o superioară conştiinţă artistică îi poate rezista fără teama u-nei stânjeniri a r i tmului de creaţie.

Fără teamă, pentrucă legea interioa­ră a creaţiei artistice isvorăşte, în cazul celor posedaţi de vocaţia scrisului, din nevoia ne învinsă de a se depăşi, prin încercări repetate , năzuind atingerea unui ideal de perfecţ iune dorita cu a-cea putere de transfigurare niciodată descurajată, a focului sacru lăuntric.

C â n t a r e a ca re n ' a fost spusă E m a i f r u m o a s ă ca o r i ca re

— exprimă prest igiul unic pe care-1 e-xercită asupra artistului creaţi;» necu­prinsă încă în expresia ei comunicativa şi faţă de care, opera elaborată nu re­prezintă decât — ca pentru Mallarmé, — é t u d e s en v u e de m i e u x .

Intre obsesia operei create şi mirajul celei închipuite numai , încape toată dulcea suferinţă mângaetoare a artis­tului. Prezenţa ei — numiţ i -o chin pro­meteic sau demon lăuntric al perfecţi­unii — înzestrează opera poetului cu un t imbru grav care n u poate scăpa auzului deprins al cititorului de ver­suri.

E o suferinţă mai rodnică decât orice bucurie şi sufletul aceluia în care s'a adăpostit se umple de recunoştinţa ha­rului revărsat asupra-i, ce i-a fost dat lui să-l împartă şi celorlalţi.

Poetul ştie asta când spune, mângâ-indu-şi vul turul care-1 sfâşie :

D u r e r e a n o a s t r ă - a d u c e cald şi b ine Celor h r ă n i ţ i cu j e r t f e l e d in noi.

Ca orice poet, a avut şi Goethe vul­turul lui, pe care el a ştiut să- l domes­ticească atâta cât ş i când era nevoe . Dar alţii, tot lăsându-1 să se amestece printre orătăniile din ogradă, îl fac să piardă gustul zborului planat pe înăl­ţimi şi ajunge că n u se mai deosebeşte de curcile şi raţele cu care ciuguleşte împreună, din aceeaşi strachină.

— n —

Verona Mormântul Julietei

C E E S T E P O E S I A ? F ă r ă îndoia lă s u n t la ordi­

nea zilei p rob leme poli t ice şi economice , p rob leme sociale, ae o rd in i n t e r n şi i n t e r n a ­ţ ional , de u n in t e re s m a i g rav şi m a i imed ia t , d e c â t mot ivu l p e n t r u ca re o s t a n ţ ă poa t e fi m a i f rumoasă decâ t a l ta , p e n t r u ce u n vers a re d e a s u p r a lui acel polen de u n a u t e n t i c l i r ism ce îl face n e m u r i t o r şi p e n t r u c e u n a l tu l n u e decâ t p u r ă proză vers i f ica tă .

Dar t o tu ş n u t rebu ie p r e a uşor u i t a t f ap tu l c ă orice c.vilizaţie a î n c e p u t în cl ipa în ca re aces te nevoi econo­mice , fiz.ce a m p u t e a spune , au î n c e t a t de a fi p r e a acu t e şi a c tua l e .

D a c ă nevoia c ă r n i i şi a s t omacu lu i ş i -a e x p r i m a t e-x i s t e n ţ a ei în mod ap roape p e r m a n e n t p r i n revoluţ i i şi războaie , s p i r i t u a l i t a t e a p o ­poare lor , isuto f o r m a ei cea m a i s u p e r i o a r ă a r t ă şi ş t i in ­ţă , a dus-o c ă t r e iubi re de a-p roape le său , sp re u n a n i s m şi r ea l p rogres omenesc .

Acolo u n d e versul îşi face auzi t t i m b r u l lui de s i m p a ­t ie to ta lă , b u b u i t u l t u n u l u i şi t o r ţ a i n c e n d i a r ă îşi s t ing f l a că ra lor uc igă toa re . Omul , o r icâ t a p u t u t b i ru i pe duş ­m a n i , o r i câ t a p u t u t cot ropi p ă m â n t u r i ce n u e r a u ale

lui, n u s'a p u t u t e m a n c i p a in a d e v ă r a t a omen ie d e c â t a t u n c i când , fu ra t de u n vis î n t r e două bă tă l i i , a p u t u t scr i je la pe fildeşul u n u i e le­f an t sau mis t r e ţ , c o n t u r u l u n u i z imbru sau peş te - fe t i ş . In aces t desen şi în a c e a s t ă poezie, î n c e a r c ă să p e r m a ­nent izeze mis t e ru l n a t u r i i , al suf le tu lu i omenesc ce î nce ­pea să se n a s c ă .

Omul , fă.ră u m b r ă de î n ­doială , e m a i p u ţ i n acolo u n ­cie nevoile lui c a r n a l e îi d a u ghes să c o n s t r u i a s c ă maş in i n imic i toa re , d e c â t acolo u n ­de suf le tu l lui , descoper ind o u n a n i m ă s impa t i e f a ţ ă de c rea ţ i e se descopere pe el, v ib r ând o c oa rdă de r u d i ­m e n t a r i n s t r u m e n t , sau bâ l -b â i n d p r i m u l vers l e g ă n a t .

NEVOIA DE POEZIE

D a r nevoia de a face sau m a i cu s e a m ă de a a scu l t a poezie e oare ea a t â t de i m ­per ioasă ?

R ă s p u n d e m fă ră nici o şo­văială, p r i n t r ' u n ca tegor ic Nu.

F o a r t e m u l ţ i d i n t r e noi se acomodează azi f ă ră poezie m u l t m a i b ine decâ t f ă r ă o s e r a t ă d s d a n s s au u n joc de poker , s a u o s e a r ă p e t r e c u t ă la c inematogra f .

Lipsa unu i r o m a n , fie el c h i a r poli ţ is t , se s imte dese­ori m a i m u l t d e c â t nevoia ce t i tu lu i u n e i f rumoase s t a n ţ e .

S u n t şi azi m u l t e ţ ă r i u n ­de se scr iu şi se сД-esc foa r ­te r a r eo r i versur i . Se s i m t e oare nevoia la to ţ i oamen i i p ă m â n t u l u i de l u m i n a e lec­t r ică , de autois trade, de a-vioane, sau c h i a r de t r e n u r i ?

Orice nevoie r a f i n a t ă , n u e c r e a t ă decâ t de u n ra f ina ­m e n t al suf le tu lu i sau al t rupu lu i , şi ch i a r a t u n c i c â n d î n c e a t ă să m a i exis te , sau n ' a ex i s t a t v reoda tă , se poa te c rea a c e a s t ă nevoie .

Nu oa re în aceeaş i l u m i n ă poa t e fi p r iv i t ă azi poezia f a ţ ă de m a r e a b u n ă - v o i n ţ ă a Min is te ru lu i de I n s t r u c ­ţ i une publ ică , ce p r i n d ispo-z i ţ iun i de ord in a d m i n i s t r a ­tiv, o r e c o m a n d ă profesor i ­lor şi au to r i lo r de m a n u a l e d idac t ice ?

D a r n o u ă poeţ i lor ne e t a r e t e a m ă , şi cu s i g u r a n ţ ă a m fi cei d i n t â i a în f ie ra aceas ­t ă dispoziţ ie de ord in cu i tu -ra l , d a c ă d in o rea şi g reş i tă în ţe legere a ceeaoe t r e b u e sâ fie şi e poezia, s 'ar face p r i n p r ea m u l t e ana l ize omoirâ-toa re ale poez.ei c h i a r , o n o u ă t o r t u r ă p e n t r u elevi o n o u ă

de MIHAI MOŞANDREI

oră p e n t r u care dispensele medica le , n ' a r fi a c o r d a t e Rolul poeziei e t ocma i acela de a e x p r i m a : „le n o n - d i -re" , „le n o n - u s a g e " , acel in­expugnab i l capr ic iu suf le­tesc, î n d ă r ă t n i c or icăre i a n ­c h e t e cr i t ice, rea l i s te , şi pe ca re p r e a m u l t ă l u m i n ă îl voalează, î n t o c m a i p r e c u m soarele emu l s iunea d u p ă o p lacă fotografică.

Rolul poetu lu i e tocmai sà expr ime ceea ce proza nu poa t e exp r ima .

Să le-o facem dar d r a g ă şcolari lor , a şa c u m l e - a m face p r i e t en i a cu a u d i ţ i a unei viori de Eneseu, aşa c u m i - am in t e r e sa de m i s ­te ru l une i p ă d u r i , de n e ­voia u n e i rugăc iun i . Poe­tu l caire a r m â h n i u n suflet de adolescent , t o c m a i p e n ­t ru ca re scrie, a r p u t e a fi a-semui t cu o m a m ă ce face să se izbească p rop r iu l ei co­pil, pe ca re v rea să- l înve ţe să m e a r g ă .

F i i ndcă n u e o g reşa lă d a ­că a m a f i rma t , că poezia, î n ­tocmai .ca şi c r ed in ţ a , ca şi muzica , face p a r t e i n t e g r a n ­t ă din suf le tu l m u l t o r a d in noi, da r n u al t u t u r o r a .

(Urmare în pag. 2-a)

Traducerile Nu traducerile de propagandă, din

româneşte în limbile streine culte, ca să fim cunoscuţi şi preţuiţi. Şi nici tra­ducerile din capodoperele universale, în româneşte pentru o instruire a pu­blicului mai amplă. Ci traducerea în sine. ca muncă literară, ca exerciţiu trudnic şi rareori încununat cu succes decisiv. Ca producţie literară traduce­rea are o soartă de l ica tă .

Deobiceiu, casna în sine a interpre­tării contează şi supunerea atentă la aspriwJle ei constitue un fapt de cul­tură. Nu porneşti să traduci decât în urma unei asimilări, atât tehnice cât şi spirituale, a conţinutului. Şi în faUi frumuseţilor originale, temperamentul artistic poate înflori deopotrivă, iar gândul că pe marginea aceleiaş fraze, dealungul epocilor de cultură, au rodit atâtea structuri creatoare, este un gând superior, uman i s t i c , i a t ă o ргорогШипе scrisă acum aproape două mii de ani. I a m q u e pe r p l a t e a s c o m m e a n t e m popul i f r é q u e n t e r f lor ibus se r t i s e t solut is ad-p r e c a n t u r . (Apuleius) .

Cum să traducem ? Avem un singur verb, dar propoziţiunea este plină de mişcare şi l u m i n ă , şi s ensu l ei se шг duiază muzical, ca dintr'o bucurie inte­rioară. Participiile şi adverbul nu-i în­tunecă fluiditatea, deaceea socotim ni­merit să întrebuinţăm mai multe verbe la indicativ decât în original: c ând ea m e r g e a p e s t răz i , p o p o r u l se îmbulzea , a s v â r l e a cu j e r b e şi l u j e re de flori şi se ruga . Propunem să redăm astfel deo­camdată, cuceriţi în deosebi de adie­rea sclipitoare din „floribus sertis et solutis". In alt exemplu pe care îl dăm, vom avea mai p u ţ i n ă m i ş c a r e şi o m a i profundă contemplaţie lăuntrică: I am m u l ţ i m o r t a l i u m longis i t i n e r i b u s a t q u e a l t l ss imis m a r i s m e a t i b u s aci saecul i s p e c i m e n g l o r i s u m conf lueban t . (Apu­leius) . S 'a r p ă r e a că t o c m a i aici se cere să traducem cu mişcare, fiind vorba de pelerinagii peste ţări şi mări ale cre­dincioşilor.

Credem totuşi că punctul de strălu­cire al propoziţiei este a d saecul i speci­m e n g lor iosum, şi de modul cum vom traduce cele patru cuvinte, depinde în­tinderea şi calitatea restului. Ele indică însă un moment culminant de adoraţie lăuntrică, o exaltare şi ca să facem să sclipească razele de stea magică, vom înerca să spunem: s p r e a r ă t a r e a de s lavă a veacu lu i . Dacă aşezăm la urmă cuvintele alese cu răsunet mistic celelalte părţi se vor rândui de la sine, ca nişte falduri într'un ceremonial de adoraţie: m u l ţ i m u r i t o r i se r e v ă r s a u în va lur i , p e d r u m u r i lung i şi pe căile p r o ­funde a le măr i i , sp re a r ă t a r e a de s lavă a veacu lu i .

Şi este cu totul semnificativ că în epocile de înflorire a culturii originale, traducerile au fost o îndeletnicire de cinste. O literatură închisă în ea în­săşi, cum e cea antică, serveşte totdea­una de criteriu pentru m o d u l c u m est; luminată şi actualizată prin traduceri. Dealtminteri, literatura antică aduce cel mai mare profit intelectual, celor ce se ocupă de ea, şi momentul când ea se b u c u r ă de un cult m a x i m , cores ­p u n d e unei înălţări maxime în cultură.

— î. —

P O E T I C ŞI ONYRIC Pen t ru l i t e r a t u r a f ranceză se c r ede

în deobşte că iden t i f i ca rea e x p e r i e n ţ e i poetice cu e x p e r i e n ţ a ony r i că d a t e a z ă de la sup ra rea l i ş t i . Aceas tă e r o a r e t e o ­retică e însă ceva m a i veche . F ă r ă a-i căuta r ădăc in i l e g e r m a n i c e , o g ă s i m la unul d i n t r e r oman t i c i i francezi m i n o r i . Gérard de N e r v a l . în f an t a smagor i i l e lui, după cum în suş prec izează , u r m ă ­rea . . revărsarea v i su lu i în v i a t a r ea l ă " . Conduita e x c e n t r i c ă în v i a t ă ca si a b ­surditatea prozei d in Aurélia ou le Rêve et la Vie i se m o t i v e a z ă p r i n câş ­tigul poet ic pe ca re îl s p e r a de la p ro­movarea s tăr i i de vis ca n o r m ă l i t e ra ră si socială

Suprareal iş t i i lui B r e t o n , d in acest punct de vede re , au p r e l u a t de la G é ­rard L a b r u n i e , c u m se n u m e a in a d e ­văr s t ran iu l de N e r v a l , o me tod ică a visului şi o c r ed in ţ ă în benef ic iu l p o e ­tic al o n y r i s m u l u i . A t â t de m u l t s ' au alăturat aceşt i poe ţ i ide i i onyr i ce . că unul d in t r e ei făcea, cu t o a t ă ser iozi-

de VLADIMIR STREINU

t a tea , g l u m e des tu l d e s t up ide ; el se î nch idea în casă zile în t reg i , d u p ă ce a t â r n a s e la i n t r a r e o t ăb l i ţ ă pe ca re e ra scr is : „Le p o è t e t r ava i l l e " . Se î n ţ e l ege că v iz i ta tor i i obişnui ţ i , o z i—două , n u l -au s u p ă r a t ; d a r a t r e i a zi. u n u l a in­t r a t t o tuş : poe tu l sforăia. B r e t o n co­m e n t e a z ă faptu l , v e n i n d — e v i d e n t —• cu teor ia , d u p ă care p o e t u l în s o m n es te u n exp lo ra to r , u n sca fandru , etc.. . .

D a r p u n c t u l de p l e c a r e al s u p r a r e a l i ş ­t i lor n ' a fost a t â t Aurélia, câ t a f i r m a ­ţi i le ps ichologiei nou i a s u p r a vie ţ i i i n ­conş t i en te . Cu deoseb i r e F r e u d socotise v isul ca un fel de chee s igu ră a Incon­ş t i en tu lu i . D u p ă el, v ise le a u u n con ţ i ­n u t man i f e s t şi u n c o n ţ i n u t l a t en t . C o n ­ţ i n u t u l man i f e s t e de n a t u r a h a l u c i n a ­ţiei, i a r cel latent , es te însăş i v ia ţa i n ­conş t i en tă a celui ca re v isează

I n t r e u n u l si a l tu l a r e loc u n p roces de modi f i ca re r ad ica lă ca re face de n e ­r ecunoscu t c o n ţ i n u t u l man i f e s t fa ţă de c o n ţ i n u t u l l a t en t . Deaceea , p s i chana l i ş -

tii i n t e r v i n să l ă m u r e a s c ă aces t p roces obscur , să - l l umineze , să de a o i n t e r ­p r e t a r e viselor , p e n t r u a descoper i na ­t u r a i nd iv idua l ă — inconş t i en tă , adică a d e v ă r u l ps ichologic

Teor i a lor imp l i că şi ideea de l i be r ­t a t e m a i m a r e a v ie ţ i i ps ichice în t i m ­pu l s o m n u l u i . N imic de o rd in social , et ic sau es te t ic n u împied ică desfăşu­r a r e a vieţ i i i n t e r i o a r e în somn. N a t u r a se dec l a ră în a d e v ă r u l ei î n t r e g , f ă r ă nici o s t â n j e n i r e d in p a r t e a r a ţ i un i i

S u p r a r e a l i s m u l , f i ind o şcoală a l i ­b e r t ă ţ i i abso lu te , a p ro f i t a t de to t ceea ce f r e u d i s m u l îi oferea; a prof i ta t a t â t de l i b e r t a t e a v ie ţ i i onyr ice , d i n ca r e ş i -au f o r m u l a t cunoscu tu l „ a u t o m a ­t i sm ps ih ic" , cât şi de i m p o r t a n ţ a ps i -chana l i t i că a v isu lu i , ca o chee a vie ţ i i i nconş t i en te , p e ca re a u cu l t iva t -o în chip exc luz iv .

Şi n u n u m a i în t eo r i a lui F r e u d găs im rădăc in i l e aces te i e ro r i es te t ice ; ps i cho-logia g e n e r a l ă m a i v e c h e o a l i m e n t e a z ă şi ea d in be l şug . Căci v isul es te spon­t an , e l iber , e i r a ţ i ona l şi e x a g e r a t , asa c u m cer poeţ i i r o m a n t i c i să fie „ insp i ­r a ţ i a " .

Or ig ina ident i f icăr i i s tă r i i de v i s cu

s t a r ea de poezie es te aşa d a r teore t ică . A s e m ă n ă r i l e po t m e r g e ch i a r m a i de­

p a r t e . S t a r e a ony r i că se c o n s u m ă r a p i d ca şi s t a r e a l i r ică; a r e m i ş c a r e i n d e ­p e n d e n t ă şi nrci u n concep t i n t e l ec tua l n u i n t r ă în c o m p u n e r e a ei de imag in i .

Dar o r icâ te r a p o r t u r i a r fi î n t r e o r ­d inea poe t ică şi dezo rd inea onyr ică , fapt es te că d e v a s t a r e a p r o d u s ă de ideea a s e m ă n ă r i i lor în c â m p u l l i t e r a r r ă m â n e fără p r e c e d e n t . Şi azi, d u p ă ce fur ia s u p r a r e a l i s t ă a t r ecu t , a p a r î n toa tă l i m p e z i m e a scopur i l e u r m ă r i t e de aceas tă m i ş c a r e l i t e r a r ă ana rh i că .

F ă r ă îndoială , s u p r a r e a l i s m u l a fost o şcoală în p r i m u l r â n d a d i s t ruger i i .

P o r n i n d d in dada i sm, s'a p u t u t c r ede i m m o m e n t că, sp r e deoseb i re de fu­ria d e s t r u c t o a r e a pă r in ţ i lo r , s u p r a r e a ­liştii u r m ă r e s c a l t ceva şi a n u m e a d e v ă ­ru l in sp i ra ţ i e i poet ice . D u p ă desvo l t ă -r i l e u l t e r i o a r e a le mişcăr i i lor, ei con­t i nuă însă ope ra a n a r h i c ă a dada iş t i lo r şi o desvol tă , m u t â n d - o ch ia r pe t e r e n social . Căci în Second manifeste..., B r e ­t o n t r e c e d in d o m e n i u l p u r l i t e r a r în cel social, f ăcând o p ro fe s iune de c r e ­d in ţă r evo lu ţ i ona ră . Şi se î n ţ e l ege că n imic n u ma i es te de d i scu ta t cu scr i i ­

tor i i car i n u m a i s u n t scr i i tor i . Totuş i , dacă sup ra rea l i ş t i i po t r iv i t

ins t inc te lor lor de a n a r h i e a u cu l t i va t s t ă r i l e ony r i ce p e l a t u r a de i ncoe ren ţ ă şi l i be r t i na j , n u î n s e m n e a z ă că î n t r e vis şi poezie n u es te nici o l e g ă t u r ă .

L ă s â n d de o p a r t e l u m e a de imagin i , c a r e p r i e ş t e a t â t u n e i a cât şi a l teia , ră ­m â n e t o t d e a u n a de dor i t ca poeţi i să se s imtă , când c o m p u n , s t ăpân i ţ i în î n t r e ­g i m e de imag in i l e lor ca şi o m u l care v isează — de visele lui . Cine n u p o a t e o b s e r v a a s u p r a lu i î n suş aceas tă p u t e r e exc luz ivă a onyr i cu lu i ? Visul se în ­t ovă ră şe ş t e î n t o t d e a u n a cu un sent i ­m e n t de p l en i t ud ine , p e ca re n u m a i m a r i l e ope re poet ice îl m a i susci tă .

Fe r i c i r ea ca şi ne fe r ic i rea , în vis, s u n t copleş i toare . U n c â m p înf lor i t sau o fia­r ă care ne u r m ă r e ş t e devin , p e p l a n u l onyr ic , imag in i cu t o t u l a b s o r b a n t e , d u p ă c u m Luceafărul lui E m i n e s c u face pe or ice ci t i tor , în m o m e n t u l lec tur i i , ind isponib i l .

I n t r e „poe t i c " şi „ o n y r i c " vo r fi e-x i s t â n d analogi i de m e c a n i c ă i n t e r n ă sau de n a t u r ă , d a r coef ic ientul de in­s t r u c ţ i u n e al viselor, p e n t r u poeţ i , s tă în c a r a c t e r u l lor de p l en i t ud ine .

UNIVERSUL LITERAR 13 August 1938

CRONICA LITERARA de CONSTANTIN FÂNTÂNERU

Teodor Al. Munteanu : S T E P O E S I A ? „Viori de lut" Poeme, Bucovina", 1938

O d a t ă cu p r e z e n t a r e a v o l u m u l u i de p o e m e a l d- lu i T e o d o r Al . M u n t e a n u , n e v o m î n g ă d u i să f acem câ teva con­s ide ra ţ i i a s u p r a u n e i ca tegor i i d in l i ­r i s m u l r o m â n e s c nou , f o r m a t d e d u p ă 1930. Ca tegor ia e s t e a poe ţ i lo r t i ne r i d e p r o v e n i e n ţ ă r u r a l ă , a l e că ro r p r o ­duc ţ i i în fă ţ i şează u n d u b l u aspect , al evocăr i v ie ţ i i î n c e p u t e în sa t şi al s e n ­s ibi l i tă ţ i d e s v o l t a t e p r i n i n t r a r e a î n ­t r ' u n m e d i u o ră şenesc . S i tua ţ i a aceas ta n u e s t e l ipsi tă , a m s p u n e , de a n u m e a-van tag i i . M e m o r i a v ie ţ i i r u r a l e , copi lă­r ia, pe isag iu l , a n s a m b l u l d e fo r ţ e m o ­r a l e şi n a t u r a l e , su f le tu l o a m e n i l o r de l â n g ă p ă m â n t , cons t i t ue p e n t r u poe t un dat, u n m a t e r i a l a s imi l a t def ini t iv , o e x i s t e n ţ ă s igură , d e s p r e ca r e n u sc p o a t e în nici u n ch ip îndoi . T o t ce îşi a d u c e a m i n t e , s'a des fă şu ra t aeve , î n ­t r ' o l u m e ca re a apus , — e d rep t , — d a r c a r e n ' a m u r i t sp i r i tua l , f indcă o a s e m e n e a m o a r t e n u e posibi lă . D i m ­pot r ivă , r ă m a s ă n u m a i în spir i t , aceas tă l u m e c a p ă t ă o ca l i t a t e poet ică , adică ce r e de la s ine să fie e x p r i m a t ă l i r ic ! S i m p l a evoca re a ei, î n a m i n t i r e , n u p o a t e fi decâ t m a n i f e s t a r e a une i s ince­r i t ă ţ i l i r ice :

Priete-ne, adu-mi aminte De Moldova noastră nesfârşită ca o aş­

teptare. Mi-e dor de mama,—caldă sărbătoare, De amurgurile de altădată, De fântâni cu ciuturi albe Şi cumpene până la cer, De culesul viilor, De porumbul verde, De cirezile întârziate pe coastă, De salcâmii bătrâni, De lanurile copilăriei Şi de crinii claselor primare. Scutură-mi în pumni nopţile satului, Să le beau. Mi-e sete...

(Popas, 12)

P e l ângă ceea ce p o a r t ă în suflet , d in faza vie ţ i i sa le ru r a l e , poe tu l n u m a i a r e n e v o e să i nven t eze , s au să a m p l i ­fice a l tceva . El n u se găseş te în s i tua­ţ ia de a-şi crea o l u m e poet ică , d e a-şi croi în r e a l i t a t e o v iz iune , f i indcă p e r ­spec t iva ex i s t ă înapoi , i nepu izab i l ă su ­f le teş te . Ea n u se spr i j ină t eo re t i c p e n imic , ci t r ă e ş t e p r i n l e g ă t u r a tac i tă cu t r e cu tu l , — p r i n ceea ce poe tu l d e ­c l a ră că s i m t e ca „dor" şi „sete". L i ­rismul sorb i t d in aceas tă su r să b iog ra ­fică n u a r e n imic s t r u c t u r a l cu t r a d i ­ţ iona l i smul , ca re es te o r ă s f r â n g e r e t eo re t i că a s u p r a o r i zon tu r i lo r de v ia ţ ă r u r a l ă , p o r n i t ă cu a r g u m e n t e din e s e n ­ţa cu l tur i i . Trad i ţ iona l i ş t i i p o t să n u a ibă o r ig ină r u r a l ă ! S e p o a t e sus ţ ine de al t fel că ei n u in tuesc în s u b s t a n ţ a sa f e n o m e n u l vieţ i i d e l â n g ă p ă m â n t , şi că cons t ruc ţ i a lor poe t ică 9*ar spr i j in i p e concep te m a i gene ra l e , c u m a r ii acela a l sens ib i l i tă ţ i i p r imi t ive , al pu ­r i t ă ţ i i n a t u r a l e , al au t en t i c i t ă ţ i i folklo-ru lu i , etc. , e tc . C rea ţ i a ca re e x p r i m ă o b iograf ie r u r a l ă , n u se b izue pe nici o a b s t r a c ţ i u n e , ea e s t e u n dat ps icho lo-gic, es te dor şi sete. S e n t i m e n t u l g e n e ­r a l d i n ca r e se a l i m e n t e a z ă es te de n a ­t u r ă t rag ică . El impl ică i revers ib i lu l . I n t r e p r e z e n t şi t r e c u t se află so lu ţ ia de con t i nu i t a t e a mor ţ i i . Ceva a m u r i t d in m o m e n t ce a fost cu p u t i n ţ ă o nouă v ia ţă , cea o răşenească , cu t o tu l deose ­b i tă d e p r i m a , care n u se m a i p o a t e r e î n v i a p r i n experienţă. Ea n u m a i es te vie decâ t î n spir i t , acolo u n d e sp re a fi v iu ceva, t r e b u e să m o a r ă în r ea l i t a t e . S 'ar zice că s'a r e n u n ţ a t la v i a ţ a copi­lăr iei , n u m a i s p r e a a v e a p r e z e n ţ a ei în sp i r i t , n ea l t e r ab i l ă . O as t fe l d e p r e z e n ­ţ ă a u n e i v ie ţ i la c a r e s'a r e n u n ţ a t , în r ea l i t a t e , e s t e însă d u r e r e , es te o p o ­v a r ă de ne l in i ş t e ! Dragos t ea însăş i es te su fe r in ţă , dep i ldă d ragos t ea m a m e i . M a m a p o e t u l u i e s t e cea m a i c h i n u i t o a r e d i n a m i n t i r i l e r ă m a s e dincolo, în l u m e a l a c a r e a „ r e n u n ţ a t " , şi p e ca r e n ' o m a i v e d e decâ t ca pe s t e u n m a l d e p r ă ­pas t i e .

M a m a es te do ru l cel m a i cumpl i t , i nepu izab i l :

Deseori, când streşinile sfarmă cântec greu,

La fereastra nopţii unde's treaz nu­mai eu,

Iar salcâmii uzi îşi clatină încet candelabrele de licurici, De parcă auzi foşnetul veşniciei, Gândurile-mi frânte se'ndreaptă spre

tine, Ingenuchind smerit La altarul vorbelor senine Şi-al bunătăţii dumnezeeşti altar, Asemeni lunii de var Ciuntită de nori, căzută la hotar.

Chipul tău blajin ce-l ţiu închis In adâncul sufletului Ca pe un vis, Mă mângâe şi mâ'ndrumă, îmi scutură râsul de brumă, Pe crengile plânsului Tu-mi altoeşti Meri domneşti Şii flori de b a l adă .

î n s u ş i p o r t r e t u l pe care d. Teodor Al . M u n t e a n u îl face m a m e i , es te o confes iune, m ă r t u r i s i n d p r i n ace leaş cuv in te , d r a m a î n s t r ă i n ă r i i : Tu eşti plămădită Din aluat ceresc şi din eterna voie; Privirea ta duioasă, obosită. De vremuri şi muncă ne'ntreruptă,

Teodor AL Munteanu

Din altă lume pare ruptă împarte pretutindeni pace. Tu n'ai urît pe nimeni: nici nu ştii, mei

nu poţi; Iubirea ta se desface Ca un răsărit de soare peste caişi ne­

copţi. Adevărul numai la tine l-am găsit, Tu mamă, tu singură în viaţă nu m'ai

amăgit; Deaceea, poate, icoana ta bătută în

strămoşesc ban, Răsare tot mai sfântă şi o înfloreşte fie­

care an. Scrisoare deschisă, pag . 73

A v a n t a g i u l de ca r e a m p o m e n i t la î ncepu t re iese şi din c a r a c t e r u l d e a b ­so lu tă s ince r i t a t e al poeziei . L i r i s m u l d- lui Teodor Al . M u n t e a n u es te s incer p r i n el însuşi , de o s ince r i t a t e e l e m e n ­t a r ă o a r e c u m , ca al elegi i f runze lor în­g ă l b e n i t e t o a m n a , de e x e m p l u . De aci g ingăş ia şi t o n u l p r o n u n ţ a t în su rd ină , aces te aco rdu r i de l ica te , ce rn i t e cu m e ­lancol ie .

Ce exp re s i e poet ică găseş te a u t o r u l p e n t r u e x p e r i e n ţ a sa de v i a ţ ă d in a doua e t a p ă biograf ică? A î n c e p u t î n ­t r ' a d e v ă r u n t r a i u nou, v iguros , de l u p ­t ă t o r in te lec tua l , ca re a r e des tu l ă e n e r ­gie sp r e a-şi f ixa noi r ădăc in i de a d a p ­ta re? î n ţ e l e g e m că v i a ţ a r u r a l ă o cân t ă elegiac, f i indcă es te u n d o m e n i u la ca re a r e n u n ţ a t , d in care a ieşi t fă ră î n t o a r ­ce re .

A v e m în l i t e r a t u r a n o a s t r ă cazul fe­r ic i t al u n i u poet , c a r e a găs i t în v i a ţ a de t r a n s p l a n t a ţ i e o răşenească , u n m e ­d i u d e r a p i d ă a d a p t a r e : d. N. Crevedia . I n u l t i m u l v o l u m d e p o e m e „Maria", d-sa s lăveş te căsnicia ca pe u n u l d in s t ă r i l e eufor ice pe ca re i l-a a d u s o r a ­şul , d u p ă ce m a i ' n a in t e cân tase , con­fo r tu l b a n u l u i , al glor iei , a l t ehn ice i . Ora şu l c roeş te a l t e d i m e n s i u n i t r a iu lu i . I n locomoţ ia cu ae rop l anu l , în s p e c t a ­colele de a r tă , în toa te achiz i ţ i le ş t i in­ţe i şi cu l tu re i , d. N. Creved ia găseş te u n m a t e r i a l p las t ic î ndes tu l ă to r , sp r e a făur i o n o u ă l u m e d e evolu ţ ie . Se p a r e că aces ta es te m e r s u l firesc, p e n t r u s t r u c t u r i l e ta r i , s ubs t an ţ i a l e . A d a p t a r e a dovedeş te e sen ţ i a l i t a t ea . D a r n u to t ­d e a u n a n e p u t i n ţ a de a d a p t a r e î n v e d e ­rează l ipsa de subs t an ţ ă . Ma i es te e v a ­d a r e a în fan tas t ic , în care caz l u m e a t r ă i t ă aeve , d e v i n e c â m p de t r ans f i ­g u r ă r i , p roces m ă r t u r i s i t d e ope ra lui C r e a n g ă î n t r e a g ă . S 'a r m a i p u t e a d e a ­s e m e n i ca din i ncapac i t a t ea de a d a p t a r e să se ivească o sens ib i l i t a te or ig ina lă , p ro fundă , u n l i r i sm t r ag ic î ncăpă to r p e n t r u u n m a r e t a l e n t poet ic .

D. Teodor Al. M u n t e a n u , f ă ră a pa r ­t ic ipa la ca tegor ia poe ţ i lo r „ a d a p ­t a ţ i " , ca d. Creved ia , îşi soa rbe ene rg ia d in t recu t , o raşu l neofe r indu- i

N u însuş i P a u l Va lé ry , poe tu l f ran­cez cunoscut , n u oa re el sus ţ inea că la î ncepu tu l t u t u r o r l u c r u r i l o r a fost F a ­b u l a ; î n aces t sens că or ice cauza l i t a t e a luc rur i lo r , or ice p r inc ip iu a l lor, n u e decâ t o i n v e n ţ i u n e fabuloasă .

Poez ia fiind u n m i t ea n u p o a t e d e ­cât d i spa r e p r i n p r e a m u l t ă p rec iz iune , f i indcă f an tome lo r le e t e a m ă de l u ­m i n ă . Poez ia m a i cu s e a m ă n u t r e b u -ieş te j u d e c a t ă d u p ă aceleaş i cr i ter i i ca proza .

Mul t m a i veche decâ t r o m a n u l şi d e ­câ t t o a t e genu r i l e l i t e ra re , poezia na ş t e cea d in t â i a l ă t u r i d e c r e d i n ţ a î n t r ' o l u m e vi i toare , a l ă t u r i d e muz ică şi dans , la toa te popoare l e cu m a r i ene rg i i sp i ­r i t ua l e . Ind ien i i şi vech i i E len i au r i ­d ica t -o p e c u l m i p e c a r e mi len i i l e d e c u l t u r ă ce n e d e s p a r t d e ei, n ' a u reuş i t s'o u r c e m a i su s .

D a r l ă s ând u i t ă r i i i s tor icul câ t d e succ in t al une i poezii compa ra t e , p e s a m a t r a t a t e l o r d e i s to r i e l i t e r a ră , m ă voi m ă r g i n i doa ră azi , să subl in iez v ă ­di ta contrazicere ce ex i s tă a t â t de p e r ­t i n e n t î n secolul ce t r ă i m î n t r e v i a ţ a m e c a n i z a t ă a lui , şi e l anu l s p r e o m a i m a r e şi m a i r ă s p â n d i t ă sp i r i t ua l i t a t e a o m u l u i m o d e r n .

H O M O F A B E R

Rea l i smu l confor tu lu i deci , v i t eza cu ca r e v ia ţ a t r e b u i e t r ă i t ă , pof ta de „ j u i s ă r i " p r ea m a r i şi de supra fa ţ ă , o p u n e m o d e r n i s m u l vie ţ i i a c a d e m i s m u ­lui cons idera t ca î m b ă t r â n i t al lumi i vechi .

P a r e deci l u p t a î n t r e l i be r t a t ea l u ­mii ind iv idua le , şi ce re r i l e l umi i colec­t ive. Dacă p e n t r u re l ie fa rea aces tor fap te a m lua ca izb i tor e x e m p l u d o a r felul locu in ţe lor n o a s t r e con t i nen t a l e ma i m u l t s au m a i p u ţ i n m o d e s t e şi oceanu l ace lor o r a şe „ z g â r i e - n o r i " al S t a t e l o r - U n i t e a le A m e r i c e i a m p u t e a p ă t r u n d e m a i a d â n c în p r ă p a s t i a ce d e s p a r t e o m u l d e azi de o a m e n i i v i i to ­ru lu i ; două u m a n i t ă ţ i a m p u t e a s p u n e .

U n esseist şi m a r e f rancez L e C o r b u -sier, u n e n t u s i a s t al Amer i c i i d a r şi u n n e g a t o r al d r u m u l u i a r ă t a t de ea u m a ­ni tă ţ i i , în v o l u m u l său „Voyage au p a y s des t im ides" , face o a d m i r a b i l ă pa ra l e l ă î n t r e l u m e a veche şi cea nouă , în s l u j ­ba maş in i smu lu i .

încă h r a n a t r e b u i t o a r e u n e i nou i c reş ­t e r i : Brazdă proaspătă, brazdă sfântă, braz­

dă străbună, Păstrătoare de datină şi îndemn, Lasă-mă să te sărut, cucernic semn, Buzele-mi uscate asupra ta să pună, Lasă-mă să îngenunchiu încet lângă

tine, Să te'mbrăţişez şi să te strâng ca pe o

icoană, Să-ţi beau apoi toate ulcioarele cu vi­

goare pline Gându-mi să se dospiască'n miros de

pământ şi'n mană. (Eternitate, pag . 17).

Mai r ă m â n e să d ă m e x e m p l u din p r o d u c ţ i a i svo râ t ă d in sens ib i l i t a tea nouă , o răşenească , la al că re i t e m e i a r s ta în p r i m u l r â n d t r i s t e ţ ea n e a d a p t ă -rii . S u b aces t r a p o r t poezia d- lui T e o ­do r Al . M u n t e a n u es te cu t o tu l p i ldu i ­toa re ! P u ţ i n e cu leger i de p o e m e t r a n s ­mi t l ec to ru lu i a t â t a a m ă r ă c i u n e , ca viorile d -sa le de lu t . C â n t e c u l p ă m â n ­tu lu i , î n evocare , es te melanco l ie , d a r v i a ţ a o răşenească se des făşoară î n t r ' o m ă c i n a r e şi m a i du re roasă , d in ca re poe tu l n u se p o a t e descă tuşa , ca d i n ­t r ' u n ocol de m o a r t e . D e o c a m d a t ă n ' a r e nicio p u t i n ţ ă d e e v a d a r e :

Aş vrea să-mi prind în palme chipul cu jarul gurii să-Z desmierd

Să'nalţ spre ceruri jurăminte că niciodată nu-l mai pierd

Şi'ngenuchiat la poarta arsă în vatra anilor pustii

De lacăte să-mi sprijin fruntea şi să le spun ce jale mi-i.

Să mă cerşesc sau de se poate prin luptă dreaptă să mă fur,

Din nou să fiu cu mine-alături: un petec limpede de-azur.

, (Descătuşare, 'pag. 36).

Poez ie de accente , de exc l ama ţ i i şi s i nce r i t a t e to ta lă , cu lege rea d e p o e m e p r i n c a r e d e b u t e a z ă d. T e o d o r Al . M u n ­t e a n u a t r a g e suf ic ient a t e n ţ i a şi s t i m a n o a s t r ă sp r e a-1 socoti p r i n t r e t ine r i i poe ţ i de azi, în a că ro r voca ţ i e a v e m î n c r e d e r e . A u t o r u l se găseş t e de s igu r la o r ă s p â n t i e dificilă. P r o b l e m a evadă r i i sau a a d a p t ă r i i e s t e des tu l d e i m p o r ­t a n t ă p e n t r u o ca r ie ră l i t e r a ră . D u p ă ch ipu l c u m o va rezolva , îşi va m â n t u i t a l en tu l .

( U R M A R E D I N P A G . I-A)

„Zgâr i e -no r i i voş t r i s u n t t o tu ş p r e a mic i " , a spus e i cobo rând p e n t r u p r i m a oa ră la N e w - Y o r k , p r i m u l o raş al l u ­mii . A v r u t p r i n aceas ta , cu s igu ran ţ ă , să i n s i n u e z e că amer i can i i t o tu ş n ' a u u i t a t î n de s tu l suf le tu l , poezia l umi i vechi . F i indcă dv. ş t i ţ i că s t i lu l e s ingur l i r ism, prozodie , el se e x p r i m ă n u fă ră de o f ină i ron ie fa ţă de aceşt i zgâr ie no r i : U n e c a t a s t r o p h e fée r ique! Legi le a r m o n i e i clasice n ' a u ce căuta , poezia şi t oa tă t r ad i ţ i a ei. T o t u l aci e o p e r a m a ­şinii şi a m e c a n i s m u l u i . S t i lu l a r h i t e c ­t u r a l re f lec tează m a i p u ţ i n l ini i a r h i t e c ­ton ice câ t concep tu l d e sp i r i t ua l i t a t e al epocii r espec t ive , al societăţ i i ce a l u c r a t c lăd i rea . G â n d i ţ i - v ă la o cu lă r o ­m â n e a s c ă şi apoi la u n cas te l m e d i e v a l f rancez, la o m o s c h e e a r a b ă şi la u n t e m p l u g rec . I n f iecare d in e le e n u n u m a i o s implă fo rmă, d a r poezia şi su­f le tul u n u i veac .

A u aces te cons t ruc ţ i i o sp i r i t ua l i t a t e a lor? F ă r ă îndoia lă , şi t o t fă ră î n d o ­ia lă a f i r m ă m că to t m a ş i n i s m u l m o d e r n a fost i ncapab i l să dea aces t suflet al une i n a ţ i u n i og l ind i t s u b fo rma lu i de l egendă în c o n g l o m e r a t u l u n u i m a t e ­r ia l a rh i t ec ton ic .

D a r to tuş aces t p r e a plas t ic e x e m p l u n u n e se rveş t e d e c â t să d o v e d i m c u m tot r e s t u l omeni r i i a m e r i c a n e n u se poa t e complace şi r e c u n o a ş t e decâ t în t r e p i d a ţ i u n e a aces tu i confort , î n ca re oameni i dev in s imple numere, suf le te le f i ind cât m a i m u l t un i fo rmiza te , s t an ­da rd i za t e .

Astăzi , d in ne fe r i c i r e p e n t r u poezia suf le te lor noas t re , c ă t r e felul aces ta regimentar şi numeric, t ind c â t m a i i n t e n s civi l izaţ i i le n o a s t r e e u r o p e n e .

Suf le te le alese, s i m ţ i n d u n gol, se în ­t r i s tează d e acest e l a n mis t i c to t m a i scăzut , i a r a r t a d in aceas tă cauză to t m a i s impl i f ica tă p e n t r u g u s t u l u n u i p u ­bl ic ce n u m a i p r i c epe azi decâ t ceea ce î n s e a m n ă confort , se n a ş t e şi ea tot m a i î n t i n a t ă de e l e m e n t e n a ţ i o n a l e sau de a l t o rd in decâ t a l e x p e r i e n ţ e i n o a s ­t r e , de m a r e şi a d e v ă r a t ă a r t ă . A r h i t e c ­t u r a , s c u l p t u r a (monumen te l e ) , poezia uneo r i , i au a spec tu l indus t r i a l i ză r i i lor, al fabr icăr i i u ş o a r e şi în ser ie .

Poe ţ i i fac l u c r ă r i ciclice, scu lp tor i i m o n u m e n t e d u p ă acelaş p ro to t ip , fă ră să m a i v o r b i m de cut i i le a rh i t ec ţ i lo r . O m u l poeziei p a r e că r ă m â n e tot m a i a scuns acelui p a t r i a r h a t bucol ic când toa te fe­n o m e n e l e n a t u r i i l e p r i v e a cu t e a m ă , cu s p a i m ă uneor i , t r a n s f o r m â n d u - l e în lu-

Mihai Moşandrei

m i n a i m a g i n a ţ i e i lu i în simboluri şi mituri. Suf l e tu l p ă r e a o a n t e n ă ga ta să v ib r eze la p r i m a i m p r e s i e sau s e n z a ­ţie, ca impres i a să fie r e p e r c u t a t ă apoi cu v i b r ă r i de clopot. T o t u l se p e t r e c e a î n t r e P a r a d i s şi In fe rn . C â n d t i r a n i a cosmosulu i îi d ă d e a u n pic de r ăgaz îşi o rgan iza l ibe r o poezie d e e l an şi con­t e m p l a ţ i e . V e r s u r i l e f e c u n d a u oda t ă cu holdele , cu pomi i ce în f loreau , cu ape le m ă r i l o r ce p r i m ă v a r a se l in iş ­t eau . P ă m â n t u l , h u m a d in ca re C r e a t o ­r u l n e - a p l ă m ă d i t , ace l A l m a M a t e r al ant ic i lor , e r a foar te a p r o a p e de i n i m a poe tu lu i vech iu .

Ace l Eu n o u ţ â şn i t d in l in iş tea t r u ­pu lu i , d in c o n t e m p l a ţ i a n e s t â n j e n i t ă a suf le tu lu i , a d a t i s tor ie i : Mi raco lu l E len , R e n a ş t e r e a , a r t a m a r e a F r a n ţ e i d in sec. 17, 18 şi 19.

I n aces te t i m p u r i vechi de al tfel a r ­t i s tu l nu - ş i a r u n c a ope ra lui u n u i vu lg necunoscu t şi anon im, ci în ce rcur i l e cu r ţ i i mona rh i l o r , u n d e ra f ina ţ i i cunos ­că to r i forfoteau. Aceş t ia n u p r e c u p e ­ţ eau , ca şi m o n a r h u l , nici sp r i j i nu l m o r a l şi nici pe cel ma te r i a l , p u n â n -du - i p e a r t i ş t i la a d ă p o s t u l t u t u r o r n e -s i g u r a n ţ e l o r zilei d e m â i n e . T o t u l c reş ­tea î n t r ' u n n a i v ru s t i c i sm pl in de e x u ­b e r a n ţ ă a t u n c i când o p u r ă şi a u t e n t i c ă

c e r e b r a l i t a t e n u p rez ida la f ău r i r ea a-t â t o r ope re .

To tu l e ra p a t r o n a t de t i m p şi de mi­gală de do ru l de săvâ r ş i r e i şi n u de g r a b a ed i t o ru lu i î n t e ţ i t d e ce re r i . Via ţa cu r ţ i l o r p l i nă de be l şug şi l ux , in t r igi le , r ăzboa ie le cava le reş t i în care e ro i smul îşi p u t e a ros t i c u v â n t u l , e r a u tot ce t r e b u i a ca m e d i u naş t e r i i une i copioase şi a d e v ă r a t e a r t e . Azi t o a t e a u fost s c h i m b a t e pe o l ipsă de mis t ic i sm, m u l ­tă i n c o m p e t e n ţ ă , scept ic ism, acolo u n d e ea î n t â m p l ă t o r s 'ar găsi .

Epoca noas t r ă p a r e to t m a i acapa­r a t ă de i ng ine r i e de t ehn ico-mecan ică , în ca re n u se u r m ă r e ş t e d e c â t v o l u p ­tă ţ i t r upeş t i , m a x i m u l d e v ia ţ ă an ima lă cu m i n i m u m de efor t posibi l . Cu r e p e r ­cus iun i î n v i a ţ a a r t e lo r , acolo acest fel de a o î n ţ e l ege i a n u m e l e d e arivism.

E v i d e n t că t r e p i d a ţ i a motoa re lo r , ene rg i a gazelor , ce n e p roec t ează când în s t r a to - s fe ră c â n d în fundu l p ă m â n ­tu lu i , e l ec t r i c i t a tea cu d e r i v a r e a m i n u ­ni lor ei, t oa t ă m e c a n i c a c inema t i ca ce a a juns să rea l i zeze v i teze d e co rpur i cereş t i , t oa te aces te for ţe s t ă p â n i t e de o m şi e x i b a t e în expoz i ţ i un i d e to t fe­lul , a u d a t i ncon tes t ab i l î n c r e d e r e o m u ­lu i d a r l-au secă tu i t , l -au b laza t de n e ­voia l u i d e frumos, d e s t ipra omenesc, d e mi raco l .

T o a t e ace le s e n t i m e n t e nobi le , a l t ru ­is te , cu c a r e u m a n i t a t e a s 'a făl i t t imp de secole: s e n t i m e n t e l e es te t ice , a m o ­roase în sensu l super io r , re l ig ioase , etc. se v ă d azi to t m a i înco l ţ i t e m a i an ih i ­l a t e de u n sp i r i t g loba l u n i f o r m : rea­l i smul p rac t i c , sau , în a l t e t e m p e r a ­m e n t e m a i ce reb ra l e , cu s e n t i m e n t u l ne-l iniş te i şi al d i speră r i i .

R ă m â n e impres i a că m i n u n i l e ş t i in ţe i b lazează l u m e a fa ţă de rea l i ză r i l e şi pos ib i l i t ă ţ i l e a r t i s t u lu i , a r t a , p r i n esenţa ei chiar , n e p u t â n d r ă m â n e o veşnică n o u ă de scope r i r e fă ră d e nicio l e g ă t u r ă cu t r e c u t u l . I n t e l e c t u a l i t a t e a scăzând, v i a ţ a a t e l i e ru lu i s au a şcoalei f i ind tot m a i î n g r e u i a t ă p e de a l tă p a r t e , mase le t i n e r e t u l u i îş i c au t ă m u l ţ u m i r e a azi tot m a i m u l t în s b e n g h i u spor t iv .

Aces t lese-arte a m p u t e a s p u n e e şi u n a d in cauze le a t â t o r şcoli noi de a r t ă la i n t e r v a l e aşa de mici , a polemic i lor to t m a i î n v e r ş u n a t e de c u m t r e b u e şi ce t r e b u e să fie a r ta , a fe lu lu i cum t r e b u i e i m a g i n a t ă o poezie să a ibă cât ma i m u l ţ i c i t i tor i , e tc .

P a r t i z a n al senzaţ ie i , al v ie ţ i i deci sensua le , a l m a t e r i a l i s m u l u i cât ma i fe­roce, cu r ea l i sme le lui cele m a i d e g r a ­dan t e , cât de u şo r e azi să cons ta ţ i o m o r a l ă dub lă , sau o m o r a l ă în vacan ţă ; h o m o faber r ă m â n e p e n t r u să răc ia su­f le tu lu i lui , t o t m a i s t re in efluviilor poeziei

Poez ia la r â n d u l ei se lasă s t r ă b ă t u t ă tot m a i m u l t de ceeace se c h i a m ă teh­nică, ad ică l u p t ă de cuv in te , s in taxă , el ipsă, e tc . , î n d a u n a insp i ra ţ i e i na ive şi s incere , a s e n t i m e n t u l u i tot m a i în­l ă tu r a t .

Poez ia ca o s t a t u ă de m a r m o r ă tot mai m u l t î n v ă l u i t ă de doliu, p a r e că se c la t ină cu vo rbe l e pe b u z e a l e mare lu i poe t : „Dece n u m ' a ş l egăna dacă t rece v r e m e a m e a " .

Cine şt ie însă dacă tot r ă u l na ' re d r e p t efect u n b ine rea l , p r e z e n t sau vi i tor . î ' ă r ă ba loane de ox igen , fără câş t igur i d e n i c iun ord in , d e p a r t e de t r iv i a l i t a t ea şi i n c o m p e t e n ţ a mare lo r masse , cine p o a t e a f i r m a că aceas tă izo­l a r e sp lend idă , n u e tocmai b ine-făcă-t o a r e m ă r e ţ i e i ei m â n d r e .

In aceas tă s i n g u r ă t a t e , în aceas tă de­p ă r t a r e de câş t igul i m e d i a t al p rezen­tu lu i , c ă u t â n d u - s e pe ea to t m a i mu l t îşi va găsi p o a t e în aceas tă pus t i e ta te i zvoare le ei cele m a i l impezi .

L u m e a t r ă e ş t e azi condusă de doi m a r i t i t an i c ă r o r a le d ă r u i e ş t e to t su­f le tul toa te ap lauze le ei: Thanismul şi Actualismul.

P e n t r u ca ceea ce c r e e m noi azi să aibă sor ţ i d e m a r e r ă s u n e t de r e c l a m ă ne ­p l ă t i t ă t r e b u e să împ l inească aceste condi ţ i i : să fie d i sp ropo r ţ i ona t de mare : O s t a t u ă colos, u n r o m a n sau p o e m în 3-4 v o l u m e , u n zgâr ie -nor i , u n vapor cu p r o p o r ţ i i d e oraş , e tc . 2) să fie ori­cum, d a r de ac tua l i t a t e . î n ţ e l ege ţ i prin aceas ta ceva ce n ' a m a i fost, ceva de ca re n u s'a m a i auz i t , etc. , m e r e u Alt­ceva.

Tocmai fa ţă de aceş t i m o n ş t r i cu pi­c ioa re d e lut , esseişt i şi filozofi p recum u n : Berdiaeff , u n Ka i se r l ing , se arată foa r t e ne l in i ş t i ţ i .

A ş a c u m a m a ră t a t , fa ţă d e aceste capr ic i i a le t i m p u l u i n o s t r u , artistul p a r e a se izola to t m a i m u l t , oglindin-d u - s e doa r p e n t r u el, s au p e n t r u ade­v ă r a ţ i i cunoscă to r i î n ape le l impez i ale su f l e tu lu i lu i .

13 August 193 8 UNIVERSUL LITERAR

M ' am d u s la Sanda , m a i m u l t m i ­n a t de bo lnăv ic ioasa d o r i n ţ ă d e a m ă r ă s b u n a î n t r ' u n fel p e A d e ­

la. Sanda , c red că m ă a ş t e p t a p i t i t ă du­pă pe rde l e , căci nici n ' a m apuca t b i n e să apăs p e b u t o n u l soner ie i şi î n d a t ă mi -a deschis uşa .

— C r e d e a m că n 'a i să m a i vii ! m ă în t împină , î n t i n z î n d u - m i mîna .

— V e n e a m chiar dacă n u m ă che ­mai, căci a s t ă s e a r ă p lec !

— Ser ios ? Ne u ră ş t i ch ia r a t î t de mul t ?

— N u u r ă s c p e n i m e n i . D a r t r e b u i e să plec, căci altfel m ă p o m e n e s c dezer ­tor ! Şi n ' a ş v r e a ch ia r aşa să-mi fac debu tu l în m i l i t ă r i e !

U r c ă m o scară . S a n d a m e r g e a l ă tu r i

L Á C Á R 1

de m i n e . O v ă d p a r c ă m a i s t ă p â n ă p e sine, decâ t a m ş t iu t -o p â n ă acum. Poa ­te f i indcă e acasă la ea, sau p o a t e fi ind­că nu se ş t ie o b s e r v a t ă de al ţ i ochi în afară d e ai me i . E î m b r ă c a t ă î n t r ' o ro ­chie a lbă , s t r â n s ă p e t a l i e cu u n cor­don n e g r u şi în s e m i - î n t u n e c i m e a scăr i i pare că lunecă . S c a r a se con t inuă şi a n ­trenat , v r e a u să p o r n e s c î n a i n t e .

— Nu.. . N u te g r ă b i ! ! A m a juns ! ! Şi cu u n ges t r o t u n d îmi desch i se o

uşă, ş i -mi s p u n e : — Aici ! ! P ă t r u n d î n t r ' o odaie îneca tă î n t r ' o

ploaie a lbas t r ă . T a p e t u l , p e r d e l e l e v a ­poroase, fotolii le, t oa t e s u n t a lbas t r e . Doar mob i l a e de cu loa re neag ră , ca şi p i anu l c a r e s t ă p â n e ş t e col ţul d e l ân ­gă f e reas t r ă .

L u m i n a , tot a lbas t r ă , p l o u a t ă d i scre t de s u b aba ju r , a d u n ă p a r c ă b u c h e t e de taină şi le î m p r ă ş t i e p r i n u n g h e r e l e ca­merei .

— Să n u te s u r p r i n d ă că-i a t â t a a lba ­stru la m i n e . Iubesc însă m u l t cu loa rea asta ! M'aş s imţ i î n s i n g u r a t ă dacă mi -a r lipsi !...

— E şi o d i h n i t o a r e ! a d a u g eu. Ce r şi poezie !

— M d a ! Mai m u l t cer şi m a i p u ţ i n ă poezie !

Şi r âde . N u şt iu , e p o a t e p r i m i r e a in ­timă de v ină sau î n l ă t u r a r e a or icăre i formule de conven ţ iona l , d a r m i se p a r e acum că a m în fa ţă a l t ă f i inţă, n u fata pe ca r e a m dăscă l i t -o cu tot felul de inepţii filosofice, în t o a t ă d u p ă - a m i a -za aceia, h o i n ă r i n d p e ma lu l Borci i . E mai s p r i n t e n ă , m a i p l ină de v ia ţă , m a i aproape de m i n e .

S u b u n p r e t e x t o a r e c a r e m ă p ă r ă s e ­şte. R ă m â n â n d s ingur , cons ta t că m ' a m lăsat p r e a m u l t a n t r e n a t de d r ă g ă l ă ­şenia el, i n t r â n d î m b r ă c a t . Deaceea caut să găsesc u n cu ie r în a n t r e u , u n d e îmi las p a l t o n u l , p ă l ă r i a şi fu la ru l . A -proape că m ă fel ic i t că n ' a m a v u t ga­loşi, căci al tfel aş fi i n t r a t cu ei.

In c a m e r ă m i - a t r a g e a t e n ţ i a b ib l io t e ­ca, aşezată în fund. D a r î n a i n t e de a t r e ­ce în r ev i s t ă că r ţ i l e scr ise cu l i t e re au ­rite p e cotor , m ă opresc în fa ţa oglinzii şi mă e x a m i n e z . S u n t m u l ţ u m i t de î n ­făţişarea mea . Şi t o tuş n ' a m ven i t ca să plac.

Bibl io teca e în c u r e n t cu t o a t e n o u ­tăţile l i t e r a r e f ranceze şi r o m â n e ş t i . î n ­cerc să desch id uşa du lapu lu i , l uc ra t admirabil d in n u ş t iu ce fel de l emn , dar e încu ia tă . Deace ia găsesc că-i ma i nimerit să fac u n r e c a p i t u l a t i v vizual

Odaia S a n d e i s t r ă l u c e ş t e p r i n t r ' o de­săvârşită o rd ine . Dacă n ' a r fi p a t u l aşe­zat în mi j locu l ei, aş c r e d e m a i c u r â n d că nu- i u n do rmi to r , ci u n sa lon. S u n t sigur că s'a îngr i j i t p e r s o n a l de a r a n j a ­mentul ei, ş t i ind că as tăz i a r e u n mosa -fir. Altfel n ' a r fi t o tu l a t â t d e me t i cu los aranjat, Şi m ă s i m t o a r e c u m m â n d r u că Sanda mi-a ded ica t aceas tă a t en ţ i e . T o ­tuş n u p r e a - m i p lace . O r d i n e a r ă s p â n d i ­tă aici îm i i m p u n e . N u m ă p o t mişca în voie. P a r c ă m ă u r m ă r e s c toa te obiec­tele.

Deschid p i anu l , c ă u t â n d să ghicesc pe dantura a lbă , n o t a la . î n c e r c ă r i l e m e l e sună spa r t . N o t e l e s a r ca n i ş t e păsă re l e speriate şi n u le las m u l t t i m p sboru l prin cameră : imediat*le omor , în l u m i n a albastră.

Sanda a i n t r a t p e ne s imţ i t e , cu u n în­treg bufe t p u r t a t de o s e r v i t o a r e ca re mă pr iveş te cu ochii m a r i . Noroc că în -chisesem p ianu l , căci a r fi p r e t i n s , poa ­te, să-i cânt .

Tava cu b u n ă t ă ţ i de to t fe lul o aşează pe un t a b u r e l în v e c i n ă t a t e a bibl ioteci i .

I a tă a l t l u c r u care n u - m i place! De ce adică să m ă îndoape ? N u mi-a p l ăcu t n ic ioda tă să fiu t r a t a t . Obice iu l ăsta , (deşi n 'aş p u t e a să l ă m u r e s c de ce) îmi face şi silă şi m ă şi i n t imidează . Mie îmi p lace să m ă n â n c fără să ţ iu s e a m ă de e t i che tă şi de • ins t rumente , ci s im­plu, Ca la noi p e B ă r ă g a n . Ui te ! de pi ldă a c u m : h a b a r n ' a m c u m să m â n u -esc deoseb i te le ceainice, farfur i i , cleşti , cuti i . .

— Dacă ş t i am că v e n i r e a m e a dă n a ş ­t e r e la un festin, n ' a ş fi ven i t ! ros tesc eu cu o a r e c a r e r e p r o ş în glas .

— N u - s eu de v ină! Obice iu l p ă m â n ­tu lu i ! Ş i -apoi n u e fest in ,ci u n modes t ceai!!....

Noroc că m ă s e r v e ş t e ea, căci altfel n ' a ş fi ş t iu t să m â n u e s c toa tă a p a r a ­t u r a aces tu i „modes t " , d a r „ compl i ca t " ceai. M â n u ţ e l e f ine u m b l ă g r ă b i t e p r in ­t r e p o r ţ e l a n u r i l e a lbe . Ea p u n e z a h ă r u l şi m ă îmbie , dacă n u - i p r e a dulce , să ma i iau.

S a n d a n u p a r e câ tuş i de p u ţ i n s t in ­ghe r i t ă . E aceiaş fa tă p e ca r e a m cunos -cu t -o în s e a r a s ă r b ă t o r i r i i ei. D a r astă sea ră ochii ei au m a i m u l t ă s t r ă l u c i r e . A t u n c i p o a t e f i indcă e ra e m o ţ i o n a t ă şi s i l i tă să se î m p a r t ă î n t r e a t â ţ i a mosa -firi, s au p o a t e f i indcă eu m a i a v e a m ochi şi p e n t r u a l tc ineva , n u m i se pă ­r u s e a t â t de d r ăgă l a şă ca acum. O b s e r v la ea ch ia r o do r in ţ ă de a se şti p lă ­cută .

S o r b i m ceaiul a r o m a t , r o n ţ ă i n d piş­co tur i .

— I ţ i p lac p i şco tur i l e ? S u n t f ăcu te de m i n e ! Ei, pof t im : „ îmi p l a c p i ş ­co tu r i l e ?". Şi d a c ă - m i p lac ? T r e b u i e n u m a i decâ t s'o l aud ? Mie n u - m i p lace să a d u c elogii cuiva în faţă, ch ia r a t u n c i când ele a r fi s ince re . N ' a m des tu l ă conv inge re în mine , ca să fac p e celă la l t să m ă creadă , şi-mi p a r e că-s fals. Deace ia tac, îi z â m b e s c şi r on ţ ă i m a i d e p a r t e p i şco tur i le , care , or ice s 'ar zice. s u n t del icioase.

— F e t e l e N e g r e a n u ş t iu c'ai ven i t la mine?

— Da.... O a r e n u t r e b u i a u să şt ie? — Ba d a ! ! ! D a r n ' a u zis n i m i c ? — Ce p u t e a u zice? — Te rog să c rez i că n u înce rc să te

ispi tesc! Insă eu n u p r e a a m obiceiul să inv i t l u m e la m i n e . Cu l u m e a t e gă­seşt i în pa rc , p e „P r inc ipa l ă " , în p ia ţă , l a cofetăr ie , la c inema. Acolo eşt i obli­ga t să î n t r e b i „ce m a i fac i?" sau să r ă s ­punz i , ca u n p a p a g a l : „ m u l ţ u m e s c , b i ­ne! D - t a ? " Ca să inv i ţ i însă acasă t r e ­b u e să m u l ţ u m e ş t i gus tu r i l e . O! Şi s u n t a t â t de fe lu r i t e g u s t u r i l e şi a t â t de p r e ­t en ţ ioase aici în p r iv inc ie , încâ t e o a-d e v ă r a t ă p r o b l e m ă . Ş i -apoi t r e b u e să p r e s a r i p e s t e a n u m i t e repu l s i i f ireşt i , o i n t i m i t a t e ca r e -mi r e p u g n ă şi c a r e b a ­na l izează . N u m a i p r ez in ţ i a t u n c i i ne ­d i tu l p e n t r u cei lal ţ i . Căci aceş t i „cei­la l ţ i " v in în casă ma i m u l t ca să te sp i ­oneze. Şi m i e n u p r e a - m i p lace să m ă ş t iu ce rce ta t ă . Te -am î n t r e b a t as ta fi­indcă a m b ă n u i t că şt i i că în acest oraş , s u n t cons ide ra t ă ca o f i inţă a p a r t e . M'au şi bo teza t : că lugăr i ţ a . P e n t r u a-ceasta ochii o r a şu lu i m ă u r m ă r e s c şi s u n t s igură că v e n i r e a d-tale la mine , va deven i în c u r â n d u n fapt pub l ic . D a r n ' a r e impor tan ţă ! . . . .

— F e t e l e n ' a u zis n imic ! Cel p u ţ i n faţă de m i n e !

— Bănu ie sc că s 'or fi s u p ă r a t . Mai a les că A d e l a ca r e es te o a r e c u m în­d r e p t ă ţ i t ă .

— Te a s i g u r că dacă e v o r b a de în ­d r e p t ă ţ i ţ i şi n e d r e p t ă ţ i ţ i , A d e l a n u a re de ce să se socoată î n t r ' u n a d in a-ces te ca tegor i i .

— Cu toa t e aces tea , c red că n ' a i d r e p ­ta te ! Şi t e - a m c h e m a t ca să - ţ i ce r o e x ­pl ica ţ ie .

— Ia r v r e o compl ica ţ ie? — A, n u ! Nici o compl ica ţ ie . Voesc

să l ă m u r e s c doa r o mică ne în ţe lege re . . . — A n u m e ? — O o b s e r v a ţ i e f ăcu tă de m i n e p e

ca re v r e a u s'o ver i f ic . D a r n u ţi-o s p u n acum. Să m a i m ă ob işnuesc cu p r e z e n ­ţa d- tale .

— Atunci . . . să n e ob i şnu im! Râde . Ochi i ei n e g r i p a r m a i mar i ,

m a i f rumoşi , m a i s t r ă luc i t o r i — Ai d r e p t a t e ! Să n e ob i şnu im. Mai

ales, să n e c u n o a ş t e m . Căci d - ta eşt i un s e m n de î n t r e b a r e !

— Şt iu! Şi d- ta eşt i p e n t r u m i n e o p r o b l e m ă .

— Nos t im ! A t u n c i n e - a m a d u n a t p e n t r u a n e rezolva r ec ip roc ! Crezi că v o m reuş i ?

S a n d a m ă p r i v e ş t e cu î n d r ă s n e a l ă . De abia acum, u i t â n d u - m ă la ea m a i a ten t , o b s e r v că a r e g u r ă f r u m o a s ă şi că u m e ­rii, deş i s l ăbu ţ i , s e a d u n ă l â n g ă ciucu­re le alb, d e a s u p r a sâni lor , î n t r ' o l in ie per fec tă .

— T o t u ş eu n u î nce rc o rezolvare . . . V r e a u n u m a i să l ă m u r e s c ceva. Vezi, eu n u p r e a s u n t m e ş t e r ă în î n to r t oche r i . A m u n obiceiu, p e câ t de ne la locu l lui , pe a.tât de n a t u r a l . î m i p lace să d iscut d i rect , fă ră p r i ze l ă t u r a l n i c e .

Ce d r a c u m a i p u t e a fi oa r e ? — Noi, u r m e a z ă Sanda , n e - a m cu­

noscu t în sea ra a n i v e r s ă r i i me le . — Exac t ! iau eu o a t i t u d i n e dega ja ­

tă — î m i fuseseşi p r e z e n t a t d e su ro r i l e

N e g r e a n u , în t ovă ră ş i a că ro ra veniseş i . Şi fe lul d- ta le de a fi şi de-a a n t r e n a , mi -a p l ăcu t . M ' a m lăsat dusă de p lăce­rea de a fi s ă r b ă t o r i t ă şi de a fi e ro ina ser i i .

— N u c u m v a regre ţ i ? — De ce n u m ă laşi să t e r m i n ? m ă

m u s t r ă ea. — I a r t ă - m ă , d a r m i se p a r e că sun t

î nv inovă ţ i t că aşi fi abuza t de p r i e t en i a d- tale , în ce fel, n u şt iu!

— D e ce n ' a i r ă b d a r e ? N u - i aşa! La ­s ă - m ă să vorbesc!. . . . T e - a m accepta t , u r ­m e a z ă ea, f i indcă e ra i vese l şi n u b a n a l ca cei la l ţ i . D a r t â rz iu a m obse rva t că ţ i - am fost une l t ă !

— U n e l t ă ? In ce fel? — M'a i î n tovă ră ş i t în s ea ra aceia, ca

să ch inu ieş t i pe Ade la . A m p leca t capul ! E ra a d e v ă r a t . .. — T e rog să n u cons ider i a s t a d r e p t

u n r ep roş ! D a c ' a r fi aşa. aş r e g r e t a că t e - a m î n t r e b a t . D a r a m i m p r e s i a că A-de la t e i u b e ş t e şi că o iubeş t i . Ş i -a tunc i n u ' n ţ e l e g de ce vă ch inui ţ i? ! E în a s t a o v o l u p t a t e a iub i r i i?

I - a m p r i n s m â n a ş i -am pr iv i t -o fix. — D o m n i ş o a r ă Sanda , m ă s imt v ino­

va t . Vinova t , f i indcă dac 'aş c ă u t a să m ă apă r , a r t r e b u i să a f i rm a n u m i t e chesti i c a r e n u şi-ar afla locul.

— U n s i n g u r l u c r u t e rog.. . Adela mi -e d ragă ! O iubesc m a i m u l t ca pe o r i ca re fa tă din o raşu l ăs ta . P r i e t e n e nu s u n t e m . E u n ' a m nici o p r i e t e n ă . Insă a d m i r pe fata as ta f i indcă î n t o t d e a u n a ş t i e ce v rea , ş t ie să l u p t e şi să b i ru i a ­scă. Şi n ' a ş v r ea să fiu tocmai eu aceia care . . .

— Nici n u poa t e fi v o r b a d e as ta !!... Te rog să m ă crezi! A fost ceva.... O n e ­bun i e ! Da, abso lu t o n e b u n i e , d e care m ' a m v i n d e c a t subi t . A fost d e a j u n s u n s i m p l u gest , să se s u g r u m e u n v is . C e suges t iv m o t i v p e n t r u u n poem!! D a r . nici d e aşa ceva n u m a i poa t e fi vo rba .

— N u c u m v a s u n t eu d e vină?. . . . I a t ă o î n t r e b a r e p e care n u mi -am

pus -o şi la c a r e n u po t r ă s p u n d e , căci n u pot def ini c e s imt p e n t r u S a n d a . To­t u ş ochii ei negr i , a u a c u m m a i m u l t ă l u m i n ă ca or icând , p u t e r e a lor m ă ţ ine încătuşat . . . .

— D o m n i ş o a r ă Sanda , m i - a r fi pen i ­b i l ca să a ş t e r n eu, f un ing ine p e s i m p a ­t i a d - ta le p e n t r u Adela. . . . D e aceea sun t m u l ţ u m i t că di s ea ră plec. . .

— Chia r p lec i s igu r? — A b s o l u t s igur .

A r ă m a s g â n d i t o a r e . T ă c e r e a scobo-r î t ă e a t â t de grea , încâ t m ă s i m t p r ă ­buş i t , î m i p a r e r ă u că S a n d a va r ă m â ­n e cu o a m i n t i r e u r î t ă d e s p r e m i n e . Aş v r e a s'o conv ing că n u s u n t aşa c u m m ' a u a r ă t a t fapte le , d a r c u m să fac?! Nu, s i n g u r a so lu ţ i e e să p lec cât m a i cu­r â n d d i n o raşu l ăs ta , fă ră să ţ iu s eamă d e n imic .

— Aş p u t e a să t e p e t r e c şi eu la ga r ă? N ' a m p e t r e c u t pe n i m e n i p â n ă a c u m !

— Iţ i m u l ţ u m e s c , da r p lec târziu. . . 1.40 n o a p t e a !...

Discu ţ ia e pen ib i l ă . Deaceea încep s ă - m i frec mâ in i l e , n e r ă b d ă t o r , p â n ă c â n d î n d r ă s n e s c să m ă r idic .

— T e g r ăbeş t i ? — N u u ! D a r n ' a ş v r e a să- ţ i ocup t i m ­

pul!!.. . . — T i m p u l m e u ? O! A m p r e a m u l t

t i m p , ca să mi-1 economisesc . T e rog m a i s ta i ! S u n t s i n g u r ă acasă şi m a m a , la p l e c a r e m ' a r u g a t , că în caz dacă vii , să te re ţ in . O să fie g r e u ?

Şi m â n u ţ e l e a lbe , ca n i ş t e cr ini , îmi su ie p e u m e r i ş i m ă apasă a t â t cât p u ­t e r e a lor î ngădu ie .

— P o a t e te a ş t e a p t ă Ade la . D a r a m să- i vo rbesc eu... Ii voi s p u n e că t e - am r e ţ i n u t con t r a vo in ţ e i d- ta le! Eş t i m u l ­ţ u m i t ?

— Domni şoa ră , n u s u n t d a t o r n i m ă ­n u i n imic .

E a t â t d e d r ăgă l a şă ! Dac 'aş şt i că b r u ­t a l i t a t e a b r a ţ e l o r m e l e n ' a r sper ia-o , aş lua-o p e sus şi-aş p u r t a - o — fulg — p r i n l u m i n a a lba s t r ă . D a r p r e z e n ţ a ei n u - m i fu rn ică nici u n n e a s t â m p ă r în sânge , ca a t u n c i când t e afli s i ngu r cu o fată, de ca r e eşt i s i gu r că n u s 'ar î m p o t r i v i u n u i s ă ru t . D i m p o t r i v ă : o p r ivesc cu ochii m a r i şi d in ce în ce o găsesc m a i ap roa ­pe de suflet , m a i v r e d n i c ă să-i dedici u n g â n d f rumos , 'ca une i flori, p e c a r e a r t r e b u i s'o iei c ă _ ţ i p lace, d a r p e care ţ i -e mi lă s'o r u p i p e n t r u v ia ţa ei fru­moasă .

S u n t u n e l e t a b l o u r i ca re n u te a t r a g d i n t r ' o da tă . Culor i l e n u s u n t a t â t de p u t e r n i c e ca să t e i sbească . D in c o n t r ă , m o n o t o n i a lor n u v o r b e ş t e d i rec t ,nu cheamă . T e opreş t i î n faţa lor indife­r en t . D a r p r i v i n d u - l e m a i d e - a p r o a p e , s imţ i c u m î n c e p să crească, să evoace . Şi d e o d a t ă t e a d u n i l â n g ă ele cu toa tă p u t e r e a de a s imţ i . Din t oa t ă t ăce rea lor evoca toare , r u p i f ă r â m a de suflet , pe ca re a r t i s t u l a p l ă m ă d i t - o în cu loa ­re . T e regăseş t i cu ele î n m a r e a t ăce re ca re l e -a zămis l i t . Ş i - a t u n c i s imţ i c u m t e d o a r e ceva: suf le tu l sau p o a t e nesa -ţ iu l că n u poţ i p e r m a n e n t i z a î n c â n t a r e a , că n u o po ţ i r ă s t u r n a în t ine , ca p e o veşnic ie . E le r ă m â n n e p ă s ă t o a r e în e-t e r n i t a t e a lor, dincolo de t ine , ca o l u ­m i n ă a d â n c c u v â n t ă t o a r e , m a i u r i a şă în t ă c e r e a ce-o d e a p ă n ă ,iar tu o b i a t ă

de DAN BALTE ANU

ogl indă, în c a r e imag in i l e se sten?, ca un abu r .

Aceiaş i m p r e s i e o am, s t â n d în faţa Sande i , o f i inţă ş t ea r să la p r i m a vede re , da r î n t r e g i t o a r e de f a rmec , când încerc i să- i fii ap roape .

Ii p r i n d m â i n i l e su i te p e u m e r i i mei , i le cobor încet . O p r ivesc d r e p t în ochi şi când ea îşi l e agănă p leoapele , ca în­t r ' u n fâlfâit d e e l i t re roze, îi s ă ru t a-m â n d o u ă mâin i l e , pe depl in p ă t r u n s că aduc Sande i , cel m a i s incer şi m a i cald omagiu .

N u ş t iu dacă a t r e s ă r i t . Căci nu m ă in t e r e sa să p â n d e s c clipa pă ră s i r i i de s ine. Ş t iu însă că a tunc i când p r iv i rea ei a în tâ ln i t -o . d in nou pe a mea , faţa îi e ra i l u m i n a t ă .

— Ce" ochi ai! Ochi care ş t iu vorbi , ca re pot p ă t r u n d e ! Ochi c a r e po t face teamă. . . To tuş n u mi -e frică; însă-s p r e a g re i ca să- i po t suporta . . . .

Deab i a a şop t i t c u v i n t e l e ca re au curs ca u n foşnet d e m ă t a s ă . N u v o r b e arse , n u s c r u m . Ci svon. U n d u i r e . Acelaş svon p e care ai impres i a că-1 auzi , când pr iveş t i c u m l u m i n a amiez i lor de vară , joacă nă luc i r i d e a s u p r a mir i ş t i lor .

— A c u m în ţe leg de ce su fe ră Adela!! N u m ' a m ma i p u t u t s t ăpân i . I - am cu­

p r i n s u m e r i i mic i şi încet a m ap rop ia t -o de m i n e . A ezi ta t la începu t , apoi în­t r ' u n e lan svâcn i t d in a d â n c u r i l e dă ru -rii, s'a a d u n a t la p i e p t u l m e u . A m „să­r u t a t - o u ş o r p e pă r , p ă r u l acela n e g r u ca o noap t e . Tâ rz iu şi-a r id ica t ochii şi m ' a p r iv i t .

— E o n e b u n i e ce facem! O n e b u n i e ! şop teş te ea.

D a r buze l e a ş t e p t a u cu acel t r e m u r a t impercep t ib i l , b r a ţ e l e su iau — e d e r e — s p r e g r u m a z u l meu. . .

A m s ă r u t a t - o ca u n scos d in m i n ţ i .

A m sosit în g a r ă cu o oră î na in t e de p l eca rea t r e n u l u i . Sala de a ş t e p t a r e e pus t i e . D o a r v r e o doi t r u d i ţ i d o r m în­t r ' u n colţ , iar a l ă t u r i de gh işeu l de b i ­l e t e p ico teş te u n ceferist . L u m i n a care d e s t r a m ă me lanco l i c u n bec p ră fu i t e ca de c a n d e l ă . P e r o n u l e complec t p u ­st iu. P u ţ i n ă v ia ţ ă a d u c e g r u p u l nos t ru : p a t r u fete şi eu. D a r n imic m a i m u l t decât c aden ţ a g r ă b i t ă a paşi lor , ca re s fâ r şeş te r e p e d e l ângă c e a m a i aprop ia ­tă bancă .

S u n t t r i s t . G â n d u l că p lec s p r e o l u ­m e complec t necunoscu tă , mi-a coclit suf le tu l . A c u m câ t eva o re s ă r u t a m o i a t ă p l ă p â n d a , c a r e m ' a p e t r e c u t cu doi ochi negr i , î n o t â n d în l ac r imi . Şi e r a m fericit . A c u m s u n t u n n e c u p r i n s de t r i s ­t e ţ e , u n m o r m a n de sgură . S i m t t o a t ă d e s n ă d e j d e a rupe r i i , fă ră să a m m ă c a r u n g â n d f r u m o s d e care să m ă pot re-z ima. In cl ipele as tea n u v ă d decât pe m a m a , p e c a r e a c u m 6 zile, a m lăsa t -o în p o a r t ă p l â n g â n d . Deab i a a c u m î n ţ e ­leg că în p l â n s u l ace la s t ăpân i t , a m în­g r o p a t o l u m e de iluzii, de p r i e ten i i .

D e - a c u m s u n t al n i m ă n u i . A l ă t u r i d e m i n e e F lor ica şi apoi în

o rd ine : Ana , Suzi şi Ade la . To ţ i t ăcem. P o a t e că şi ele g â n d e s c la fel cu mine , f iecare a v â n d o l a c r imă d e ascuns . A -dela, de aseară , n u mi-a spus u n cu­vân t .

— C r e d că voi p u t e ţ i p leca! le s p u n eu. N u v ă d de ce să ma i s ta ţ i . O să v ină u n t r e n şi-o să m ă ia...

-—• V r e m să v e d e m şi noi t r e n u l ! zice F lor ica .

Deab ia a t r e c u t u n sfer t de oră. îm i sosesc şi doi d i n t r e camaraz i i ca re mă vo r însoţ i s p r e r e g i m e n t şi r ă m â n oare ­c u m m i r a ţ i când m ă văd escor ta t de p a t r u fete, t oa te ch ipoase . Ba ch ia r m ă sa lu tă s t ângac i de to t şi t r e c g răb i ţ i . A n a face o r e m a r c ă a s u p r a unu ia , ca re a r e p a n t a l o n i i boţ i ţ i . Sosesc şi cei doi că lă răşen i ; f i reş te că v in d i r ec t sp r e noi, f i indcă a m â n d o i cunosc fetele . U-nu l d i n ei, A u r e l Popescu , e foar te b ine d ispus .

— Ce-ai , mă , f r a t e Bo tene? m ă t u t u -i e ş t e el d i n t r ' o da tă .

— N u vezi? P a r c ă i s 'au îneca t coră­bi i le! complec tează A n a .

— E h e ! Ş t iu eu! zice Aure l . Orăşe lu l nos t ru - i cu buc luc . T e - a m v ă z u t cu San­da Mi tu lescu . N u te-aş* fi obse rva t , d a r era p e n t r u în tâ ia oară când o v e d e a m p e S a n d a cu u n bă ia t şi încă s t re in !

— Cu a l t e c u v i n t e , s u r â d eu acru , a m făcut senza ţ ie !

— P o a t e c h i a r m a i m u l t : o v ic t imă! zice A n a .

— O s'o u i ţ i , f ra te Bo tene ! m ă ba to A u r e l p e u m e r i , c o n s o l â n d u - m ă ! Să vezi ce fe t i ţe g ă s i m noi acolo ! Ru­soaice, n u g l u m ă !

Celălal t , (nu i _ a m r e ţ i n u t n u m e l e ) , e cam zăpăci t . II po rec l e ş t e Mississippi , po rec lă ce-1 u r m ă r e ş t e încă d in g i m n a ­ziu. E î n a r m a t cu o ladă cât t oa t e zi lele p e ca r e s i ngu r a bo teza t -o cosciug. Ne face, foa r t e n o r m a l , u n i n v e n t a r al t u ­t u r o r l u c r u r i l o r af la te în el: t r e i borca ­n e cu du lcea ţă , o p e r n ă , m â n c a r e p e t re i zile, cinci cut i i cu vax , două kgr . z a h ă r cubic, c ă r ţ i d e l i t e r a t u r ă , bocanci , etc . L e înş i ră c u o n a i v i t a t e d e s ă v â r ş i t ă şi t r e b u i e să-1 c r e d e m , căci a l t fe l a r fi ca­pab i l să desch idă t r o n u l p r e v ă z u t cu un l acă t ca de magaz i e şi să n i le a r a t e ca u n t r â m b a ş N a i v i t a t e a lu i m ă mişcă . F e t e l e ce le la l te râd . A d e l a n ' a zis u n cuvân t . D in când în când îi a u d râ su l .

Ce-o fi g â n d i n d de m i n e ? D a r S a n d a ? S'a deschis casa de b i le te . A u r e l se

duce să vizeze foaia d e d r u m . Mississi­pp i fuge d u p ă e l .

— Şi ce-ai făcut bă ie t e la S a n d a ? rnă i sp i teş te Ana .

— Nimic! A m vorb i t ,am m â n c a t p i ş ­cotur i , a m râs , mi-a cân ta t la p ian!

— Auzi ţ i fetelor! Ce ziceţi de asta? Aşa- i că S a n d a ne-a depăş i t a ş t ep tă r i l e?

— Da?! In ce sens ,duduie? i ronizez eu. Ş i -apoi crezi că S a n d a e obl iga tă să ascul te de g lasu l a ş t ep t ă r i l o r voas t r e?

— D a r eu n u t e - a m î n t r e b a t p e t ine . —• P u t e a i foar te b ine să n u p u i î n t r e ­

b a r e a în fa ţa m e a . Căci m ă s imt obliga; s'o apă r .

— Da?! Ai d e v e n i t a p ă r ă t o r u l ei? — Şi t u ca lomnia toa re? — E u n u ca lomniez! — Tot aşa şi eu. In m ă s u r a în care

tu în ţe leg i să n 'o ca lomniezi , în aceiaş m ă s u r ă în ţe leg şi eu că n 'o apăr .

— Ciuda t eşt i astăzi , D inu le ! — Da, da, să şt i i că î n t r ' a d e v ă r sun t

c iudat ! Nici eu s i n g u r n u ş t iu ce v r eau . Mi se î n v ă l m ă ş e s c a t â t e a în cap, încâ t nu ş t iu ce să m a i c red d e s p r e m i n e , de­s p r e o a m e n i ,despre v ia ţă . S u n t s d r u n -c inat suf le teş te . D ă r î m a t !

— As ta f i indcă te complici inu t i l ! r e m a r c ă Flor ica .

— I ţ i m u l ţ u m e s c , F lor ica . Cel p u ţ i n tu m ' a i în ţe les .

A d e l a s'a ridicat. P o r n e ş t e s i ngu ră s p r e t e r a s a m e n t . S'a opri t . Ce l inie pe r ­fectă are!! T r u p u l ei e o z id i re m ă i a s t r ă

de fo rmă şi svâcne t . O s t a t u ă a desă-vârş i r i i . E m u l t , m u l t m a i f rumoasă ca Sanda . O f r u m u s e ţ e ca re robeş te . Şi g â n d u l ăs ta m ă p r ă b u ş e ş t e încă odată s u b p r o p r i a m e a nenoroc i r e .

A d e l a a mişca t b r a ţ u l . Şi oda t ă cu b r a ţ u l în t ins , a d a t d r u m u l la o p u z d e ­rie de h â r t i u ţ e , ca re s 'au r ă s p â n d i t în v â n t u l t oamne i . U n vis s f ă r â m a t ?

A r t r e b u i să m ă duc să-i vorbesc , s'o conving. . . S'o conving? D a r ce să-i spun? S'o m i n t ? Nu, h o t ă r â t lucru , mi-a m p i e r d u t capul . Şi t o tu ş a r t r e b u i m ă ­c a r s'o î n t r e b d e ce a făcut ges tu l a-cesta. Căci s u n t s igur că h â r t i a r u p t ă a fost o sc r i soare p e n t r u m i n e . Cu toa te acestea , s t au î n a i n t e p e bancă , nepăsă ­tor, deş i -mi p l â n g e tot suf le tu l . Asta n u m a i e c iudă ţen ie , e c u r a t ă nebun ie .

A u r e l v ine cu foaia d e d r u m , fâlfâ-ind-o.

— Gata , f ra te Bo tene ! S'a comis! A-c u m doa r să n e u r c ă m în ţug !

Şi r âde , de p a r c ă cine ş t ie ce fer ic i re ne -a ş t eap t ă acolo u n d e v o m pleca. A d e ­la, cu p r iv i r i l e ' n p ă m â n t , r ev ine . S u n t s igur că n ' a m să-i m a i văd ochii a lba­ş t r i .

— Fer i c i ţ i s u n t e ţ i voi băie ţ i i ! zice Ana . Vă p u t e ţ i p e r m i t e or ice n e b u n i e , t r ă i ţ i v i a ţ a c u m v i se dă. U i t e - a c u m pleca ţ i s p r e a l tă l u m e , p l ină de s u r p r i ­ze. N u m a i no i r ă m â n e m î n g r o p a t e în o-răşe lu l ăs ta , cu t o a m n a şi cu pl ic t iseala . Ne d e p a n ă m zi lele aşa d e s tup id , p â n ă v i n e u n u l care n e c e r e în căsător ie . . . Şi ga t a apoi!.. S'a închis capitolul . . .

— Crezi că s u n t fericit , A n a ? Ca să vezi as ta , n ' a i avea decâ t să cobori în suf le tu l meu!.. .

— Nu vo rbesc de t ine , ci de cei lal ţ i ! Tu eşt i î no ra t azi! D a r pr iveş te -1 p e A u ­rel!

— Crezi că el e ferici t? Să-1 vezi pe s t e câ tva t i m p . Insă voi, voi da, s u n t e ţ i fe­ricite. Adică î n t r ' o o a r e c a r e m ă s u r ă . A ş t e p t a ţ i căsă tor ia , n u ca p e u n jug , ci ca p e o des legare . Da, da, abso lu t des -l ega re . Căci p â n ă a t u n c i s u n t e ţ i roabe le societăţ i i . Leg i l e ei vă sub jugă , vă de -poet izează . Cu câ te g â n d u r i f rumoase n u gândeş t i la o fa tă care îţ i e d r a g ă ? ! D a r l u p t a ce se dă în ea î n t r e socie ta te şi iub i re , î ţ i r e p u g n ă . Şi n e p r ă b u ş i ţ i şi p e noi! Ia tă , n u m a i d e p a r t e , cazul m e u .

U n gest a fost de a juns ca să m ă vede ţ i aşa c u m s u n t azi . Da! Să ş t i ţ i c ' am c re ­zut în ea, că m i - a m făcu t din ea u n idol, că p e n t r u ea a m t r e c u t şi pes te l imi te le b u n u l u i s imţ . D a r to t ea m ' a silit să m ă min t , s ă - m i falsific s e n t i m e n t e l e , să m ă v ă d în p r o p r i a m e a n e b u n i e difor­m a t to ta l . Şi de ce t o a t e a s t ea ? P e n t r u s imp lu l mot iv că încă n u ş t iu aprecia c u m se c u v i n e , a n u m i ţ i oamen i !

— Zău? Şi cine es te fata ca re a făcut a t â t a dezas t ru?

— N u i m p o r t ă n u m e l e ! L a ce-ar fo­losi? A m spus tot ce-am spus , n u m a i ca să dau u n e x e m p l u !

— Oriş icâ t ar fi de d u r e r o a s ă e x p e -

( Urmare în pag. 6-a)

UNIVERSUL LITERAR 13 August 1938

R O D Creşteai în zvâcnet limpid, adânc din rădăcini ; Se'ncrucişau în aer săgeţi noui de lumini. Când soarele. în suliţi, urca din pisc într'alt, Te regăseai cu iarba mai verde, mai înalt.

Apoi o rază coaptă ţinti adânc şi cald ; Se înfrăţi lăuntric cu seva din tulpini ; Se-aprinse'n aer recea cosiţă de lumini Şi'n pulberea de aur te-ai răsucit : Herald.

Aştepţi acuma rodul, să crească 'n pagini noui Când toamnele-şi recheamă frunzişul înapoi Şi întâmplarea pare că vrea să te înveţe O bucurie nouă, sau poate o tristeţe.

Paşoptismul r o m â n e s c

C. MUNTEANU

G â n d Prea macin viaţă goală Sub zidurile tale, oraş. Pe căile tale de smoală Găsit-am vrăşmaş Omul de smoală...

Jale mi-e de obrazul zărilor Tăiate pârtii, De vrăbiile chircite'n colivii. De cerul rupt In felii.

Să mai trăiască oare ţara mea dintâi, Unde rege drept e soarele, Sfetnici sunt ponoarele, Cărţi cu foi de tâlc, ogoarele; Buchii ce-şi târâie urmele Stavele , turmele; Preoţi norodului ce fruntea-şi îndoae Norii cu sânge de ploae; Ornice clipei de mort şi de nuntă Plopii cu frunza sbătută ?

I. CALBOREANU

In Vremea d in 31 Iu l ie 1938, d. N. Dav idescu publ ică u n ar t icol . Al doilea paşoptism, în care face une l e p a r a l e l e cu ac tua l i t a t ea . N u voi cău t a să u r m ă ­resc cons t a t ă r i l e în l e g ă t u r ă cu p r e z e n ­tu l . Socotesc însă că în p r e m i s a d-sale se află u n e l e e ror i ca re se cer î n d r e p ­t a t e . D e altfel, p a ş o p t i s m u l r o m â n e s c a a juns o formulă , ca toa te cele în -ism, care s p u n e a t â t de m u l t încâ t n u ma i prec izează n imic , d a r care , c o m p r o m i s ă c u m este, t en t ează să fie u t i l iza tă .

P r i v i n d l uc ru r i l e de ap roape , cu r ă b ­d a r e şi cu a ten ţ ie , n u c red că se poa te î n t r ' a d e v ă r vorb i cu un ae r de uşoară i ron ie d e s p r e g e n e r a ţ i a paşop t i s t ă şi nici că i se poa t e i m p u t a de a fi fost vizio­n a r a une i h i m e r e , de a fi văzu t în v i i tor

ţ u n refugiu î m p o t r i v a p r ezen tu lu i , şi a neces i tă ţ i lo r lui care n u pot fi decât p rac t i ce" .

D. Dav idescu i m p u t ă gene ra ţ i e i pa ­şopt i s te de a fi v isat r ea l i za rea unei u topi i cu ca rac t e r u n i v e r s a l în u l t imă ins tan ţă , n e ţ i n â n d s e a m a de rea l i t ă ţ i l e na ţ iona le . Şi aceas ta , p r i n for ţa luc ru ­rilor, î n t r u c â t ex i s tă n iş te n e p u s e în lu­m i n ă „ r a p o r t u r i an t i nomice î n t r e na ­ţ iona l i sm şi î n t r e r o m a n t i s m " . Ca rac t e ­ru l p u r na ţ iona l i s t al r o m a n t i s m u l u i g e r m a n pos t -napo leon ian m ă scu teş t e de a insis ta în ce p r i ve ş t e va lab i l i t a t ea ge ­n e r a l ă a f enomenu lu i . In ce p r iveş t e ţ a r a noas t ră , u r m ă r i n d luc ru r i l e , se va vedea că în fond, dacă facem abs t r ac ţ i e de t r ad i ţ i a ce s ' a c rea t fo rmule lo r in -ism, a t â t de c u p r i n z ă t o a r e pe cât sunt

S T A G I U N E A L I R I C A D E L A V E R O N A de ROMEO ALEXANDRESCU

Mar i l e spec tacole p o p u l a r e de o-pe ră , r ea l i za te s u b ce ru l l iber , au lua t , î n I ta l ia , u n foar te m a r e avân t .

T e n d i n ţ a d e g e n e r a l i z a r e a aces tor a d m i r a b i l e m a n i f e s t ă r i l i r ice es te tot m a i p u t e r n i c ă şi t r e b u e cons ide ra tă d r e p t u n s e m n de v ic tor ie def in i t ivă a opere i în ae r l iber , con te s t a t ă sau p r iv i t ă d r e p t o cur ioz i ta te a r t i s t i că în t r ecu t , d a r î n t r u n i n d as tăz i su f ra ­gii le u n a n i m e ale mase lo r i m e n s e de publ ic , ca re le u r m ă r e s c cu înfr i ­g u r a r e .

In cad ru l evocăr i lo r m ă r e ţ e al a r e ­ne lor sau cas te le lor is tor ice d in felu­rite r eg iun i a le I ta l ie i , spec tacole le „ a l l ' a p e r t o " se des făşoară t r iumfa l , în cât n u n u m a i să c o r e s p u n d ă celor m a i complexe şi m a i n u a n ţ a t e ce­r i n ţ e a le a r te i , d a r şi î na l t u lu i scop de c u l t u r ă popu la r ă , în v e d e r e a că­ruia , î n m a r e p a r t e , a u fost c rea t e .

Cond i ţ iun i l e de î n t o c m i r e a aces tu i p r o g r a m de u r i a şă m u n c ă a r t i s t i că şi de î n z e s t r a r e a m a r i l o r m u l ţ i m i cu h r a n ă c u l t u r a l ă pe cât de b ine făcă ­toa re p e a t â t de uşor de dobând i t , s u n t u i m i t o a r e .

T r e n u r i popu la r e , v a p o a r e speciale de t r a n s p o r t au tomob i l , s t r âng , la r ază ce t r e c e uneor i de două su t e de k i l o m e t r i şi în s c h i m b u l u n o r s u m e ce r ep rez in t ă cel p u ţ i n op t zeci la su tă r e d u c e r e faţă de cond i ţ iun i l e n o r m a l e t a r i fa re , mi i le de p e r s o a n e dorn ice de a asis ta la r ep rezen t a ţ i i l e în a e r l iber .

Oficii d e găzdu i re , ca re funcţ io­nează desăvârş i t , t oa t e servic i i le de in formaţ i i şi d o c u m e n t a r e necesa re oaspeţ i lor , co labora rea s t r â n s ă î n t r e factori i de ca r e d e p i n d e v ia ţ a c u l t u -

şi m o n u m e n t e l o r is tor ice din î m p r e ­j u r i m i , s u n t ga t a să împl inească f ruc tuos v r e m e a zilei, p â n ă la sosi rea m u l t a ş t e p t a t e l o r ser i fest ive.

Teatrul roman şi St. Libera

ra lă a o raşu lu i , p u n la dispozi ţ ia v i ­z i t a to r i lo r tot ceea ce se p o a t e dori . Expozi ţ i i , m u z e e , colecţii , p e r m a ­n e n t e sau ocazionale , excurs i i , fie de p u r t u r i s m , fie d e v i z i t a r e a locur i lo r

Pumitea Castefve>C)C'hio

In ceea ce p r i ve ş t e accesul la spec­tacole, de cele m a i m u l t e ori, t a x a de i n t r a r e es te cupr insă î n costul m o ­des t al t r a n s p o r t u l u i sau, p e n t r u cei sosiţi i n d e p e n d e n t de o rgan iza ţ i i l e a-r ă t a t e sau p e n t r u localnici , locuri le , astfel o r â n d u i t e în cât să î n g ă d u e v e d e r e şi aud i ţ i e depl ină , costă î n t r e cinci şi douăsp rezece l i re , ex i s t ând uneor i şi locur i r e z e r v a t e p e n t r u m a x i m u m douăzeci şi cinci de l i re . Se aco rdă însă î n s e m n a t e r e d u c e r i p e n t r u d i fer i te ca tegor i i de publ ic .

P r o g r a m e l e , a d e v ă r a t e v o l u m e excep ţ iona l ed i t a t e şi impecab i l r e ­dac ta te , c u p r i n d i lus t ra ţ i i şi t e x t îm­be l şuga te , cu ana l ize şi m a t e r i a l in­fo rma t iv p r iv i t oa re la î n t r e a g a ser ie de spectacole . Se v â n d în l ibrăr i i şi p ie ţe publ ice , î n t o t d e a u n a cu p r e ­ţu l oficial de două sau două l i re şi j u m ă t a t e ia r o rd inea spectacole lor şi d i s t r ibu ţ i i l e ex i s tă n o t a t e şi pe foi vo lan te , ca re se î m p a r t g r a tu i t .

L n Neapole , Roma, Vene ţ ia , Pola (arene) Milano, Vent imig l ia , Bologna Cremona , a u fost o rgan iza t e r e p r e ­zenta ţ i i în ae r l iber , de u n n ive l a r ­t ist ic d e m n de r e n u m e l e un ic al l i ­ricei i ta l iene . Totuşi , r ep rezen t a ţ i i l e d in V e r o n a s u n t p r iv i t e şi as tăz i d r e p t cele m a i î n s e m n a t e în acest d o m e n i u şi se b u c u r ă de o popu la r i ­t a t e fă ră egal .

Es t e de al tfel şi u n d r e p t is tor ic al Verone i , aci i n a u g u r â n d u - s e a c u m douăzec i şi cinci de ani , cu o b i r u i ­t oa re i n t e r p r e t a r e a „Aide i" , opera in spa ţ iu l deschis al a rene lor , de două ori m i l e n a r e , a le o raşu lu i .

Din acel m o m e n t , r ezo lva rea p r a c ­t ică a p r o b l e m e i m u l t d i scu ta t ă a o~ pe re i î n a e r l iber , a deschis d r u m

t u t u r o r in i ţ i a t ive lor în acest sens, r e l u a t e d u p ă război cu o a t â t ma i î na in t a t ă t ehn ică specială , a cărei d e ­săvâ r ş i r e , a t insă în p r i m u l r â n d la Verona , c en t ru l in i ţ ia l al e x p e r i e n ţ e ­lor i-a c re ia t o fa imă, as tăzi m o n d i a ­lă. '

Ve rona m a i a re , fa ţă de cele m a i m u l t e din oraşe le i t a l i ene ce i -au u r ­m a t e x e m p l u l , şi p r iv i leg iu l une i a-şezăr i excep ţ iona le , în i m e d i a t a a-p r o p i e r e a m i n u n a t u l u i lac Ga rda , cel m a i m a r e şi m a i b o g a t î n p r i v e ­lişt i de m u n t e d in î n t r e a g a ţ a ră , în­con ju ra t de -o a u t o s t r a d ă de su te de or i ciopli tă în s tâncă , s t r ă b ă t u t d e v a p o a r e şi î ncon ju ra t de ves t i t e locur i de od ihnă , r e c r e e r e şi spor t .

Dolomiţ i i , ca re pot fi văzuţ i , în cele m a i i m p r e s i o n a n t e a spec t e a le lor, î n t r ' o s i n g u r ă zi, cu au toca re l e fe lur i te lor societăţ i de tu r i sm, a-p r o a p e de Vicenta , Padova , Vene ţ ia , apoi î m p r e j u r i m i l e i m e d i a t e a le V e ­rone i şi o ra şu lu i însuşi , de u n p i to ­resc ca re p r i n pozi ţ ie a m i n t e ş t e Salz­b u r g u l iar p r i n vest ig i i le i s tor ice p r ez in t ă u n r a r in te res , s u n t t oa t e o p r o v i d e n ţ ă p e n t r u v iz i ta tor i .

T e a t r u l a rene lor , a m e n a j a t în v e ­de rea scopulu i u r m ă r i t , ou o n e î n t r e ­cu tă i scus inţă , a r e o capac i t a te de pes te două zeci de mii de locuri , în m a r e m a j o r i t a t e în a m f i t e a t r u l colo­sal de m a r m o r ă , astfel m o ş t e n i t dela s t rămoş i , i a r în mij loc, d i spuse în cele câ teva mi i d e scaune , ca re dis­p a r în imens i t a t ea edif iciului .

S 'au r e p r e z e n t a t anu l acesta , — i n a u g u r a r e a s tag iun i i de t r e i s ăp tă ­m â n i (15 spectacole) f ă c â n d u _ s e cu

Palazzo deila Ragione

un fast e x t r a o r d i n a r , la 24 Iul ie , — Nabucco, Boema, F a v o r i t a şi T a n n ­häuser , cu mi j loace d r a m a t i c e şi m u ­zicale cu to tu l excep ţ iona le , că ro ra va fi consac ra tă o v i i toa re cronică.

de n e l ă m u r i t o a r e , pa şop t i smu l româ­nesc t r e b u e reab i l i t a t .

F ă r ă îndoia lă sun t , î na in t e şi d u p ă 1848, câ teva f igur i d in c u l t u r a n o a s t r ă care au visat o „ S a n t a ce ta t e" , o a r m o ­nie socială un ive r sa l ă . E suf ic ient să a-m i n t e s c n u m e l e lui T. D i a m a n t , al lui Boliac şi, p e n t r u d u p ă 1848, al lui H e -l iade Rădu lescu . D a r pe r sona l i t ă ţ i l e de p r i m p l an cele ho tă râ toa re în p r egă t i ­r ea l a t e n t ă şi imed ia t ă a aces te i „ revo­l u ţ i i " sau ca re au ac t iva t , ch ia r s u b in ­f luen ţă f ranceză, m a i tâ rz iu , în mişca­rea noas t r ă socială, sun t o a m e n i m a i a -

les de c red in ţ e conse rva toa re , ca re n ' a u u i t a t o clipă să a d a p t e z e fo rmula r ă su ­n ă t o a r e , nevoi i d u r e r o a s e a m o m e n t u ­lui, p u n â n d - o t o t d e a u n a în s lu jba na ­ţ iuni i . Fac to r i i is torici făceau ca p ă t u r a s u p e r i o a r ă a P r i n c i p a t e l o r să fie î n s t r ă i ­na t ă î n t r ' a t â t încâ t chiar u n s t r e in ca or ig ine e tnică , aşa cum era Boliac, r e ­cunoş tea la 1845, în Curierul românesc, că a d e v ă r a t u l suflet al p o p o r u l u i no­s t ru , c a r ac t e ru l s ău na ţ iona l , la sat, n u la oraş es te de găsi t .

Aces t a d e v ă r se impusese cu s i g u r a n ­ţă în t r ege i genera ţ i i , dacă un u topis t social ca poe tu l aces ta îl r ecunoş tea . Se i m p u n e a , p r i n u r m a r e , cu neces i t a t e aceste i gene ra ţ i i paşopt i s te , ca re u r m ă ­rea o r e g e n e r a r e naţională ma i înain­tea une i mişcă r i sociale (dovadă e că . . revolu ţ ia" dela 1848 a re u n ca rac t e r na ţ iona l , n u social, în toa te cele t r e i p rovinc i i româneş t i ) , o a t en ţ i e deose­bi tă p e n t r u s t r a tu l cel m a i n u m e r o s şi cel m a i c o n s e r v a t o r al ca rac t e r e lo r e t ­nice, p e n t r u ţ ă r ă n i m e . Aceas ta se gă­sea, din p u n c t de v e d e r e social, î n t r ' o in fe r io r i t a t e ca re îi făcea impos ib i lă co­l a b o r a r e a la consol idarea na ţ iun i i . De aici, c o n t a m i n a r e a p r e o c u p ă r i l o r cu ca­r ac t e r na ţ iona l dela 1848 cu cele cu ca­r a c t e r social, c a r e m ' a făcut să n u m e s c aceas tă per ioadă , d i n t r e 1846—1877, pe­r ioada na ţ iona l -soc ia lă din desvo l t a rea noas t r ă ideologică.

N u se poa t e i m p u t a însă gene ra ţ i e i aces te ia u t i l i za rea u n o r f o r m u l e î m p r u ­m u t a t e p e n t r u v indecă r i mi racu loase , p r i n care să fi evada t „d in r ea l i t a t ea s t r i n g e n t ă că t r e mis t e r ioase idea lu r i de m a i b i n e v i i to r" . Cu foar te r a r e e x c e p ­ţii, pe r sona l i t ă ţ i l e î n s e m n a t e a le paşop­t i s m u l u i r o m â n e s c au s u b o r d o n a t to t ­d e a u n a idea lu l democra t i c , ca re fă ră în­doială ex i s ta a tunc i , u n u i ideal de con­so l idare na ţ iona lă . Şi se s imţea că, fără o pa r a l e l ă s fo r ţ a re de a r idica social p ă t u r a ţ ă r ănească , acest ideal n u va pu ­tea fi a t ins .

N ' a m aici, d e p a r t e de B u c u r e ş t i u n d e m ă aflu, nici t oa te î n s e m n ă r i l e mele , nici pos ib i l i t a tea de a m e r g e la pe r io ­dicele v remi i . Din ceea ce î n t â m p l ă t o r mă însoţeş te , dau câ teva l u c r u r i care vor l ă m u r i că p â n ă şi f igur i le cele mai r o m a n t i c e : Kogă ln iceanu , Alecsandr i , Bo l in t ineanu , au fost d o m i n a t e tot de

de G. C NICOLESCU

aceas tă g r i j e a consol idăr i i na ţ iun i i . C â n d la 1848, K o g ă l n i c e a n u scr ie Do­

leanţele partidei naţionale din Moldova, el es te h o t ă r î t favorabi l ţ ă r ă n i m i i asu­p r i t e , p e n t r u ca re p recon izează î m p r o ­p r i e t ă r i r e a (de care Măl inescu scrisese la 1804), socot ind că aceas tă p ă t u r ă e „ n ă d e j d e a şi p u t e r e a p a t r i e i " . Tot la 1848, în n u m e l e g r u p u l u i r evo lu ţ ionar , incor i j ib i lu l r o m a n t i c care a fost V. A lecsandr i vorbeş te , în m a n i f e s t u l In numele Moldovei, a oamenilor şi a lui Dumnezeu , la fel cu Kogă ln iceanu , ce­r â n d şi o r e f o r m ă a şcoale lor „pe o te­mel ie l a rgă şi N A Ţ I O N A L A , s p r e răs­p â n d i r e a l umin i l o r în tot poporul" . - Iar celă la l t m a r e r o m a n t i c al genera ţ i e i , D. Bo l in t ineanu , în z ia ru l său d in 1848, Poporul Suveran, făcea să se publ ice a r t i co le în ca r e ţ ă r a n i i e r au p r iv i ţ i ca „clasă de o a m e n i de care s u n t legate t oa t e i n t e r e s e l e noas t re . . . clasa care p o a r t ă g r e u t ă ţ i l e ţ ă r i i " , a r ă t â n d u _ s e că î m p r o p r i e t ă r i r e a es te o ches t i une mo­ra lă şi N A Ţ I O N A L A . Ia r la 1863, în Buciumul, însuş i B o l i n t i n e a n u scrie două ser i i de ar t ico le în favoarea îm­p rop r i e t ă r i r i i , p u n â n d accen tu l pe in­t e r e su l na ţ i ona l şi d â n d e x e m p l u l Po­loniei care , ca n a ţ i u n e , t r ă g e a consecin­ţele ne în ţ e l ege r i i sale sociale. E de răs­foit, fără să m a i vo rbesc de Inveţiato-riulu poporului, scos de Cipar iu , al că­ru i p r i m ar t icol d in 12 Mai 1848 este edif icator , ch ia r Pruncul român, ca să-ţi da i s e a m a cât se adap t a ce r in ţe lo r na­ţ iona le ch ia r u n d e m o c r a t u topis t cum e ra C. A. Roset t i .

Să ma i a m i n t e s c a r t ico lu l lui Bălces-cu : Despre starea socială a muncitori-rilor plugari în principatele române în deosebite timpuri, d in 1846, u n d e se i n a u g u r a pe r ioada na ţ ional -soc ia lă şi în ca r e se p u n e , ca una f u n d a m e n t a l ă pen ­t r u n a ţ i u n e , p r o b l e m a de a r id ica din­t r 'o s i tua ţ i e de in fe r io r i t a t e m o r a l ă şi m a t e r i a l ă clasa cea ma i n u m e r o a s ă , so­cot i tă n ă d e j d e a şi t emel ia ţ ă r i i ? Să mai insis t a s u p r a a t i t ud ine i lui I. Ghica, par-t ic ipator , ch ia r din s t r ă i n ă t a t e , la miş­carea dela 1848 ? Es te nevo ie să se mai aducă dovezi că Bălcescu şi un eco­n o m i s t ca Ghica , ma i a les acesta , n u e-v a d a u „d in r ea l i t a t ea s t r i n g e n t ă " şi că ei p u n e a u , ca şi tovarăş i i lor d e luptă , m a i roman t i c i ca ei de s igur , to tu l în s lu jba une i consol idăr i n a ţ i o n a l e vii­t o a r e ? S u n t necesa re dovezi m a i mul te şi m a i a m ă n u n ţ i t e ? Socotesc că n u .

Şi a tunc i , r ecu leş i în obiec t iv i ta te , cu s i g u r a n ţ ă că n u v o m adăoga cusurur i lo r pe ca re paşop t i smu l r o m â n e s c l e -a avut, î n v i n u i r i car i n u i se cuvin . Paşopt iş t i i r o m â n i vo r fi fost roman t i c i şi utopişt i . To tu l li se scuză însă da to r i t ă faptului că cea m a i m a r e p a r t e din ei au văzut to tu l , r ea l izab i l sau i real izabi l , prin p r i sma u n u i idea l na ţ i ona l p e n t r u care au l u p t a t cu scr isu l şi cu fapta .

Căciulata, 2 Aug. 1938.

pila de cronică Cad gutui de aur şi tristeţi Peste anii albi, însinguraţi ; Pleoape grele, ochi înlăcrămaţi Ctitoresc înzăpezite vieţi.

Creanga lunii scutură tăceri, Ară 'n cântec pluguri răzăşeşti, — Dinspre codrii mândri, haiduceşti, Se desprinde chiotul de ieri.

Iar de'ţi pleci urechea la pământ Şi cu gândul veacurile'nnozi, Simţi alături paşi de voevozi Măsurând nădejdi şi jurământ. .

TEODOR AL. MUNTEANU

La treeratul grâului Pe a dealului costişă, O maşină cu sudură — Priponită şi făţişă — Stă 'ntr'o bae de căldură.

E maşina cea de treer, Cu vaporul pl in de apă. Ţăcăneşte ca un greer Şi tot suflă şi s'adapă.

împrejurul lor s'adună W stăpânului tezaur — Ca să-i fie 'n voie bună : Snopii mari cu grâu de aur.

Snopi legaţi, cu bobul greu, Ei aşteaptă c a soldaţii Şi pe rând tot vin mereu Să-şi dea boabele cu graţii.

Uite sus, pe puntea caldă, Snopii cum se urcă'ntruna Şi în aburi grei se scaldă, Cum se'ntâmplă'ntodeauna.

Fete le şi-aruncă snopii, Plini şi grei ca plumbul ud. încât parcă's nişte dropii Care cad şi nu s'avid...

Peste ei, un aer cald, Lasă'n oameni sănătate. Stropi cu boabe de smarald Cad pe feţele bronzate...

Opt flăcăi cu băniţi pline: Câte doi la c â t e _ u n sac, U m p l u sacii mari cu grâne Coapte, roşii, ca un mac.

• Şi-i aşează 'n care late, încărcate cu mult dar, Să-i trimită 'n două sate,

La tot omul gospodar...

Căci în locul lor, bălani, Vin pe drumul de sub plopi, Trase'ncet de boi plăvani, Alte care, cu alţi snopi...

ION ŢUROANU-GRALEA

13 August 193 8 UNIVERSUL LITERAR

C A P I T O L D I N „ V I A Ţ A L A ' N T Á M P L A R E " Roman, sub tipar la ,,Cartea Românească"

G u r ă - s t r â m b ă îşi ro t i m a i în t â i p r i ­virea, p e s t e a lee le u m e d e a le Cişmigiu-lui, apoi se r id ică g reo i de p e b a n c a pe care d o r m i t a u răs le ţe , c â t eva f runze veştede.

N e a p r o p i a r ă m ' t ăcu ţ i , ca două u m b r e rătăci te î n cea ţa g r e a a t o a m n e i :

— Tot aici, G u r ă - s t r â m b ă ? — Tot. — Şi d u p ă ce f lue ră m a i în­

tâi p r e lung , a p a g u b ă , G u r ă - s t r â m b ă reveni, c l ă t i n â n d d in cap : m ă băe ţ i , unde d r a c u ' a ţ i u m b l a t , m ă ?

— D a r ce s'a î n t â m p l a t ? — îl în­t rebai b ă n u i t o r .

— Mă, ce să vă spun , a m m â n c a t eri , ca la n u n t ă .

— Mă m i r a m eu ! — făcu A l u n i ş d e ­ziluzionat. D ă - n e m a i b i n e câ te o ţ i ga re , dacă ai.

— Da, da, să v ă dea n e n ' t u ' şi ţ igăr i . Şi G u r ă - s t r â m b ă scoase d in b u z u n a r

două p a c h e t e cu ţ igă r i „ N a ţ i o n a l e " . — Ui te , as tea- i a le voas t r e . Aşa a m

aranja t cu B u ţ ă şi cu P r ibo i . Dacă n 'a ţ i fost, n ' a ţ i fost ! Ce să vă fac ?

— Ce a ţ i pă ţ i t , G u r ă - s t r â m b ă ? S p u ­ne odată , n u m a i face pe mis te r iosu l , eu n o i 1

— Ui t e mă , să v ă s p u n : e r a m cu Buţă şi cu P r i b o i . S t a m de vorbă . Vă a ş t ep tam pe voi, ca să m e r g e m î n t r ' u n loc. Vă spui eu u n d e . C u m s t a m aşa a-mărâţ i , fă ră nici-o ţ iga re , v o r b i n d ba de una, b a d e al ta, t r e ce p 'a ic i , u i te p ă lângă p ie t r i şu -ăs ta , o cocoană.

Când a a juns în d r e p t u ' n o s t r u s'a oprit. P r i b o i dă colo, c u m e el : c e _ o mai v r e a şi as ta ? Taci mă , n u fi p ros t , i-am zis. Cocoana a ven i t l ângă noi. I-o m 'am scula t în p ic ioare : s ă r m a n a , co-niţă ! Ei, ce c rede ţ i că s'a ' n t â m p l a t mă proş t i lo r ?

? ţ, — A scos mă , dân g e a n t ă o su tă dă

lei şi m b a p u s ' o u i t e colea, în ' p a l m ă : ,,Na, ziceţ i b o g d a p r o s t e ! Să ave ţ i şi voi ce m â n c a , az i" . Şi a p leca t , băe t e .

•— Ei, ş i ? — Şi... şi... ş i - am m â n c a t , ce m ă ma i

în t rebi ? Dacă n ' a ţ i ven i t ! V ' a m aş ­teptat . Z ă u !

— Mă G u r ă - s t r â m b ă , ia să l ă s ă m astea ! U i t e ce es te : ştii că eu şi cu Florin s t a m cu chi r ie , d a r de azi încolo nu ma i a v e m u n d e d o r m i . N u ştii tu...

— S'a făcut ! D o r m i ţ i cu noi . Chia r •l'aia v ' a m a ş t e p t a t aici, er i . A m găs i t o odae fa ină ! N u n e costă nici u n ban

— U n d e ? — L a s tăv i la r . A v e m acolo u n cunos ­

cut, paşn ic . D o r m i m la el. Ne-a p u s la dispoziţ ie podul . E o c ă l d u r ă ! O să ve ­

deţ i . A v e m două sa l te le dă paie , sobă dă fier, to t în r egu lă . Dacă v re ţ i , m e r ­g e m ch ia r acum.^Buţă şi cu P r i b o i s ân t acolo, joacă ţ in tar . . .

Sus , p r i n t r e c reng i le a r b o r i l o r începu să ş u e r e u n v â n t rece .

G u r ă - s t r â m b ă , p ic tor d e f i rme, p e v r e m u r i , îşi s t r â n s e in j u r u l corpu lu i , h a l a t u l peteci t , p e care mese r i a de a l tă da t ă i-1 ş t amp i l a se În toa te culor i le .

• - M e r g e m ? — M e r g e m , că tot n ' a v e m a l tceva

mai b u n de făcut . P o r n i r ă m tus t r e i . P e podu l de p e s t e lac, G u r ă - s t r â m b ă

se opr i . Din b u z u n a r u l h a l a t u l u i scoase

câ teva f i r imi tu r i de pâ ine şi le a r u n c ă în lacul ce legăna , î n t r e cu te le m i j i ale apei , pe i sag iu l în to r s al ţ ă r m u l u i , cu cer posomor i t şi absen t :

— Să m ă n â n c e şi peşt i i , săraci i , că m â i n e - p o i m â i n e o s ă ' n g h e ţ e lacul !...

C u m m e r g e a l egăna t şi s u b ţ i r e pe a-leea rug in i t ă , G u r ă - s t r â m b ă pă rea , în h a l a t u l c iu ru i t de culori , u n p e r s o n a ­giu c iudat , d i n t r ' o p iesă şi ma i c iuda­tă : v i a ţ a lui .

D u p ă câte ne poves t i se , fusese fecior de o a m e n i cu d a r e de m â n ă . M u r i n d u - i pă r in ţ i i se căsă tor i se şi che l tu i se tot ce-i r ă m ă s e s e , î n t r ' o a face re comerc ia lă . In s p e r a n ţ a une i r eab i l i t ă r i ma te r i a l e , G u r ă - s t r â m b ă —- A u r e l i a n Doicescu, pe n u m e l e a d e v ă r a t — in t r a se p â n ă ' n gâ t în da to r i i ; d a r c u m t r e b u r i l e îi m e r ­geau din ce în ce m a i pros t , în loc să se s inucidă , c u m a r fi făcut mul ţ i , în s i tua ţ i a lui , lăsă î n t r ' o b u n ă zi toa te bal tă , î m p r e u n ă cu nevas ta , î n t r ' u n t â r g u ş o r de p e m a l u l D u n ă r i i şi p lecă în l u m e . P e n t r u a n u fi c u m v a r e c u ­noscu t de v r e u n c red i tor , d u p ă ce lăsă

ba rba , să- i crească, G u r ă - s t r â m b ă r e ­cu r se la o m e t o d ă ingen ioasă : p r in -t r ' o m i ş c a r e a m a x i l a r e l o r îşi t r a n s ­fo rma complec t f igura , or i de câ te or i î n t â l n e a pe c ineva ca r e îl cunoş tea , ind i fe ren t dacă îi e r a sau n u c red i tor . Azi aşa, m â i n e aşa, A u r e l i a n Doicescu se m e t a m o r f o z a fără să v rea , căci t r e ­cu tu l p e ca re îl a r b i t r a s e c â n d v a se s t a ­to rn ic i se acum, ca u n tic de care n u se ma i p u t e a despă r ţ i . Conş t i en t de acest lucru , G u r ă - s t r â m b ă n u se s u p ă r a când e ra c h e m a t astfel şi nici când p r i e t en i i săi de zile re le , m a i ales B u ţ ă şi P r ibo i , îşi b ă t e a u joc de el, pe aceas tă t e m ă . R e s e m n a t şi poa t e obişnui t , r ă s p u n d e a în a s e m e n e a ocazii cu u n fel de m a x i ­m ă a lui : „ O m u l n u ş t i e ce a junge" . . .

— Cu h a l a t u l ăs ta ai de g â n d să in­t r i în i a rnă , G u r ă - s t r â m b ă ? — îl în­t r e b ă d e o d a t ă Aluniş , d u p ă ce că lcasem o b u n ă b u c a t ă de d r u m .

— P a r c ă tu eşt i mai b r eaz ' — r ă s ­p u n s e ca lm şi, o p r i n d u - s e d i n m e r s , n e a r ă t ă u n fel de m a g a z i e înve l i t ă cu ţ i ­glă, ce se ză rea d e p a r t e , în sus , p e cu r su l D â m b o v i ţ e i : u i te , acolo-i s t ăv i -l a ru l .

G r ă b i r ă m paşi i . î n c e p u s e să p louă m ă r u n t şi rece . D u p ă a p r o a p e u n k i l o m e t r u de m a r ş

for ţa t , pe cheiu, a j u n s e r ă m la s tăv i la r . S u b ploaia ce îşî l egăna sforile, în

v â n t u l to t m a i rece, t o r e n t u l s t r e c u r â n -d u - s e g r ă b i t p r i n spa ţ iu l î n g u s t al ba r i ­cadei me ta l i ce de la s tăv i la r , şue ra a pus t iu , a l u n e c â n d ca o goană de şerpi , în făşia î ngus t ă şi m u r d a r ă care es te apa Dâmbov i ţ e i .

G u r ă - s t r â m b ă ne in t roduse , p r i n t r ' o p o r t i ţ ă l ega tă cu două s â r m e de gard , în spa te l e casei.

De p e r e t e l e l ipi t cu p ă m â n t s ta r e ­z e m a t ă o s ca ră ce ducea s p r e uşa po ­du lu i .

U r c a r ă m p e r ând , înce t şi t ăcu ţ i . To lăn i ţ i f iecare pe câ te -o sal tea , B u ţ ă

şi P r ibo i , pl ic t is i ţ i se vede , de ţ i n t a r c â n t a u cu ochii p e j u m ă t a t e închişi :

U n d e - a p u s u n g u r u ' casa, T r a g e r o m â n u ' cu coasa. U n d e - a p u s u n g u r u ' p a r u ' T rece r o m â n u ' cu ca ru ' . Sus , sus , cu R o m â n i a , J o s cu U n g a r i a , L a d r a c u ' cu j i dăn ia" .

P r i n locul une i ţ ig le despr inse , se s t r e c u r a u î n ă u n t r u d iscre ţ i şi m ă r u n ţ i , s t rop i i de ploaie. . .

— Asta- i c a m e r a faină, G u r ă - s t r â m ­bă ?

— Asta ! Nu- ţ i convine , b u n ă ziua. — A n u se face n a z u r i ! — să r i B u ţ ă

i n t r i ga t de p r e t e n ţ i i l e lui Aluniş , care p r ivea d in uşa r ă m a s ă deschisă , încă­p e r e a obscură .

P r i b o i se r idică în capul oaselor şi n e făcu s e m n să î n c e t ă m or ice d iscuţ ie :

— V r e ţ i să t r e m u r ă m pă l ângă ga r ­d u r i ?... Dacă a u d e Necu la i pazn icu l că facem gă lăg ie ne suflă pe to ţ i d'aici, cât ai zice peş te ! Hai ma i b ine să în ­c ingem u n ţ i n t a r cu toţ i . C ine p i e rde , p â n ă la u r m ă , face dă se rv ic iu as tă -sea ră l â n g ă sobă. To t nu î n c ă p e m cinci o a m e n i pă două sa l te le . Ce ziceţi ?

— Da, da, m i n u n a t ă idee ! — ap robă

Buţă , n e b ă n u i n d că el va fi cel s ac r i ­ficat.

— Mai în tâ i sân t dă p ă r e r e să t t ă m la masă .

— B i n e zici ! S c ă p ă m de-o gr i jă . P e o foaie moto to l i t ă de gazetă , Gu­

r ă - s t r â m b ă aşeză în g rabă , câ teva bu ­căţ i de p â i n e t a r e şi u n a m u r d a r ă de b r â n z ă învech i t ă .

— Pof t i ţ i la masă , domni lo r ! — S ta ţ i ! — ne o r d o n ă P r ibo i . C a u t ă

l ângă coş, G u r ă - s t r â m b ă , că s â n t n i ş te măs l ine , î n t r ' o p u n g ă . P u n e r i e p ă m a ­să... Aşa. A c u m a , m â n c a - v o r să rac i i şi se vo r s ă t u r a .

— ...şi vo r l ă u d a p r e B u ţ ă şi P r ibo i , care ne d a u d i n t r u a le lor — complec­tă Alun i ş , în hoho tu l de r â s al lu i Gu­r ă - s t r â m b ă , a că ru i b u n ă dispozi ţ ie te inv i ta m a i de g r a b ă la milă , decâ t la vesel ie .

Masa d u r ă ma i p u ţ i n decâ t o cl ipi tă . In locul ei, B u ţ ă aşeză, p u ţ i n m a i t â r ­ziu, o t ab l ă de fier rug in i t ă , p e ca re P r i b o i î m p r o s p ă t a cu u n colţ de că ră ­midă , l ini i le ţ i n t a r u l u i . In l ipsă de alt-

de TEODOR SCARLAT

ceva, i m p r o v i z a r ă m d in h â r t i e boabele , şi jocul începu. . .

— M-ai t r i şa t ! L u ă m dă la î ncepu t ! — sb ie ră d i spe ra t Bu ţă , când văzu că el o să facă şi n o a p t e a aceea de s t ra jă .

— N u face p ă n e b u n u Bu ţă , că te-a-r u n c dă n u te vezi !

— Lasă m ă Pr ibo i , că pâ r l i t ai fosl o v ia ţă î n t r eagă , pâ r l i t ai să m o r i !

C e a r t a se potol i r epede , p r i n in te r ­ven ţ i a lu i S a n d u A l u n i ş :

— Lăsa ţ i gălăgia , că, vo rba lui P r i ­boi, a c u m o n i m e r i m cu to ţ i afară . Cel m a i b u n l u c r u a r fi să n e c u i b ă r i m fie­care , c u m p u t e m , că tot s'a î n tuneca t .

— N u să p o a t e ! B u ţ ă a r e gr i jă dă foc !

— Ei lasă, P r i b o i g r o z a v u l e ! T e pui eu m â i n e la punc t , n 'a i g r i j ă !...

M ' a m aşezat p e sa l t ea l ângă P r ibo i , i a r A l u n i ş p e cea la l tă sa l tea , l ângă G u ­r ă - s t r â m b ă . B u ţ ă s 'a g h e m u i t î m b u f n a t l ângă soba de t ab lă pe ca r e o înfun­dase cu b u r u i e n i uscate , a d u n a t e de v r e m e de p e afară. . .

S p r e ziuă m ' a m t rez i t pe p ă m â n t u l gol. P r i b o i t r ă sese s a l t e a u a p e s t e el şi a c u m sforăia moto to l i t î n t r ' u n colţ, .sub s t r eaş ină . Alunis se d e ş t e p t a s e m a i d e m u l t şi s ta la ta i fas cu B u ţ ă şi cu G u r ă -s t r â m b ă , l ângă focul s t ins :

— Ce d r a c u ' om m a i face, băe ţ i ? — Eu m ă duc azi pe la d e p u t a t să

văd ce-o fi a r a n j a t cu se rv ic iu l meu , că v ă d că n u m a i m e r g e ! — li se spovedea Aluniş , ş t e r g â n d u - ş i ha ine l e de praf

— Apă i dacă t e a ran jez i tu, o s'o d u ­cem şi noi ma i b ine .

— Să dea D u m n e z e u !... C â n d s'a l u m i n a t b ine de ziuă a m

plecat , l ă s â n d p e B u ţ ă să se ce r te cu Pr ibo i , ca re n u v r e a cu nici u n chip să-1 p r imească l ângă el, pe m o t i v că-i lăsase fără pa ie în sa l tea . P e s e m n e Buţă , i s p r ă v i n d b u r u i e n i l e , t r ă sese pe­s te n o a p t e paie , din sa l t eaua lui P r ibo i , să facă focul.

L a por t i ţ ă , pazn icu l . Trăgea l inişt i t d in pipă, cu p r iv i r ea r ă t ăc i t ă pes te ma i ­d a n e l e cu gunoa ie .

— Da ' cu voi ce es te 7

— A m d o r m i t sus, ' a P r ibo i . — Mă ai d r a c u l u i !... A c u m a ăia o

să -mi aducă toa tă l iota lor dă şomer i să -mi d o a r m ă ' n pod. Să n u vă ma i p r i n d p 'a ic i că vă r u p p ic ioare le ! Ce, v r e ţ i să -mi d ă r â m a ţ i ş a n d r a m a u a , ca să i n t r u în b u c l u c c u s t a t u ' ? Ia u i te , dom ' l e !

M u l ţ u m i ţ i cu a tâ ta , n e - a m văzu t l i­n iş t i ţ i d e d r u m , fără să scoa tem o vorbă. . .

C L A N D E S T I N U L

Depa r t e , la Sud , se ză re ş t e s i lue ta masivă şi v â n ă t ă a c a p u l u i Cal iacra . S b u r ă m d r e p t c ă t r e el, d e a s u p r a une i mări a d o r m i t e , î nvă lu i t ă în cea ţa al-băstrue şi t r a n s p a r e n t ă a d imine ţ i i .

Sfârşi t d e S e p t e m b r i e . Nic ioda tă "n'a fost m a r e a aşa d e f rumoasă şi de i reală . Parcă facem p a r t e d i n t r ' u n b a s m fără început şi fă ră sfârş i t . E a t â t a s i n g u r ă ­tate şi n e m i ş c a r e de p a r c ă au î n c r e m e ­nit spa ţ i i le şi t i m p u l cu noi laolal tă , troeniţi de v i sur i . Dacă, în c l ipa asta , avionul a r p o r n i să se p r ă b u ş e a s c ă în adâncuri , nici n u ş t iu dacă l-aş opr i sau aş lăsa să împ l inească poves t ea pr in care t r e c e m .

Totuşi , n e mi şcăm. Ia tă ţ ă r m u l ca r e s'a apropia t , s că lda t de dan t e l a albă a hulei ce se s p a r g e de s tânci . Capu l Caliacra, p l e ş u v şi r u g i n i t t r ece ca o nălucă pe s u b noi şi i n t r ă m în baia Balcicului p l ină de l u m i n ă .

E o l u m i n ă l impede , d e oglinzi , r ă s ­frântă pe ţ ă r m u r i l e ca lcaroasa în apa adormită a m ă r i i . I n t r e dea lu r i l e su re , Balekul r â d e la soa re ca o ţ igancă gă ­tită.

Un m o m e n t de emoţ i e n e dă a m e r i -sajul d ibu i t p e s u p r a f a ţ a n e v ă z u t ă a mării. O d a t ă cu a n c o r a c a r e se lasă cu sgomot în a d â n c s coa t em un oftat de uşurare. Eş im din cab ină şi — p e vas ta aripă a a v i o n u l u i — n e desco toros im de p a r a ş u t e şi v e s t e de s a lva re .

C A R N O lotcă s'a ap rop i a t pe t ă c u t e şi t u r ­

cul b ă t r â n ne pof teş te . Balc icul e pus t iu . Obosi ţ i de u r c u ş

ne o p r i m la p r i m a cafenea şi n e r ăco r im cu apă rece şi d u l c e a ţ ă d e smoch ine . Apoi cobor îm şi lotca t u r c u l u i n e duce înapoi la av ionu l a n c o r a t ce se l eagănă uşo r în b ă t a i a br izei .

O m a n ă m ă a ju t ă să u rc . Un bă ia t îna l t şi sve l t ca o t r e s t i e n e p r i v e ş t e z â m b i n d cu ochii lui c ă p r u i . II cunosc. E un e lev m e c a n i c d in escadr i la m e a .

— Ce-i cu d u m n e a t a ? Ce cau ţ i aici? G e n e dese şi l u n g i s ' au ap leca t pes te

ochii de fa tă m a r e ş i p r i v i r e a a a l u n e ­cat a l ă tu r i , în m a r e .

— A m ven i t cu d u m n e a v o a s t r ă , cu av ionul .

— Şi unde -a i s ta t de n u t e - am v ă z u t p â n ă a c u m a ?

—• In t u n e l u l d in planul c en t r a l . In p l a n u l cen t r a l , în a r ipă , es te u n

mic t u n e l p r i n oare se p o a t e t rece , pe brânca, d i n t r ' o cocă în cea la l tă . Un om nu p o a t e s ta acolo decât culcat , în în ­t une r i c , fă ră a p u t e a vedea n i m i c a-fară. Acolo s t ă t u s e el o oră, n e ş t i u t de n imeni , n u m a i ca să sboa re . S i m t o m a r e emo ţ i e şi aş v r ea p a r c ă să-1 s ă r u t pe obra j i i de copil. D a r o rd ine l e nu~mi dau voe. Va t r e b u i — d i m p o t r i v ă — să-1 pedepsesc .

— Să t e p r ez in ţ i la mine , la în toa r ­cere.

Mecan icu l r idică ancora . Motoa re l e po rnesc şi deco lăm p e o m a r e î nc re ţ i t ă de v â n t u l de Sud, ce s'a p o r n i t pe ne ­s imţ i t e .

In t u r e l a din d r eap t a , fă ră cască şi ha inS de sbor , p a s a g e r u l c l andes t in stă a c u m a în bă t a i a v â n t u l u i . P e fa ţa lui , ca î n t r ' o ca r te , ci tesc î n c e p u t u l v isului care-1 va c h i n u i deacuma .

Şi as ta m ă în t r i s t ează ma i m u l t de­cât g â n d u l pedepse i ce va t r e b u i să- i dau .

D O U A L U M I .

La t r e i şi j u m ă t a t e d i m i n e a ţ a s u n ­t e m la a e r o d r o m . E î n t u n e r e c şi frig şi umezea l a p ă t r u n d e p â n ă la oase. S g r i -bu l i ţ i şi t ă c u ţ i f u m ă m ţ iga ră d u p ă ţ i ­ga r ă şi a ş t e p t ă m o rd ine . S e r v a n ţ i i m a ­n e v r e a z ă h i d r o a v i o a n e l e şi lasă u n u l l a apă . E cel ca re va face p r i m a r ecunoa ­ş t e r e . In a jun, la c ăde rea nopţ i i , u l t i m a r e c u n o a ş t e r e lăsase fo r ţe le n a v a l e ina-

E T D E mice u n d e v a , la Nord -Es t , la v r eo su tă cincizeci de mi l e de coas tă .

C o m a n d a n ţ i i m ă s o a r ă d i s t an ţ e l e p e h a r t ă şi î n t o c m e s c o rd ine . A ş t e p t ă m cu i n i m a îndoi tă . P r i m a r e c u n o a ş t e r e , cu p l eca rea pe î n t u n e r e c , n u s u r â d e n i m ă ­n u i p e o astfel de v r e m e . N i m e n i n u v o r b e ş t e şi f iecare spe ră că n u va fi el cel c h e m a t .

P l a n t o n u l a p a r e în uşa cance la r ie i şi n e pof teş te î n ă u n t r u . A r u n c ă m ţ igăr i l e şi i n t r ă m . C o m a n d a n t u l se r idică şi fa­ce ape lu l , apoi c i teş te o r d i n u l de ope ra ­ţii şi n u m e ş t e echipa je le . U r m e a z ă câ­t eva i n s t r u c ţ i u n i s u p l i m e n t a r e , d u p ă ca re s u n t e m inv i t a ţ i să n e p r e g ă t i m d e sbor .

Afa ră n u - m i po t opr i o î n j u r ă t u r ă . De ce mi-a fost frică n ' a m scăpat . Cei p a t r u cari vo r face achipaj cu m i n e au şi î n c e p u t să se î m b r a c e . Cei la l ţ i au p leca t r e p e d e s p r e can t ină ; le -a ven i t g lasu l şi a c u m a r âd şi g lumesc . Ii p r i ­vesc cu inv id ie . Ce n 'aş da să fiu în locul lor!

F r i g u l m ă s c u t u r ă b ine , cu toa tă î m ­b r ă c ă m i n t e a d e b lană . S u n t e m ga ta . Cu ves te l e de s a l v a r e u m f l a t e şi cu p a r a ­şu t e l e în s p i n a r e p ă r e m niş te a r ă t ă r i . Te leg ra f i s tu l m a i ales, cu casca lu i u r i ­aşă, p a r e u n sca fandru .

E î n t u n e r i c încă. Ne î m b a r c ă m pe t ăcu t e . C a u t s p r e r ă să r i t o g e a n ă de lu­mină , u n p u n c t de r epe r , d a r n u se vede n imic . D o a r o vagă l u m i n ă a l b u r i e - m u r -da ră . Aş v r e a să m a i s tau, d a r coman­d a n t u l face s e m n să p lecăm. Cu in ima s t r â n s ă p u n m o t o r u l în p l in şi t u n e t u l celor nouă s u t e d e cai sfâşie noap tea . A l u n e c ă m p e apă câ teva clipe, apoi, cu ochii ţ i n t ă la pa t a a l b u r i e delà or i ­zont, t r a g uşor de vo lan şi s u n t e m în aer . P e m ă s u r ă ce ne r id i căm capă t mai m u l t ă s i g u r a n ţ ă . F a c un vi ra j l a rg dea ­s u p r a h a n g a r e l o r şi apoi, cu 70" la bu­solă, n e î n d r e p t ă m s p r e la rg .

Zor i l e d e O c t o m b r i e a u ven i t p e n e ­s imţ i r e . Nici a u r o r a cu dege te t r a n d a ­firii, n ic i soare le cu su l i ţ e l e lu i de aur , ci o l u m i n ă cenuş ie şi m u r d a r ă n e învă-lue . înce t , înce t se deos ibeş te m a r e a v â n ă t ă dedesub t . S u n t e m la t r e i su te de m e t r i , da r m a i sus n u se poa t e urca . D e a s u p r a n o a s t r ă şi p e l ângă noi nor i neg r i se încolăcesc f r ecându - se u n u l de a l tu l . N u se vede decâ t la câ teva su t e de m e t r i şi o p loa ie m ă r u n t ă şi deasă

S B O R de M. C.

n e p r i n d e . Cobor p â n ă la o su t ă de m e ­t r i . D a u vo l anu l s ecundu lu i şi scr iu o r a d i o g r a m ă : „P louă . Viz ib i l i ta te e / . t r em de r edusă . N e î n t o a r c e m la bază" . O t r ec în spa te , t e legra f i s tu lu i , şi iau v o ­l a n u l să în to rc . D e o d a t ă însă a p a r în fa ţa noas t r ă t re i u m b r e î n t u n e c a t e şi u -r iaşe . Abia a m t i m p să în to rc şi să m ă p i e rd î n t r e nor i i p l u m b u r i i . Cer t e l e ­g ra f i s tu lu i r a d i o g r a m a şi a l că tuesc r e ­p e d e al ta, aceea p e n t r u ca re p l ecasem şi p e c a r e toţ i o a ş t e p t a u a t e n ţ i acolo, jos .

F a c r e p e d e u n ca lcu l m i n t a l şi aflu că t r e b u e să f im abia la 20 mi l e d e coa­stă . N u - i t i m p de p i e rdu t . Te legra f i s tu l l uc r ează de zor şi z â m b e ş t e , z â m b e ş t e şi s e c u n d u l care p i lo tează a c u m a şi ne fe­l i c i t ăm d in ochi p e n t r u norocu l p e care l - a m avu t , să c ă d e m d r e p t p e convoiul i namic .

Indispozi ţ ia a 'dispărut complec t şi n e r v o z i t a t e a jocu lu i a p u s s t ă p â n i r e pe noi . T o a t ă gr i ja es te a c u m a să n u p i e r d e m contac tu l . P r o f i t ă m de nor i i cobor î ţ i şi n e s t r e c u r ă m p r i n t r e ei, as t ­fel ca să f im cât m a i p u ţ i n t i m p în v e ­de rea i namicu lu i .

Te legra f i s tu l r e p e t ă m e r e u r a d i o g r a ­m a şi a ş t e a p t ă r ă s p u n s u l . S e c u n d u l , cu a m â n d o u ă mâ in i l e p e volan, şi-a p r m s p r i v i r ea d e cele t re i n a v e şi c au t ă să n u le p i a rdă . Mă uit m e r e u s p r e uscat şi a ş t ep t să a p a r ă av ioane le c h e m a t e . Şi când — d u p ă u n sfer t de o ră de în­co rda re — v e d e m a p ă r â n d la or izont b i m o t o a r e l e u r i a ş e s b u r â n d a m e n i n ţ ă ­tor în f o r m a ţ i e s t r ânsă , abia la cincizeci de m e t r i d e a s u p r a măr i i , o m a r e b u c u ­r ie n e c u p r i n d e . L a n s ă m o r a c h e t ă ro­şie ca să le a r ă t ă m locul şi apoi n e în­d r e p t ă m spre l a rg l u â n d înă l ţ ime .

T r e c e m p r i n p ă t u r a de nor i ca re n ' a -r e m a i m u l t de două s u t e de m e t r i şi i n t r ă m în a l tă l u m e . U n soare da rn i c ne scaldă în l u m i n ă şi u n s t r a n i u peisa j po la r se desfăşoară în faţa n o a s t r ă In locul m ă r i i v ine te , d e a s u p r a că re ia sbu ­r ă m ad ineaor i , se î n t i n d e a c u m a u n co­vo r nes fâ rş i t de zăpadă s t r ă luc i t oa re şi de g h e ţ u r i . Soare le , jos de tot , n e t r i m i ­te d rep t în fa ţă raze l ung i de car i n u ş t im să n e m a i fer im. U r c ă m m a i sus . la câ t eva s u t e de m e t r i d e a s u p r a câm­pie i de nor i de v a t ă şi curânct a l t ime t ru l a r a t ă o m i e de m e t r i . E frig şi obraj i i n e s u n t a p r o a p e î nghe ţ a ţ i . Şi nici n u

m a i ş t im u n d e s u n t e m . R ă t ă c i m la în­t â m p l a r e d e a s u p r a în t inde r i i a lbe, scăl­da ţ i în l u m i n a care v ine de pes t e tot Şi- i a t â t de a lba s t ru şi de l i m p e d e ce­rul , încâ t a m i m p r e s i a că s u n t e m pr izo­nier i , s u b o u r i a şă cupolă de st iclă .

U n d e s u n t e m ? Fac o socoteală cu a-j u t o r u l ceasu lu i şi aflu că t r e b u e să ne g ă s i m u n d e v a , d e a s u p r a măr i i , cam la cincizeci de mi l e Nord -Es t de bază . K t i m p u l să n e g â n d i m la î n toa rce re . Re­duc m o t o r u l şi cobor îm l in că t r e per­d e a u a de no r i p e n t r u a t r e ce dedesubt P e m ă s u r ă ce ne a p r o p i e m , buc Lele a lbe şi s t r ă l u c i t o a r e dev in ma i m a r i şi ma i c iuda te . P r i n s p ă r t u r i se ză reş t e l u m e a de dincolo, l u m e a u r â t ă şi p l u m b u r i e în care t r e b u e să ne î n toa r cem.

Aleg o s p ă r t u r ă ma i m a r e şi cobor îm p r i n ea. î n t r ' o clipă l u m i n a a d i spă ru t . Ne s c u f u n d ă m în î n t u n e r e c p r i n t r e z d r e n ţ e de nor i neg r i şi cenuşi i şi ie­ş im jos de tot, d e a s u p r a m ă r i i f r ă m â n ­t a t ă de va lu r i u r iaşe şi ha ine . D e a s u p r a noas t r ă ceru l s'a închis . B a l a u r i negr i se încolăcesc şi se des făşoară cu miş­cări l eneşe .

G r ă b i m s p r e uscat . Ce ru l acesta u r â t apasă ca p l u m b u l pe u m e r i i noşt r i . Co­b o r î m m e r e u că t r e m a r e a care n e chia-m ă cu mi i d e b r a ţ e c iun te . P r ă p ă s t i i de h u m ă se desch id şi se înch id şi c res te î n s p u m a t e se r id i că în a v â n t u r i s t e rpe .

S u n t e m t r i ş t i şi obosiţ i . P r i n si ta b u r n i ţ e i de t o a m n ă se 7»r-eşte, ap roape , u sca tu l .

6 UNIVERSUL LITERAR 13 August 193 8

F L Ă C Ă R I (Urmare din pag. y a)

C A R T E A F R A N C E Z A

A. de Châteaubriant: Les pas ont chanté (Bernard Grasset—Paris, 1938)

Cit i to ru l ca re a r lua cunoş t in ţ ă în ­tâia oa ră de scr isu l d- lu i A. de Châ ­t e a u b r i a n t , d in l e c t u r a aces tor pagini a t â t de anevo ie d e î n c a d r a t în v r e u n a din ca tegor i i le l i t e r a r e ş t iu te , a r avea t e m e i n i c e mo t ive de n e d u m e r i r e şi d e s ­tu l e p r i l e j u r i de i r i t a r e chiar . Dens i t a ­tea şi t e n s i u n e a l i r ică a u n o r astfel de „no te d in v ia ţ a m e a t r e c u t ă " , c u m le in t i tu lează a u t o r u l lor, s imbo l i smul vag şi î nce ţoşa t de aluzi i p u ţ i n t r a n s p a r e n t e , ca şi t o n u l exa l t a t , î n t r ' o con t inuă u i ­m i r e de ceea ce s i n g u r îşi descopere sau îşi suge rează , s u n t însuş i r i pe care c i t i to ru l n e p r e v e n i t e d i spus să le î n ­t â m p i n e ca to t a t â t e a r ez i s t en ţ e obosi­toa re . De la cea d i n t â i şi p â n ă la u l t i m a pag ină a căr ţ i i va n ă d ă j d u i z a d a r n i c î n t r ' o c u l m i n a ţ i e r e v e l a t o a r e , î n t r ' u n d e s n o d ă m â n t s u p r e m , u n d e s ' a r_aduna , c o n t u r â n d u - s e ca în prof i lu l p rec i s al u n e i de l te , to t păen j en i şu l capr ic ios de s u b î n ţ e l e s u r i de ca re m u s t e ş t e p l a s m a boga tă a căr ţ i i .

In conf igura ţ i a l i t e r a tu r i i f ranceze a zi lelor noas t r e , locul p e care-1 ocupă o p e r a d- lu i A. de C h â t e a u b r i a n t es te r e t r a s din d r u m u l căi lor d e comunica ­ţie d e a l u n g u l că ro ra se înc ruc i şează cu­r e n t e l e şi i n f l uen ţ e l e r e s i m ţ i t e în o p e ­re l e a l to r scr i i tor i . Cu t o a t e că d e b u t u l s ău l i t e ra r , Monsieur des Lourdines, c a r t e d e o poezie de l ica tă şi subt i lă , s'a b u c u r a t , în 1911, d e pub l i c i t a t e a r ă s u ­n ă t o a r e p e ca r e p r e m i u l G o n c o u r t o face în j u r u l n u m e l u i a leş i lo r săi, i a r do isprezece an i m a i t â r z i u A c a d e m i a f ranceză î n c u n u n a cu m a r e l e p r e m i u p e n t r u r o m a n La Brière, scr isă c u r â n d d u p ă e x p e r i e n ţ a t r ag ică a r ăzbo iu lu i şi dogor i t ă d e a m i n t i r e a lui , to tuş i a u t o r u l a r ă m a s p â n ă astăzi , u n izolat, u n i m ­popu la r . P o a t e p e n t r u c ă l i r i smu l a n t i ­c ipa tor şi a t â t de exc lus iv a l p rop r i e i e x p e r i e n ţ e suf le teş t i — p r e m e r g ă t o r o r i că re i cunoaş t e r i a l u m i i d ina fa ră —, o r i en t ându -1 c ă t r e u n e g o c e n t r i s m a-p r o a p e absolu t , 1-a î m p i e d i c a t să-şi a d a ­oge ceea ce a r fi fost necesa r v iz iuni i sa le de v ia ţă , p e n t r u c ă şi c i t i to ru l m a i p u ţ i n sensibi l la f r u m u s e ţ i l e g r a t u i t e a le scr i su lu i a r t i s t să r ecunoască p r e ­z e n ţ a u n u i i n t e r e s o m e n e s c d i rec t , m a i cald şi m a i comunica t iv .

Şi to tuş i n u es te n i m i c l iv resc sau ar t i f ic ial î n aceas tă e x p e r i e n ţ ă , doar că o m e n e s c u l d in ea es te t r a v e s t i t în fas ­t u l v e r b a l şi s t r ă l u c i r e a r ad ioasă a s t i ­lu lu i . T e n s i u n e a l i r ică sus ţ inu tă , de care v o r b e a m m a i sus, face anevoioasă des­p r i n d e r e a v r e u n u i c i ta t i l u s t r a t iv , de s c u r t ă d u r a t ă . Ca să n u se î m b u c ă t ă -ţească a m p l i t u d i n e a l a r g ă a r e sp i ra ţ i e i aces te i căr ţ i , s l e indu- se astfel semnif i ­ca ţ ia î n t r e g u l u i , a r t r e b u i c i ta te pag in i la r â n d , ceea ce-i , f i reş te , cu n e p u t i n ţ ă . S m u l s e d in con tex t , propozi ţ i i ca aces­tea p a r umf la t e , ridicule:

„Alors v i n t la nu i t d u 24 au 25 mars . . . u n c o m m e n c e m e n t de p r i n t e m p s , u n c o m m e n c e m e n t d e douceur , u n com­m e n c e m e n t de fleur. . . L a t e r r e é ta i t h u m i d e , les m o u s s e s humides . . .

A u ciel, p a r d e s s u s les a rb re s , s 'égout-ta i t la pâ l e l u n e ; et ce fut ce t te nu i t - l à q u e je n a q u i s d a n s la ma i son sol i ta i re des bo i s" . Ci t i te însă la locul lor, în con t inu i t a t ea celor oare le p r e c e d ă şi le u r m e a z ă , le g ă s i m f i reş t i şi n u disto­nează .

î n c e r c â n d să d ă m cel p u ţ i n o idee a-p r o x i m a t i v ă d e s p r e felul aces te i că r ţ i v o m s p u n e că Les pas ont chanté e în aceiaş t i m p confes iune d e a r t i s t şi evo­c a r e l i r ică a u n u i t r e e u t p r e d e s t i n a t să p o a r t e p â n ă în p r a g u l dep l ine i m a t u r i ­zăr i , g e r m e n e l e u n e i conş t i in ţe ar t i s t ice . D a r e l e m e n t e l e au tob iogra f ice n u se înş i ră p e f i rul cronologie i a p a r e n t e , în o r d i n e a deven i r i i lor succes ive şi î n l ăn ­ţ u i t e ci e le s u n t d i s t r i bu i t e ca î n t r ' u n c â m p de for ţă magne t i că , a t r a s e şi o-rientate p r i n s ensu l i n t e r p r e t ă r i i p e ca r e o p r i m e s c în c a d r u l semni f ica ţ ie i g e n e r a l e d e e l e m e n t e a le une i e x p e r i ­e n ţ e poet ice , c ă t r e miezu l un ic şi s u p r e ­m a lor jus t i f i ca re . Aceas t ă p r i v i r e d ină ­u n t r u a s u p r a vieţ i i , a că re i d i a g r a m ă n u s e a m ă n ă cu aceea a des făşu ră r i i b io lo­gice, d e a l u n g u l vâ r s t e lo r , şi sociale a-m i n t e ş t e de ace l „ m o m e n t s u p e r l a t i v " a l D o m n u l u i Tes te , — r e g u l ă de h ig i ­ena i n t e r i o a r ă : „ S o u m e t s - t o i tou t e n t i e r à t o n m e i l l e u r m o m e n t , à ton p l u s g r a n d s o u v e n i r " .

„ C e - a r folosi — no t ează d. A. de C h â ­t e a u b r i a n t — să poves tesc o i n ş i r a r e d e î n t â m p l ă r i ? . . . N u s u n t oa r e t o a t e

î n t â m p l ă r i l e în u n a s ingură , sau ap roa ­p e t oa t e ? E v e n i m e n t u l ca re le cup r in ­de pe t oa t e es te acel p r inc ip ia l şi cel m a i f rumos . Şi î n t r u c â t e cel m a i fru­mos, es te şi cel p r inc ip ia l !".

Ca re a fost p e n t r u a u t o r e v e n i m e n t u l pr inc ip ia l , a toa te c u p r i n z ă t o r p r i n e-sen ţ ă şi semnif ica ţ ie al ce lor la l te ? N e ­greşi t , s t a r e a d e g r a ţ i e a l i r i smulu i , i lu ­m i n a r e a v r ă j i t ă s u b s e m n u l căre ia se t r ezeş t e s p i i i t u l la spec taco lu l feer ic al une i l u m i t r a n s f i g u r a t e p r i n p u t e r e a v isu lu i l ăun t r i c , — s t a r e a de îngerească p u r i t a t e şi de n e p r i h a n ă p r e - a d a m i c ă a cărei p i e r d e r e de m a i t â r z i u va p rovoca poa te cea ma i z g u d u i t o a r e criză de con­ş t i in ţă d in câ te s t r ă b a t e v i a ţ a u n u i ar-tist. Nu a fost acea r eve l a ţ i e b r u s c ă h o -t ă r î t o a r e , cunoscu tă d in des t ă inu i r i l e au tob iograf ice a le poe ţ i lo r m a i ales , ci î n tocma i ca v a l u l une i m a r e e în necon­t en i t ă c reş te re , o a ş t e p t a r e difuză şi t o t m a i în f r igu ra t ă , o e f e rvescen ţă i n t e r i ­oa ră î n l e sn ind m e t a m o r f o z a ac t ivă a suf le tu lu i a r t i s t u l u i în fo rmele cele m a i sub t i l e şi m a i v a r i a t e a le v isulu i a l i m e n t a t d e o sens ib i l i t a te n e s p u s de p r i m i t o a r e . I n a c e s t i m p o n d e r a b i l s c h i m b n e c o n t e n i t de impres i i d ina fa ră şi p r e l u c r ă r i a le fanteziei , conş t i in ţa de s ine se r egăsea iden t i că şi m e r e u spo­r i t ă în u n i t a t e a ei i n t e r i o a r ă . Ca î n t r ' o poves t e de A n d e r s e n , u n d e î n t r e a g a c rea ţ i e es te însuf le ţ i tă , i a r obiec te le îşi fac s e m n e , se r ecunosc şi îşi r ă s p u n d , în ch ipu l cel m a i firesc p e n t r u cine p o a r t ă în s ine che ia mi s t e r ioasă a v i ­su lu i t r ans f igu ra to r .

P e o t r e a p t ă s u p e r i o a r ă s imple lo r d i ­vaga ţ i i şi r eve r i e i î m p r ă ş t i a t e , m a i a-p r o a p e d e e l a b o r a r e a d i sc ip l ina tă a o-pe re i de a r tă , a fost a d u s a u t o r u l „ P a ­ş i lo r" p r i n descoper i r ea u n u i „ m a r e se ­c re t " , c u m n u m e ş t e d-sa b r u s c a r e v e ­la ţ ie a ex i s t en ţ e i l umi i valor i lor , cu p r i ­l e ju l t ab lou lu i „ T r i u m f u l F l o r e i " de Pouss in , v ă z u t la L u v r u . Aceas t ă l u m e , cu p r o b l e m e l e de l ica te p e ca re le p u n e , es te h o t ă r î t o a r e p e n t r u d e t e r m i n a r e a s t r u c t u r i i suf le teş t i şi, în consec in ţă , a vocaţ ie i celui că ru i a i se descoperă . Ches t i unea va lo r i lo r p e care o s tud iază deopo t r ivă fizica şi psihologia, u n d e e cunoscu t ă ca t eo r i e a cu lo r i lo r şi a to­n u r i l o r c o m p l i m e n t a r e , i s'a înfă ţ i şa t însă a u t o r u l u i n o s t r u ca o p r o b l e m ă p e r s o n a l ă a d u s ă în l u m i n a p rop r i e i conş t i in ţe p r i n t r ' o l ov i t u r ă de sondă r e ­v e l a t o a r e a i n tu i ţ i e i în s t r ă f u n d u r i l e su ­f le tu lu i şi î n t r ' u n m o m e n t , p robab i l , de s u p r e m ă a t e n ţ i e şi î n c o r d a r e a în t r eg i i f i inţe i n t e r i o a r e :

„ P â n ă a tunc i , ca m u l ţ i oamen i , a u ­z i sem v o r b i n d u - s e d e s p r e valori, d a r n u ş t i a m ce p r o c u r ă sp i r i tu lu i aceas tă expe r i en ţ ă , a t u n c i când es te t r ă i t ă .

Ex i s t ă o ş t i in ţă f ină a sp i r i tu lu i , ca re p e r c e p e c u m în ţ e l e su l obiec te lor d in aceas tă l u m e n u es te î nch i s ch ia r în ob iec te ci în r a p o r t u r i l e idea le c a r e le unesc de m u l t i p l e l e l uc ru r i .

Culor i l e şi sune t e l e , d e pi ldă, n u s u n t e le înş i le p r i n s inea lor ci se deo­sebesc d u p ă culor i le şi s u n e t e l e c a r e le î n tovă ră şesc ; şi aces te d i f e r e n ţ e a t â t de no tab i le , a v â n d u - ş i cauze le în condi ţ i i c o m p l e x e ca r e le s u n t p r i l e ju i t e de a d m i r a b i l e l e v a r i a ţ i u n i a le creaţ ie i , s u n t ceea ce se c h i a m ă valori.

I m p e r i u fă ră m a r g i n i , ca re se r e g ă ­seş te cu aceleaş i nes fâ r ş i t e î n t i nde r i , în l u m e a m o r a l ă ca şi în l u m e a fizică"

S p u n e a m că la c a p ă t u l aceste i via regia a t i ne re ţ i i f iecăruia , p e ca re se a v e n t u r e a z ă n e b ă n u i n d ce-1 p â n d e ş t e , — sp i r i tu l e x a l t a t de în ţ e l e su l a t â t o r r eve la ţ i i v a î n t â ln i negreş i t , ca o fatal i ­t a t e de n e î n l ă t u r a t , criza cea m a i c r i ­t ică, d i n a i n t e a că re ia se f r ânge n e p u t i n ­cios or ice e lan.

D in aceas tă s u p r e m ă î n c e r c a r e a l u p ­te i cu înge ru l , cei m a i m u l ţ i r ă m â n o-logi, s lei ţ i d e p u t e r i p e n t r u to t r e s t u l ex i s t en ţe i lo r :

„E t voi la q u e se p rodu i sa i t dans ma conscience q u e l q u e chose d ' i n f in imen t t e r r i b l e ; t o u t d ' u n coup, j e pe rceva i s l ' incons tance , l ' inani té , le v ide d e tou t ce q u e j ' a v a i s r e c h e r c h é d a n s les in ­n o m b r a b l e s a t t a c h e m e n t s e t v o l u p t é s qu i se p a r t a g e n t les i n s t a n t s de la v ie h u m a i n e . D e p lus , j e n e voya is r i e n au delà, d a n s l ' o r d r e sp i r i tue l , qu i p û t m e consoler de ce t t e p e r t e : ce que j'avais expérimenté me donnait la méprisable mesure de ce que j'expérimenterais jamais !"

A m sub l in i a t aceas t ă d in u r m ă p r o ­

poziţ ie p e n t r u c ă e x p r i m ă însăşi e sen ţa d r a m e i : s c h i m b a r e a to ta lă de p e r s p e c ­t ivă a sup ra ex i s t en ţe i , p iv i t ă a c u m s u b u n g h i u l crit ic, subs t i t u i t celui l ir ic. Ca şi l i r i smul — s ta rea celui „ce ' n p â n -zeşte g lobu 'n p l a n u r i p e n t r ' u n v e a c " — cr i t ic i smul care- i succede es te tot a t â t de abuz iv p e n t r u c ă an t i c ipează a r b i t r a r a s u p r a une i e x p e r i e n ţ e v i i toare , l u â n d ca u n i t a t e de m ă s u r ă — „ m é p r i s a b l e m e s u r e " ! — biograf ia de p â n ă a tunc i a sp i r i tu lu i ; d a r aceas tă b iograf ie n u es te j u d e c a t ă în e l emen te l e - i obiec t ive , ci p r i n gus tu l de cenuşe al vieţ i i şi acel coşmar de co rup ţ i e un ive r sa lă , d in m o ­m e n t u l c u l m i n a n t al crizei .

Ce d e p a r t e s u n t e m a c u m de orgol iul s u p e r b al ace lu iaş care ros t ea la zeni tu l p i e r d e r e a pu r i t ă ţ i i v i rg ina l e d ă i n u e ş t e c o m m e cer ta ins , qu i se p l o n g e n t la fi­g u r e au fond d ' u n coussin p o u r p l e u r e r : J e r e g a r d e Dieu, e t j e r e m e t s m o n ar ­m u r e " .

Şi to tuş i , în a d â n c u l mizer ie i s u p r e ­m e a f i inţei z g u d u i t ă d in t emel i i p r i n p i e r d e r i i p u r i t ă ţ i i v i r g i n a l e d ă i n u e ş t e p r e s i m ţ i r e a o b s c u r ă a r enaş t e r i i , ca o r ă s c u m p ă r a r e d i n păca t . E x p e r i e n ţ a care-1 î n t â m p i n ă a c u m p e scr i i tor es te a umi l in ţe i , — p u r g a t o r i u că lăuz i to r c ă t r e l i m a n u l a r m o n i e i r ecâş t iga te , — s i n g u r a d u r e r e a d e v ă r a t ă i i i nd „ d u r e ­rea o m u l u i care-1 c a u t ă pe D u m n e z e u " . T o n u l scăzu t î n şoaptă , a l u n o r r â n d u r i ca acestea , e p o a t e m a i t u l b u r ă t o r , p e n ­t r u că p o a r t ă u r m a de foc a su fe r in ţe i :

„ J e su is d e ceux q u i son t des t i nés à ê t r e la c rèche obscure et l a pa i l le gé­m i s s a n t e s u r l aque l l e doit a p p a r a î t r e u n e ce r t a ine l u m i è r e . J e suis l ' h u m b l e pa i l le de l ' hô te l l e r ie . E t la pa i l le es­père , veu t , exige. . . la pa i l l e gémi t . El le es t l ' anc i enne t ige des b l é s d u c h a m p d e Booz, e t la l i t i è re des t inée a u x m y s j t é r i euses g r a n d e s na i ssances fu tu res . T o u t e g r a n d e na i s sance doi t passe r p a r son h u m i l i t é . El le le sai t et e l le at­tend. . . ." .

I t i n e r a r i u l i n t i m al d- lu i A. de Châ ­t e a u b r i a n t p o a t e fi socot i t ca î n c h e i n -du - se a s u p r a aceste i v iz iuni , î n t r ' o d e ­f ini t ivă o r i e n t a r e : „ D u - t e acum.. . , — îi s p u n e D u r e r e a — n u m a i ai nevoe de mine. . . D u m n e z e u l t ă u e l i be ra t ! " I a t ă cân tecu l , r ă s u n e t u l d in suf le t al paş i lor u m b l a ţ i î n v ia ţă . D a r a m fi v r u t să fi p u t u t vorb i şi d e s p r e ace le câ teva f rag­m e n t e ca r e se izolează şi se d e s p r i n d de la s ine p r i n p e r f e c ţ i u n e a c rea ţ ie i o-biect ive , fă ră să a ibă n e v o e de r e s p i r a ­ţ i a a u t o r u l u i însuş i p e n t r u a se î n s u ­fleţi d e o n e u i t a t ă v i ea ţ ă : d e s p r e vizi­u n e a d e a m p l o a r e şi e l an epic a une i şa r j e de cava le r i e ( „ S u r le t e r r a i n " ) , s au g ra ţ io su l t ab lou „ I s abe l l e " al celor t r e i b r e t a n e d a n s â n d î n l ă n ţ u i t e , ,comme les d e u x g a r d i e n n e s é t o n n a n ­tes , l e s d e u x Bo t t i s a tvas e n c h a n t é e s d ' u n e espèce d e R e i n e m i r a c u l e u s e a qu i e l les d o n n a i e n t la m a i n " . I n sfârşi t , d e s p r e v iz iunea t r ag ică a r ăzbo iu lu i s imbol iza t p r i n d a n s u l i m p r e s i o n a n t al ş a rpe lu i Kaa , din Cartea junglei.

Şi cel m a i suges t iv î n d e m n la lec­t u r a aceste i că r ţ i a r fi fost pag in i l e c a r e t r e b u i a u c i ta te , d in f r a g m e n t e l e î n s e m ­n a t e m a i îna in te , dacă spa ţ iu l n e - a r m a i fi î ngădu i t .

MIHAI NICULESCU

rienţa ta ,n imic n u te î n d r e p t ă ţ e ş t e să genera l izez i ! s p u n e Flor ioa. P o a t e că a~ d e v ă r a t a cauză nu- i aceas tă fată, ci f ap ­tu l că pleci!

— A, n u ! N u p leca rea m ' a a d u s în s t a ­rea de faţă . N u s u n t t r i s t f i indcă plec, ci f i indcă a n u m i t e l u c r u r i p e t r e c u t e azi, m i - a u da t p u t i n ţ a să ver i f ic l aş i t a tea şi m i c i m e a suf le tească ce ex i s tă în noi. Mi-a da t p u t i n ţ a să văd cu ochii mar i , cât de inut i l i , de mici s u n t e m în tot ce-îace facem . n ă d ă j d u i m sau g â n d i m . Mi-e silă şi de m i n e şi de tot ce m ă încon­joa ră .

— Tii! f r a t e Botene , i s b u c n e ş t e A u ­rel , las-o b re , la d r a c u ,de filosofie. Mi ­l i ţ ia n u t e v r e a filosof, ci r ăcan , p e care ma jo r i i să-1 î n j u r e de maică , căde ln i ţ i şi g r i jan i i . S ă şti i c 'o să fii m i l i t a r p ros t .

— De as ta s u n t s igur! Şi p r o s t şi în­căpă ţ âna t . Mai a les că ţ in la l i b e r t a t e a mea, p e ca re aici m i - a m p i e r d u t - o , fu­g ind d u p ă nă luc i r i . Cel p u ţ i n acolo îmi voiu înăbuş i revol ta , în ideia că n u sun t s i n g u r u l l ipsi t d e ea.

— Vorbeş t i copi lăr i i ! O să vezi tu a-colo ce trai . . . . O să n e d e s e a z a r m ă m şi-o s'o d u c e m ca n iş te su l t an i .

— A m mai auzi t poves t ea as ta . Ba mi s'a m a i spus că r e g i m e n t u l n ' a r a-vea gard .

—• E u ş t iu sigur!! Şi ch ia r dac ' a r avea ga rd , n u ş t i m noi să-1 s ă r im? S u n t n iş te fe te p ' aco lo — o bogă ţ ie ! Mi-a spus-o u n om de t r eabă !

— N u m a i de t r e a b ă n 'o fi fost!!, i ro­nizez eu.

— Ui t e - t e la el!! Da de când ai deve ­ni t aşa d e sfânt? zice Ana .

— De d r a g ă ! U n accident!! F r i v o l i t a ­tea o ai în s â n g e p â n ă la o a n u m i t ă v r e m e .

— Şi... acc iden tu l to t fa ta cu buc luc? ! — Ia l ă s a ţ i - m ă cu acc iden te le voas ­

t r e ! ţ i pă A u r e l . Ma i s l ăbeş t e -mă şi tu. B o t e n e cu filosof ia!! N u m ă in t e r e sează a s t a . Aş v r e a însă să ş t iu de ce Ade la a r e m u t r ă d e că lugăr i ţă . . . Or i şi t u ai a v u t p a r t e de v r e u n acc ident?

— Ce t e p r iveş t e? i-o t a ie s cu r t A d e ­la. Vezi de t r e a b a ta şi n u te ames t eca u n d e n ' a i nici u n ros t !

E î n t â i a oa ră când i-aud glasul , d u p ă i nc iden tu l nos t ru .

— Fra ţ i l o r ! ţ â ş n e ş t e de u n d e v a Mis­sissippi, v ine t r enu l ! !

î n t r ' a d e v ă r , t r e n u l n e g r u şi somnoros i n t r ă în ga ră . G r u p u l n o s t r u ca la co­m a n d ă , se r id ică . A u r e l ţ â ş n e ş t e p r i n l umea , care , ca p r i n m i n u n e , a i n u n d a t p e r o n u l , s a r e p e scara u n u i vagon şi dis­p a r e î n ă u n t r u . II v e d e m a p ă r â n d p u ţ i n m a i t â rz iu la f e r ea s t r a vagonu lu i , ţ i ­p â n d c ă t r e noi .

— Ehei i ! Băl ţ i i ! Aici f ra ţ i lor! F i eca r e din fete îmi ia câ te o l egă tu ­

ră . A d e l a m r i a l ua t p a c h e t u l pe care special l 'a făcut p e n t r u m i n e . P ro f i t de l ipsa de a t e n ţ i e a celor la l ţ i şi m ă apropi i de ea.

— N u a r u n c i şi pache tu l ? o î n t r e b eu şopt i t . O cl ipă e s u r p r i n s ă de î n t r e b a r e şi mă p r i v e ş t e lung. . . .

— De ce să-1 arunc?! . . . . — Aşa!! Ca să t e răsbuni!! . . . — N ' a m de ce să m ă r ă s b u n !! Şi n u

ş t iu ce-aş avea d e r ă sbuna t ! ! A m a juns la vagon . P a c h e t e l e ,gea-

m a n t a n e l e , legă tur i le , t oa te i n t r ă p e fe -reas tă . Aure l , foar te b i n e d i spus , a r e p e n t r u f iecare c â t e o g l u m ă .

D o a r b i e tu l Miss iss ippi t r e b u i e să-şi u r c e s ingur coşciugul , căci nici v o r b ă să î ncapă pe fe reas t ră . Ce să- i faci? F i eca r e cu c rucea lu i !

U r c ă m în v a g o n cu toţ i i . O b s e r v că A d e l a n ' a da t p a c h e t u l . O p r ivesc d r e p t în faţă. E tot a t â t de t r i s t ă ca şi m i n e .

— Ui te , ia p a c h e t u l ăs ta şi ai gr i ja lui . E ceva care se p o a t e sparge! . .

М Ы lasă în m â n ă fără să mă p r i v e a ­

scă. Cei la l ţ i toţ i coboară . Mississippi şi-a c u m p ă r a t doi covrigi şi-i ronţă ie tăcut , în t i m p ce A u r e l toacă verz i şi usca te . Ade la s'a opr i t p e p l a t fo rmă . 0 a j u n g din u rmă . . .

— Dinule , îţi doresc că lă tor ie fru­moasă!!

— Eşt i încă s u p ă r a t ă p e m i n e ? !

— Nu... Eu n ' a m fost s u p ă r a t ă . Dar tu , t u eşt i rău!!...

îm i î n t i n d e m â n a , d a r m i - a lunecat în b r a ţ e . O c u p r i n d to ta l ; s u n t emoţio­na t , a p r o a p e de l ac r imi . A t â t a măr in i ­m i e d in p a r t e a ei!!.. Şi-a lăsa t c a p u l pe b r a ţ u l m e u stâng. . . . P l â n g e stăpânit . . . Ii s imt lacr imi le . . . Ii caut buzele . . .

— Nu, nu , te rog, nu asta! încă . nu!! Lasă -mă să s t au aşa!!...

— D e ce nu , Ade la? — Mai m ă poţ i s ă r u t a ,după cele ce-ai

făcut azi? Ş t iu tot , D inu le ! Mi-a spus ea... C u m , Dinu le? T u n ' a i conşt i inţă? Nu t e m u s t r ă nici neno roc i r ea mea, nici a Sande i? I ţ i p l ace să te joci cu noi, cu suf le te le noas t r e? N u te g â n d e ş t i că şi noi su fe r im? Nu î n s e m n ă m p e n t r u tine decâ t clipa? P e s t e ea n u m a i vezi ni­mic? Vre i n u m a i t u să fii sat isfăcut? N u g â n d e ş t i cu ce p r e ţ iei aceas tă sa­t isfacţ ie?. .

— Adela , taci! te rog taci, căci alt­fel î n e b u n e s c . . .

— A m tăcut , Dinu le , p r ea mult . . . Nu ma i po t însă.. . N u m a i a m p u t e r e a s'o fac, deşi te 'n ţe leg. . . T e - a m în ţe les fără ca tu s'o ştii, îmi dau s e a m a de tot ce s'a ' n t â m p l a t cu t ine , da r tu, tu n'ai v r u t să m ă 'nţelegi . . . N u ş t iu ce~o să se ' n t â m p l e cu mine , d a r orice va fi, tu să ai aceiaş g â n d p e n t r u m i n e : că

t e - am iubi t !!... Ş i -acum s ă r u t ă - m ă , dacă m a i ai cura j . . .

N ' a m p u t u t . In cl ipa aceas ta n u aş­t ep t a l t ceva decâ t p l eca rea t r e n u l u i .

— A t u n c i l a s ă - m ă să t e s ă r u t eu... Să t e s ă r u t e buze le ca re nu s 'au lăsat s ă r u t a t e în pa rc . Şi să l ă săm să cadă u i t a r e a apoi !!...

— Cu p r e ţ u l ăs ta n u vreau. . . — A t u n c i ? — S ă r ă m â n e m p r i e t en i . Pr ie teni

b u n i ! V r e i ? — Şi S a n d a ? Da ! S a n d a ! Deab ia a c u m îmi văd

nemern i c i a . —• Fă -o fer ici tă pe ea, Dinule . . . Eu

s u n t frivolă, tot ce-a fost î n t r e noi e nebun ie . . .

— A d e l a ! Vre i să m 'a scu l ţ i ? Mai poţ i avea î n c r e d e r e în m i n e ?

— î n t o t d e a u n a a m c rezu t î n tine... Şi vo iu c r ede mereu . . . C h i a r dacă fap­te le t a le vo r s p u n e altfel. . .

— A t u n c i f ăgădueş t e -mi că t e ve i li­niş t i . Că ve i a ş t ep t a c u m i n t e o scr isoare dela m i n e , în care voiu s p u n e tot ceea ce n u p o t s p u n e acum.

— B i n e . . .

A m s ă r u t a t - o pe p ă r şi n e - a m desfă­cut... E r a şi t impu l , căc i A n a ne strigă...

— Mi-am făcut p u ţ i n ă o r d i n e în ba­gaje , s p u n eu cobo rând . Fe r i c i t u l ăsta le-a t r â n t i t c lae pes t e g r ă m a d ă .

— U n d e - i A d e l a ? — Ui te-o ! U n cefer is t dă s e m n a l u l . î n t i n d mâi­

n i le fetelor . P e Ade la o las la u rmă. Nu i -am spus n imic . D a r ochii ei, ochii a lbaş t i , m ' a u a s igu ra t îndeajuns. . . P l â n g e la fel ca mama. . . L a fel ca Sanda. . .

D e p e p e r o n încă m a i fâlfâe u n semn alb. . . Apoi noapte . . . C a d e n ţ a t renulu i cântă . . . Eu a m r ă m a s , s ingur , pe scară...

Ş i - a c u m când tot ce-a fost mi-a r ă m a s în a m i n t i r e , c â n d t r e n u l acesta n e b u n m ă d u c e acolo, c ine m i - a rămas în g â n d u r i , m a i a p r o a p e de suf le t şi cu a m i n t i r e a î n t r e a g ă ? S a n d a ? Adela ?

D A N B A L T E A N U

Somn în pădure Adorm cu mii de ramuri peste faţă. Cupolele cereşti — neclătinate, Mă'nchid în negre scorburi de cetate ; Pleacă-te lut, — adormi pe veci, viaţă.

Apoi să cresc în trunchiuri rămurate, Prin promoroacă, prin a toamnei ceaţă, Trufaş spre slăvi, cu iederi ce se-agaţă Şi pale v inete de-ozon în spate.

Să-mi caute adâncuri ne'ncepute, Subt vălul cetinei, în svon de umbre, Şopârle verzi şi sprinteni paşi de ciute ;

Iar peste boite răcoroase, sumbre, Numai cenuşa stelelor căzute In ale vremii nopţi — să mă adumbre.

VLAICU BÂRNA

13 August 1938 UNIVERSUL LITERAR 7

L a „ N a ţ i o n a l " n u se i n t r ă cu ga­loşi. L a „ C ă r ă b u ş " n u se i n t r ă cu p r e t e n ţ i i .

Dacă t o t u ş i i n t r i î n T e m p l u l Ar t e i , care es te — s a u s ' a r c u v e n i să fie — „Naţ iona lu l " , cu galoşi , p l a sa to r i i te poftesc g r a ţ i o s a fa ră . L a „ C ă r ă b u ş " p r e ­tenţ i i le n u eş t i ob l iga t să l e laş i l a v r e ­un soiu d e g a r d e r o b ă . D a r e m a i p r u ­dent să le l epez i acasă.

Al t fe l r i ş t i s ă s ta i a şa c u m s u n ă t i ­tlul r ev i s t e i : „ D e l e m n T ă n a s e " .

N u t o a t ă v r e m e a . P e n t r u c ă t r e b u i e să fii p r e a de to t de l e m n ca să t e l ase impas ib i l a p a r i ţ i a Miei s au a i n e p u i z a b i ­lului T ă n a s e .

N u ş t iu ce s p i r i d u ş a s c u n d e r u m â n u l ăsta că l a s i m p l a l u i a p a r i ţ i e p e scenă s t â r n e ş t e i n t e r e s , a p l a u z e şi r â s .

Râs s ănă to s , r e con fo r t an t , p e n t r u ca r e mă î n t r e b c u m i -am p u t e a m u l ţ u m i lui Tănase .

Mia... (mai e n e v o i e o a r e să s p u n e m şi Apos to lescu?) a r e şi ea u n sp i r i duş .

P o a t e g e m e n c u al lu i T ă n a s e , p o a t e n u m a i r u b e d e n i e ap rop ia t ă , d a r u n u l tot aşa d e n ă b ă d ă i o s şi comun ica t iv .

P ă p u ş i c ă cu o r a ( spec ta tor i i se v iseazá a tunci pe scenă) Miss S t e p , G i n g e r R o -

Ш (M CAPITOL: Părinţii de azi

Un m a r e n e a j u n s p e n t r u s p e c t a t o r u l c inematograf ic e s t e m a n i a lui ca, î n a i n ­tea m a i t u t u r o r f i lmelor , să facă p r o n o ­s t icur i î n l e g ă t u r ă cu ca l i t a t ea lor .

Astfel , p r e z e n ţ a p e afiş a u n e i v e d e t e p r e f e r a t e îl face să a f i rme s u s şi t a r e că fi lmul t r e b u e să fie b u n . In a l t e daţi doar n u m e l e r eg i so ru lu i îl s i leş te să p r e -doar t i t l u r i l e a t r ă g ă t o a r e a le f i lmelor vadă u n f i lm reuş i t . Şi s u n t cazur i , c ând îl î n d e a m n ă să m e a r g ă l a c i n e m a t o ­graf.

O d a t ă ce s p e c t a t o r u l j u d e c ă astfel d ina in te f i lmele , e n o r m a l să a ibe şi m u l t e decepţ i i .

Şi c â n d u n f i lm la c a r e t e a ş t e p t a i să găseşti ceva b u n , e s lab , a t u n c i ţi se pare a fi m a i s l ab ch ia r decâ t e s t e în rea l i ta te .

Ia tă , s ă p t ă m â n a aceas ta , a m făcut şi noi p a r t e d i n t r e spec ta to r i i c a r e suferă de m e t e a h n a p o m e n i t ă .

A m i n t r a t p l in i de î n c r e d e r e în sala c inematogra fu lu i Capi to l , ca să r eve ­dem p e mica a c t r i ţ ă c a r e a f ăcu t o c rea­ţie în f i lmul „ I n f a m i a " . E v o r b a d e B o -nita Grav i l l e . N ' a m da t nici o i m p o r ­tanţă t i t lu lu i , ca re p r e v e s t e a n u u n film, ci m a i m u l t o p r e d i c ă î m p o t r i v a p ă r i n ţ i , lor ca r i n u î n ţ e l eg su f l e tu l copiilor, ca r i dau m a i m u l t ă i m p o r t a n ţ ă s e r a t e l o r de­cât u n e i d iscuţ i i cu p r o g e n i t u r i l e lo r — î n t r ' u n cuvân t , o p r e d i c ă din toa te punc te le d e v e d e r e .

F u s e s e r ă m orb i ţ i de n u m e l e vede t e i p r inc ipa le şi n u n e m a i g â n d e a m la ce pot face a m e r i c a n i i d i n t r ' o astfel de temă.

A m m a i spus -o , amer i can i i s u n t n e ­în t recuţ i î n r ea l i za rea f i lmelor cu r e ­por te r i n e b u n i , ac to r i de rev is tă , g l u m e , — şi p r o a s t e şi b u n e , d a r t oa t e în g e ­nul ace lora d e car i ia î n c e p u t râz i şi p e u rmă î ţ i faci c ruce şi spu i : „ D o a m n e fereşte" — şi ac ţ iune , cât m a i m u l t ă a c ­ţ iune. D a r c â n d îi v i n e în m i n t e v r e u n u i regisor a m e r i c a n să rea l i zeze u n film serios, a t u n c i e o a d e v ă r a t ă n e n o r o c i r e pen t ru b i e tu l spec ta to r .

Aces ta e şi cazul f i lmulu i „ P ă r i n ţ i i de azi". T i m p de u n ceas şi j u m ă t a t e se căzneşte r e g i s o r u l să fie c o n v i n g ă t o r şi nu r e u ş e ş t e n i c i - u n m i n u t . Şi aceas ta fiindcă n i m i c d in ceeace se p e t r e c e p e ecran, n u e s t e î n d e a j u n s de b i n e mo­tivat. U n ceas î n t r e g n e e p r e z e n t a t ă o fetiţă c a r e face t o t fe lul d e l u c r u r i re le . Totuşi n i se a r a t ă că n ' a r fi ch i a r a t â t de r e a fa ta , dacă. . . şi d e aici u r m e a z ă toată p r e d i c a de ca re a m v o r b i t la în­ceput. I n t e r v i n e apoi o p r o f e s o a r ă care o î n ţ e l ege p e fa tă şi c a r e In doi t i m p i şi t r e i m i şcă r i o î n d r e a p t ă . D a r c u m ? Iată o î n t r e b a r e la care c r ed ca a r fi răspuns m u l t m a i b i n e u n reg isor f ran­cez (ex.: P r i s o n sans b a r r e a u x ) . S e în­tâmplă însă că fata, oda t ă î n d r e p t a t ă , n u vrea să se m a i î n t o a r c ă la p ă r i n ţ i . M o ­ment t rag ic , c a r e neces i t ă c â t e v a l ă m u ­riri. D a r reg i soru l , ingen ios , a găs i t r e ­pede o so lu ţ i e s a l v a t o a r e . M a m a se îm­bolnăveşte de d u r e r e şi fata , suf le t bun , vine l a c ă p ă t â i u l ei. M a m a , b i n e în ţe les se î n s ă n ă t o ş e ş t e d e b u c u r i e şi t o t u l se t e rmină cu b ine . F o a r t e bana l , n u gă­siţi ? Şi a m ă r ă c i u n e a n o a s t r ă e m a i m a ­re, căci p r i n t r e scena r i ş t i î n t â l n i m n u ­mele u n u i r o m â n : Negu lescu . Bon i t a Granvi l le , fe t i ţa c a r e se dovedise o e x ­celentă i n t e r p r e t ă a ro lu r i l o r de copii răi, deci c o n t r a r i u l lu i S h i r l e y T e m p l e , a crescut m u l t . D â n d u r i - s e ro lu r i b u n e . credem că v a a j u n g e în c u r â n d con t ra ­riul lui A n n Sh i r l ey , t i p u l de ado lescen­tă b u n ă . Dolores Costel lo , în ro lu l p r o ­fesoarei, î ncea rcă să-şi a s c u n d ă r i d u r i ­le b ă t r â n e ţ i i . Şi c r e d e m a n u fi în tâ ln i t , nici în f i lmele f ranceze o f igură a t â t de antipatică, c u m e aceea a „ j u n e l u i -pr im" d in f i lmul acesta .

Cât d e s p r e J o u r n a l u l F o x , c a r e com­pletează f i lmul , c r e d că n ' a r s t r ica să mai fie s c h i m b a t . E a t r e i a s ă p t ă m â n ă în care ni se oferă ace laş p l ic t icos j u r ­nal cu nou tă ţ i , p e t r e c u t e d e m u l t .

TRAIAN LALESCU

Cronica dramaticâ... sau cam — De lemn Tănase —

a sa ceva ger s sau M a d a m Pace , Mia es te aceeaş i pasionată a scene i .

T e m p e r a m e n t un ic , ea e lec t r izează sa la şi... p a r t e n e r e l e .

Aşa se exp l i că de ce p e scena „ C ă r ă ­b u ş u l u i " , g e s t u r i l e Miei po t fi v ă z u t e ch ia r c â n d ea n u e în scenă .

M a i e la „ C ă r ă b u ş " o voce : L i a n a M i -hă i lescu .

Deoseb i t ă i m p r e s i e face în scena „ T a b l o u l l u i G r i g o r e s c u " p e n t r u ca r e au to r i i celui d e a l doi lea act m e r i t ă fe­l ic i tăr i .

E s t e dea l t fe l s i n g u r a voce î n t r e a t â ­t ea r ăguşe l i . A r fi de o b s e r v a t că L iana Mihă i l e scu e s t e a s t ăz i şi m a i dega ja tă în ge s tu r i . N e a m i n t i m de o v r e m e ,nu p r e a d e p ă r t a t ă , c â n d o a s c u l t a m cu ochii închiş i .

D . I . A n t o n e s c u , de tec t iv în p r i m u l act, apoi d i s p e r a t p e n t r u că şi-a p i e r ­d u t f racul , a r e m u l t haz, m a i ou s e a m ă la î ncepu t . U m b l ă b i e t u l om d u p ă u n frac d e ţ i - e m a i m a r e mi la . Aces t sen­t i m e n t p a r e s ă fi d e t e r m i n a t p e colega d-sale D ă n d ă n e l să s t r â n g ă d in p r i m e l e r â n d u r i , c u po lu ' s a u cu su ta , p e n t r u b i e tu l p ă g u b a ş o s u m ă cu care , des igur , îşi v a p u t e a c u m p ă r a , dacă n u u n frac, cel p u ţ i n u n sacou e legan t .

P r o c e d e u l e ingen ios şi r e g r e t ă m că

ne l ipseş te ocazia s p r e a-1 apl ica. In ch ip de apaş , D ă n d ă n e l — L i se t t e

Verea — s tă cu m a n a pe f ra ier şi-i cân tă :

în t insă , f ixând

R a p i d u l 303 ş e r p u e ş t e ag res iv p e l â n ­gă p e r e ţ i i m a s i v i ai Ca rpa ţ i l o r . O d u p ă amiază ca ldă d e A u g u s t d e s t r a m ă vioi­c iunea t r ecă to r i lo r . P o r n i ţ i d i n B u c u ­r e ş t i vese l i şi gu ra l iv i , d u p ă câ t eva o r e de d r u m , s u n t to ţ i obosi ţ i ş i somnoroş i .

Locomot iva p u f u e p e sub acoper i şu l u m b r o s al m u n ţ i l o r î m b r ă c a ţ i în v e r d e , l ă s â n d în u r m ă — m u t e în p a t r i a r h a l a lo r s i n g u r ă t a t e — s t a ţ i i mici , î nve l i t e î n t r ' u n e t e m cer fumegos .

î n t r ' u n c o m p a r t i m e n t d e clasa I l -a , şase că lă to r i s 'au î n t o v ă r ă ş i t în g l u m e şi 'n poveş t i .

Discu ţ i i l e lor s u n t v a r i a t e : pol i t ică , spor t şi, m a i ales. . . a facer i . D in ele po ţ i t r a g e concluzi i a s u p r a i d e n t i t ă ţ i i şi s t ă ­rii c ivi le a f iecăruia , f i indcă a ş a _ i omu l în t r e n , p a l a v r a g i u .

B u n ă o a r ă . d o m n u l g r a s d in s t ânga , de la g e a m , e avocat , căsă to r i t ş i a r e două fe te şi u n bă ia t . T â n ă r u l d e v i s -à-vis, că ru ia avoca tu l i se ad re sează m a i cu p l ă c e r e , s 'a doved i t m a i p rac t i c , p r e z e n t â n d şi î m p ă r ţ i n d f ă r ă zăbavă , că r ţ i l e d e v iz i tă : „ T u d o r L ivezeanu , f unc ţ i on a r p e t r o l i s t " .

D o m n i i de la mi j loc s u n t n e g u s t o r i . U n u l d e ce rea le , i a r a l t u l d e v i t e . A -m â n d o i î n s u r a ţ i : u n u l cu copii, a l tu l fă ră .

Că lă to r i i d e l â n g ă u ş ă s t a u t ăcu ţ i . Cel d i n s t â n g a e m e d i c v e t e r i n a r , i a r cel d i n d r e a p t a publ ic i s t .

D i n t r e toţ i , a v o c a t u l es te , c u m se şi cuv ine , cel m a i g u r a l i v . î n ş i r ă v e r z i şi usca te , ca l a cafenea . I-a făcut „ m a r ţ " p e toţ i . Şi, a r e e l ce a r e o u vec inu l d i n faţă, t â n ă r u l L i v e z e a n u .

— Aaaa. . . d r a g ă d o m n u l e L ivezeanu , să- ţ i s p u n ce m i s 'a î n t â m p l a t a c u m câ teva zile. Ş i -apo i c ă t r e cei lal ţ i :

— Ascu l t a ţ i , domni lo r , u n a n o s t i m a de tot , c a r e m ' a costat f rumuş ica s u m ă de 10.000 lei. . .

— S 'auz im, r ă s p u n d tovarăş i i . — E r a m c h e m a t d e u n p r i e t e n , î n a-

celaş t i m p şi coleg, l a Bacău , să sus ­ţ in u n p roces cam „ m a r e " p e n t r u cei de acolo. M ' a m repez i t şi I -am da t ga ta , aşa c u m ş t iu e u să câş t ig cauza. C â n d eş iam d in sa la de şed in ţe , d e s t u l de o-bosit, — f i indcă m ă l u p t a s e m cu a p r o a ­pe to t b a r o u l de acolo, — v i n e la m i n e u n n e n o r o c i t de ev reu , şi t r ă g â n d u - m ă , p u r şi s implu , de ha ină , m ă r o a g ă să p l edez î n t r ' u n p r o c e s civil, î n c a r e el e r a p â r î t u l . N ' a m p u t u t rez i s ta r u g ă ­m i n ţ i i l u i şi î ndu ioşa t d e tot ce -mi î n ­şira , accep ta i . P r o c e s u l u r m a să fie s t r i ­gat , aşa că r e i n t r a i î n şed in ţă , u n d e deab ia a m m a i p u t u t să - l î n t r e b de n u m e şi d e fe lu l c u m s t a u l uc ru r i l e . N ' a m în ţ e l e s p r e a m u l t e , d a r m ă b izu-i a m că răs fo ind p u ţ i n dosa ru l — în t i m ­p u l de sba t e r i l o r — voi p u t e a scoa te ceva. In fine, s e s t r i g ă d o s a r u l cu p r i ­c ina. D u p ă ce g re f i e ru l a făcut ape lu l p ă r ţ i l o r şi a spus f o r m u l a p r o c e d u r a l ă , ce r p u ţ i n d o s a r u l să m ă o r i en tez . M a ­g i s t r a ţ i i ş i p a r t e d in avoca ţ i car i m ă a u ­z iseră p l e d â n d cu p u ţ i n îna in t e , r ă m â n m i r a ţ i c â n d v ă d că o să a p ă r p e Le iba S t ru lov ic i , — vech i şi cunoscu t „ î m ­p r i c i n a t " al să l i lo r de t r i b u n a l . Mă ui t , — d u p ă c u m v ' a m spus — în dosar şi v ă z â n d că e v o r b a de ceva s implu , aş­t ep t l in iş t i t . î m i v ine r â n d u l să v o r ­besc , şi dă-i , şi dă- i , şi t r age- i , de n u m a i l ă s a m p e n i m e n i să m ă î n t r e r u p ă . V e d e a m i n s ă p e c l i en tu l m e u f rărnân-t â n d u - ş i p ă l ă r i a în m â n ă şi u i t â n d u - s e spe r i a t în ochii mei , f ă ră să în ţe leg dece, p â n ă c â n d se a p r o p i e d e m i n e şi îmi şopt i : „Aşa ne -a fost v o r b a ? D u m ­n e a t a a p e r i p e r e c l a m a n t şi m ă acuzi p e m i n e ?...". R ă m ă s e i p u ţ i n u imi t , când

îmi d ă d u i seama, că u i t â n d n u m e l e cli­e n t u l u i m e u , o l u a s e m razna . D a r ime­d ia t p u s e i l u c r u r i l e la punc t , p r i n t r ' o ab i l i t a t e :

— D o m n u l e p r e ş e d i n t e , — m ă a d r e ­sai răsp ica t , — c a m aces t ea a r fi a r g u ­m e n t e l e a d v e r s a r u l u i nos t ru . A c u m s ă - m i da ţ i voe ca să le e x p u n p e a le noas t re . . . Şi i a r încep, şi dă-i , şi dă- i , c o m b ă t â n d tot ce s u s ţ i n u s e m p â n ă a-tunc i . Ce să v ă m a i s p u n ? A m reuş i t . C l i en tu l m e u e ra ferici t . D u p ă ce imi

Desen de Martha Brondello

m u l ţ u m i , m ă t r a s e la o p a r t e , ş i -mi p u s e în m â n ă n i ş t e h â r t i i de-o mie . E r a u zece l a n u m ă r . L e v â r â i în buzu ­n a r ş i p leca i . D a r n u m i _ a fost da t să le a m , f i indcă în t r e n u l acce le ra t de C e r n ă u ţ i , — cu oare m ă î n a p o i a m la

. B u c u r e ş t i , ban i i m i - a u fost fu ra ţ i d in b u z u n a r . Ei , ce ziceţi ?... N u de bani , ci d e succesu l m e u ?... A m r ă m a s cu f a ima că î n t o r c b i n e ş u r u b u l , c â n d s u n t î n t r ' o î n c u r c ă t u r ă .

— P o v e s t e a e veche , şefule, a r fi v r u t să s p u i e publ ic i s tu l , a m i n t i n d u - ş i că ci t ise i s to r ioa ra „ t r e z i t ă " şi î n suş i t ă d e avocat , î n t r ' o gaze t ă s t r ă ină . D a r îl l ăsă să se u m f l e în p e n e de succesul p e ca r e îl b ă n u i a i m a g i n a r .

T u d o r L ivezeanu , î n t r e b ă cur ios : — Şi n ' a ţ i r e c l a m a t ban i i fu ra ţ i ? — Ce să m a i r ec l am, d ragă , aşa de -a

s u r d a ? P u n g a ş i i s u n t ş m e c h e r i şi n u se lasă p r i n ş i cu u n a cu d o u ă !... Dacă însă aş i p u n e m â n a p e v r e u n u l de-ás ta , D u m n e z e u l e !... ce i-aş face !... D a r m a i b i n e aşa, că altfel , poa te , aşi i n t r a eu în puşcăr ie . . .

L u m i n i l e ce ţoase de la pe r i f e r i a t r i s t ă a o r ă şe lu lu i d e m u n t e , că lăuzesc d r u ­m u l lu i T u d o r L ivezeanu , d e c u r â n d co­bo r î t d in t r e n u l r a p i d 303.

P e s t r a d a dosnică, u n d e d o a r o câ r ­c i u m ă t r e z e ş t e la v ia ţă , L i v e z e a n u îşi l e a g ă n ă corpu l , î n t r ' u n m e r s m i s t e ­rios, c'o a l t ă fa ţă d e c u m e ra în t r e n . A i n t r a t în c u r t e a câ rc iumi i . D u p ă p u ­ţ in t i m p , se a u d t r e i c iocăni tur i , d is­c r e t e şi conven ţ iona le , în g e a m u l d i n fund, u n d e ab ia l i că rea o l u m i n ă de cande lă . C ineva i-a deschis uşa . A in­t r a t .

— T u eşti , Mişu le ? — îl î n t â m p i n ă p a t r o n u l .

— A m v e n i t s ă m ă ach i t de da to r ie . I a t ă - ţ i b a n i i şi ş t e r g e - m ă d in catastif. A i auz i t ?

Zece h â r t i i de-o mie s u n t a r u n c a t e pe -o m a s ă şi î n g h i ţ i t e d e m â n a p ă r o a s ă şi a v a r ă a c â r c i u m a r u l u i .

— Dă^mi ceva de b ă u t şi v ino să-ţ i s p u n u n a să t e mi r i .

D u p ă ce b ă u t u r a t a r e i-a u n s coarde le gâ tu lu i , Mişu W e i s s m a n n , zis şi T u d o r L ivezeanu , zis şi E v d o n i e Tul ipă , C r a ­va t ă roşie, A n t o n B a s a r a b e a n u l şi în m u l t e a l t e c h i p u r i — d u p ă î m p r e j u ­ră r i , — d ă d u d r u m u l poves t i r i i :

— N u p r e a mi -a m e r s . Mă u r m ă r e a gh in ionu l , Ca u m b r a . A m fost s p r e Chi­ş inău , s p r e T imişoa ra , n i m i c . M ' a m în ­d r e p t a t s p r e Cons t an ţ a , to t n imic . A m lua t -o s p r e C e r n ă u ţ i , u n d e la d u c e r e n u făcusem nic i o i sp r avă . C r e d e a m că voi r ă m â n e lefter , când la î n a p o i e r e sp r e Bucureş t i , găs i i u n cl ient m a i b u n în g a r a Bacău , şi a l t u l m a i „ s l ăbu ţ " , la Focşan i . C u to t ce a m lua t , m i - a m a ran ­j a t în fugă l u c r u r i l e şi a m ven i t să- ţ i achi t da to r ia . Şt i i , î n t r e noi , n u î n c a p e chiul . Aşa- i ? Zis şi făcut . M ' a m u r c a t î n t r e n ş i 'n c o m p a r t i m e n t u l v a g o n u l u i u n d e a v e a m locul, c ine crezi că e r a în fa ţa m e a ? C l i en tu l m e u d in g a r a B a ­cău. De d a t a asta , n ' a m m a i v r u t să-i fac festa, f i indcă o f e r i n d u - m i de la în­c e p u t ţ i gă r i — deş i e ra g a t a - g a t a să - i fac „ j a r t a - i p r e p e l i ţ a " , ceasu l de aur , — n e - a m î m p r i e t e n i t , î ncâ t n ' a s t a t m u l t p e g â n d u r i , şi m i - a poves t i t c u m i-au d i s p ă r u t ban i i d in b u z u n a r . Ei, d a r n ' a m t i m p de p i e r d u t . D ă - m i pol i ţa şi pe -ac i m i - e d r u m u l . N e - a m ach i t a t ?

— Da, ne^am achitat . . .

D o a r o f i rmă, a p r o a p e ş tearsă , ind ică e x i s t e n ţ a u n e i t i p a r n i ţ e . înco lo p a r e pus t i u . D in c â n d în când , i n t r ă şi iese c â t e o p e r s o a n ă g r ă b i t ă .

Aşeza t ă în dosu l u n e i c lăd i r i îna l te , ca re o s f idează de l a î n ă l ţ i m e a celor 4 e ta je , căsu ţa e p a r c ă a s t u p a t ă . U n ae r d e b ă t r â n e ţ e d o m n e ş t e a s u p r a în t r eg i i s t răz i , deşi, ici-colo, câ te o casă nouă , a lbă şi l u m i n a t ă , se s b a t e să însorească v i a ţ a m ă c i n a t ă de pus t i u . T o t u l p a r e p r i n s î n t r ' o n e g u r ă de viciu.

C â r c i u m a r u l Iosif Moscovici , cu ochii iscodi tor i , p ă şe ş t e r a r şi p r u d e n t p e u-l i ţa t ăcu tă , s f i indu-se la fiece pas . A i n t r a t în c u r t e a caselor u n d e , p e f i rma de la poa r t ă , s t ă sc r i s : T ipograf ia „Cu­g e t u l c ins t i t" , B l u m e n f e l d & Fi i .

— A m ven i t să fac o c o m a n d ă . Unde - i s t ă p â n u l ? — î n t r e a b ă c â r c i u m a r u l Io­sif Moscovici p e u n bă ia t p i s t ru i a t .

— Ven i ţ i de d e p a r t e ? — as ta e r a p a ­rola.

— Dela Sascu t . — Pof t i ţ i în b i rou . Când Iosif Moscovici a da t ochii cu

B l u m e n f e l d — p a t r o n u l t ipograf ie i — a î n c e p u t să se va i t e .

— Vai de m i n e şi de mine , ce să m ă fac !...

— Ce este , ce s 'a î n t â m p l a t ? — Ce se r i e de b a n i a m p u s în c i rcu­

la ţ i e ? — H. 204 p e 609 şi M. 872 p e 909.

D a r ce es te ? — P r ă p ă d m a r e ! Ui te zece hâ r t i i a o

m i e d in cele d a t e lu i L e i b a S t ru lov ic i din Bacău , Ca să le p u i e p e p ia ţă , mi -au ven i t t ocma i m i e înapoi .

— C u m ? !... — Da, m i - a u v e n i t înapoi , p r i n Mişu

W e i s m a n n , că ru i a i -am d a t u n î m p r u ­m u t cu d o b â n d ă , to t p e n t r u c i rcu la ţ ia ser iei , şi u i t e ce gh in ion , să -mi p lă t ească da to r i a cu b a n i „de -a i noş t r i " . . .

— Şt i i ceva, d r a g ă Moscovici ? — Ce să şt iu, d r a g ă B l u m e n f e l d ? — P e vapor , şoareci i s e sa lvează cei

d in t â i c â n d s i m t per icolul . . . — Adică ? ! — H a i m a i b i n e să n e o c u p ă m de

ceva SERIOS. . . ? ! !

— Să v i n d e m h a i n e vechi .

H a i d e dă şi t u ceva P â n ă m â i n e s t a u aşa .

O s p u n e cu a t â t a foc, încâ t o crez i p e c u v â n t .

Şi r e spec t i vu l dă u n pol, u n sut ic , b a ch ia r m a i m u l t , p e n t r u c ă l u m e a e toa tă cu ochi i p e el şi „ s e j e n e a z ă " o m u l să n u dea .

N ' a m în ţ e l e s cu n i c i u n ch ip cum a r fi T a l i a n u i rez is t ib i l . D a r dacă zice el...

U n Cha r io t p a t e n t T r e s t i a n u n e - a a-m u z a t î n t r ' o c a r i c a t u r ă a fos tu lu i p r i ­m a r Dobrescu . S t a n şi B r a n a u p ă s t r a t faţă de Char io t , aceeaş i r e spec tab i l ă d i s t an ţ ă ca şi p e ec ran .

E r a să u i t p e cei doi ac roba ţ i car i s t â rne sc a d m i r a ţ i e , r o p o t e d e a p l a u z e ş i chiar inv id ie . U n d o m n de l â n g ă m i n e (120 kg.) a oftat, c u r e g r e t p e n t r u su-p l e ţ a sa d i s p ă r u t ă , la apa r i ţ i a lor.

In ace laş r i t m a s c e n d e n t : m o n t a r e a fas tuoasă , c o s t u m e l e şi r ea l i za rea coreo-graf ică a m a e s t r u l u i S iomin .

In g e n e r a l u n spec taco l ag reab i l . Cu o s i ngu ră condi ţ ie . . . . cea de la începu t .

RADU A. STERESCU

Poşta redacţiei Florin Boeraş. — Vă arătaţi surprins de

faptul că poeziile aduse de d-voastră şi bine apreciate de noi, n'au apărut totuşi. Trebuie să ţineţi seama că ne vin zilnic zeci de poezii, că săptămâna are 7 zile şi că „Universul l i­terar" nu publică numai poezii.

U n bun reportaj asupra Brăilei ne-ar in­teresa.

Ion Mohor. — Mai trimiteţi. Sunteţi pe calea cea bună Bănuesc că Ion Mohor e un pseudomin. Dacă este aşa, a m prefera să s em­naţi cu numele d-voastră.

N. C. Pruncu. — Revizuit, articolul dumi­tale asupra poetului I. Neniţescu va putea apare în paginile „Universului literar".

P. T. O. — Pentru publicarea unui volum de versuri, „erotice, de felul celor trimise nouă" n u v'am putea da nicio indicaţie. Cred de altfel că nu e bine să vă grăbiţi cu pu­blicarea unui volum, în care n'ar avea ce căuta asemenea versuri:

Poezie Va renaşte falfăindă

Galgâindă Din contopirea tinereţelor noastre

. Indiscutabil că aveţi frumoase calităţi. Nu e bine să daţi însă la lumină o poezie ca aceea intitulată „Copilă măcelară" <?!?) :

Ţi-am fast credincios ca un câine Şi eri şi azi, poate şi mâine Dar ai fost moale ca o pastă Implor imensităţile din lumea asta...

Cred că e inutil să mai insist. M. Ştefănescii-Ploeşti. — Mai aşteptăm alte

poezii spre a ne putea pronunţa.

G. Găitan. — „De-aş avea..." nu se poate publica. Nu numai pentrucă ar putea fi con­siderate ca un sacrilegiu. „Prigoană" vădeşte o foarte justă observaţie din partea d-tale şi ne face să întrevedem pentru un viitor apro­piat posibilitatea unei colaborări.

Mai trimite-ne câteva parodii.

Ion Pena. — Coşul redacţiei nu poate în ­ghiţi poezii ca ale dumitale.

A m impresia că mă aflu în faţa unui ta­lent proaspăt şi viguros. Aş dori confirmată această impresie şi deaceea te rog să mai trimiţi.

P. Dărăşteanu. — La obieoţiunea mea că versurile dumitale sunt influenţate de ritmul din „Moartea lui Fulger" îmi răspundeţi că ,,e mult mai bine a creea (!?) poezii în felul ritmului lui Cosbuc sau Eminescu, decât în ritmul modernist contemporan; ale căror (?) poezii n'au nici ritm nici muzicalitate „nici idei şi poate nici simţire mai deloc".

E o părere care, în definitiv, putea fi e x ­primată chiar gramatical.

Fapt cert e că nu se poate creea decât în felul. tău.

Dumneata creezi de data asta în felul rit­mului eminescian.

Lacul plin de idealuri Presărat de flori şi frunză El, se leagănă 'ntre maluri Sub a stelelor peluză.

Să nu puneţi niciodată virgulă între subiect şi predicat.

r. st.

Cărţi noui I. Boteni. — Scrisoarea din Co-gealac. Ed. „Universul", 1938.

O c a r t e d e p r o z ă v iguroasă , i n s p i r a t ă de v i a ţ a s ă n ă t o a s ă de l a ţ a r ă . Scr i su l d- lu i Boteni , f ă ră în f lo r i tu r i inu t i l e , es te u n sc r i s c u m p ă n i t , î n ca re f iecare c u v â n t e l a locul său .

Sc r i soa rea d i n Cogealac e s t e d i n t r e p u ţ i n e l e că r ţ i de n u v e l e ca re p r o m i t o r e î n v i e r e a aces tu i gen , cons idera t de m u l ţ i ca d i s p ă r u t .

Costache Glumici (C. Cosco). Niţă Pitpalac la Londra, Editura „Universul", 1938.

Ni ţă P i tpa l ac , a l că ru i voiaj în E v r o -pa a făcut h a z u l n u m e r o ş i l o r să i ceti­tor i , i n t r e p r i n d e în acest n o u v o l u m al d- lui Cosco, o că lă tor ie , cu famel ia , Ia L o n d r a .

Vechea c u n o ş t i n ţ ă a d-lui Cosco, e rou r e p r e z e n t a t i v al m a h a l a l e i b u c u r e ş t e n e , a t â t de b o g a t ă în a s e m e n e a spec imene , t r e c e p r i n t r ' o s e r i e d e per ipe ţ i i , u n a m a i hozl ie decâ t a l ta .

A v e n t u r i l e sa l e în I ta l ia şi, îndeosebi , cheful m o n s t r u de la Expoz i ţ i a d in P a ­r is şi p ă ţ a n i a de la L o n d r a , c a r e a p r i l e ­ju i t i n t e r v e n ţ i a lu i S h e r l o k H o l m e s sun t scene car i d e s l ă n ţ u i e cascade de râs să­nă tos .

8 UNIVERSUL LITERAR 13 August 1938

C h i ş i n ă u - o r a ş u l b a s m e l o r R e p o r t a j c u dragoste, vu t că , ba la la ic i ş i moar te

î nce t , încet , v o m i n t r a în vis . V a fi la î n c e p u t o n e s i g u r a n ţ ă cu îndoe l i şi î n t r e b ă r i f ă ră r ă s p u n s , apoi o l i m p e z i m e in t imă , p â n ă c â n d v o m în ţ e l ege că nu - i d e c â t o d e s m a t e r i a l i z a r e şi a tâ t . V o m fi a t u n c i p r e a t r i ş t i ,p rea t r i ş t i .

De câ te o r e că l ă to r im ? T r e n u r i l e a r p u t e a să ducă u n d e v a în a m i n t i r e sau u n d e v a în m o a r t e , d a r în f iecare g a r ă n e auz im d in n o u g la su r i l e şi n e m i r ă m că m a i s u n t e m oameni . P e s t e o raşe t r e ­ce u n d u h cenuş iu al s i ngu ră t ă ţ i i . In fie­ca re casă agonizează c â t e - u n om.

D e câ te o re că l ă to r im ? Vagonu l e l u n g şi dezolan t . S t ă m înghesu i ţ i u n u l în a l tu l şi n e f e r im de p r iv i r ea celui-

Chisinău Catedrala

lal t . P e b ă n c i s t r i m t e de l e m n , ch ipur i l e se de s t i nd î n s o m n , se b ă n u e s c p r i n p â n z a de fum — deco lora te , vagi , d i for­m e . F e ţ e s u p t e d e m u n c i dâ rze , obosi te , î n n e g r i t e de b ă r b i l e m u r d a r e şi sălcii . A s p e c t u l l o r e fad, d a r î n c a l m u l s tă r i i d e vis, gh ic im o m e l a n c o l i e î n c r e m e n i t ă şi a sp ră . Caş icum toţ i a r face p a r t e d in ­t r ' o i m e n s a c a r t e poş t a l ă i lus t r a t ă , p r ă ­fuită, ş t e a r s ă de a m i n t i r i şi p l âns .

O m i n u t a , două, t r e i . S a n t i n e l a în ­s e a m n ă la c a p ă t u l p o d u l u i o a l tă d u ­r e r e . A m t r e c u t P r u t u l , caş icum a m in­t r a dezola ţ i î n t r ' u n p a r a d i s vechi , î m ­b ă t r â n i t , cu to ţ i înger i i bo lnav i . Basa ­rab ia ! B a s a r a b i a ! Şi deoda tă , s t r ă ­p u n ş i d e o ielă d in adânc , to ţ i se t r e ­zesc, se desmet icesc . A u mi ros i t i n t r a r e a , în B a s a r a b i a ca p e - u n p a h a r ou v u t c ă . N u î n d e a m n ă n i m e n i , to ţ i î ncep deo­d a t ă :

Oci ciornâe, oci jgucie Oci strasnâie i piresca&nâie Cac l iubliu ia vas, cac gruşcin po vas, Znati ne V dobrâi ceas Uvidal ia vas.

Şi cân tecu l con t inuă îngâna t , m u r m u ­ra t , înso ţ i t d e a r m o n i c a so lda tu lu i de l â n g ă uşă , apoi f i ecare îşi face c ruce şi a d o a r m e . Se l impezesc s u b p u p i l e o-chii, î n t r e b u z e z â m b e t u l d e v i n e o m e ­nesc . T r e n u l se d ă r u e v o l u p t ă ţ i i s tepe i n e î n t i n s e . Toţ i îi so rb p r i n s o m n sono­r i t ă ţ i l e — m u z i c a l i t a t e amica lă şi i n e ­d i tă de l i r ă n e c â n t a t ă încă . B a s a r a b i a ! Şi to tuş i e ceva p u t r e d î m p r e j u r u l no ­s t ru . Ceasur i l e n u m a i au nici -o î n s e m ­n ă t a t e . O a m e n i i c a p ă t ă cu f iecare cl ipă a l t ă în fă ţ i şa re . G e s t u r i l e lor se l i m p e ­zesc, ch ipu r i l e s e ' n sen inează , d a r d in­colo de or ice mi şca r e , d incolo de fiece c u v â n t e o s u f e r i n ţ ă g rea , ince r t ă .

O, de n ' a m ş t i c ă ' n b ă t r â n i m cât de m u l t a m iub i î n t u n e r i c u l !

D o a m n a U. a deschis f e reas t r a . A p l e ­ca tă cu to t b u s t u l în afară , a d u n a t ă cu toa t e ne l in i ş t i l e l ângă t â m p l e , r e s p i r ă a e r u l t a r e b a s a r a b e a n . Mi roase a culcuş de b a r z ă şi-a s ă m â n ţ ă d e f loarea s o a r e ­lu i p r ă j i t ă . In n e s i g u r a n ţ a aceas ta , îi ghicesc m a r e a r e s e m n a r e , a m a r a r e n u n ­ţ a r e . Ş t iu , a r v r e a să p l â n g ă şi n u poa ­te . Mâ in i l e îi joacă p r i n a e r , î n t r ' o m a ­gie s u r d ă ş i h a l u c i n a n t ă . Dege t e l e au î m p r u m u t a t o v i r i l i t a t e mascu lă , să sgâ l ţâe , să r u p ă , s ă s t r ângă , să m â n -gâe, s ' a l in te în acelaş t i m p . S e u r c a s e î n t r ' o g a r ă n e c u n o s c u t ă d in miezu l Moldovei . De l a începu t , n i m i c o m e n e s c în mi şcă r i l e ş i v o r b e l e ei. P ă r e a ma i m u l t o p o s e d a t ă de sp i r i t r ă u . î m i vor ­bise cu glas ve ş t ed d e s p r e des t inu l B a ­sa rab ie i noas t r e , d e s p r e s ânge l e s lav al fe te lor m i n o r e , d e s p r e l umin i l e s t inse d in f iecare om. E r a m în vagonu l p l in de mujici , m u s c a l i ş i ov re i — două acci­d e n t e de f e b r ă şi g roază . N e î n t o r c e a m a m â n d o i , s t r igo i pa l iz i în del ir , să n e r e c u n o a ş t e m a p a r e n t a şi t r e c u t a m o a r t e d e p e s t răz i le Ch i ş inău lu i . N e - a m îm­pr i e t en i t f rumos — p o a t e p e n t r u c ă e-r a m s i n g u r e l e c iudă ţen i i ascunse , două s te le s t r i ca te . A c u m s'a în to r s , m ă p r i ­veş t e b u n ă şi c u m i n t e :

— Şti i , a ş v r e a să m ă d a u jos la p r i ­m a ga ră , s ă r ă m â n toa tă n o a p t e a aici, s i n g u r ă p e câmp , s ' ado rm goală l ângă pămân t . . .

A s u s p i n a t c ineva. In fund, t r anda f i ­rii roş i i d in b r a ţ e l e u n e i fe te t u b e r c u ­loase p a r f rumoasă r ană , deschisă p e s t e t r u p u l ei b lond .

— E a t â t de s u p e r b ă Basa rab ia , d o a m n ă , a t â t de.. .

— Nu, n u v o r b i aşa, m ă î n t r e r u p s e . N u ex i s tă a t r i b u t u l m a r e p e n t r u ea. Ui te vezi , m e r g la Chiş inău , n u ş t iu d u p ă câ ţ i an i m ă în to rc şi nici p e n t r u ce a n u m e .

— P o a t e p e n t r u c ă v o m sfârşi p r e a cu rând , şi...

— Da, a i d r e p t a t e . E g roasn ic să ne d ă m s e a m a că s u n t e m î n f o m e t a ţ i de

m o a r t e şi to tuş i să f im laşi p e n t r u a n u încerca o n e b u n i e .

— Mai v ă p ă s t r a ţ i a m i n t i r i l e ? — S u n t o f e m e e fă ră p r e j u d e c ă ţ i şi

to tuş i u n a s i n g u r ă : u n m o r m â n t . ' — Un m o r m â n t d rag . — Mai b ine zis u n m o r m â n t anon im.

Nu şt iu dacă ai să m ă ' n ţ e l e g i şi n u şt iu de ce ţi le s p u n . P o a t e p e n t r u c ă eşti p r e a t â n ă r . L a Ch i ş inău a m copi lă r i t s ă lba tecă p e s t răz i , în case igras ioase , î n t r e femei inu t i le , la Chiş inău a m î n ­cepu t să iubesc u n cadav ru , la Chiş inău a m căzut. . .

A l ă t u r i de noi, u n t â n ă r î m b ă t r â n i t , uscat , a deschis l a rg f e r ea s t r a şi a în ­cepu t să cân te , ap leca t î n afară , îndoi t ca o m o m â e pes t e b a r a ga lbenă . Cres ­cu tă din f u n d u r i m i n o r e , me lod ia u rcă p â n ă sus cu spasm, cu revo l t ă . U n cân­tec de în to r toch i a t e cuv in t e ruseş t i , că­ro ra n u le î n ţ e l e g e m sensul , d a r c a r e n e s u g r u m ă p r i n modu la ţ i i l e c iuda te orice î n c e r c a r e de od ihnă . N e f r ânge r e s p i ­ra ţ ia , s t r ă p u n g e cu d u r i t a t e că rnu r i l e , a l t e rează orice gest , or ice cuvân t .

N e - a m opr i t u n d e v a . D o a m n a U. îl p r i v e ş t e p e t r i s t u l cân tă re ţ , caş icum ar face p a r t e din ea. U n f luera t . P o r n i m . U n m i n u t . A l u n e c ă m în b e z n ă ca 'n p r o ­pr i i le n o a s t r e suf le te . Nic i -un sgomot , nici-o l u m i n ă în noi, doa r o t ăce re p u r ă . Celă la l t şi-a l ipi t f run t ea de g e a m şi tu şeş t e . Cân t ecu l l 'au fura t ore le .

— Aşa o să- i î n t â l n i m p e toţi , doam­nă. Un fel de d e m o n i bun i .

— L a Chiş inău , î n t r ' a d e v ă r , oamen i i s u n t al tfel . Ei t ră iesc in tens , t ră iesc cu toţ i pori i , cu toa tă ca rnea .

•— O să- i î n t â l n i m d o a m n ă , ca 'n to t -deauna . Beţ iv i , orbi , cerşe tor i , hoţ i , toţ i m u r d a r i , sd ren ţu i ţ i , î n j u m ă t ă c i ţ i de boli.

— Da, d a r ei t r ăe sc p â n ă şi mizer ia , cu a l tă m e n t a l i t a t e . A u o c red in ţă . P e D u m n e z e u îl p o a r t ă p e p i ep t în p a r t e a s tângă , au ceru l în ochi, au ţ ă r â n a în g u r ă . Ei în jură , te îngrozesc , d a r la b i ­ser ică sau l a u n p a h a r c u rach iu , n u m a i sun t oameni , ies d in ei încovoiaţi, d e v e n i n d u n fel de p ă s ă r i s a u p l a n t e , sun t a l tceva în clipa aceea, ceva alb, n e ­definit , p u r i cu toa t e i m p u r i t ă ţ i l e lor e x t e r i o a r e .

— Ii cunoş t i p r e a b ine ; î n t r ' a d e v ă r , n ' a u t r ă d a t n ic ioda tă i d e i a de om. S u n t însă n i ş t e crucif icaţ i d in clipa naş te r i i .

—• Exac t . P r iveş t e - i p e aceşt ia care do rm. M â i n e le va p ă r e a r ă u că t r ă ­esc, d a r se v o r înch ina .

— Şi to tuş i , Basa r ab i a e o en igmă . — C a r e n u se va des lega n ic ioda tă . Işi a p r i n d e ţ iga ră d u p ă ţ iga ră . Se

p a r e că t u t u n u l îi face b ine . De-aici încolo a m p ă t r u n s p e t ă r â ­

m u l u n e i v ră j i . De s ta i s ' ascul ţ i mai b ine , auzi c u m v o r b e ş t e p ă m â n t u l , cum f iecare fir d e i a r b ă cântă . Dea lu r i l e u rcă s t e rpe , p l e şuve . Aşezăr i l e omeneş t i s u n t r a r e de tot . Câ t eva case izolate, p r i n s e i conar î n t r e l a n u r i l e de f loarea soare lu i . A p a r e î n fund p r i m a l u m i n ă . Câ t e -un m i n u t la Ghidiceni , V i s t e r n i -ceni. T r e n u l s c h i m b ă m e r e u l inia . U n cuvân t , p e n t r u ro ţ i le ca re n e p o a r t ă în aceas tă că lă tor ie bo lnavă , a r fi n u m a i : beznă . Ni -s buze le a m a r e . î n c e r c ă m o m i r a r e , d a r în noi d r a p e l e l e s u n t l ă sa te . Don Quicho ţ i cu spade le f rân te , cu f run ţ i l e b a n d a j a t e , n e î n t o a r c e m rup ţ i , goi, s impl i .

O casă, două, magazi i le , vagoane le , Bacu l — apa cât u n fir de pă ian jen , s t r a n d u l , s an t ine l a de la Moara Roşie, t oa te defi lează p r i n faţa noas t r ă f an to ­m a t i c e şi ş te r se .

Va t r e b u i din c l ipă 'n cl ipă să co-bo r îm .

— Mi-i t e a m ă ! D o a m n a U. a vo rb i t cu ochii p lânş i . Chiş inău l •— o p l a c a r d a m u r d a r ă ,

p r i n s ă cu s â r m ă de acoper i ş . Un p e r o n gol. Un impiega t . U n l a m p i o n . M â n a m e a t r e c e d e p e g e n u n c h i u l d o a m n e i U. să-mi acope re gu ra . Căci râd , r â d cu hoho te . E Chi ş inău l — oraşu l bezne lor . Ş t iu , s u n t s i n g u r u l om care r â d e la ora aceas ta . E ceasul 2 şi u n sfer t .

— De ce ţi-i frică d o a m n ă U. ? Vom coborî cu suf le te le în p a l m e , s i n g u r u l n o s t r u baga j , cu e t i che te le t r i s t e ţ i lo r d o r m i t e p r i n t oa t e ho t e lu r i l e lumi i C ine n i le v a c u m p ă r a , c ine n i le va ch i ­n u i ?

D U H U R I CENUŞII

Toa te d r u m u r i l e sfârşesc în poem. Ne î m p ă c ă m sen in i cu s i n g u r ă t a t e a . Clav ia ­t u r i s imple , cu n u a n ţ e uşor obosi te , a s ­c u n d t r i s t e ţ ea n o a s t r ă b a s a r a b e a n ă . P a ­şii n e p o a r t ă mecan ic i p e lespezi , pe t r ep t e , su ind t r o t u a r e l e . E o f e r ea s t r ă n o u ă deschisă s p r e vis . U r c ă din glesne , p â n ă dincolo de genunch i , în noi o tă ­rie d u r u t ă şi a sp ră .

D o a m n a U. a r e o p r i v i r e fă ră coloare. O b u c u r i e spon tană , însă, o învă lue , o t r a n s f o r m ă . N u a n ţ e l e ges t icu la ţ ie i sale s u n t f ine; f iecare deget , f iecare vocală e o melod ie . M ă t u r b u r ă n o u a ei iden t i ­t a t e . Un m u s c a l d o r m i t e a z ă pe capră , m u s c a l u l de t o t d e a u n a cu b a r b a încâ l ­cită, cu ochi spă lăc i ţ i fă ră nici-o e x p r e ­

sie — o fotograf ie veche , r a t a t ă a lui L e w Tolstoi .

•— N u r i t rez i , îm i spuse ea. In visul lu i e des igur u n s fânt sau u n înge r şi s 'ar î n s p ă i m â n t a , v ă z â n d u - t e om lângă dânsu l .

N u şt iu ce să m a i r ă s p u n d aceste i e-n igma t i ce femei , cur ios a m a l g a m de t e ­n e b r e şi focur i benga l e . C o n t i n u ă m ast­fel să m e r g e m p e jos. S t r ăz i l e a c u m se d e s p a r t . L in ia t r a m w a y u l u i u r că p e lângă L iceu l E p a r h i a l sus, sp r e c e n t r u l o raşu lu i , p â n ă la sp i ta l . Câ t eva că ru ţe , cu boii r u m e g â n d a l ă tu r ea . U n om ador­mi t p e t r o t u a r . O fată î m b r ă ţ i ş a t ă cu fe­l ina ru l .

— Ca să şt i i c e ' n s e a m n ă Chiş inăul . sä nu-1 s t r ă b a ţ i decâ t n o a p t e a .

— I n t r ' a d e v ă r d o a m n ă , şi m a i ales aici s u n t a n u m i t e n o p ţ i ca re n e scapă de t e r o a r e a o m e n e s c u l u i d in noi .

— Eşt i m a i poe t decâ t par i , a d ă u g ă p r i n z â n d u - m i u m e r i i cu p a l m e l e p r i e t e ­noase şi p r i v i n d u - m ă fix. Te rog u n lu ­cru. S ă ' nch idem ochii, să m e r g e m , să i n t r ă m o r iunde . N u v r e a u să m ă culc, n u v r e a u n ic i să gândesc . Refuz t o tu l n u m a i p e n t r u câ teva ore de v a g a b o n ­da j .

Şi aşa a m porn i t , l u n a r i v isă tor i , să n e r e g ă s i m în m o a ş t e l e a l to ra . N i m e n i n u p o a t e î n ţ e l ege ce se p e t r e c e a în no i . F i e c a r e casă e u n c r e m a t o r i u , în f iecare se c o n s u m ă câ te -o d r a m ă . V i a ţ a l a t en tă , biologică, l ips i tă de or ice d i spe ra re , de or ice r idicol , de or ice r isc. Şi to tuş i s u n t epave .

U r c ă m p e l in ia t r a m w a y u l u i , t r e c e m d e casa bap t i s tă , s u i m p e A l e x a n d r o v s -kaia , s t r a d a p r i nc ipa l ă . î n c e p e p a r a d a d u g h e n e l o r pa ra le l ip iped ice de l e m n u s ­cat, s t r im te , cenuşi i . R e s p i r ă m mi rosu l de ca rne r âncedă , de p e ş t e s t r ica t , al i­m e n t e a l t e r a t e . P e g r u m a z u r i l e caselor co lora te ţ i p ă t o r în a l b a s t r u sau chinoroz de p r o a s t ă ca l i ta te , f i rme le av >c.iţilor şi doc tor i lo r ev re i se î n t i n d ca o pec in -gene .

Deoda tă , d o a m n a U. se opreş te în loc. — H m , ca şi a t u n c i . Ch iş inău l o să

decadă r epede , p r e a r e p e d e . C r e d că mize r i e şi imbec i l i t a t e ca aici, n ' o să m a i î n t â lnesc n ic iodată .

— Dece a t â t a r e v o l t ă ? — E î n t r ' a d e v ă r s t u p i d să t e m a i r e ­

volţ i , când^ştii că a t â ţ i a min i ş t r i , sena­t o r i şi deputaţi, n ' a u p u t u t p u n e măca r o p lacă in fo rma t ivă .

— E o casă i m p o r t a n t ă ? — Aici, în ex i lu l s ău a t ră i t Puşch in .

Aici în 1819 e ra căsu ţ a lui , n u d e p a r t e de r e g i m e n t u l g e n e r a l u l u i Inzov, gu­v e r n a t o r u l gube rn i e i .

A c u m îmi aduc b ine a m i n t e . Nic io­d a t ă P u ş c h i n n u s'a î m p ă c a t cu ide ia de -a fi p ă r ă s i t de l u x u l , l u m i n i l e ş i fe­m e i l e P e t e r s b u r g u r u i . F u s e s e exi la t , n u ­m a i că p r e z e n ţ a lu i j ena p e m u l ţ i d e m ­n i t a r i ai cur ţ i i . Pers i f la , i roniza , ba t j o ­corea p r i n sp i r i tu l s ău v io len t şi i u t e ca a r g i n t u l v iu , to tu l . L a Ch i ş inău îl uc idea s i ngu ră t a t ea , fa ls i ta tea m e d i u l u i şi m a i ales f ap tu l că to tu l aci e ra ob­scur , bezmet ic . U m b l a î m b r ă c a t î n t r ' o m a n t a pe r sană , p e cap, cu u n fes t u r ­cesc şi cu u n bas ton de fer în m â n ă . C u t r e e r a t oa t e câ rc iumi le şi toa te ca­sele s t r i ca te . J u c a b a r b u t , căr ţ i , s e bă ­tea p r i n t a v e r n e cu muj ic i i şi cu b i r j a ­rii , p â n ă când, bea t , cădea s u b masă . G e n e r a l u l e ra nevo i t să-1 ţ i n ă a r e s t a t zile în t reg i , d a r gent i l , îi t r i m e t e a în ca rce ră v in şi p r ă j i t u r i . Or i ce î n c e r c a r e d e u m a n i z a r e e inut i lă . P u ş c h i n u r ă ş t e oraşu l . T o a t e îl scârbesc , d e v i n e u n a" n i m a l a s p r u şi rău , p â n ă c â n d în t r ' o s e a r ă de i a r n ă l a ba lu l dela Cercul Mi­l i t a r al g u b e r n i e i o î n t â l n e ş t e p e f ru­moasa Cal ipso, grecoaica fr ivolă, u n a d in cele ma i senzua le femei a le t i m p u ­lui . R o m a n u l de d ragos t e se 'n f i r ipă . E o d r a g o s t e m a r e , unică, p r o f u n d ă care-1 sa lvează dela r a t a r e , dela u n due l şi-o s i n u c i d e r e :

Apoi a lor trupuri călcând cu turbare Priveau a fetiţei chipul cel plăcut Guriţa-i deschisă cerea sărutare

Şi'ntr'acel minut. Atunci de pe capu-i şalul am luat Ş'am şters în tăcere ferul sângerat.

E o s t rofă d in „Şa lu l n e g r u " , a d m i r a ­bi la poezie în ca re cân tă p e Calipso, în t r a d u c e r e a lu i Cos tache Negruzz i , s in­g u r u l s ău p r i e t en . A m i n t i r e a l u i s'a sfârşi t de m u l t . P ă c a t ! D o a r în g r ă d i n a publ ică , p r i v i n d s p r e Sobor , cu ochii i l umina ţ i , e aşezat u n bus t . O s ingu ră insc r ip ţ i e s ă p a t ă în a u r :

„Din nordica mea liră, cântând aci'n pustie

Eu rătăceam... 1819, 1820, 1821, 1822.

Aici, în casa 'n care a sufe r i t a t â t de m u l t Puşch in , a s t ăz i se v i n d e cvas şi s ă m â n ţ ă d e f loarea soare lu i .

Ne-am în to r s . C r e d că n e doa re p o ­p a s u l făcut l â n g ă o ru ină . T r e c u t u l d o a m n e i U. e m a i v e h e m e n t , m a i d u r u t , p e n t r u c ă a p a r e d in f iecare zid, din fie­care a rbo re .

— Aici, în casa aceas ta se î n t â l n e a u Zamf i r A r b o r e , P a v e l Gore G a v n l o -

. viei, Ion Pe l ivan , P a n Hal ippa , E lena Alistar, Ş t e f an Ciobanu , pe fur iş sa p r o -ec teze U n i r e a .

— Aici... Nu m a i m i - a d u c a m i n t e p e ce s t r adă

a fost. D o a m n a U. s'a opr i t b rusc , zâm­b i n d a m a r .

- Vrasăz ică tot m a i es te ! — Dece v 'a s u r p r i n s ? E a l tă merno-

rip u i t a t ă ? --• Nu , nu , aici s'a î n t â m p l a t î n t r ' o

noap t e ca şi as ta o d r a m ă bana lă , g r o -

t e s ră . - Mă in t e r e sează .

—• L â n g ă l e m n u l aces te i po r ţ i . E r a u doi, înal ţ i , in te l igen ţ i . P e care-1 i u b e a m m a i mu l t , n u pot ş t i . Şi u n u l şi a l tu l m ă v ro iau . A v e a m n u m a i 16 ani . Cân­t a m f r u m o s d in bala la ică , d a n s a m uşor ca ba le t i s te le , a v e a m g u r ă f r agedă n e ­s ă r u t a t ă . L e o n i d a scos cu ţ i tu l . Celă la l t la fel. E r a u a d u n a t e în ei t oa t e volgi ie şi t oa t e viscolele sânge lu i . Copii de s tepă , h r ă n i ţ i cu zare f i e rb in te . Două cu ţ i t e au sclipit în l u m i n a fe l ina ru lu i . I n t r a s e m t r i s tă , obosi tă în ba ladă . Cine va câşt iga, m ă va avea . P r i m a lov i tu ră de cuţ i t , a doua, a t re ia . P r i m a p i c ă t u r ă de sânge mi-a căzut pe t â m p l ă . A cui э fost ? N u m a i v r o i a m să m o a r ă n ic i -unu l . A m s t r iga t : Leoncic ! E r a fru­mos, cu ochi d e vră j i to r . S ' a 'n to rs , d a r celălal t a da t u l t i m a lov i tu ră . A m p le ­cat î n t r e i e r b u r i cu el de m â n ă . R ă m â ­nea în fa ţa po r ţ i i u n c a d a v r u cald. P i ­că tu ra aceea de s â n g e m ă a r d e şi astăzi pe t â m p l ă . A c u m ş t iu c'a fost a lui .

A vorb i t s implu , fă ră n ic i -un accent , fă ră n ic i -o t u r b u r a r e . R ă m a s e câ tva t i m p d reap t ă , a idoma une i l ebede în dans fragi l p e ape , apoi s t r ă p u n s ă pa rcă de-o d u r e r o a s ă vi jel ie , se aplecă tot mai m u l t pe s t e l e spedea rece , î n g e n u n c h i n d . Ii g h i c e a m g â n d u l de -a î m b r ă ţ i ş a locul , u n d e a t u n c ise odihnise t r u p u l iu i Leo ­nid.

— O d a t ă au fost pe aici i e rbu r i , a-c u m e asfalt .

Se aplecă m a i mul t , î n t i n se mâ in i l e ca la o j e r t f ă p r i m a r ă , ap lecă g u r a cal­dă, da r î n s p ă i m â n t a t ă de-o v e d e n i e d in a d â n c se r id ică :

— E o copi lăr ie ce fac, sau poa te m o r t u l n u m ă v r e a . Obse rv i cu câtă s i m p l i t a t e î ţ i vorbesc . Ş i -a tunc i e r a m calmă, să lba tec de ca lmă. Jocu l cu ţ i ­te lor m ă sat isfăcea, îmi p lăcea orgo­lios c u m se jucau , p e n t r u c ă se j u c a u n u m a i cu v o l u p t a t e şi u ră . O, da, da, sun t o femee inut i lă , o femee de rând , ca toa te b a s a r a b e n c e l e . A v e m p r e a m u l t s â n g e ; şi c red că ' n f iecare g lobulă e câ t e - u n m i c r o b sau c â t e _ u n drac .

C u m poa te vo rb i o femee aşa ? Sla­vă, s â n g e a m e s t e c a t cu a u r şi calcar , cu muz ică şi bezne . N ' a m ma i p r iv i t n i c i -

u n u l înapoi . Ş i -a a p r i n s o a l tă ţ igară , p r i n z â n d u - m i b r a ţ u l t a re , cu toa te u n ­ghi i le , cu toa tă viscol i rea din ea.

— Eşt i p r e a t â n ă r , p r ea t â n ă r N ' a i să le po ţ i î n ţ e l ege p e toa te . Ar t r e b u i să iei p u ţ i n haşiş , să î m b ă t r â n e ş t i ma i iu te . A t u n c i să te u i ţ i în ogl inda : vei t ră i f iecare cl ipă de două ori .

C â n d a m a juns în c imi t i r e r a răcoa re . N u c ă u t a m m o r m â n t u l n i m ă n u i . Mer ­g e a m la î n t â m p l a r e . D a r p e _ o alee din s tânga , u m b r i t ă de coroana u n u i sal­câm, pe-o cruce albă, p r e a îna l tă , des­c i f răm t r e i n u m e , r e fug ia t e acolo î n t r e t ă c e r e şi od ihnă ca u n s u p e r b evan ta i , înf lor i t cu v io le t şi b r u n : L e o n Doni r i D o b r o n r a v o v .

— Leon Donic i D o b r o n r a v o v ! N e - a m juca t a m â n d o i ou aceleaşi păpuş i , cu a-celaşi că ţe luş de va tă , a m fura t du lcea­ţ ă din acelaş bo rcan . Mi-1 a d u c şi a c u m a m i n t e . P u r t a u n c o s t u m d e catifea b leu-c ie l cu d u n g ia lbe. P ă r u l ga lben-câr l ion ţa t . Mă iubea m u l t , d a r n u ştia să p l ângă . L a 12 ani p lecă la P e t e r s ­b u r g . In gară , mi-a lua t a m â n d o i o b r a ­jii în pa lme , m ' a s ă r u t a t na iv pe b ă r b i e şi m i - a s p u s în ru se ş t e :

— S ă n u - m i s t r ic i păpuş i le , Ra isa i Leon Donic i D o b r o n r a v o v ! S'a în­

to r s t â r z iu la Chiş inău, p r i n 1919, când îl i n c o m o d a noul r eg im poli t ic d in R u ­sia. Nu l _ a r e c u n o s c u t n i m e n i în t â n ă ­ru l înal t , tot blond, d a r p r e a pal id şi p r e a t r is t . P u r t a oche lar i cu ş n u r ce ­nuş iu şi v o r b e a muz ica l ca u n c lavi r p e n t r u l i l ipu tan i . Dece es te d a t u n o r o a m e n i să su fe re a t â t ? Oomen i i s u n t ră i . D in cauza lor, L e o n Donic i a de­căzu t . Toţ i c r e d e a u că le v a î n t u n e c a p r e a i u t e g lor ia lo r usca tă . S lăb ise mu l t . P r i e t e n i l o r n u l e v o r b e a decâ t d e păsă r i l e c a r e n u se m a i în torc , des ­p r e c lopote le de la P e t e r s b u r g , r ec i t ând poezi i î n t r e g i d in B a l m o n t şi Tiu tcev . Şi î n t r ' o zi d i spă ru . Ar i s toc ra t , voivod al cân t ecu lu i p u r şi al m a n i e r e i e legan­te , a p r e f e r a t să-şi s c h i m b e smoch ingu l şi c ămaşa de m ă t a s e , î n t r ' u n a de pânză , în h a i n ă s implă şi pet ic i tă , decâ t să ma i v a d ă m e r e u aceiaşi ce rbe r i ai cu l tu r i i b a s a r a b e n e . Câ ţ iva d in ei t r ăesc . A u fost d e p u t a ţ i şi min i ş t r i . El , însă, a u m b l a t d in m a n s a r d ă î n m a n s a r d ă , n e a v â n d decâ t o pe l e r i nă de p o s t a v n e g r u m u s -călesc ş i -un g e a m a n t a n cu vise şi m a ­nusc r i s e . In ca feneaua b u c u r e ş t e a n ă e

de LAURENŢIU FULGA

un a n i m a l nou . Toţ i îl adoră . P u ţ i n i l -au în ţe les însă. Deaceea , b o e m incor i ­gibil , cu sp i r i tu l d e a v e n t u r ă în degete ş i 'n faţă, p leacă la P a r i s . U l t i m a clipă de r ecu l ege re . In Maiu l ace lu i an, 1926, m u r i . C o r p u l său n u fu a d u s în ţară , decâ t d u p ă i n t e r v e n ţ i a lu i Oc tav ian Goga — pe a t u n c i m i n i s t r u de s ta t .

E u n m o r m â n t mic , îngri j i t , cu două f ire d e flori ş i -un m u c de l u m â n a r e . R a r de tot, când m a i u r c ă pe-aici ci­n e v a să-şi a m i n t e a s c ă de L e o n Donici .

D o a m n a se fur i şase p o a t e de mul t . D e d e p a r t e a m v ă z u t - o , a d o r m i t ă cu o-bra j i i p e s t e p ă m â n t u l u m e d al unu i m o r m â n t . P e c rucea de l e m n usca t scria u n n u m e drag , p o a t e : L e o n i d

N o a p t e a r ă m ă s e s e ascunsă n u m a i în ceasorn ice ş i 'n vise.

Zor i l e î n ro şeau vi i le sus î n s p r e Bui-cani .

H o ţ e ş t e m ă s t r eco r p e lângă t r u p u l g h e m u i t al d o a m n e i U. O l ac r ima a că­zut şi och iu l s'a închis . O las s ingură — convins că e s i n g u r u l popas , care-o va l iniş t i .

U r c î n s p r e oraş s implu . P e n t r u du­h u r i l e cenuş i i a le lui Puşch in , Leonid şi Donici , m ă voi opr i la p r i m a c r â şmă să beau u n p a h a r de v in p ros t şi să fu­mez o ţ igară t a r e

M A S C A R A D A

A m i m p r e s i a ce r t ă că t r ec p r i n t r ' u n o raş cu to ţ i oamen i i m o r ţ i s au na rco ­t iza ţ i . Se s t i ng fe l ina re le o d a t ă cu s te­lele, s t o r u r i l e r ă m â n tot t r a se , uş i le to t închise . De -ab i a a c u m îmi d a u seama r e ' n s e m n e a z ă Ch i ş inău l cu a d e v ă r a t . Din v r a j a şi descân tece le nop ţ i i t r e c u t e n ' a u m a i r ă m a s decâ t a m i n t i r i ca re a rd şi ca re n u s e v o r cicatr iza n ic iodată . P e s t e i m a g i n e a cai lor gă lbe j i ţ i şi ne­mânca ţ i , m u s c a l i i d o r m ou şepci le t r a se p e ochi — m o m â i cenuşi i , î m p i e t r i t e în rase le lor d e şiac rusesc . Câ te -o fată î m b r ă c a t ă sub ţ i r e , cu p ă r u l ciufulit , t r a s ă la fa ţă d u p ă o n o a p t e consuma tă pe u n p a t d e ho te l s au pe -o rogoj ină , s e ' n toa r ce a m e ţ i t ă t u ş i n d cu ba t i s t a ia g u r ă . N imic n u es t e să -mi amin t ea scă de f a r m e c u l ch i ş inăuean , n ic i -un p a s de om bun , nici-ain glas .

C ineva a î n c e p u t s ă s u n e c lopote le la casa mi t ropo l i e i . I n c e n t r u l oraşu lu i , casele s u n t jucă r i i de car ton , îi c a r e v i ­se le se moto to lesc l â n g ă m i r o s u l de p ie l e n e s p ă l a t ă şi n ă d e j d i r u p t e p e j u ­m ă t a t e , înce t , încet , î ncep să se des­chidă d u g h e n e l e , p răvă l i i l e . Ovre iaş i mici , cu d e g e t e l e t r e m u r â n d e , a l ă t u r i de habo tn i ce l e lor n e v e s t e — toa t e r o ­t u n d e , p r o a s t e şi ş t i r b e — încea rcă o î n f r u m u s e ţ a r e b i za ră a o raşu lu i .

Va s u n a în c u r â n d o ra 7. Şcolar i i şi e leve le îşi vo r p u n e ce rnea l a şi cae te le în s e rv i e t e şi vo r p o r n i m o r m ă i n d spre şcoli. Apo i p â n ă la o ra 12 n u se află pe s t r ăz i decâ t o rdonan ţ e l e , s e rv i toa re l e p l eca t e d u p ă c u m p ă r ă t u r i , b ă t r â n i i p a ­ra l iza ţ i ieşi ţ i în fa ţa po r ţ i l o r s ă se în­chine şi să b l e s t e m e şi cerşe tor i i . Cer ­şe tor i i d e toa t e ca tegor i i le , sosi ţ i deo­da t ă d in ca r t i e r e l e de jos. S e v o r aşeza t u r ce ş t e la i n t r ă r i l e g r ăd in i i publ ice , la por ţ i l e şcoli lor şi v o r a ş t ep t a . Aşa via­ţa, l ips i tă d e or ice aspec t m a i i n t e r e ­san t , m a i omenesc , se des făşoară mo­notonă , f ă ră n i c i -un irepaos in te lec tua l , f ă ră n ic i -o d i s p e r a r e sau b u c u r i e . Dar sus la sp i ta le , s u r o r i l e i a r vo r scuipa p r i n t r e d in ţ i , p o r t a r u l i a r se v a scărpi ­n a d u p ă ceafă, c ă r u ţ a ş u l se va înspăi ­m â n t a , d a r impas ib i le , obosi te , t r e c în-n a i n t e c a d a v r e l e s p r e c imi t i ru l cent ra l , sp r e c i m i t i r u l evreesc , t r e c în flanc, aşeza te în l in ie d r eap t ă , câ t eoda tă chiar câ te două î n t r ' u n s icr iu .

î n c e p â n d de la M o a r a Roş ie (casele aici s e a m ă n ă a g r a j d u r i şi-a a l tceva) pâ­nă la Buicani , d i n s p r e O r h e i u şi p â n ă în ca r t i e ru l de d incolo de ga ră , Chiş inăul e o ba t i s t ă m u r d a r ă , p ă t a t ă de sânge,

Chişinău Teatrul Naţional

p ă t a t ă de a m i n t i r e a u n e i pâ in i , pă ta tă de omen ie .

A m a juns în fa ţa r edac ţ i e i „Viat» Basa r ab i e i " . P r i n t r ' u n g a n g i n t r u în­t r ' u n hol l m a r e , î m p r e j m u i t d e ant icar i , ceaso rn ica r i şi zarzavagi i . Dincolo, spre d r e a p t a es te t ipograf ia „ D r e p t a t e a " , p r i ­mi t ivă , cu to ţ i l uc ră to r i i mucegă i ţ i în p l ă m â n i , cu buze le d i r e c t o r u l u i a r se de sece tă şi mizer ie . Aici a p ă r e a oda tă r e ­v is ta „Pag in i B a s a r a b e n e " , scoasă din a t â t de m i n u n a t ă in i ţ i a t iva b u n u l u i isto­r ic şi ce r ce t ă to r Leon T. Boga şi-a prea v i s ă to ru lu i George D o r u l Dumi t r e scu .

(Urmarea in n-rul viitor)

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T. Nr. 44908-938